0% au considerat acest document util (0 voturi)
3 vizualizări41 pagini

Fox Visual

Documentul oferă o prezentare detaliată a programării în Visual FoxPro (VFP), incluzând tipuri de programare, tipuri de date și operații specifice. Se discută despre variabilele de memorie, structuri alternative, gestionarea ferestrelor și interacțiunea cu bazele de date. De asemenea, sunt incluse exemple de cod pentru a ilustra conceptele prezentate.

Încărcat de

Constantin Mardare
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
3 vizualizări41 pagini

Fox Visual

Documentul oferă o prezentare detaliată a programării în Visual FoxPro (VFP), incluzând tipuri de programare, tipuri de date și operații specifice. Se discută despre variabilele de memorie, structuri alternative, gestionarea ferestrelor și interacțiunea cu bazele de date. De asemenea, sunt incluse exemple de cod pentru a ilustra conceptele prezentate.

Încărcat de

Constantin Mardare
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

(VISUAL) FOX PRO (VFP)

03 - 17 Septembrie 2001

Cursuri Fox Pro


Curs 1 Curs 2 Curs 3 Curs 4 Curs 5 Curs 6 Curs 7 Curs 8 Curs 9-10 Curs 11
In incheiere

Curs 1
Tipuri de programare:
- liniara
- structurata
- orientata pe obiecte

VFP este un mediu de programare care foloseste programarea structurata si orientata obiect.

TIPURI DE DATE
- numeric - simplu
- dublu
- intreg
- monetar (currency)
- sir de caracatere / caracter
- tip data
- logic : true / false
- memo
- general
Tipuri de date numerice
a) date care nu sunt inregistrate in fisiere-tabele ci in memoria interna
- inregistrate pe 8 octeti
- au maxim 16 cifre

b) date care se gasesc in tabele- fisiere dbf


- numeric simplu
inregistrate 1 caracter pe 1 octet (1-20 octeti)
precizie mica, exemplu: 114 -> 3 octeti
- numeric dublu
pentru calcule cu valori mari
se reprezinta pe 8 octeti
- numeric intreg
se reprezinta pe 4 octeti
nu admite zecimale
- numeric monetar
se reprezinta pe 8 octeti
are simbolul monetar implicit $
Prelucrarea datelor numerice

operatorii:
- aritmetici : + , - , * , / , **(ridicare la putere), () paranteze.
- relationali : < , <= , > , >= , <> sau # (diferit).
- logici: and, or, not. Rezultatul poate fi TRUE sau FALSE.
Tip de date sir de caractere
- cuprind oricecaracter de pe tastatura
- reprezentate 1caracter pe 1 octet
- sunt incadrate intotdeauna pe de apostroafe sau ghilimele ('' sau " ").

Operatii cu siruri de caractere


=========================

Concatenare

(+) ? 'Ana '+'Pop' => Ana Pop

(-) ? 'Ana '-'Pop' => AnaPop

Prelucrarea sirurilor de caractere

LEN (sir / data de tip sir de caractere)


- arata lungimea sirului

Ex.:
nume='Ion Stefan'
?len(nume)
=> 10 (se numara si spatiile)

- extragerea unui subsir dintr-un sir de caractere

SUBSTR (sir,de unde incepe extragerea,cate caractere extrag)

? SUBSTR (nume,5,6) => pe ecran va aparea: Stefan

LEFT (sir,nr de caractere extrase)


RIGHT (sir,nr de caractere extrase)
REPLICATE (caracter,numar de aparitii)
REPL('8',10) => 8888888888
SPACE(nr de spatii alocate)

Compararea sirurilor
ALLTRIM (sir de caractere)
- elimina spatiile de la inceputul si sfarsitul unui sir
LTRIM (sir de caractere)
- elimina spatiile de la stanga sirului
RTRIM (sir de caractere)
- elimina spatiile de la dreapta sirului
Deoarece in VFP nu exista analogie intre literele mari si mici pentru comparare
a fost necesara introducerea functiilor:
UPPER (sir de caractere)
- trasforma toate caracterele in caractere mari
LOWER (sir de caractere)
- trasforma toate caracterele in caractere mici
Date pentru gestiunea timpului
- sunt necesari 8 octeti pentru repreyentarea datei
Operatii cu date de 'tip data'

datan=
?datan+4 =>
?datan+30 =>
?datan-10 =>

Afisarea datei (formate de data)

set date to american (LL/ZZ/AA)


british (ZZ/LL/AA)
ANSI (AA/LL/ZZ)
DMY (ZZ/LL/AA)
set century on |off
DATE() - afiseaza data curenta
TIME() - afiseaza ora curenta
Date de tip logic
- reprezentate pe 1 octet
- pot lua doua valori: F sau T
- rezulta in urma unor expresii logice
Date de tip memo
- folosite pentru prelucrarea textului dintr-un camp al tabelei cand lungimea acestuia
este foarte mare
(de exemplu adresa completa a furnizorului, date despre acesta sau care necesita
scrierea pe mai multe randuri)
accesul interactiv la campurile memo se face cu CTRL+HOME iar iesirea intotdeauna
cu salvare CTRL+W
Date de tip general
- se folosesc atunci cand aducem in cadrul unui tabel elemente create cu ajutorul altor
programe
CONVERSII intre tipurile de date
=========================

numeric in caracter

STR (date de tip numeric,lungime_nr.zecimale)


salar=2000000
?'Salariul este '+str(salar, 7,2)+' lei' => Salariul este 2000000 lei
?'Salariul este '+str(salar,10,2)+' lei' => Salariul este 2000000.00 lei

calendaristic in caracter

DTOC (data calendaristica)


DTOS (data calendaristica) - pentru indecsi

caracter in format de tip data

CTOD (sir de caractere)

caracter in numeric

VAL (sir de caractere)

Lansarea in executie a VFP Ferestrele VFP


Click pe [Link] Se va deschide Definirea ferestrelor utilizator
mediul de programare VFP. In
DEFINE WINDOW [nume_fereastra] [FROM rand,coloana]
partea de sus a ecranului veti [TO rand,coloana]
vedea meniul standard iar in [TITLE - sir de caractere sau alte tipuri transformate in
primplan fereastra de comenzi caracter]
Fox. Acolo veti da majoritatea [FLOAT]
comenzilor din acest tutorial. Cand [GROW]
va fi cazul voi specifica ca acel - suficient daca se folosesc primele patru litere din cuvintele
lucru se face prin meniu. Pentru cheie: exemplu:
optimizarea comenzilor Fox vedeti DEFI WIND FEREASTRA FROM 10,10 to 24,50 TITL
Options. Setati mediul asa cum va 'Fereastra noua' FLOA
place. - pentru numele ferestrei utilizatorul poate folosi
Mai multe despre interafata veti putea maxim 10 caractere, numere sau linia de subliniere, insa nu pot
afla studiind help-ul sau cautand la Fox exista spatii
- un ecran are 24 randuri si 79 coloane
Pro.
- titlul ferestrei (care apare in partea de susu la afisarea
ferestrei) este
incadrat de ghilimele sau apostrofuri
- FLOAT = fereastra se poate muta (fara atribut este fixa)
- GROW = se pot modifica dimensiunile ferestrei (fara atribut
este fixa)
- activarea ferestrelor utilizator se face cu ajutorul comenzii:

