STRUCTURA TEMEI:

1. Introducere

 Necesitatea programului: Scurtă justificare a importanței consolidării relației dintre școală și

comunitate.
 Obiectivele generale și obiectivele specifice ale programului: Ce se dorește să se realizeze
prin acest program.

Introducere
Școala este o instituție care oferă un serviciu social, care este direct influențată de ceea ce se întâmplă
în mediul social, transmite cunoștințe, dezvoltă abilități, norme, valori recunoscute și acceptate social; pe de-o
parte are o logică internă de dezvoltare, reproduce propriile norme și valori, are propriul sistem de organizare.
Privită dintr-o alta perspectivă, școala, este o instituție care funcționează într-o comunitate alcătuită
din mai mulți factori de educație: familie, autorități, organizații guvernamentale și neguvernamentale, agenți
economici care au la rândul lor o ofertă educațională explicită și/sau implicită. Școlile depind de mediul în
care funționează în ceea ce privește: obținerea resurselor materiale, resurse umane, resurse financiare, resurse
informaționale, etc.
Din punct de vedere al beneficiilor pe care le aduce, parteneriatul poate fi definit ca o modalitate
eficientă în realizarea reformei managementului fie prin schimbarea practicilor manageriale, fie prin
schimbarea modului în care sunt abordate problemele publice, astfel încât soluționarea lor să devină fezabilă
prin parteneriat.
„În noua perspectivă asupra funcționării învățământului românesc un loc prioritar îl ocupă
parteneriatul educațional venit ca o soluție reală a marilor probleme ale învățământului. De asemenea,
parteneriatul educațional reprezintă o prioritate a strategiilor orientate către dezvoltarea educației românești.”
(Ramona Ștefana Petrovan, Parteneriatele educaționale de la teorie la practică, Editura Aeternitas, Alba
Iulia, 2011, pp. 7-9)
Parteneriatul poate fi o soluție pentru alocarea și folosirea resurselor locale la nivel comunitar, pentru
atragerea altor surse externe pentru rezolvarea problemelor comunitare.
Școala ca organizație, pentru a-și atinge obiectivele, are nevoie de un sistem managerial adecvat prin
funcții specifice: proiectare, decizie, organizare, coordonare, evaluare.
Educația se realizează atât prin acțiuni directe cât și în mod indirect prin felul în care se organizează
elementele de mediu pedagogic. Mediul pedagogic reprezintă ansamblul factorilor naturali, materiali și
spirituali participanți în activitatea de formare și dezvoltare a personalității copilului preșcolar.
Principalul obiectiv al colaborării școlii cu familia, constă în conturarea unităţii de acţiune a celor doi
factori educaționali, finalitate a cărei îndeplinire este condiționată de concepții și exigențe, de o reciprocă
cunoaștere și de o atitudine deschisă. Obiectivul respectiv se poate realiza doar prin conceperea relației
grădiniță/ școală și familia, și invers.
 Pe de-o parte este preocuparea cadrelor didactice de a cunoaște mediul familial al copilului și natura
influențelor educaționale a unității de învățămînt, atât ca parteneri în procesele de instruire și formare, cât și
ca participanți în procesele de educație ale părinților.
Consolidarea relației dintre școală/ grădiniță și familie este importantă contribuind la dezvoltarea unor
activități educaționale, sociale și civile comune.
Prin implicarea părinților și a comunității locale în activitatea școlară, prin crearea unor oportunități de
colaborare între elevi și membrii comunității, prin dezvoltarea spiritului civic și a responsabilității sociale la
elevi, prin promovarea valorilor locale și a tradițiilor comunității, prin îmbunătățirea comunicării dintre școală
și instituțiile comunității (primărie, biblioteca locală, poliție, biserică) putem identifica obiectivele specifice
ale acestor relații.
Prin acest program se dorește întărirea legăturii dintre aceste instituții, familiarizarea copiilor cu
acestea și susținerea reciproca.
2. Argumentare teoretică

 Rolul școlii în comunitate și al comunității în susținerea școlii.

