Prof.

Daniel Prutescu [FUNCŢII]

NOŢIUNEA DE FUNCŢIE I. Funcţii definite sintetic. Se indică fiecărui element elementul unic .
Def: Fie mulţimi nevide. Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea cu valori în mulţimea a. Diagrama carteziană
dacă fiecarui element din i se asociază, printr-un procedeu oarecare , un singur element
din . Se notează sau sau , unde este b. Diagrama cu săgeţi.
1 a
imaginea elementului din prin funcţia sau valoarea fucţiei în . Elementul se numeşte 2 b
argument al funcţiei sau variabila independentă, iar este variabila dependentă. 3
Def: Mulţimea se numeşte domeniul de definiţie al funcţiei ; se numeşte codomeniul
funcţiei sau mulţimea în care funcţia ia valori; iar este legea care leagă cele două mulţimi. c. Tabelul de valori.
Obs.
1. Dacă atunci funcţia se numeşte funcţie numerică.
2. Mulţimea funcţiilor definite pe cu valori în se notează
Def: Funcţiile spunem că sunt egale şi scriem dacă, simultan, au loc
d. Tabloul
condiţiile:
e. Graficul funcţiei.
1. (funcţiile au acelaşi domeniu de definiţie)
2. (funcţiile au acelaşi codomeniu)
3. (punctual funcţiile concid) II. Funcţii definite analitic: sunt acele funcţii care se definesc cu ajutorul unor formule sau

proprietăţi. Spunem că este forma explicită sub care se prezintă funcţia.

GRAFICUL UNEI FUNCŢII.
Mulţimea se reprezintă geometric prin planul cartezian . Graficul unei funcţii numerice a. Regulă de calcul:
se reprezintă geometric printr-o submulţime a planului.
b. Mai multe reguli de calcul:
Def: Această submulţime se numeşte reprezentarea geometrică a graficului funcţiei.
Reprezentarea grafică a unei funcţii este o curbă numit curba reprezentativă a funcţiei

şi se notează . Relaţia se numeşte ecuaţia curbei c. Printr-o relaţie de recurenţă funcţională

reprezentative a funcţiei. Practic, în loc de reprezentarea geometrică a graficului unei funcţii, vom a. Şiruri.

face abuz de limbaj şi vom spune simplu graficul funcţiei , iar prin scrierea vom b. Funcţii
c. Corespondenţe de tip funcţie, obţinute pe cale experimentală, prin
înţelege .
studierea unui fenomen.
Def: se numeşte abscisa, iar ordonata. Pentru un punct pentru a obţine ordonata sa de

pe grafic se duce o paralelă la prin , până taie curba . Acest punct are coordonatele SCHEMA ANALIZĂRII UNUI GRAFIC
. I. Domeniul şi mulţimea de valori ale funcţiei. Dacă este o funcţie numerică,
Obs. Faptul că unui element îi corespunde un singur element , se traduce în limbaj mulţimea este o submulţime de puncte de pe axa , iar este o submulţime de
geometric prin: orice paralelă la dusă prin de pe taie graficul într-un singur punct. puncte de pe axa . Mulţimea numită mulţimea valorilor funcţiei este formată din
toate imaginile elementelor lui prin funcţia . Domeniul de definiţie este proiecţia
MODALITĂŢI DE A DEFINI O FUNCŢIE
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

graficului (curbei )pe axa , iar mulţimea valorilor funcţiei este proiecţia

graficului pe axa . Am notat şi se numeşte imaginea

funcţiei.
II. Mărginirea unei funcţii numerice. Dacă spunem că este mărginită

dacă astfel încât . este mărginită dacă VII. Caracterizarea punctelor nesituate pe .Consider expresia . Dacă
. Geometric înseamnă că este mărginită dacă graficul ei este cuprins punctul se afla pe curba, atunci (deci coordonatele oricărui
între două drepte paralelecu axa , şi . este mărginită punct de pe grafic anulează expresia). Dacă punctul este sub curbă atunci

