ELABORAREA DESENELOR BIDIMENSIONALE ÎN

AutoCAD

EXERCIŢII INTRODUCTIVE

1. Desenaţi o entitate cu culoarea mov.

2. Desenaţi o entitate cu linie continuă.
3 Exemplificaţi comenzile: Trim, Extend, Fillet, Chamfer, Pedit, Break, Scale,
Strech, Copy, Array, Mirror, Offset, Change, Move, Rotate.
4 Să se realizeze desenarea unui dreptunghi şi cotarea acestuia.
5. Să se realizeze desenarea unui decagon şi cotarea acestuia.
6. Să se realizeze desenarea unui octogon şi cotarea acestuia.
7. Să se reprezinte o elipsă specificându-se una din axe şi excentricitatea.
8. Să se scrie un text în interiorul unei entităţi create cu comanda DONUT.
9. Să se haşureze utilizând stilul Normal un triunghi echilateral.
10. Să se haşureze utilizând stilul Outermost o entitate aleasă de utilizator.
11. Să se exemplifice comanda SOLID.
12. Să se construiască un cerc utilizând comanda TRACE.
1 Să se realizeze cotarea circulară pentru mai multe entităţi grafice.
1 Deşi există şi fonturi de tip bitmap, acestea au marele dezavantaj de a nu putea
fi scalate. Majoritatea fonturilor folosite în prezent sunt aşadar vectoriale. Realizaţi în
AutoCAD propriul vostru set de caractere alfabetice (A-Z), precum în fig. 1. Folosiţi-
vă de comenzile de desenare a cercurilor, poligoanelor regulate şi dreptunghiurilor,
urmate de comenzile Trim şi Extend. Colorarea interiorului fiecărui caracter va fi
realizată folosind comanda Hatch. Fiecare font poate fi transformat într-un obiect
aparte folosind comanda Block, redimensionat şi refolosit de oricâte ori este nevoie.

Figura 1 Exemplu de 4 caractere alfa-numerice proiectate în AutoCAD.

15. Grafica vectorială 2D nu se aplică doar în designul de fonturi, ci practic în

orice tip de design. În arhitectură de exemplu, acest tip de grafică permite proiectarea
unei case. Realizaţi aşadar planul unei locuinţe de cel puţin 2 camere folosindu-vă de
comenzile LINE, OFFSET, TRIM și EXTEND, precum în fig. 2. Toate uşile, figurate
prin sferturi de cercuri, trebuie să aibă lăţimea de 60 cm. Ferestrele vor trebui să aibă o
lăţime de 50 cm. Zidurile vor avea grosimea de 20 cm. După terminarea planului casei
figuraţi dimensiunile camerelor folosindu-vă de comenzile de cotare.

Figura 2 Exemplu de plan al unei locuinţe realizat cu AutoCAD.

EXERCIŢII PROPUSE

Exerciţiul 1
Să se deseneze în AutoCAD un triunghi isoscel cu baza de 10 şi unghiurile de la
bază egale cu 70˚, ca în fig. 1 de mai jos.

Indicaţie
Pentru desenarea fiecărei linii se scrie întâi unghiul pe care aceasta îl face cu
axa Ox precedat de caracterul "<". Se începe aşadar cu desenarea bazei triunghiului
folosindu-se comanda LINE urmată de scrierea unghiului "<0" (baza triunghiului fiind
paralelă cu axa Ox). Fixarea direcţiei este urmată de scrierea dimensiunii, în cazul de
faţă 10. Următoarea latură a triunghiului (cea din dreapta) face un unghi de 70˚ cu
baza, aşadar un unghi de 180˚-70˚=110˚ cu direcţia pozitivă a axei OX (fig. 2.a).
Urmează desenarea celei de a treia laturi pornind de la intersecţia ei cu baza triughiului
şi fixarea unui unghi de 70˚ cu direcţia pozitivă a axei Ox (fig. 2.b). Ultima etapă
constă în decuparea (folosind comanda TRIM) segmentelor în exces (fig. 2.c).
 Fig. 1. Triunghi isoscel.

Fig. 2. Etapele necesare desenării unui triunghi isoscel cu baza şi măsurile unghiurilor
de la bază cunoscute: a) desenarea primelor două laturi;
b) desenarea celei de a treia laturi; c) decuparea segmentelor în exces.

Exerciţiul 2
Să se deseneze în AutoCAD un trapez isoscel cu baza mică de 9, baza mare de
15 şi înălţimea de 5, precum în fig. 3
 Fig. 3 Trapez isoscel.