 Principiile colaborării între școală și comunitate (ex.: parteneriat, implicare activă,
comunicare eficientă).
 Beneficiile acestei relații pentru elevi, profesori și membrii comunității.

Școala, în susținerea comunității și în comunitate are rolul de a educa, a forma și dezvolta viitori
membrii ai societății. Ea nu oferă doar informații, ci contribuie la dezvoltarea sociala, morală și emoțională
a copiilor, școala poate deveni centrul cultural și educațional pentru întreaga comunitate.
În realizarea misiunii sale educative, şcoala are ca parteneri atât familia cât şi comunitatea. Școala
conştientizează faptul că viaţa comunitară presupune angajare publică, simţ al relaţiilor, simţul
responsabilităţii, şi, în consecinţă, îşi afirmă dispoziţia de a angaja parteneriate. Această deschidere a şcolii
este condiţia pentru adaptarea ei la o societate în continuă schimbare. Parteneriatul poate fi o soluţie pentru
alocarea şi folosirea resurselor locale la nivel comunitar, pentru atragerea altor resurse externe pentru
rezolvarea problemelor comunitare.
"Ideea de parteneriat între şcoală şi comunitate trebuie să se bazeze pe principiul complementarităţii
serviciilor sociale oferite de către diversele organizaţii care activează în comunitate". (Mircea Agabrian,
Școala, Familia, Comunitatea, Ed. Institutul European, Iași, 2006, p.37). Construirea parteneriatului este
un proces deliberat ce implică aptitudini specifice, strategii şi cunoştinţe pe care părţile implicate trebuie să
le cunoască şi să le folosească.
În devenirea personalităţii elevului, colaborarea factorilor educaţionali reprezintă o prioritate, aceasta
materializându-se în avantaje oferite de diferite instituţii în formarea acestuia în spiritul valorilor societăţii
în care trăieşte. Rolul şcolii este şi acela de a crea viitori cetăţeni şi acest lucru nu este suficient a se învăţa
doar în cadrul orelor de educaţie/cultură civică. Este nevoie de participare la activităţi extracurriculare, la
viaţa comunităţii. Astfel, procesul educaţional din şcoală se extinde şi asupra comunităţii. Copilul are
astfel posibilitatea de a recunoaşte problemele acesteia, de a fi mai atent la ceea ce se întâmplă în jurul lui,
de a căuta o rezolvare pentru diferite probleme, de a-şi dezvolta spiritul de iniţiativă.
Implicarea comunităţii în activităţile desfăşurate de şcoală poate avea un impact pozitiv asupra
rezultatelor la învăţătură ale elevilor, asupra frecvenţei şi a comportamentului acestora. Aceasta s-ar putea
datora faptului că şcoala ar înceta să fie privită doar ca locul unde elevii îşi însuşesc cunoştinţe, ci şi ca un
sprijin pentru comunitate în întregul ei. Comunitatea poate fi folosită şi ca resursă care contribuie la
dezvoltarea curriculum-ului. Şcoala poate colabora cu Consiliul Local, în vederea dezvoltării unor teme de
curriculum la decizia şcolii, bazate pe aspecte ale vieţii de zi cu zi a comunităţii. De asemenea, colaborarea
cu bibliotecile, cu cluburile elevilor ar putea sprijini şcoala în realizarea unor activităţi extracurriculare:
„Ziua Pământului”, „Ziua cărţii”, serbări şcolare.
Școala este o organizaţie importantă în toate comunităţile, iar în comunităţile rurale este adesea cea
mai puternică. Ea este punct de întâlnire, un centru ce simbolizează comunitatea şi o resursă care o poate
uni. "Comunităţile au nevoie de şcoli pentru înnoirea lor, pentru revitalizarea economică, pentru definirea
şi asumarea identităţii, pentru menţinerea continuităţii. Nici unul dintre aceste scopuri nu poate fi îndeplinit
fără oameni. Dacă o comunitate nu e un loc cu care membrii ei se identifică, tinerii vor creşte şi vor pleca,
Pur şi simplu, dacă tinerii nu învaţă să recunoască locurile în care au trăit ca unice şi nu consideră că
merită grija şi efortul lor, dacă nu se pregătesc să participe la crearea oportunităţilor de locuri de muncă pe
plan local, ei vor pleca sau vor dori să plece. Dacă o generaţie pleacă sau îşi doreşte să plece, comunitatea
are puţine şanse să-şi continue dezvoltarea." (Mircea Agabrian, Millea Vlad, Parteneriate școală-familie-
comunitate, Ed. Institutul European, Iași, 2005, p. 13)
"Şcolile trebuie să construiască parteneriate cu comunităţile într-un efort comun de îndeplinire a
tuturor cerinţelor impuse de procesul educativ. În cadrul comunităţilor sunt multe instituţii-biserici,
biblioteci, muzee - care pot fi dirijate spre sprijinirea achiziţiei de cunoştinţe şi deprinderi de către elevi."
(Mircea Agabrian, Analiza de conținut, Ed. Polirom, Iași, 2006, p.56)
Relaţiile din cadrul parteneriatelor şcoală-comunitate pot fi reciproce, furnizând astfel multe beneficii
pentru comunitate. Clădirea şcolii poate deveni loc de desfăşurare a întâlnirilor reprezentanţilor
comunităţii, spaţiu pentru diverse cursuri de educare a adulţilor, reprezentaţii ale teatrului local, programe
de promovare a sănătăţii, evenimente sportive sau recreative. Elevii pot juca un rol activ în cadrul
comunităţii, implicându-se în proiecte de servicii comunitare sau voluntariat. În sens invers, implicarea
şcolilor în parteneriat va conduce la sporirea interesului pentru sistemul public de educaţie în rândul
membrilor activităţii.
 3. Descrierea programului de activități