astfel încât , iar dacă este deasupra avem

III. Intersecţia graficului cu axele de coordonate.
. (deci orice punct situat sub curba face expresia
a. Soluţiile ecuaţiei , dacă există, reprezintă abscisele
negativă, iar orice punct situat deasupra curbei face expresia pozitivă).
punctelor în care graficul taie axa .
VIII. Compararea funcţ[Link] funcţiei este situat deasupra graficului funcţiei pe
b. .Dacă , atunci calculăm şi punctul
mulţimea . Geometric pentru a rezolva inecuaţia
este punctul în care graficul taie axa .
pe mulţimea , urmărim pe desen porţiunea de grafic unde graficul lui
IV. Continuitatea unei funcţii. În limbajul comun,spunem ă graficul unei funcţii este continuu
pe mulţimea , dacă nu prezintă „ruperi”, „fragmetări”. este situat deasupra graficului lui şi o proiectăm pe axa .
IX. Simetria graficului.
a. Această proprietate permite de a stabili dacă o ecuaţie are cel puţin o a. Simetria în raport cu o dreaptă. Axă de simetrie
soluţie în intervalul .
b. Cu această proprietate se poate stabili semnul funcţiei între doua yerouri b. Simetria în raport cu un punct . centru de simetrie.
consecutive. O funcţie continuă păstrează semnul între două zerouri
consecutive.
V. Semnul funcţiei şi rezolvarea inecuaţiei. Dacă , atunci pentru X. Funcţie pară, impară. Funcţie periodică.

punctul în reperul se află situat în unul din cele patru cadrane sau pe a. este pară dacă
una din axele . Dacă atunci se află pe semiaxa pozitivă , deci Dacă este pară , ceea ce arată că este
; iar dacă , atunci se află pe semidreapta negativă , deci axă de simetrie pentru graficul funcţiei.

. Geometric, pentru a obţine semnul funcţiei proiectăm pe axa partea b. este impară dacă

din grafic situată deasupra axei şi in punctele obţinute pe funcţia este pozitivă, iar
Dacă este impară , ceea ce arată că
dacă proiectăm pe axa , partea din grafic situată sub axă obţinem punctele în care
este centru de simetrie pentru graficul funcţiei.
funcţia este negativă.
VI. Condiţii algebrice pentru porţiuni de grafic aflate în cadrane.
cadran Coordonate punct
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

c. este periodică dacă ,astfel încât . b. Spunem că funcţia este concavă pe , dacă
Numărul se numeşte perioadă principală. avem
Obs. Noţiunea de funcţie convexă (concavă) a fost intodusă de Jensen, care a pornit de la o relaţie
În cazul funcţiei periodice este suficient

să se traseze graficul funcţiei pe un interval de lungimea perioadei .

mai particulară şi respectiv .
XI. Monotonia. Intervale de monotonie.
Geometric dacă funcţia este convexă, graficul ei, pe intervalul de convexitate se află sub orice
a. Dacă spunem că este strict crescătoare (crescătoare) coardă obţinută prin unirea a două puncte situate pe grafic sau graficul funcţiei convexe este situat
deasupra oricărei tangente dusă într-un punct al graficului. Analog, dacă funcţia este concavă
pe .( ).
graficul ei, pe intervalul de concavitate se află deasupra oricărei coarde obţinută prin unirea a
b. Dacă spunem că este strict decrescătoare două puncte situate pe grafic sau graficul funcţiei concave este situat sub orice tangentă dusă într-
(descrescătoare) pe . un punct al graficului. Punctual de pe grafic în care funcţia îşi schimbă forma din concavă în
convexă sau invers se numeşte punct de inflexiune.
( ). XIV. Puncte de extrem.
O funcţie crescătoare (strict crescătoare) sau descrescătoare (strict
a. Un punct se numeşte punct de maxim local al funcţiei , dacă
descrescătoare) se numeşte monotonă (strict monotonă) pe . geometric
graficul unei funcţii strict crescătoare, privit de la stânga la dreapta, este o curbă , astfel încât .
care „urcă”, iar graficul unei funcţii strict descrescătoare, privit de la stânga la
dreapta, este o curbă care „coboară”. Numărul se numeşte valoarea maximă locală a lui . Punctul se
numeşte punct de maxim local al graficului.