Actionati asupra ferestrelor

ACTIVATE WINDOW
- toate comenzile careincep cu ? se vor afisa in fereastra activa
(1 la un moment dat)
- dezactivarea ferestrelor se face cu comanda:
DEACTIVATE WINDOW ce are ca efect stergerea fereastrei
de pe ecran
- stergerea din memorie se face cu comanda:

RELEASE WINDOW
- la toate comenzile pentru lucrul cu ferestre se poate schimba
cu ALL
si efectul va fi la toate ferestrele vizibile sau din memorie, dupa
caz.

[TOP]

Curs 2

VARIABILE DE MEMORIE
====================

Initializarea variabilelor in VFP se face astfel:

STORE valoare TO nume_variabila


sau
nume_variabila = valoare

Comanda DISPLAY MEMORY LIKE [sablon]


face ca toate variabilele din memorie sa fie listate la ecran
LIKE [sablon] - afiseaza sellectiv doar variabilele care corespund sablonului

DISP MEMO LIKE curs*

- variabilele de memorie pot fi salvate intr-un fisier cu extensia *.mem


de unde pot fi restaurate in memorie sau sterse

SALVARE / STERGERE / RESTAURARE variabile de memorie


====================================================

a) salvare

SAVE TO [LIKE | EXCEPT ]

b)restaurare

RESTORE FROM
c)stergere

RELEASE | ALL | LIKE | EXCEPT

Afisarea variabilelor pe ecran sau la imprimanta


------------------------------------------------

? - afiseaza lista_variabile
?? - afiseaza lista_variabile din locul unde a ramas cursorul

[PICTURE ] [FUNCTION ]
[AT ]
[FONT ]
[STYLE ] - poate fi: B,U,I

unde:
PICTURE
- restrange domeniul de afisare la sablon
9 = numeric
. = pozitia marcii zecimale
x = orice caracter

ex.:
nume='Popescu'
salariu=2500000
? nume picture 'xxxxxxxxx' => Popescu__
? 'salariu:'+salariu picture '999999999.99' => salariu:__2500000.00

FUNCTION
'$' afiseaza simbolul monetar implicit
'E' afiseaza data in mod european

?'Data: ',date() funct 'E' => Data: 09/09/01

AT
- afiseaza "ceva" la o anumita pozitie

Modul de lucru cu compilatorul


------------------------------

MODIFY COMMAND
- deschide fereastra unde putem scrie comenzile VFP
- iesirea se face cu CTRL+W pentru salvare => comnpilarea programului in cod masina
- sau File -> New -> Program

DO
- lanseaza in executie un program cu extensia *.prg (contine coemnzi visual fox pro)
- versiunea inteleasa de VFP este compilata in [Link]

Comenzi SET
-----------
- schimba setarile imlpicite:

SET DEFAULT TO
SET POINT TO
SET CURRENCY TO
SET CURRENCY RIGHT

Introducerea datelor de la tastatura


------------------------------------

ACCEPT TO - ptr. caractere


INPUT TO - ptr. date de tip numeric

EXEMPLU:
MODI COMM FACTURA
CLEAR
SET POINT TO ','
SET CURR TO 'lei'
SET CURR RIGHT
NUME=SPACE(12)
ADR='NATURII 11'
U_CIT=128.12
LEIKW=1409

CLEAR
DEFI WIND F FROM 1,1 TO 15,70 TITLE 'FACTURA DE ENERGIE ELECTRICA'
FLOAT GROW
ACTI WIND F
? 'NUME CONSUMATOR: ',NUME 'ARIAL',20 STYLE 'B,I'
? 'ADRESA: ', ADR
? 'ULTIMA CITIRE: ', U_CIT PICT '9999.99', 'Kw/ora'
ACCEPT 'CITIRE CURENTA: ' TO CIT_C
? 'PRET KW: ',LEIKW PICT '9999.99' FUNC '$'
??'VALOARE FACTURA: ',(CIT_C-U_CIT)*LEIKW PICT '9999999.99' FUNC '$'
? 'DATA PLATII: ',DATE()+' ' FUNC 'E'
??'TERMEN SCADENT: ',DATE()+30 FUNC 'E'
WAIT ''
CLEAR
DEACTI WIND F
CANCEL

[TOP]

Curs 3

STRUCTURI ALTERNATIVE
---------------------
Exemplu:
MODI COMM [Link]
CLEAR
INPUT 'A=' TO A
INPUT 'B=' TO B
IF A>B
?'A ESTE MAI MARE DECAT B'
ELSE
?'B ESTE MAI MARE DECAT A'
ENDIF
CTRL+W
DO AB

STRUCTURILE ALTERNATIVE testeaza o conditie si dupa cum


conditia este adevarata sau falsa programul continua pe una din cele
doua ramuri: ramura de adevarat sau ramura de fals. Schematic IF se
reprezinta intr-un romb.
Sa se scrie secventa de program care sa introduca de la tastatura
un A si un B stiind ca acestia sunt coeficientii unei ecuatii de
gradul 1 cu 1 necunoscuta. (ax+b=0) sa se testeze daca a=0, caz in
care este o ecuatie imposibil de rezolvat. In caz contrar se va
afisa x.

MODI COMM ECUATIE


DEFI WIND A FROM 10,10 TO 60,60 TITLE 'ECUATIA ax + b = 0'
ACTI WIND A
INPUT 'A=' TO A
INPUT 'B=' TO B
IF A=0
?'ECUATIA NU SE POATE REZOLVA'
ELSE
?'X=B/A=',B/APICT '9999.99'
ENDIF
WAIT WIND 'oK !'
DEACTI WIND A
clear
CANCEL

comanda DO CASE
---------------

descrie o structura alternativa generalizata. Formatul general:


DO CASE
CASE conditie1
COMENZI
CASE conditie2
COMENZI
CASE conditie3
COMENZI
CASE conditie4
COMENZI
CASE conditie5
COMENZI
CASE conditie6
COMENZI
OTHEWISE
COMENZI
ENDCASE

Sa se scrie secv. de program care intr-o fereastra sa introduca una din


zilele saptamanii. In functie de ZIUA ALEASA trebuiesc afisate urmatoarele
treburi:
Luni - la piata
- la servici
Marti - la cinema
- la servici
Miercuri- ziua lui Ion
Joi - la servici
Vineri - la servici
- la picnic