 Durata programului: Perioada în care se vor desfășura activitățile (ex.: un semestru, un an

școlar; luna XXX).
 Grupul-țintă: Cine va participa la activități (elevi, profesori, părinți, membri ai comunității
locale).
 Resurse necesare: Materiale, spații, parteneri.

Programul se va desfășura pe durata modulului 5, la aceste activități vor participa preșcolarii grupei
mari.
Resursele necesare sunt: consumabilele pentru activități (hârtie, hârtie colorată, culori, lipici), cărți,
materiale educative, echipamente digitale, autobuz, mașini, etc.
Activitățile se vor desfășura în sala de grupă, căminul cultural, curtea pompierilor, a poliției,
bibliotecă, etc.
Partenerii implicați în aceste activități sunt: educatoarele, părinții și reprezentanți comunității locale
(bibliotecar, comandant polițist, medic, medic veterinar, șef departament situații de urgență).
 4. Activități propuse

Prezentați 6-7 activități relevante, fiecare incluzând următoarele detalii:

 Denumirea activității (ex.: „Ziua Porților deschise ”, „Festival cultural comunitar” etc).
 Descrierea activității: Cum se va desfășura, ce implică.
 Participanți: Cine este implicat și în ce roluri.

1. Prima activitate se numește „Ce vreau sa devin când voi fii mare?“, această activitate se va
desfășura pe perioada unei săptămâni, în fiecare zi vizitând o instituție din cadrul comunității (poliție,
cabinetul stomatologic, cabinet veterinar, pompieri, primărie), unde li se va prezenta copiilor, în calitate de
beneficiari, mașina de poliție, de către comandantul poliției, în cabinetul stomatologic, stomatologul le va
arăta instrumentarul folosit și fiecărui copil i se va face un consult, medicul veterinar, de asemenea le va
prezenta cabinetul și le va face o demonstrație, cum se desfășoară un consult, în curtea pompierilor li se va
prezenta copiilor mașina de pompieri, aceștia vor urca și vor observa mașina din interior, iar în ultima zi vor
vizita primăria.
Preșcolarii participă în calitate de beneficiari direcți, educatoarele sunt organizatori și coordonatori ai
programului, părinții care facilitează desfășurarea acțiunii, participă în calitate de parteneri educaționali ai
grădiniței, membrii comunității sunt parteneri instituționali ai grădiniței, aceștia cunoscând instituții ale
comunității și înțelegând rolul lor.
2. O altă activitate, este „Sunt mic, dar pot să ajut și eu!“, activitate ce se va desfășura în parteneriat
cu biserica, copiii vor picta pe sticlă în curtea bisericii în cadrul unui atelier, iar banii obtinuți din vanzarea
acestora vor fi donați unui caz social atent ales. Cei implicați sunt preșcolarii ca participanți activi,
educatoarele coordonatori ai programului, părinții în calitate de participanți la ateliere comune cu copiii,
preotul ca faccilitator al activității, și cazul social, care este beneficiarul programului. Prin acest program
copiii vor învăța să dăruiască și să fie atenți la nevoile celor din jur.
3. „Ziua porților deschise“, program în care preșcolarii (beneficiari direcți), împreună cu părinții
(participanți activi) vor vizita școala, vor desfășura câteva activități cu profesorii (organizatori și coordonatori