Obs. Pentru studiul monotoniei se poate studia şi semnul raportului . b. Un punct se numeşte punct de minim local al funcţiei , dacă

, astfel încât .
Avem Numărul se numeşte valoarea minimă locală a lui . Punctul se
XII. Comportamentul asimptotic. Pentru funcţia numerică, o dreaptă numeşte punct de minim local al graficului.
Obs. Valorile funcţiei în punctele de minim sau de maxim se numesc extremele locale ale funcţiei.
este asimptotă la curba de ecuaţie , dacă atunci când punctele curbei se
deplasează spre infinit, distanţele lor la dreaptă devin foarte mici (spunem că tind spre Un punct se numeşte punct de maxim absolut dacă . Un punct
zero).
se numeşte punct de minim absolut dacă .
a. Asimptotă orizontală – dreapta de ecuaţie
b. Asimptotă verticală – dreapta de ecuaţie COMPUNEREA FUNCŢIILOR
c. Asimptotă oblică – dreapta de ecuaţie . Se poate vorbi Def: Fie mulțimi nevide și funcțiile . Se numește compusa funcției
de asimptotă oblică, numai dacă domeniul funcţiei conţine intervale de forma
cu funcția , funcția definită astfel:
sau . Obs.
XIII. Convexitate şi concavitate. a. Funcția compusă nu poate fi definită decât dacă codomeniul lui coincide cu
a. Spunem că funcţia este convexă pe , dacă domeniul de definiție a lui .
b. Dacă , atunci are sens și .În general însă .
avem . Prop. :
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

1. Compunerea funcțiilor este asociativă: Prop. :

1. Funcția este surjectivă dacă .
2. Pentru orice funcție avem: și , unde este funcția identică a 2. Funcția este surjectivă dacă orice paralelă dusă printr-un
mulțimii . punct al codomeniului la axa , intesectează graficul în cel puțin un punct.
3. Dacă sunt funcții pare, atunci este funcție pară. 3. Funcția este surjectivă dacă pentru , ecuația are
4. Dacă sunt funcții impare, atunci este funcție impară. cel puțin o soluție.
Obs:
5. Dacă sunt funcții de parități diferite, atunci este funcție pară.
a. Dacă sunt funcții surjective, atunci este funcție surjectivă.
6. Dacă au aceeași monotonie, atunci este funcție crescătoare.
7. Dacă au monotonii diferite, atunci este funcție descrescătoare.

FUNCŢII INJECTIVE
Def: Funcția se numește injectivă sau injecție dacă b. Dacă și

atunci faptul că este surjectivă se poate proba arătând că .

Prop. : Mulțimile sunt situate pe axa .

FUNCŢII BIJECTIVE
1. Funcția este injectivă dacă
2. Orice funcție strict monotonă este injectivă. Def: Funcția se numește bijectivă sau bijecție dacă este atât injectivă cât și
surjectivă.
3. Funcția este injectivă dacă orice paralelă dusă printr-un Prop. :
punct al codomeniului la axa , intesectează graficul în cel mult un punct. 1. Orice funcție strict monotonă , a cărei imagine coincide cu codomeniul său este bijectivă.

4. Funcția este injectivă dacă pentru , ecuația are 2. Funcția este bijectivă dacă orice paralelă dusă printr-un
cel mult o soluție. punct al codomeniului la axa , intesectează graficul în excat un punct.
Obs:
3. Funcția este bijectivă dacă pentru , ecuația are
a. Dacă sunt funcții injective, atunci este funcție injectivă. soluție unică în .
Obs:
a. Dacă sunt funcții injective, atunci este funcție injectivă.

b. Dacă și

atunci faptul că este injectivă se poate proba arătând că

b. Dacă și
. mulțimile sunt situate pe axa .
atunci faptul că este bijectivă se poate proba arătând că
FUNCŢII SURJECTIVE
Def: Funcția se numește surjectivă sau surjecție dacă pentru există și . Mulțimile sunt situate pe axa .
cel puțin un element astfel încât
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

viii. Semnul funcției

Def: Mulțimea este finită, dacă sau dacă și funcția bijectivă

. În caz contrar, se numește infinită. ix. Continuitatea Curbă continua

Obs:
x. Trasarea graficului Prin puncte
a. Dacă și dacă și funcția bijectivă , atunci numărul
se numește cardinalul mulțimii , notat sau sau . xi. Bijectivitate Nu
Convenim că .
xii. (-3, 9) 9 (3, 9)
b. Mulțimea se numește numărabilă, dacă există , bijectivă. 8
7
FUNCŢII INVERSABILE 6