Exerciţiul 3
Să se deseneze în AutoCAD un triunghi oarecare cu unghiurile dintre laturi de
100˚, 50˚ şi 30˚, precum în fig. 4

Fig. 4 Triunghi oarecare cu unghiurile cunoscute.

Exerciţiul 4
Să se deseneze în AutoCAD un triunghi isoscel cu unghiul de la vârf egal cu
20˚, precum în fig. 5. Direcţia pe care latura de jos a triunghiului o face cu axa Ox este
de 10˚. Să se figureze punctul de intersecţie al bisectoarelor acestui triunghi.

Exerciţiul 5
Să se deseneze în AutoCAD un triunghi oarecare având lungimile laturilor de
10, 15, respectiv 20, precum şi cercul în care acesta este înscris (fig. 6).
 Fig. 5. Intersecţia bisectoarelor într-un triunghi isoscel.

Indicaţie
Etapele de realizare ale acestui desen sunt explicate în fig. 7. Se pleacă aşadar
de la desenarea bazei triunghiului, de lungime 15. În marginea din stânga a acestei
laturi se centrează un cerc cu raza de 10, iar în marginea din dreapta se centrează un al
doilea cerc cu raza de 20 (fig. 7.a). În acest fel intersecţia celor două cercuri va marca
al treilea vârf al triunghiului (fig. 7.b). Cele două cercuri ajutătoare se şterg şi se va
desena cercul în care triunghiul este înscris folosind comanda CIRCLE, opţiunea 3P.

Fig. 6. Desenarea unui triunghi oarecare şi a cercului în care acesta este înscris.
 Fig. 7. Etapele de desenarea a triughiului oarecare din fig. 6:
a) desenarea bazei de 15, precum şi a două cercuri centrate pe marginile acesteia, cu
razele de 10, respectiv 20; b) desenarea triunghiului oarecare căutat.

Exerciţiul 6
Să se deseneze în AutoCAD un cerc cu raza de 10 şi două pătrate înscrie în
acesta, situate la 45˚ unul faţă de celălalt, precum în fig. 8.

Fig. 8. Cerc cu raza egală cu 10 şi două pătrate înscrise în acesta.

Exerciţiul 7
Să se deseneze în AutoCAD un triunghi isoscel despre care se cunosc înălţimea
(15) şi unghiurile de la bază (egale cu 45˚). Să se figureze şi linia mijlocie a acestui
triunghi (linia ce leagă mijloacele celor două laturi egale ale triunghiului).
Fig. 9. Triunghi isoscel cu unghiurile şi înălţimea cunoscute, şi linia mijlocie în acesta.

Exerciţiul 8
Să se deseneze în AutoCAD trei cercuri de raze 10, 6, respectiv 2, ce respectă
condiţiile din fig. 10: a) cele trei centre ale cercurilor sunt coliniare; b) circumferinţa
cercului de rază mijlocie trece prin centrul cercului de rază mare, iar circumferinţa
cercului de rază mică trece prin centrul cercului de rază mijlocie.

Fig. 10. Trei cercuri de raze egale cu 10, 6, respectiv 2.

Exerciţiul 9
Să se deseneze în AutoCAD un triunghi oarecare, despre care se cunosc
lungimea a două laturi (10, respectiv 15) şi a unghiului dintre ele (60˚). Să se figureze
în acest triunghi intersecţia mediatoarelor, precum în fig. 11 (o mediatoare este
perpendiculara ridicată din mijlocul uneia dintre laturi).
 Fig. 11. Triunghi oarecare cu lungimile a două laturi şi a unghiului dintre acestea
cunoscute. Punctul de intersecţie al mediatoarelor este figurat în interiorul acestui
triunghi.

Exerciţiul 10
Să se deseneze în AutoCAD un cerc de rază egală cu 15. Să se înscrie în acest
cerc trei triunghiuri echilaterale, rotite unul faţă de celălalt la 40˚, precum în fig. 12.
După desenarea cercurilor şi a triunghiurilor, să se realizeze duplicarea obiectului
grafic astfel obţinut. Pe noua copie, să se decupeze toate segmentele în exces până ce
se obține steaua din partea dreaptă a fig. 12.

Fig. 12. Realizarea unei stele cu 9 laturi plecând de la desenarea a trei triunghiuri
echilaterale înscrise în acelaşi cerc.