MODI COMM ZILE


CLEAR
DEFI WIND A FROM 10,10 TO 60,60 TITLE 'ECUATIA ax + b = 0'
ACTI WIND A
INPUT 'In ce zi suntem ?' to Z
DO CASE
CASE Z='LUNI'
?'- la piata'
?'- la servici'
CASE Z='MARTI'
?'- la cinema'
?'- la servici'
CASE Z='MIERCURI'
?'- ziua lui Ion'
CASE Z='JOI'
?'- la servici'
CASE Z='VINERI'
?'- la servici'
?'- la picnic'
OTHERWISE
?'N-AI NIMIC DE FACUT ?!!!'
ENDCASE
WAIT WIND 'oK !'
DEACTI WIND A
clear
CANCEL

BAZE DE DATE (relationale)


------------
O baza de date contine mai multe tabele ([Link])

---------------------------------
[Link]
---------------------------------
cod nume adresa <- strcutura tabelei
---------------------------------
c1 ion timisoara
c2 vasile iasi <- inregistrari/articol/record
c3 gheorghe craiova
---------------------------------
camp1 camp2 camp3
---------------------------------

Campul este cea mai mica unitate adresabila.


Campul poate fi :
- modificat
- sters
- inlocuit

MOD DE LUCRU: - INTERACTIV (PRIN BROWSE)


- PRIN COD (LIMBAJ VFOX)
PRELUCRAREA INTERACTIVA:
CREAREA unei tabele:
-> click pe new
-> nume
-> structura campurilor
-> introducerea inregistrarilor

DESCHIDEREA tabelelor
-> butonul open
-> butonul radio 'exclusive' bifat permite orice modificari,
altfel tabela se deschide readonly.
Fereastra browse permite madoficarea inregistrarii curente.

Inregistrarea curenta cea pe care se pozitioneaza la un momemt dat


---------------------
INDICATORUL DE INREGISTRARI.

MENIUL TABLE apare doar cand avem o tabela deschisa (activa) si


fereastra browse e activa.
Comanda GO TO RECORD localizeaza o anumita inregistrare functie de
o anumita conditie.

[TOP]

Curs 4

INDECSI COMPUSI
---------------

In practica este nevoie sa indexam inregistrarile unui tabel dupa mai multe
criterii -> index compus. Ca regula in cadrul indecsilor compusi trebuie sa amintim
faptul ca toate campurile trebuie sa fie de acelasi tip -> functii de conversii.
Totul se converteste in tipul caracter.
exemplu:
codcurs + str(nrmatr,5)

indexul trebuie creat inainte de accesare.


comanda de acesare a tabelei este :
use [Link] order codcurs + str(nrmatr,5)
browse
trasformarea datei in caracter se face pentru index cu
dtos (01/01/2001) sau dtoc(data,1)
DESCHIDEREA UNUI TABEL
USE NUMETABEL

FUNCTII
EOF() - permite detectarea sfarsitului de tabel
BOF() - permite detectarea inceputului de tabel
FOUND() - constata daca cautarea unui articol a avut sau nu succes

COMENZI care schimba pozitia contorului de inregistrari


GO TO TOP / BOTTOM /
SKIP - sare la urmatoarea inregistrare
LOCATE - cauta un articol care indeplineste conditia din dreapta lui
FOr. Cautarea se opreste in momentul in care se gaseste primul articol
care satisface acesta conditie:

LOCATE FOR WHILE


unde:
- conditia de cautare
- domeniu de cautare - all (tot tabelul)
- next n (de la pozitia cursorului la n inregistrari)
- rest (de la pozitia cursorului la sfarsitul tabelei)
Obs.: Daca LOCATE nu gaseste nici un articol care sa satisfaca conditia
indicatorul de inregistrari va fi pe EOF.

use reg_cat
locate for nume='ionel'
locate for codcurs='ajut' and nume='ion'
locate for codcurs='prog' and nume='dan'

locate for codcurs='ajut'


locate for nume='dan' while codcurs='ajut'

CONTINUE - executa in continuare cautarea dupa conditia precedentului


LOCATE()

SET EXACT OFF - localizeaza pe toti pe rand


cursanti .dbf
-------------
pope
pop
ion
popey
ana
popescu
popici
popa

SET EXACT OFF


locate for nume='pop'
display pope
continue
disp pop
continue
disp popey
continue
disp popescu

Sa se scrie o secventa de program care intr-o fereastra sa introduca


un nume din tabelul reg_cat, sa il caute si sa afiseze datele personale
ale acestuia.

MODI COMM CAUTARE


CLEAR
DEFI WIND A FROM 10,10 TO 50,50
ACTI WIND A
USE REG_CAT
ACCEPT 'Pe cine cauti ?' TO MNUNE
LOCATE FOR NUME=MNUME
IF FOUND()
?'Datele cursantului'
? repl('=',18)
? 'NUME SI PRENUME', NUME
? 'DATA NASTERII', DATAN FUNC 'E'
? 'COD CURS', CODCURS
? 'NOTA DOS:', ND PICT '99.99'
ELSE
? 'NU EXISTA CURSANTUL CU NUMELE ',MNUME
ENDIF
WAIT WIND ''
DEACTI WIND A
CANCEL

STRUCTURI REPETITIVE
--------------------
- permit repetarea pt. un numar finit de ori

|-> conditie --> falsa (iese din bucla)


||
| adevarata
------ comenzi
DO WHILE
LOOP
EXIT
...........
comenzi
...........
ENDDO

De atatea ori se repeta comenzile cuprinse intre DO WHILE si ENDDO


cat timp conditia este adevarata. In momentul cand conditia devine
falsa programul continua cu prima comanda de dupa ENDDO.

EXEMPLU:

MODI COMM LISTA


CLEAR
USE REG_CAT
?'COD CURS'
??' NUME SI PRENUME'
??' MEDIA'
?REPL ('=',40)
DO WHILE NOT EOF()
?CODCURS
?? NUME AT 12
?? (N1+N2+N3+N4+N5+N6+N7)/7 PICT '99.99' AT 32
SKIP
ENDDO
WAIT WIND
CANCEL

[TOP]

Curs 5

CLAUZA LOOP SI EXIT


===================

Clauza LOOP permite intoarcerea la prima comanda de dupa DO WHILE,iar cluza


EXIT
permite iesirea din ciclul DO WHILE ... ENDDO.
DO WHILE
.....
LOOP
.....
ENDDO
EXIT

De obicei aceste doua clauze trebuie incluse intr-o structura alternativa IF sau
DO CASE.