Def: Funcția , bijectivă. Se numește funcția inversă a funcției , funcția 5

(-2, 4) 4 (2, 4)
, care asociază fiecărui element elementul unic , astfel încât . 3
Obs:
2
a. Pentru funcția se utilizează notația (-1, 1) 1 (1, 1)

b. O funcție , care are inversă, se spune că este inversabilă. 0

-9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1
-1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
c. O funcție este inversabilă este bijectivă
d. Funcția , inversa lui , dacă există este unică. ----- -----

e. Dacă este bijectivă, atunci este bijectivă, și deci inversabilă. Avem .

b.
FUNCŢII NUMERICE PARTICULARE. i. Intersecția cu
axele
I. Funcția putere cu exponment natural: ii. Paritatea
Este impară
a.
iii. Simetria graficului Față de
i. Intersecția cu axele
iv. Convexitate și
ii. Paritatea Concavă pe , convexă pe , iar este punct de inflexiune
Este pară concavitate
v. Puncte
iii. Simetria graficului Față de remarcabile
vi. Ordonarea
iv. Convexitate și concavitate Convexă
puterilor pe
v. Puncte remarcabile
și pe
vii. Monotonia
vi. Ordonarea puterilor pe
și pe
viii. Semnul funcției
vii. Monotonia

ix. Continuitatea Curbă continua

 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

vii. Ordonarea puterilor pe

x. Trasarea graficului Prin puncte
și pe
xi. Bijectivitate Da
viii. Monotonia
xii. 9
8 (2, 8)
7
6 ix. Semnul funcției
5
4
3 x. Continuitatea
2 Curbă continua pe și pe
1 (1, 1)
0 (0, 0) xi. Trasarea graficului Prin puncte
-9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
(-1, -1) -2
-3
xii. Bijectivitate Nu.
-4
-5 xiii. 7
-6
-7 (-0.4, 6.25) (0.4, 6.25)
(-2, -8) -8 6
-9
5
----- -----
xiii. (-0.5, 4) 4 (0.5, 4)
Inversa
(-0.75, 3.16) (0.75, 3.16)
3

II. Funcția putere cu exponent întreg negativ:

(-0.75, 1.77) 2
(0.75, 1.77)

a. (-1, 1) 1 (1, 1)
i. Intersecția cu axele (2, 0.06)
Nu taie axele (-3, 0.11)
(-2, 0.06)
(-2, 0.25)
(3, 0.11)
(-3, 0.01) 0 (2, 0.25) (3, 0.01)
ii. Paritatea -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
Este pară
-1
iii. Simetria graficului Față de

iv. Convexitate și concavitate convexă --- ---

v. Puncte remarcabile
b.
vi. Comportament asimptotic în i. Intersecția cu axele
Asimptotă verticală Nu taie axele
jurul lui , la și la
Asimptotă orizontală ii. Paritatea
Este impară
iii. Simetria graficului Față de
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

iv. Convexitate și concavitate

Concavă pe , convexă pe .
III. Funcția omografică:
v. Puncte remarcabile

vi. Comportament asimptotic i. Intersecția cu axele

Asimptotă verticală
în jurul lui , la și la
Asimptotă orizontală
vii. Ordonarea puterilor pe
ii. Simetria graficului
și pe
Față de punctul
iii. Convexitate și concavitatea
viii. Monotonia sunt date de semnul
 este convex pe și concav
expresiei
ix. Semnul funcției
pe

x. Continuitatea
Curbă continua pe și pe  este concav pe și convex
xi. Trasarea graficului Prin puncte
pe
xii. Bijectivitate Da. iv. Puncte remarcabile

xiii. 9
v. Comportament asimptotic
8 (0.5, 8)
7
6 în jurul lui , la și la Asimptotă verticală
5
4
3 Asimptotă orizontală la și la
2 vi. Monotonia este dată de 
1
(2, 0.12)
(3, 0.03) semnul expresiei
(-3, -0.03) 0
-9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1
-1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
-2
-3
-4
-5 
(-2, -0.125)
-6
-7
(-0.5, -8) -8
-9

vii. Continuitatea
--- ---
xiv. Curbă continua pe și pe
inversa viii. Trasarea graficului Prin puncte
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

ix. Bijectivitate Da.

