Ministerul Dezvoltării,

Lucrărilor Publice și Administrației

ZONE RURALE ÎN DECLIN

PROVOCĂRI, ACȚIUNI ȘI PERSPECTIVE PENTRU GUVERNANȚA TERITORIALĂ

DIRECȚIA POLITICI ȘI STRATEGII

DECEMBRIE 2020
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

1. INTRODUCERE

Populația globului este estimată să crească cu două miliarde de persoane în următorii

30 de ani, de la 7,7 miliarde în prezent la 9,7 miliarde în 2050, și ar putea atinge nivelul maxim
de 11 miliarde în 2100​1​. Acest proces este susținut în principal de dinamica creșterii populației
rurale din regiunile mai puțin dezvoltate, în care populația rurală s-a dublat după 1950 și cel
mai probabil va continua să crească până în 2022, înainte să se instaleze declinul pe termen
lung. De cealaltă parte, populația rurală din regiunile mai dezvoltate a înregistrat o scădere
continuă în a doua jumătate a secolului 20, trend care va continua și pe viitor​2​. Acesta este unul
dintre motivele pentru care populația Europei este în contracție.
Factorii care influențează dinamica populației sunt speranța de viață, rata fertilității,
urbanizarea și migrația. Declinul rural este un proces inevitabil, generat de tranziția societății
umane de la economia agrară la cea urban-industrială, apoi la cea bazată pe cunoaștere, în
general cu beneficii net pozitive. România însă este un caz aparte în care depopularea rurală
nu are loc în favoarea urbanizării interne, ci a migrației internaționale. În Europa, se estimează
că unele țări vor pierde chiar și peste 15% din populație până în 2050, iar România este una din
ele​3​.
Scopul acestui document este, pe de o parte, de a evidenția specificul fenomenului de
declin rural și necesitatea combaterii acestuia în România și, pe de altă parte, de a valorifica
studii și proiecte internaționale de succes în acest sens, în principal proiectul ESPON ​ESCAPE
(European Shrinking Rural Areas Challenges, Actions and Perspectives for Territorial Governance)​4​.

2. DECLINUL RURAL ÎN EUROPA

În cadrul proiectului ​ESCAPE sunt utilizate diferite criterii pentru analiza teritoriilor în
declin. Declinul activ este considerat ca fiind cel generat sau întreținut în principal de migrația
externă. De regulă, este combinat cu declinul demografic sau moștenit cauzat de structura pe
grupe de vârstă și descreșterea pe cale naturală a populației. Se face totodată distincția între
declinul activ cauzat de migrația internă rural-urban sau intraregională și cea externă – între
statele europene sau intercontinentală.
O diferențiere fundamentală poate fi realizată între declinul demografic (simplu) și
procesele asociate declinului complex, care afectează economia și societatea zonelor rurale
ducând frecvent la o cauzalitate cumulativă și la cercuri vicioase ale declinului (centrate pe
accesul la servicii publice, ocuparea forței de muncă sau vitalitatea populației). Autorii studiului
ESPON ​ESCAPE au identitficat patru categorii de declin complex (în teritoriu acestea pot
coexista și interacționa la nivelul aceleiași regiuni) în funcție de cauze:

1
United Nations, Population 2020.
2
United Nations 2009.
3
United Nations, Population 2020.
4
Disponibil la: h
​ ttps://[Link]/escape​.