Exemplu:

CLEAR
USE REG_CAT
? 'LISTA CURSANTILOR CARE AU PROMOVAT'
? REPL ('=',40)
??'NUME' AT 15
??'___MEDIA' AT 30
? REPL ('_',40)
DO WHILE NOT EOF()
IF (N1+N2+N3+N4+N5+N6+N7)/7>=5
SKIP
LOOP
ENDIF
?CODCURS
??NUME AT 15
??(N1+N2+N3+N4+N5+N6+N7)/7 PICT '99.99'
SKIP
IF CODCURS='AJUT'
EXIT
ENDIF
ENDDO

AFISAREA CONTINUTULUI TABELEI


-----------------------------

DISPLAY - afiseaza fie in program fie interactiv continutul tabelei active

DISPLAY [ ][ ]
[FOR ][WHILE ]
[TO PRINTER/TO FILE ]

unde:
USE PLATI
disp
RECORD# NRMAT CODCURS SERIE ...
1 332 ajut 1 ...

Denumirea campurilor se poate schimba


SET HEADING OFF
va aparea:
DISP NRMAT CODCURS SERIE ...
RECORD#
1 332 ajut 1 ...

ALL - afiseaza toate inregistrarile


NEXT nr. - urmatoarele nr. inregistrari
REST - urmatoarele inregistrari incepand cu cea curenta pana la sfarsitul tabelului
RECORD nr. - numai inregistrarea cu nr.

FOR
- afiseaza numai inregistrarile care satisfac conditia

WHILE
- pentru conditie adevarata se afiseaza inregistrarile iar pentru conditie falsa
nu se afiseaza nimic

PRELUCRAREA ARTICOLELOR UNUI TABEL


==================================

Editarea articolelor prin comanda BROWSE


----------------------------------------

BROWSE [fields ][ ]
[FOR ][WHILE ]
[FONT ,marime][STYLE 'B | I | U']
camp1, camp2, ....
camp[:R] campul poate fi doar citit
[:v= ][:F ][:E ]

ex.:
USE REG_CAT
BROW FIELDS NRMAT:R,NUME,CODCURS:V(CODCURS='AJUT' OR
CODCURS='OPER'):F :E= 'EROARE_COD_CURS'

Actualizarea articolelor
------------------------

A) ADAUGARE DE ARTICOLE
append
SAU
append blank
brow

b)MODIFICAREA CONTINUTULUI UNUI CAMP

REPLACE WITH , WITH

unde:
- campurile a caror continut va fi modificat
- informatiile cu care vom modifica campurile

ex:
LOCATE FOR NUME='ANA POP'
REPLACE NUME WITH 'ALINA POPESCU'

EXERCITIU:

MODI COMM MODIFICARE


CLEAR
DEFI WIND F1 FROM...
DEFI WIND F2 FROM...
USE REG_CAT
RASP='DA'
DO WHILE UPPER(RASP)='DA'
ACTI WIND F1
CLEAR
ACCEPT 'DE LA CE CURS ESTE ? ' TO MCURS
ACCEPT "CUM SE NUMESTE ? " TO MNUME
LOCATE FOR CODCURS=MCURS AND NUME=MNUME
IF FOUND()
DISP CODCUS,NUME,DATAN
ACCEPT 'ACESTA ESTE ? ' TO R
IF UPPER(R)='DA'
ACCEPT 'TASTEAZA NOUL NUME' TO NUME_NOU
REPLACE NUME WITH NUME_NOU
ENDIF
ELSE
?'NU EXISTA LA CURSUL ',MCURS,' NUMELE ', MNUME
ENDIF
ACTI WIND F2
CLEAR
ACCEPT 'MAI AI DE MODIFICAT' TO RASP
ENDDO
USE
WAIT WIND 'ATI TERMINAT DE MODIFICAT'
DEACTI WIND ALL

EXERCITIUL 2 ADAUGARE:

MODI COMM ADAUGARE


CLEAR
SET HEADING OFF
USE CURSURI
DEFI WIND F1...
DEFI WIND F2...
RASP='DA'
DO WHILE UPPER(RASP)='DA'
ACTI WIND F1
CLEAR
ACCEPT 'CODUL CURSULUI ? ' TO MCURS
ACCEPT "DENUMIREA CURSULUI ? " TO MDEN
INPUT 'CATE MODULE ARE ? ' TO MMOD
APPEND BLANK
REPL CODCURS WITH MCURS, DENUMIRE WITH MDEN, NRMODULE WITH
MMOD
ACTI WIND F2
CLEAR
ACCEPT 'MAI AI DE ADAUGAT ? ' TO RASP
ENDDO
USE
WAIT WIND 'ATI TERMINAT DE ADAUGAT'
DEACTI WIND ALL

[TOP]

Curs 6

COMENZILE SCATTER SI GATHER


===========================
- AJUTA utilizatorul la utilizarea tabelelor.
SCATTER MEMVAR - copiaza continutul articolului curent in memorie creind
campurile corespunzatoare cu acelasi
nume pa care le au si in tabel.
GATHER MEMVAR - realizeaza transferul din memorie in campurile articolului
curent.
Exemplu:
Sa se modifice programul de adaugare folosindu-se comenzile scatter si
gather. Sa se ia o variabila in care sa se numere cate articole sau
adaugat si la sfarsit sa se afiseze continutul acestei variabile.

MODI COMM ADAUG


CLEAR
USE CURSURI
DEFI WIND F FROM 1,1 TO 15,60 TITLE 'ADAUGARI LA TABELUL
[Link]'
DEFI WIND F1 FROM 20,1 TO 24,60 TITLE 'MAI CONTINUATI ?'
RASP='DA'
ADAUG=0
DO WHILE UPPER(RASP='DA')
ACTI WIND F
CLEAR
APPE BLANK
SCATTER MEMVAR
ACCEPT 'CODUL NOULUI CURS' TO CODCURS
ACCEPT 'DENUMIREA NOULUI CURS' TO DENUMIRE
INPUT 'NUMAR DE MODULE' TO NRMODULE
ACCEPT 'ARE EXAMEN ?' TO EXAMEN
GATHER MEMVAR
ADAUG = ADAUG+1
ACTI WIND F1
CLEAR
ACCEPT 'MAI AI DE ADAUGAT ?' TO RASP
ENDDO
ACTI WIND F
CLEAR
? 'S-AU ADAUGAT',ADAUG PICT='99', 'ARTICOLE'
? 'PROGRAMUL DE ADAUGARI S-A INCHEIAT' FONT 'ARIAL',16 STYLE 'BI'
WAIT WIND 'Ok !'
DEACTI WIND ALL
USE
CANCEL

STERGEREA INREGISTRARILOR
-------------------------

MARCAREA PENTRU STERGERE


DELETE [ ][FOR ][WHILE ]
unde:
delete - marcheza pt. stergere art. curent
USE REG_CAT
GOTO 5
DELETE
DISP CODCURS, NUME ALL