ix. 4

x. 5 8
4 3
7 6, 6 
3 (9, 3)
6 (4, 2)
a 2 
d
c
1 5 c 2
2, 2 
0 4
6, 6 
4 9, 3 
-4 -3 -2 -1-1 0 1 2 3 4 3 1 (1, 1) 2, 2 
4 4, 2 
-2 2
-3 d

c 1 a 0 (0, 0)
-4 c
0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
-5
-4 -3 -2 -1-1 0 1 2 3 4

-2
-3
---- ----
-4
x.
-5 inversa
-6
-7
-8
b. Funcția radical de ordin impar:
xi. i. Intersecția cu axele

xii. ii. Paritatea

inversa Este impară
iii. Simetria graficului Față de

IV. Funcția radical iv. Convexitate și

Convexă pe , concavă pe .
concavitate
a. Funcția radical de ordin par: v. Puncte remarcabile
i. Intersecția cu axele
vi. Monotonia
ii. Convexitate și
Concavă pe
concavitate
vii. Semnul funcției
iii. Puncte remarcabile

iv. Monotonia viii. Continuitatea Curbă continuă

v. Semnul funcției ix. Trasarea graficului Prin puncte

x. Bijectivitate Da.
vi. Continuitatea Curbă continuă

vii. Trasarea graficului Prin puncte

viii. Bijectivitate Da.

 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

xi. 2.5 vi. Trasarea graficului Prin puncte

2 (8, 2)
1.5 4, 4 
3
vii. Bijectivitate Da.
1 (1, 1) 4, 4 
5

0.5
viii. 8

0 )0, 0) 7
-9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -0.5
-1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
6
(-1, -1)
 8, 5
8   6, 5
6  -1
(-1, 5) 5
-1.5
  4, 3  4 
(-8, -2) -2 4
-2.5
3

----- -----  1, 2  2
xii.
inversa 1 (0, 1)  1 
 2, 
 25 
0
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
V. Funcția putere cu exponent rational:
i.
Dacă , atunci are sens
ii.
-- --
Dacă , atunci se obține
ix.
iii. Trasarea graficului se face plecând de la graficele funcțiilor pentru exponent întreg. inversa

VI. Funcția exponențială . b.

i. Intersecția cu axa
a.
i. Intersecția cu axa ii. Convexitate și
concavitate
ii. Convexitate și Convexă
concavitate (inegalitatea mediilor)
Convexă iii. Monotonia
(inegalitatea mediilor)
iii. Monotonia
iv. Semnul funcției
Funcția exponențială este pozitivă
iv. Semnul funcției
Funcția exponențială este pozitivă

v. Continuitatea Curbă continuă

v. Continuitatea Curbă continuă vi. Trasarea graficului Prin puncte

 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

vii. Bijectivitate Da. viii. Bijectivitate Da.

viii. 10 ix. 7

9 6

8 5

7
4
6
3
5
2
4 (2, 4)
1 1  (0.2, 1)
1   , log 1   
3  , 2  5 5 5
2  0 0  3, log 1 3 
 5 
2 0 1 2 3 4 5
-1 (5, -1)
1 (0, 1)
 5,5 
5
 3,5  (-1, 0.5)
3

(-1, 0.2) -2
 
 3, log 1 3 
0
 2 
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 -3

-4

-5
-- --
ix.
inversa

-
-
VII. Funcția logaritmică .
x.
a. inversa
i. Intersecția cu axa

ii. Convexitate și Convexă b.

concavitate i. Intersecția cu axa
iii. Comportament Axa este asimptotă verticală .
asimptotic ii. Convexitate și Concavă
iv. Monotonia concavitate
iii. Comportament Axa este asimptotă verticală .
asimptotic
v. Semnul funcției
iv. Monotonia

v. Semnul funcției
vi. Continuitatea Curbă continuă

vii. Trasarea graficului Prin puncte

vi. Continuitatea Curbă continuă
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

v. monotonia
vii. Trasarea graficului Prin puncte
str.
viii. Bijectivitate Da.
str.
ix. 5 vi. mărginire
4

3 (8, 3)

2 (4, 2)  
1 (2, 1)

(1, 0) 8, log5 8 
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
-1 (0.5, -1)
vii. Convexitatea
-2
; concavitatea. Concavă pe Concavă pe
-3 Convexă pe
Convexă pe
-4
Punct de inflexiune
-5 1 1 
 , log 5  Puncte de inflexiune
 1000 1000 
-6