1
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

❖ restructurarea economică – declinul corelat preponderent cu descreșterea ocupării în

agricultură. Cele mai multe regiuni europene s-au confruntat cu o schimbare dramatică
a structurii ocupării în agricultură, cu efecte socio-economice grave care sunt încă
vizibile în special în sudul și estul Europei. În unele cazuri, procesul a fost exacerbat de
declinul industriei extractive sau prelucrătoare;
❖ dezavantajele de localizare – asociate frecvent cu atribute de localizare negative,
precum izolare, deficit, apropiere de granițe, absența resurselor naturale sau soluri cu
fertilitate scăzută, percepute ca obstacole în creșterea economică;
❖ periferizarea​5 – reprezintă o consecință a proceselor macro de reorganizare a activității
economice și globalizării;
❖ evenimentele istorice și tranzițiile – de tipul celor experimentate de țările din centrul
și estul Europei în timpul regimului socialist ori celor specifice procesului de integrare în
UE din anii 2000. Decalajele persistente în performanța economică, moștenirile
instituționale și inerția în ajustarea modului de guvernanță pot contribui la o percepție
de sine scăzută a actorilor regionali și la îmbunătățiri lente ale calității vieții în regiunile
afectate.
Declinul regional​6 poate fi evaluat prin opt dimensiuni: ​provocări demografice
(reducerea numărului de locuitori, emigrație, îmbătrânire), ​infrastructură (reducerea furnizării
serviciilor publice, subutilizarea infrastructurii tehnice, deficit de mobilitate), ​piață imobiliară
(locuințe vacante, pierderea activelor financiare, costuri scăzute pentru chiriași și cumpărători),
bugete publice (creșterea costurilor legate de infrastructură, declinul veniturilor municipale),
provocări economice (creșterea ratei șomajului, valoare adăugată în scădere, pierderea
locurilor de muncă, crearea condițiilor pentru întreprinderi de economie socială), ​schimbări
sociale (sărăcie, resemnare, atmosferă negativă, absența voluntariatului), ​potențial spațial
(spații deschise destinate utilizării private sau comerciale, spații pentru inovare), ​decuplarea
regiunii de la rețele și desconsiderarea ei (spirală descendentă, scăderea calității vieții
locuitorilor).

3. DECLINUL DEMOGRAFIC SIMPLU

Declinul demografic simplu arată că o regiune pierde o parte semnificativă din

populație, prin migrație și descreștere naturală. Acesta poate fi măsurat prin indicatori
demografici, însă relevă doar un aspect al problemei. Zonele rurale afectate și de mișcare
naturală negativă și de emigrație intensă (de peste 12% pentru fiecare dintre cei doi indicatori)
sunt localizate în cinci țări europene: Bulgaria, Germania, Letonia, Lituania și România.

5
Termenul nu trebuie confundat cu cel de p
​ eriferalitate​ ca dezavantaj de localizare. ​Periferizarea​ este definită aici ca
proces de atenuare treptată și/sau decuplare a dezvoltării socio-economice spațiale în comparație cu procesele de
centralizare dominante.
6
Küpper et al. 2013.

2
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

Proiectul ​ESCAPE include o abordare cronologică, care presupune analizarea

schimbărilor demografice într-un interval de cel puțin două generații la nivel regional și local, și
o abordare structurală, care evidențiază cauzele componentelor demografice structurale ale
declinului fiecărei regiuni rurale în scădere: declin moștenit, declin activ sau ambele, în
intervalul 2001-2016 (o singură generație)​7​.

Fig. 2​ Tipologia structurală a contracției demografice

Fig. 1​ Cronologia contracției demografice
2001-2016
Sursa: ESPON
Sursa: ESPON

Principalele concluzii ale analizei sunt următoarele:

❖ intensitatea declinului demografic variază considerabil la nivel european;
❖ regiunile rurale se confruntă cu declin moștenit, declin activ sau ambele;
❖ se preconizează că majoritatea regiunilor rurale în declin vor fi în continuare afectate, în
timp ce alte regiuni fără probleme în prezent vor cunoaște declin în viitor;
❖ cartografierea la nivel NUTS 3 ascunde diversitatea contextelor locale, deoarece foarte
multe regiuni clasificate ca rurale sau intermediare și care sunt în declin au pe teritoriul
lor localități urbane și rurale dinamice, în timp ce unele regiuni în creștere includ
enclave în declin. De aceea este relevantă analiza la nivel local (LAU - local
administrative unit).