ARTICOLELE MARCATEpentru stergere in prelucrarea lor depind de comanda


SET DELETED OFF | ON

- off (implicit) - articolele marcate sunt prelucrate la fel cu cele


nemarcate
- on - articolele marcate NU sunt prelucrate

comanda PACK
face ca articolele marcate sa fie sterse definitiv din tabel
aceasta realizandu-se prin recopierea art. ramase

EXEMPLU
-------

Sa se scrie programul de stergeri a articolelor indentificate prin codcurs si nume


inregistr. care urmeaza a fi stearsa

MODI COMM STERG


CLEAR
USE CURSURI
DEFI WIND F FROM 1,1 TO 15,60 TITLE 'STERGERI LA TABELUL
[Link]'
DEFI WIND F1 FROM 20,1 TO 24,60 TITLE 'MAI CONTINUATI ? '
RASP='DA'
STERG=0
DO WHILE UPPER(RASP)='DA'
ACTI WIND F
CLEAR
ACCEPT 'DE LA CE CURS ?' TO MCURS
ACCEPT 'CUM SE NUMESTE ?' TO MNUME
LOCATE FOR CODCURS=MCURS AND DENUMIRE=MNUME
IF FOUND()
DISP CODCURS,NRMODULE,DENUMIRE,EXAMEN
ACCEPT 'ACESTA ESTE ?' TO R
IF UPPER(R)= 'DA'
DELETE
STERG=STERG+1
ENDIF
ELSE
? 'NU EXISTA CURSANTUL',MNUME, 'PENTRU CURSUL',MCURS
ENDIF
ACTI WIND F1
CLEAR
ACCEPT 'MAI CONTINUATI ? ' TO RASP
ENDDO
DEACTI WIND ALL
DISP CODCURS,DENUMIRE,NRMODULE,EXAMEN ALL
ACCEPT 'LE STERGI ?' TO RASPUNS
IF RASPUNS='DA'
PACK
?'S-AU STERS', STERG PICT '99', 'INREGISTRARI'
ENDIF
CANCEL

EXEMPLU PROGRAM COMPLEX:


VAR=SPACE(1)
RASP='DA'
DO WHILE RASP='DA'
ACCEPT 'CE VREI SA FACI ? ' TO VAR
IF VAR#'ADAUGA' AND VAR#'MODIF' AND VAR#'STERG' AND
VAR#'TERMIN'
? 'COD OPERATIE GRESIT'
LOOP
ENDIF

DO CASE
CASE VAR='A'

CASE VAR='M'

CASE VAR='S'

CASE VAR='T'

OTHERWISE

ENDCASE
CANCEL

STERGEREA MARCAJULUI
--------------------

prin comanda RECALL - STERGE marcajul dinaintea articolului


care a fost pus de comanda DELETE

format general:
RECALL [ ][FOR ][WHILE ]
USE REG_CAT
DELETE FOR CODCURS='AJUT'
DISP CODCURS,NUME ALL
RECALL FOR CODCURS='AJUT'
CLEAR
DISP CODCURS,NUME ALL

OPERATII CU FISIERE *.DBF


-------------------------

- copiere structura

COPY STRU to nume_tabel_nou.dbf


[fields ]
[WITH] cdx

rezulta:
copy stru to [Link]
se creaza un tabel nou cu acceasi structura cu a tabel activ
dar fara continut

+ fields lista campuri


(se vor copia numai campurile cuprinse in lista)

+ WITH cdx
(se copiaza si indexurile pentru noul fisier)

EXEMPLU:
USE REG_CAT
COPY STRU TO COPIE2 FIELDS CODCURS,NRMAT,NUME,DATAN,LOCN
WITH CDX

- copierea continut

COPY TO nume_tabel_nou.dbf [ ] [FOR ][WHILE ][WITH cdx]


[TYPE ][fields ]

- copiaza continutul fisierului activ intr-un alt fisier dbf, noul fisier
avand acelasi continut

EXEMPLU:
USE REG_CAT
COPY TO COPIE1
COPY TO COPIE1 FOR CODCURS='AJUT'
COPY TO COPIE10 NEXT 10
COPY TO COPYNOTE FIELDS N1,N2,N3,N4,N5,N6,N7

- adaugare de inregistrari la un tabel existent


(cele doua tabele au aceiasi structura)

APPE FROM [Link] [fields ][FOR ]

UNDE:
[Link] = tabela de unde vor fi luate inregistrarile si adaugate
la sfarsitul tabelului curent

USE REG_CAT
COPY TO COPIE
USE COPIE
APPEND FROM REG_CAT

COMENZI STATISTICE
==================

- executa calcule statistice

SUM [lista expresii/camp][ ][FOR ][WHILE ]


to NUME_variabila

USE PLATI
SUM ACHITAT TO TOTAL

- CALCULUL MEDIEI

AVERAGE [lista expresii/camp][ ][FOR ][WHILE ]


to NUME_variabila

USE PLATI
AVERAGE ND for codcurs='oper' to Mediados

[TOP]

Curs 7

INDEXAREA
=========
- Permite accesul logic intr-o anumita ordine la articolele unui tabel
dat de cheia de indexare.
- se creaza separat->interactiv; nu prin comenzi in program

indecsi - nestructurali (in fisiere cu nume diferit de numele tabelului sursa)


- structurali (memorati intr-un fisier cu acelasi nume cu tabelul sursa
dar de extensie cdx) - fisier multiindex
- contine toate cheile de indexare

Vizualizarea continutului fisierului cdx se face cu:


DISPLAY STATUS

INDECSI STRUCTURALI
-------------------

pot fi:
- regular(normal): indecsi care pentru fiecare articol din [Link]
creaza o inregistrare in [Link] (admit si duplicarea cheii de indexare)
- unici: indecsi care introduc o singura valoare pentru o cheie in
fisierul cdx . Intabel raman valorile. O singura cheie intr-un tabel poate
fi unica.
- candidat: nu admite valori duble, dar putem sa avem mai multi indecsi
candidati intr-un tabel.
- primar: cand lucram cu mai multe tabele; nu admite valori duble.