-7 viii. Continuitate Curbă continua Curbă continua

-8

-9
ix. Rezolvarea
ecuației

x. Semnul
- -
funcției
x.
inversa
xi. Bijectivitate Nu Nu

VIII. Funcții trigonometrice: xii. Restrictie

bijectivă
a. Sinus: 1
xiii.
Pe  3
Pe  
2 0 2
i. Intersecția cu   2
,
axele 2
-1
ii. paritatea
Impară b. Cosinus
iii. Simetria Pe
În raport cu Pe
graficului
iv. periodicitatea Perioadă
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

i. Intersecția cu xii. Restrictie

axele bijectivă
xiii. 1 
 , 3
 2 
 2  2
2 0 2

-1
ii. paritatea
pară
c. Tangenta
iii. Simetria În raport cu
graficului
iv. periodicitatea Perioadă Pe Pe
i. Intersecția cu
axele
v. monotonia
str.
ii. paritatea Impară
impară
str.
vi. mărginire iii. Simetria În raport cu În raport cu
graficului
iv. periodicitatea Perioadă
 

 
v. monotonia
vii. Convexitatea Concavă pe
; concavitatea. str.
Concavă pe
vi. mărginire Nu este mărginită Nu este mărginită
Convexă pe
Convexă pe Nu are valori extreme Nu are valori extreme

Punct de inflexiune Puncte de inflexiune A.V. A.V.

vii. Convexitatea
; concavitatea.
Concavă pe Concavă pe
viii. Continuitate Curbă continua Curbă continua

ix. Rezolvarea Convexă pe Convexă pe

ecuației Punct de inflexiune Puncte de inflexiune
viii. Continuitate Curbă continua Curbă discontinua

ix. Rezolvarea
x. Semnul
ecuației
funcției

xi. Bijectivitate Nu Nu
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

x. Semnul vii. Convexitatea

funcției ; concavitatea.
Concavă pe Concavă pe

Convexă pe Convexă pe
xi. Bijectivitate Da Nu
Puncte de inflexiune
xii. Restrictie Punct de inflexiune
bijectivă viii. Continuitate Curbă continua Curbă discontinua
xiii. ix. Rezolvarea
ecuației

6
5 x. Semnul
4
3
funcției
2
1
0
-9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1
-1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
-2
xi. Bijectivitate Da Nu
-3
-4
-5
-6
xii. Restrictie
bijectivă
xiii.

d. Cotangenta
Pe Pe 6
5
i. Intersecția cu 4
3
axele 2
1
0
-9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1
-1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

ii. paritatea -2
impară -3
-4

iii. Simetria În raport cu -5

-6
graficului
iv. periodicitatea Perioadă
IX. Funcții trigonometrice inverse:

v. monotonia
str. a. Arcsinus:
i. Intersecția cu axele

vi. mărginire Nu este mărginită Nu este mărginită

Nu are valori extreme Nu are valori extreme ii. paritatea
Impară
A.V. A.V.
iii. Simetria graficului În raport cu
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

xiii.
iv. monotonia 2

2
1

0
-2 -1 0 1 2

-1
Str. Crescătoare pe 

2
-2
v. mărginire

b. Arcosinus:
i. Intersecția cu axele


 ii. paritatea
vi. Convexitatea
; concavitatea. Concavă pe iii. Simetria graficului
Convexă pe În raport cu
Punct de inflexiune iv. monotonia
vii. Continuitate Curbă continuă

viii. Rezolvarea ecuației

ix. Semnul funcției Str. descrescătoare pe

x. Bijectivitate DA v. mărginire

xi. inversă 

xii. vi. Convexitatea
; concavitatea. Concavă pe
Convexă pe
Punct de inflexiune
vii. Continuitate Curbă continuă

viii. Rezolvarea ecuației

ix. Semnul funcției

x. Bijectivitate DA
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

xi. inversă viii. Rezolvarea ecuației

xii.
ix. Semnul funcției

xiii.
4
x. Bijectivitate DA

3 xi. inversă

2
2
xii.
1

0
-2 -1 0 1 2
xiii.
2

c. Arctangenta: 1
2

i. Intersecția cu axele 0
-6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6
-1 