7
Variantele mărite ale hărților sunt disponibile în anexele 1 și 2.

3
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

4. DECLINUL RURAL ÎN ROMÂNIA

Zonele rurale ocupă 87% din teritoriul național. În 2019 populația rurală totaliza
8.959.096​8 persoane sau 46,14% din populația României, iar densitatea populației în mediul
rural era de 43,15 locuitori/km².
Mediul rural românesc se caracterizează printr-o puternică eterogenitate socială și
economică între diferitele zone ale țării, ce se reflectă și la nivelul evoluției demografice.
Localitățile rurale situate în zone periurbane sau turistice înregistrează evoluții demografice
pozitive, determinate în special de mișcarea migratorie urban-rural. De cealaltă parte, în
localitățile izolate, dar și în cele aflate la distanțe de peste 30 km de centre urbane, se
înregistrează evoluții demografice negative. Din acest punct de vedere, putem considera că, în
linii mari, evoluția populației rurale urmărește evoluția socioeconomică a comunităților rurale.
Aspecte precum nivelul de dezvoltare atins de localități, infrastructura și serviciile publice,
distanța până la centrele urbane mai mari și, în definitiv, condițiile de viață pe care le
presupune o localitate rurală influențează decisiv mișcarea migratorie.
Declinul populației rurale, început ca o consecință a modernizării societății, a devenit
permanent prin conjugarea mai multor factori demografici, economici și sociali. Declinul
demografic se asociază și cu degradarea contină a structurii pe vârste, cauzată de procesul de
îmbătrânire a populației, mult mai accentuat în mediul rural decât în urban.
În mediul rural populația rezidentă a înregistrat scăderi mari pentru segmentul
populației tinere și pentru segmentul populației de vârstă activă, cu excepția grupelor de vârstă
de 15-19 ani, 45-49 ani și 50-54 ani. Cele mai mari scăderi au fost întâlnite la grupele de vârstă
30-34 ani, 35-39 ani și 55-59 ani. Segmentul populaţiei rezidente vârstnice, de 65 ani și peste, a
crescut în anul 2018 cu aproximativ 40,4 mii persoane.

Fig. 3​ Populația rezidentă la 1 ianuarie pe medii de Fig. 4​ Ponderea populației rurale de 0-14 ani și de 65+
rezidență 2006-2020 ani din totalul populației rezidente 2006-2020 (%)
Sursa: INS, Statistică socială Sursa: INS, Statistică socială

8
INS, Statistică socială 2020.

4
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

Din punct de vedere al tipologiei urban-rural​9 aplicată în România, regiunile

predominant rurale ocupă aproape 60% din teritoriu, în timp ce regiunile urbane reprezintă
numai 0,8% din teritoriu, diferența regăsindu-se în regiunile intermediare.
Schimbările înregistrate la nivelul populației rurale în ultimele două decenii, evidențiate
prin evoluția negativă a principalilor indicatori demografici, au generat un dezechilibru
demografic pronunțat care se manifestă prin îmbătrânirea populației, scăderea natalității și a
fertilității, prin creșterea mortalității, dar și prin explozia migrației externe, având ca efect
negativ principal depopularea zonelor rurale.

Fig. 5​ Dinamica populației (după domiciliu) 2010-2020 (%)

Sursa: INS, Statistică socială

Institutul Național de Statistică estimează, în varianta medie - cea mai plauzibilă asupra
evoluției populației, că populația rezidentă a României în mediul rural la orizontul anului 2060
va fi de 6.141.500 locuitori, reprezentând o scădere cu 2.930.700 persoane sau 32,3% între
2017 și 2060​10​.
Media de vârstă a populației rurale este de 42,2 ani, cu 0,2 ani mai mare decât în urban.
În ultimii ani natalitatea a fost mai ridicată în mediul urban, în timp ce numărul deceselor este

9
Tipologia urban-rural la nivel NUTS 3 include regiuni predominant urbane, regiuni intermediare și regiuni
predominant rurale, delimitate în funcție de ponderea populației rurale (Eurostat 2018).
10
INS 2019.