Crearea indecsilor
-----------------
- se creaza interactiv in tabel designer
- in cazul indecsilor compusi campurile care intra incomponenta acestora
se converteste in tipul caracter
- functiile de conversie sunt:
STR(camp_numeric,lungime,nr_zecimale)

DTOS( )
OBS.: In momentul extragerii zilei,lunii sau anul dintr-o data
calendaristica acestea sunt numere care trebuiesc convertite ca numere.
ex.: codcurs+str(year(datan),4)

ex.: codcurs+str(nrmat,5)+DTOS(datan)

crearea indecsilor prin cod:


===========================
INDEX ON [ascending(implicit)|descending] TAG
ex.:
INDEX ON str(ancurs,4)+codcurs+str(serie,2)+nume TAG cheia1

deschiderea tabelului indexat


-----------------------------
USE ORDER

schimbarea cheii de indexare in timpul execitiei programului


SET ORDER TO [ascending(implicit)|descending]
SET ORDER TO - revine la cheia initiala

LOCATE face o cautare secventiala


In cazul tabelelor indexate cautarea se face in acces direct.
Pentru aceasta indexul master (activ) trebuie sa corespunda cheii
dupa care se face cautarea. Fox-ul cauta intai in fisierul cdx, iar
in momemntul in care gaseste cheia cautata sare in tabelul dbf la
articolul respectiv.
comanda de cautare este
SEEK ( )

unde:
expresie = expresia cheii de indexare + informatia cautata

exemplu:

set order nume


accept 'Cum se numeste ? ' to mnume
seek (mnume)

set order to ann


input 'Anul cursului: ' to man
accept 'Codul cursului: ' to codcurs
accept 'Nume cursant: ' to mnume
seek str(man,4)+ mcurs + mnume

cand lucram prin cod seek() este urmata de found():


if found
disp codcurs,nume,datan
endif

stergerea cheilor de indexare


-----------------------------
- in tabel designer sau
prin cod cu comanda:
DELETE TAG
DELETE TAG nume,ann
Campurile memo
==============

Pentru fisierul dbf care are campuri memo , exista asociat un


tabel de extensie .fpt
In campul memo exista un cod care ne arata daca campul este gol
sau contine o informatie. de asemenea se gaseste informatie care
ne duce la locul de depozitare a informatiei -> [Link]
Pentru a vedea sau construi aceste campuri:
[Link] in browse
[Link] pe memo
[Link] deschide o fereastra de editare unde putem introduce
orice sau doar sa-l vizualizam
[Link] editare salvam continutul cu CTRL+W

Utilizarea unui filtru


----------------------

SET FILTER TO
unde:
conditie este conditia de filtrare (simpla sau compusa)

Obs.:
O comanda SET FILTER este valabila numai pentru tabelul activ,
adica tabelul respectiv trebuie sa fie deschis inainte de a da
comanda.

exemplu:
use reg_cat
set filter to codcurs='ajut' and n1>=6
disp codcurs, nume,n1 all

[TOP]

Curs 8

RELATII INTRE TABELE


====================

Selectarea unei zone de lucru


-----------------------------
1)
comanda:
SELECT
unde:
=1,2,3,4,5,6,7, ... ,32767
2)
USE nume_tabel IN

ex.:
SELE 1
USE REG_CAT
DISP CODCURS,NUME,DATAN ALL
SELE 2
USE PLATI
DISP CODCURS,NRMAT,ACHITAT ALL
SELE 1
DISP CODCURS,NUME,DATAN ALL

PENTRU STABILIREA UNEI RELATII INTRE TABELE:


1) ACESTEA TREBUIESC INDEXATE SI DESCHISE DUPA ACEEASI CHEIE DE
INDEXARE.
2) UNA DINTRE TABELE ESTE PARINTE SI CEALALTA COPIL
3) TREBUIE SA NE GASIM IN ZONA DE LUCRU IN CARE ESTE DESCHIS
PARINTELE
4) VOM ANUNTA RELATIA INTRE TABELE CU COMANDA:
SET RELATION TO INTO
ex.: avem indexul comun: CHEIE1=CODCURS+STR(NRMAT)/5

SELE 1
USE PLATI ORDER CHEIE1
SELE 2
USE REG_CAT ORDER CHEIE1
*CHEIE1 POATE AVEA ALT NUME DAR ACELASI CONTINUT
SELE 1
SET RELATION TO CODCURS+STR(NRMAT)/5 INTO REG_CAT
DISP codcurs,nrmat,REG_CAT.NUME,achitat ALL
CLOSE ALL - inchide toate tabele indiferent de zona in care este deschisa

CAnd dorim sa accesam un camp care se gaseste in alta zona de lucru


decat cea curenta: inaintea campului vom introduce numele tabelui urmat
de un punct:
[Link]

Sa se scrie un program care sa consulte doua tabele: [Link] si


[Link] . Talebul MODULE este parinte.
[Link] indexat dupa codcurs si nr. modulului
[Link] indexat dupa codcurs.

modi comm cursmodul


CLEAR
CLOSE ALL
*************************************
SELE 1
USE MODULE ORDER CODCURS
SELE 2
USE CURSURI ORDER CODCURS
SELE 1
SET RELATION TO CODCURS INTO CURSURI
******sau*******************************
**USE MODULE ORDER CODCURS
**USE CURSURI IN 2 ORDER CODCURS
****************************************
GOTO TOP
DEFI WIND W FROM 1,1 TO 24,79 TITLE 'Continut module / cursuri'
ACTI WIND W
CLEAR
? 'CODUL CURSULUI: ', CODCURS
? REPL ('=',25)
? 'DENUMIRE CURS: ',[Link]
**(afiseaza camp din alte zone)**
? 'NRCRT' AT 5
?? 'COD' AT 15
?? 'DENUMIRE MODUL' AT 25
?? 'DURATA' AT 55
? REPL ('=',60)
RAND=6
MCURS=CODCURS
** codcurs=ajut
DO WHILE NOT EOF()
IF CODCURS#MCURS
WAIT WIND 'terminat afisare curs'
CLEAR
? 'CODUL CURSULUI: ', CODCURS
? REPL ('=',25)
? 'DENUMIRE CURS: ',[Link]
**(afiseaza camp din alte zone)**
? 'NRCRT' AT 5
?? 'COD' AT 15
?? 'DENUMIRE MODUL' AT 25
?? 'DURATA' AT 55
? REPL ('=',60)
RAND=6
MCURS=CODCURS
**(INLOCUIESTE IN MEMORIE codcurs cu OPER)
ENDIF

? NRCRT AT 5
?? CODMOD AT 15
?? MODUL AT 25
?? DURATA PICT '99' AT 55
RAND=RAND+1
SKIP
ENDDO
WAIT WIND
DEACTI WIND ALL
CLOSE ALL
CANCEL
*******************************************************************

reg_cat plati

ajut 331 marian mihai... ajut 331 marin mihai ...


ajut 331 marin mihai ...
ajut 332 stanca vasile...

La legarea a 2 tabele:
1) la o inregistrare din parinte ii corespunde o inregistrare din copil
(one to one)

2) la o inregistrare din parinte ii corespunde mai multe


inregistrari din copil

one to main se transforma in one to one daca se declara invers:


copil-> parinte

PENTRU ACCESAREA TUTUROR INREGISTRARILOR din copil dupa comanda


SET RELATION TO se da comanda: SET SKIP TO

Sa se scrie un program care sa afiseze pe ecran situatia incasarilor


la cursuri utilizand informatiile care se gasesc in REG_CAT si PLATI.
Din reg_cat vom lua nrmat. si numele iar din plati cat a achitat,nr.
chitantei si data achitarii.