2
ii. paritatea -2

Impară
iii. Simetria graficului În raport cu
d. Arccotangenta:
iv. monotonia i. Intersecția cu axele

ii. paritatea

Str. crescătoare pe iii. Simetria graficului

În raport cu
v. mărginire iv. monotonia

 A. [Link]

 A.O. la Str. descrescătoare pe

vi. Convexitatea
; concavitatea. Concavă pe v. mărginire
Convexă pe
 A. [Link]
Punct de inflexiune
 A.O. la
vii. Continuitate Curbă continuă
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

vi. Convexitatea
; concavitatea. Concavă pe
Convexă pe
Punct de inflexiune
Test de evaluare - CLASA a-10-a
vii. Continuitate Curbă continuă (funcţii particulare; proprietăţi)

viii. Rezolvarea ecuației

1) Deduceţii patru proprietăţi ale funcţiei putere .
ix. Semnul funcției
2) Să se determine valoarea maximă a funcţiei (justificaţi).
x. Bijectivitate DA
3) Să se afle , pentru care are sens expresia .

xi. inversă
4) Calculați .
xii.

5) Să se verifice dacă funcția este periodică de perioadă

4
xiii.
3
 .

2
 6) Folosind monotonia funcției exponențiale, să se determine care verifică inegalitatea
2
1 .
0
-6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6
7) Folosind convexitatea funcţiei putere arătaţi că

8) Să se calculeze:

9) Determinaţi valoarea maxima a funcţiei

Test de evaluare - CLASA a-10-a

(funcţii particulare; proprietăţi)

1) Deduceţii patru proprietăţi ale funcţiei putere .

2) Să se determine , pentru care are sens expresia .

3) Să se determine , pentru care avem .

4) Comparaţi şi .
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

5) Să se verifice dacă funcția este periodică de perioadă

. 1) Să se reprezinte grafic funcția .
6) Folosind monotonia funcţiei putere să se precizeze bijectivitaea funcţiei:

2) Să se determine , pentru care are sens expresia .

7) Folosind convexitatea funcţiei arătaţi că 3) Să se determine , pentru care avem .

4) Calculați
. 5) Să se studieze intervalele de monotonie ale funcției exponențiale

.
8) Să se calculeze:

6) Folosind monotonia funcţiei logaritm să se rezolve inecuaţia:

9) Determinaţi valoarea minimă a funcţiei

7) Să se studieze injectivitatea funcţiei

Test de evaluare - CLASA a-10-a
(funcţii particulare; proprietăţi) 8) Arătaţi că pentru are loc egalitatea:

1) Să se reprezinte grafic funcția .

2) Să se determine , pentru care avem .

Test de evaluare - CLASA a-10-a
3) Să se determine , pentru care are sens expresia . (funcţii particulare; proprietăţi)

4) Calculați .
1) Să se reprezinte grafic funcția .
5) Să se studieze imparitatea funcției .
2) Să se determine valoarea maximă a funcţiei (justificaţi).
6) Fie funcția exponențială . Să se determine astfel încât să
3) Să se afle , pentru care are sens expresia .
aibă loc relația .

7) Folosind monotonia funcţiei radical să se rezolve inecuaţia: 4) Calculați .

5) Să se verifice dacă funcția este periodică de perioadă

8) Arătaţi că pentru are loc egalitatea:
.
6) Folosind monotonia funcției exponențiale, să se determine care verifică inegalitatea

Test de evaluare - CLASA a-10-a .

(funcţii particulare; proprietăţi)
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

7) Folosind convexitatea funcţiei putere arătaţi că 1. Se consideră funcţia , .

a. Să se definească noţiunea de funcţie injectivă.

.
b. Să se studieze surjectivitatea funcţiei .

c. Calculaţi .
8) Să se calculeze:

2. Se dă funcţia .
a. Aflaţi punctele de intersecţie dintre graficul funcţiei şi axele de
coordonate.
Test de evaluare - CLASA a-10-a b. Arătaţi că funcţia este inversabilă.
(funcţii particulare; proprietăţi)
c. Determinaţi .

1) Să se reprezinte grafic funcția .