5
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

mai mic, dar există o tendință de apropiere a valorilor între mediul rural și urban pentru acest
indicator. De asemenea, deși speranța de viața la naștere a crescut constant în ambele medii,
valoarea pentru urban se menține superioară celei din rural (77,16 față de 74,26).
Fig. 6 prezintă distribuția geografică a comunelor care au înregistrat declin demografic
accentuat, definit aici ca scădere a populației cu peste 20% între cele mai recente două
recensăminte (2002 și 2011). Cu nuanțe de verde sunt reprezentate izocronele​11 de 20, 40 și 60
minute ale orașelor cu peste 30.000 locuitori, simbolizând limitele maxime de influență ale
acestora și deci trecerea graduală de la urban la rural profund. Harta evidențiază o concentrare
a acestor comune în Munții Apuseni (Alba, Cluj, Hunedoara), culoarul Siretului (Bacău, Galați,
Iași, Neamț, Vaslui, Vrancea), Delta Dunării (Tulcea) și județele Mehedinți și Teleorman, în
general zone izolate sau cu accesibilitate scăzută din cauza barierelor naturale.

Fig. 6​ Distribuția geografică a comunelor cu scăderi de populație de peste 20% 2002-2011

Sursa: INS, RPL 2002; INS, RPL 2011

Ca urmare a procesului de dezindustrializare de după prăbușirea regimului comunist și

a scăderii severe a economiei din anii ‘90, în România s-a putut observa o tendință dublă de
migrație spre orașele prospere și de migrație inversă spre zonele rurale. După anul 2000, se
observă o creștere a migrației externe și a mobilității teritoriale a forței de muncă, Bucureștiul
și cei șapte poli de creștere atrăgând majoritatea migranților. Majoritatea fluxurilor de migrație

11
Linii care unesc punctele depărtate egal în timp, aici reprezentând distanța rutieră.

6
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

din România sunt pe distanțe mari. Circa 51% dintre migranți s-au mutat în alt județ față de cel
în care s-au născut sau au trăit și 49% s-au mutat într-o localitate din același județ. Aceasta
arată că migrația pe termen lung este mai intensă în zonele în care navetismul este limitat,
explicând astfel colapsul demografic al multor localități rurale din România.
Conform studiului ​ESCAPE​, cel puțin nouă dintre județele rurale și intermediare au
înregistrat declin demografic generat de mișcarea naturală și migrația netă negativă. Acestea
sunt județele cu profil predominant agricol din sudul României sau alte județe care și-au
pierdut puterea economică prin declinul industriei miniere sau industriei grele.
O subcategorie teritorială rurală caracterizată prin declin demografic este reprezentată
de zonele profund rurale/zone îndepărtate. Dintre acestea, Delta Dunării se confruntă cu cea
mai mare problemă privind accesibilitatea. De asemenea trebuie menționate discontinuitățile
sau golurile din sistemul urban: zone locuite unde nu există orașe pe o rază de cel puțin 25-30
km și deci posibilitatea unei deserviri corecte a populației în scopul satisfacerii nevoilor sociale
și de consum, de bază și specializate. Aceste zone sunt caracterizate de stagnare/regres
economic și demografic, fiind necesară consolidarea funcțiilor teritoriale ale localităților rurale
ce dispun de o localizare geografică favorabilă și de un nivel de dezvoltare superior celorlalte.
Totodată, declinul demografic caracterizează ariile extinse de sărăcie rurală localizate în sudul
țării, de exemplu în județele Mehedinți, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița.
Declinul demografic rural este rezultatul acțiunii combinate a mai multor factori,
precum dependența de agricultura de subzistență, veniturile mici ale fermierilor/lucrătorilor în
agricultură comparativ cu celelalte sectoare, ceea ce conduce la abandonarea activităților
agricole în favoarea altor tipuri de activități din mediul urban, absența oportunităților de
dezvoltare a micilor afaceri, gradul redus de dezvoltare a infrastructurii de bază și a serviciilor
publice, calitatea slabă a infrastructurii conective (care poate limita navetismul), localizarea
unor sate în zone afectate de constrângeri naturale, caracterizate de productivitate redusă a
terenurilor, în special în zona montană etc.
Uneori, reducerea populației rurale a fost rezultatul unor măsuri administrative. Astfel,
în anii 2000, în urma unor decizii politice au fost declarate orașe un număr important de
comune (57) considerate ca având dotări tehnico-edilitare corespunzătoare statutului de
localitate urbană. Astfel, într-un interval de circa șase ani s-a produs o reducere a numărului
populației din mediul rural cu circa 500.000 persoane.
La nivel național, cadrul de intervenție asupra declinului populației rurale este
semnificativ conectat cu disponibilitatea fondurilor europene. Programul Național de
Dezvoltare Rurală 2014-2020 este instrumentul prin care se acordă fonduri europene
nerambursabile pentru dezvoltarea socioeconomică a spațiului rural din România. Planul
Național Strategic 2021-2027 (în curs de elaborare) este documentul care include intervențiile
propuse pentru a atinge obiectivele specifice la nivelul UE în domeniul politicii agricole
comune. Totuși, având în vedere scopul și structura sa, nu se poate spune că acesta substituie
o strategie națională de dezvoltare rurală, deși este fundamentat printr-o analiză complexă a
nevoilor ce trebuie adresate.