MODI COMM LISTPLATI


CLOSE ALL
SET CURRENCY TO 'LEI'
SET CURR RIGHT
USE REG_CAT ORDER CURSNRM
USE PLATI IN 2 ORDER CURSNRM
SET RELATION TO CODCURS+STR(NRMAT/5) INTO PLATI
SET SKIP TO PLATI
GOTO TOP
MCURS=CODCURS
?'INCASARILE LA CURSUL ',CODCURS
?REPL ('=',25)
?'[Link] ' AT 5
?'NUME SI PRENUME ' AT 25
?'INCASAT ' AT 43
?'NUMAR CHITANTA ' AT 60
?'DATA PLATII ' AT 75
TOTAL=0
RAND=7
DO WHILE NOT EOF()
IF MCURS#CODCURS
WAIT WIND 'TERMINAT AFISARE CURS'
CLEAR
?'INCASARILE LA CURSUL ',CODCURS
?REPL ('=',25)
?'[Link] ' AT 5
?'NUME SI PRENUME ' AT 25
?'INCASAT ' AT 43
?'NUMAR CHITANTA ' AT 60
?'DATA PLATII ' AT 75
ENDIF
? NRMAT AT 5
??NUME AT 25
??[Link] PICT '9999999.99' FUNC '$' AT 43
??[Link]
??[Link]
RAND=RAND+1
SKIP
ENDDO
WAIT WIND
DEACTI WIND ALL
CLOSE ALL
CANCEL
*****************************************

[TOP]
Curs 9-10

SUBPROGRAME
===========

ORGANIZAREA fisierelor program

Proceduri si functii definite de utilizator


-------------------------------------------

DO - poate fi folosita si in interiorul unui program


=>modularizarea programelor complexe (de dimensiuni mari)
Gruouri de instructiuni pot fi folosite independent (separate de programul
principal). Comunicarea cu programul principal se realizeaza prin
PARAMETRII.
Modulele pot fi: exteriore si in interiorul fisierului program.
Programul care apeleaza un modul: program apelant.
Programul apelat de programul principal: program apelat, sau subprogram.
Un subprogram poate fi apelat de mai multe ori.

program apelant
---------------- |
---------------- |
---------------- |
apel subprogram -------------> program apelat
--------------- <----| -------------
--------------- | -------------
--------------- |---- -------------
---------------
---------------

Un subprogram este: procedura sau functie.


Procedura: un grup de instructiuni care primeste de la [Link]
un grup de parametrii, realizeaza anumite prelucrari si reda
controlul programului apelant.
Functia: un grup de instructiuni independente care primeste de la progr.
apelant un grup de parametrii, realizeaza anumite prelucrari si
DAR RETURNEAZA O VALOARE.

Organizarea fisierelor program:


Caz1.
Fiecare program este intr-un fisier separat: Program de actualizare:
Functiuni: adaugare,modificare,stergere,vizualizare,listare.

C:\program\[Link] -program principal


Programe apelate:
C:\program\[Link] -functiune de adaugare
C:\program\[Link] -functiune de modificare
C:\program\[Link] -functiune de sterg
C:\program\[Link] -functiune de vizualizare
C:\program\[Link] -functiune de listare
Dezavantaj:
Toate apelurile deschid fisiere care raman deschise simultan,prin apelari
succesive!

Caz2.
Fisierul program contine programul principal si programele apelate in
acelasi fisier.

-------------
instructiuni
-------------
------------
do adaug
------------
do modif
-----------
do sterg
------------
do vizual
------------
do list
------------
*********************

procedure adaug
------------
instructiuni
------------
return
**********************

function modif
------------
instructiuni
------------
return -reda cooontrolul programului principal
**********************
s.a.m.d.
Caz3.
Mai multe subprograme sunt grupate intr-un fisier de proceduri si
functii cu caracter general.

C:\program\[Link] -program de proceduri


procedure adaug
------------
instructiuni
------------
return
**********************

[Link] -program principal


SET PROCEDURE TO UTILE - DESCHIDE fisierul de proceduri
......................
......................
......................
do adaug
......................
......................
......................
SET PROCEDURE TO
CANCEL

==============================================================
==========
PROCEDURI SI FUNCTII - definire si apelare

Proceduri
Definire Apel
PROCEDURE DO
......
......
.....
RETURN

Comanda RETURN
RETURN TO MASTER -la program principal
RETURN TO nume_procedura
EXEMPLU:

modi comm utile


procedure p1
clear
?'Inceput procedura p1'
do p2
wait ''
?'Sfarsit procedura p1'
return
*************************
procedure p2
clear
?'Inceput procedura p2'
do p3
wait ''
?'Sfarsit procedura p2'
return
*************************
procedure p3
clear
?'Inceput procedura p3'
do p4
wait ''
?'Sfarsit procedura p3'
return TO p2
*************************
procedure p4
clear
?'Inceput procedura p4'
?'Fara apel'
wait ''
?'Sfarsit procedura p4'
return to master
**************************
cancel

Tema: programul CURSMOD de modificat,folosind proceduri.


Capul de tabel este realizat cu o procedura, care se apeleaza
la trecerea pe o pagina noua.

FUNCTII UTILLLIZATOR
--------------------

Definire Apel
FUNCTION ()
.............
............
RETURN
Exemplu: afiseaza data curenta sub forma: Vineri_14_sseptembrie_2001
FUNCTII folosite: DATE()-data curenta
DAY(data)-ziua
MONTH(data)-luna
YEAR(data)-an
DOW(data)-[Link] din sapt.( 1-duminica)

?'Data curenta:' + dat_rom()

FUNC DAT_ROM
DO CASE
CASE DOW(DATE())=1
ZI='DUMINICA'
CASE DOW(date())=2
ZI='LUNI'
......................
ENDCASE
DO CASE
CASE MONTH(DATE())=1
LUNA='IANUARIE'
....................
ENDCASE
RETURN ZI+', '+STR(DAY(DATE())+' '+LUNA+STR(YEAR(DATE()))

==============================================================
==========

Domeniul de vizibilitate al variabilelor


----------------------------------------

Variabile: globale(publice) si locale(private)


Definirea variabilelor:
=

*Variabilele globale sunt accesibile si pot fi modificate in modulul


curent si in orice alt modul.
*Variabilele locale sunt accesibile doar in modulul curent si in cele
subordonate si nu pot fi modificate in orice modul.
Comenzile de declarare a variabilelor:

PRIVATE
=
PUBLIC
=

Implicit sunt subordonate.