3. Fie funcţiile .
2) Să se determine , pentru care are sens expresia .

3) Să se determine , pentru care avem .

a. Să se calculeze .
b. Arătaţi ca funcţia este bijectivă.
4) Comparaţi şi . c. Calculaţi .
5) Să se verifice dacă funcția este periodică de perioadă
.
4. Se consideră funcţia .
6) Folosind monotonia funcţiei putere să se precizeze bijectivitaea funcţiei:
a. Pentru arătaţi că funcţia este crescătoare.
b. Determinaţi , pentru care funcţia este injectivă.
7) Folosind convexitatea funcţiei arătaţi că

Test de evaluare
CLASA a-9-a
(funcţii injective, surjective, bijective; inversabile; compunerea funcţiilor)
.

8) Să se calculeze: 1. Se consideră funcţia , .

a. Să se definească noţiunea de funcţie surjectivă.

Test de evaluare
CLASA a-9-a b. Să se studieze injectivitatea funcţiei .
(funcţii injective, surjective, bijective; inversabile; compunerea funcţiilor)
c. Calculaţi .
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

a) Să se definească inversa funcţiei .

2. Se dă funcţia .
b) Precizaţi de ce funcţia nu este inversabilă.
a. Aflaţi coordonatele punctului de intersecţie dintre graficul funcţiei şi
dreapta . 3) Fie funcția
b. Arătaţi că funcţia este inversabilă. a) Determinaţi pentru care funcția este surjectivă.
c. Determinaţi . b) Arătați că dacă funcția este surjectivă atunci este şi inversabilă, și calculați

4) Dacă se dă funcţia astfel încât sunt injectivă, atunci demonstraţi că şi

3. Fie funcţiile .
este injectivă.

a. Să se calculeze .
b. Arătaţi ca funcţia este bijectivă. 5) Arătaţi că este inversabilă şi calculaţi

c. Calculaţi . .

4. Se consideră funcţia . 6) Să se determine parametrul real pentru care funcţia

este surjectivă.
a. Pentru arătaţi că funcţia este crescătoare.
b. Determinaţi , pentru care funcţia este surjectivă. Test de
evaluare Test de evaluare
CLASA a-10-a
(funcţii injective, surjective, bijective; funcţii inversabile; inversa unei funcţii)
CLASA a-10-a
(funcţii injective, surjective, bijective; funcţii inversabile; inversa unei funcţii)
1)
1)
a) Studiaţi dacă următoarea funcţie b) Studiaţi dacă următoarea restricţie
este surjectivă şi justificaţi răspunsul.
a) Studiaţi dacă următoarea funcţie b) Studiaţi dacă următoarea restricţie a funcţie este
este injectivă şi justificaţi răspunsul. injectivă şi justificaţi răspunsul.
a funcţie este
y
surjectivă şi justificaţi răspunsul.
y 1 a
A 1 2 O x
B 2
C 3 O x
3 b
D 4
5

2)
2) a) Să se definească funcţia inversabilă.
 Prof. Daniel Prutescu [FUNCŢII]

b) Precizaţi de ce funcţia nu este inversabilă. 11) Se dă funcția . Știind că , calculați

.
3) Fie funcția .
a) Determinaţi pentru care funcția este injectivă. 12) Să se afle domeniul de definiție al funcției:
b) Arătați că dacă funcția este injectivă atunci este şi inversabilă, și calculați Test de evaluare
4) Dacă se dau funcţiile astfel încât injectivă, atunci demonstraţi că şi este
CLASA a-10-a
(funcții particulare; proprietăți)
injectivă.

5) Arătaţi că este inversabilă şi calculaţi 1) Să se reprezinte grafic funcția .

2) Fie funcția . Calculați .
.
3) Folosind monotonia funcției exponențiale, să se determine care verifică

6) Să se determine parametrul real pentru care funcţia

este injectivă. inegalitatea .

Test de evaluare 4) Comparați numerele .

CLASA a-10-a
(funcții particulare; proprietăți)

5) Calculați .

5) Să se reprezinte grafic funcția . 6) Precizați domeniul de definiție al funcției .

7) Să se studieze imparitatea funcției .

6) Comparați numerele . (justificați)
8) Fie funcțiile și . Să se
7) Să se verifice ca funcția este periodică de
perioadă . calculeze .
8) Folosind proprietățile funcției logaritmice să se determine astfel încât să

aibă loc inegalitatea .

9) Să se determine inversa funcției .(justificați)

10) Stabiliți semnul numărului . (justificați)