ai programului) și elevii clasei a IV-a (participanți activi).
4. „Iubește natura – fii eco“ – program de parteneriat cu firma de salubrizare ca partener extern al
grădiniței, participanții vor fii preșcolarii în calitate de participanți activi, care împreună cu educatoarele în
calitate de organizatori și coordonatori ai proiectui vor ecologiza parcul din localitate, fiind susținuți de
părinți în calitate de parteneri educaționali.
5. „Micii actori“ preșcolarii , vor viziona teatru de păpuși, apoi vor face ei o reprezentație cu păpușile
din cadrul teatrului. Participanții sunt preșcolarii - beneficiari direcți, educatoarele – coordonatori ai
programului, părinții – parteneri educaționali și trupa de teatru – colaboratori educaționali.
 6. „Serbare – La revedere grădiniță dragă!“, copiii (participanți activi), vor lua parte la serbarea de
sfarșit de an școlar, unde vor cânta și vor spune poezii, iar la sfârșit aceștia vor primi diplome și mici atenții.
Educatoarele – facilitatori ai activității, părinții – parteneri educaționali ai grădiniței.
 5. Concluzii

 Rezumatul principalelor beneficii ale programului.

 Descrierea unor posibilități de continuare și dezvoltare a colaborării dintre școală și
comunitate.

Programele de activități prezentate mai sus au rolul de a consolida relația dintre grădiniță și
comunitate, evidențiind o serie de benificii în care cei ce au beneficiat au fost în cea mai mare parte copiii,
aceștia au avut oportunitatea de a cunoaște și învăța într-un mod interactiv despre diferite profesii, li s-au
dezvoltat abilitățile sociale și emoționale, s-au familiarizat cu viitorul spațiu educațional, școala și au
cunoscut viitori învățători, li s-a dezvoltat spiritul civic, dar au participat și la activități recreative. Cadrele
didactice au beneficiat de sprijinul părinților și de cel al instituțiilor locale în realizarea unor activități
relevante pentru copii, iar relația cu instituțiile locale a fost întărită prin activități comune, prin schimb de
resurse și sprijin în organizarea unor proiecte educaționale.

Existența unor posibilități de continuare și dezvoltare a colaborării dintre școală și comunitate este
benefică atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice și instituțiile locale, acestea s-ar putea realiza prin
extinderea programului cu activități tematice noi (siguranță rutieră, tradiții locale), prin organizarea anuala a
unor evenimente (târguri caritabile, expoziții) sau crearea unor parteneriate stabile cu instituțiile locale
(bibliotecă, ONG-uri).

În concluzie, programul a demonstrat că o colaborare activă și permanentă între școală/grădiniță și

comunitate contribuie esențial la formarea copiilor, la creșterea calității educației și la întărirea coeziunii
sociale.
 Bibliografie:
1. Ramona Ștefana Petrovan, (2011), Parteneriatele educaționale de la teorie la practică, Editura Aeternitas,
Alba Iulia.
Mircea Agabrian, Millea Vlad, (2005), Parteneriate școală-familie-comunitate, Ed. Institutul European, Iași.
Mircea Agabrian, (2006), Analiza de conținut, Ed. Polirom, Iași.