Exemplu:
--------
modi comm [Link]
clear
priv a
public b
a=1
b=2
do test
?'a = ' a
?'b = ' b
?'Variabila c nu se poate afisa...'
?'Este o variabila locala a procedurii test !'
?'d = ' d
wait wind 'Terminat testul pentru variabile!'
**********************************************

procedure test
priv c
public d
c=3
d=4
?'a = ' a
?'b = ' b
?'c = ' c
?'d = ' d
return

cancel

Pentru aplicatii complexe care includ mai multe procedduri,functii


se recomanda folosirea variabilelor locale iar comunicarea sa se
faca prin parametrii. Apelul unei proceduri cu parametrii:
DO WITH
In interiorul proccedurii dupa PROCEDURE este:
PARAMETERS
este identica cu

Transmiterea parametrilor pt. o functie : ( )

Ex.:
MODI COMM PROG
CLEAR
INPUT 'PRIMUL NR. ' TO N1
INPUT 'AL DOILEA NR. ' TO N2
N3=0
DO VALOARE WITH N1, N2, N3
?'VALOAREA PRODUSULUI: ',N3
*********************************

PROCEDURE VALOARE
PARAMETERS P1, P2, P3
P3=P1*P2
RETURN

MODI COMM IMPOZIT


CLEAR
SET PROCEDURE TO UTILE
INPUT "INRODUCERE SALRIU: " TO MSAL
? 'IMPOZITUL CALCULAT ESTE: ', IMP(MSAL)
******************************************

FUNC IMP
PARAMETERS S
DO CASE
CASE S<=750000
IMPOZIT = 0.18*S
CASE S<=1500000
IMPOZIT = 300000+(0.2 *S)
OTHERWISE
IMPOZIT = 0.4*S
ENDCASE
CANCEL

MODI COMM DATA


ACCEPT 'DATA NASTERII' TO DATAN
?? DAT_ROM (DATAN)

FUNC DAT_ROM2
PARAMETERS DATA
DO CASE
CASE DOW(DATA))=1
ZI='DUMINICA'
CASE DOW(DATA)=2
ZI='LUNI'
......................
ENDCASE
DO CASE
CASE MONTH(DATA)=1
LUNA='IANUARIE'
....................
ENDCASE
RETURN ZI+', '+STR(DAY(DATA))+' '+LUNA+' '+STR(YEAR(DATA)))

EDITAREA DATELOR
----------------
- TREBUIESC CONSTRUITE ECRANE PENTRU EDITAREA DATELOR: se face
cu comanda
@ ...SAY ...GET

Comanda SAY / Comanda GET


----------------------

-afiseaza in vederea editarii continutul unui camp sau al unei variabile


Sintaxa generala:
@ SAY GET
(-> se creaza un obiect GET)
Comanda READ activeaza obiectele GET create anterior.

Exemplu:
@2,2 say 'Nume si Prenume: '
@2,25get nume
read

MODI COMM GETURI


USE REG_CAT
MNUME=SPACE(30)
MDATAN=SPACE(10)
MLOCN=SPACE(12)
@2,5 SAY 'NUME SI PRENUMELE: ' GET MNUME
@5,5 SAY 'DATA NASTERII: ' GET MDATAN
@8,5 SAY 'LOCALITATEA: ' GET MLOCN
READ
APPE BLANK
REPL NUME WITH MNUME,DATAN WITH MDATAN, LOCN WITH MLOCN
GO BOTT
BROW
CLEAR
[TOP]

Curs 11

Comanda get
===========
Editarea datelor:
@ SAY GET
READ

READ - activeaza GET


READ activeaza toate geturile de deasupra lui

Clauze pentru SAY si GET


-----------------------
PICTURE '9999999.99', 'xxxxxxxxxx'
FUNCTION : FUNC 'M lista_optiuni'
ex.:
@2,2 say 'Tipul actualizarii:' GET tip FUNC 'M A,M,S'

Clauza pentru GET


-----------------
DEFAULT - creaza o variabila de memorie si ii atribuie valoarea
expresiei

@2,2 say 'Tipul actualizarii:' GET tip FUNC 'M A,M,S' DEFAULT 'A'
(echivalent cu tip='A')

@2,2 say 'Continuati ? ' GET rasp FUNC 'M DA,NU' '!' DEFAULT 'NU'

VALID
VALID codcurs()
- se foloseste pentru validarea continutului obiectului GET
la orice tentativa de mutare a cursorului de pe obiectul GET

Clauza VALID returneaza true .T. sau false .F.

@2,2 say 'Codcurs ? ' GET mcodcurs VALID vcodcurs()


..............
FUNC VCODCURS
*************
use cursuri
seek mcodcurs
if found()
ret=.T.
else
ret=.F.
wait wind 'Cod curs inexistent. Cursuri posibile: AJUT,PROG,OPER'
endif
return ret
..............

0 = F (nu va afisa INVALID INPUT)


1=T

MODI COMM VAL


*VALID-se mai foloseste pentru reafisarea obiectelor SAY:
defi wind f from 1,1 to 10,50 title 'clauza VALID'
mpret=0
mcant=0
ACTI WIND f
@2,2 say 'Pret ? ' GET mpret VALID calcval()
*executa comenzile din calcval() inainte de parasirea obiectului GET
@3,2 say 'Cantitate ? ' GET mcant VALID calcval()
@4,2 say 'Valoare : '+ STR(valoare,5)
READ

FUNC calcval()
valoare=mpret*mcant
@4,2 say 'Valoare : '+ STR(valoare,5)

Clauza RANGE
-----------
-specifica un interval in care variabila numerica poate lua valori

RANGE [ , ]

@3,2 say 'Nota ? ' GET mnota RANGE 1,10

Clauza SIZE
----------
-specifica dimensiunea de afisare a ob. GET
@3,2 say 'CURS ? ' GET mcodcurs SIZE 1,4

if lastkey()=27 ***TASTA Esc


RETURN
endif

În încheiere
Dupa ce ati parcurs acest tutorial veti stii sa programati in Fox Pro. Este un
limbaj bun pentru studiul programarii structurate. Pentru limbajele visual va
trebui insa sa lucrati mai mult. Acestea sunt bazate pe obiecte si evenimente.
Pentru fiecare obiect si eveniment veti scrie cate o procedura in acelasi fel ca si
in programarea structurata.

Intre cele doua feluri de programare exista suficiente similitudini: de exemplu,


buclele "FOR", instructiunile repetitive "DO" sau conditionale "IF" sunt
aceleasi. Ceea ce difera este sintaxa si modul de abordare al problemei. Odata ce
ati invatat aceste lucruri veti invata mai usor si alte limbaje: C++, Visual Basic,
Javascripturi etc.

Pentru intrebari : Adrian Plopeanu


Succes !

S-ar putea să vă placă și