7
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

În ceea ce privește stadiul implementării LEADER în România (componentă a PNDR),

teritoriul acoperit de grupuri de acțiune locală este de 209.391,54 km​2 (2.735 comune și 142
orașe sub 20.000 locuitori), reprezentând circa 92% din suprafața eligibilă LEADER, respectiv
9.793.458 locuitori sau 86% din populația eligibilă LEADER. Gradul de acoperire este
semnificativ, iar beneficiile aduse de program sunt prezentate în rapoartele de evaluare ale
PNDR 2014-2020. Deși nu abordează direct problema depopulării rurale, strategiile de
dezvoltare locală elaborate de la nivel de GAL propune acțiuni integrate orientate spre diverse
aspecte care influențează această problemă: ocuparea forței de muncă, locuire, conectarea la
internet, rețele de comunicații sau servicii pentru populație.
În context național, menționăm Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR),
documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare
teritorială, bazat pe un concept strategic, precum și direcțiile de implementare pentru orizontul
de timp 2035. Deși proiectul de lege privind aprobarea SDTR nu a fost aprobat încă de
Parlamentul României, acesta este important deoarece abordează problematica zonelor rurale
din România pornind de la o analiză realizată la nivelul unor zone cu specific geografic (zone
urbane, zone rurale, zone montane, zone transfrontaliere și zone costiere) sau cu specific
socioeconomic (zone în declin demografic sau zone cu potențial economic).
Viziunea SDTR asupra dezvoltării rurale la orizontul 2035 este aceea a zonelor rurale ca
spații specializate, atractive și integrate teritorial. În sprijinul acestei viziuni, SDTR propune
măsuri teritoriale integrate la nivel zonal (inclusiv rural) care se declină în tipuri de acțiuni și
exemple de proiecte.

5. STUDII DE CAZ ESCAPE

Studii de caz Concluzii generale Bune practici

Osječko-Baranjska, Croația Zonele selectate prezintă un declin Municipalitatea Antunovac a creat o

constant al populației pe termen zonă de afaceri specializată și un
lung generat de combinația între incubator regional de afaceri (23 de
migrația netă negativă și scăderea antreprenori din sectoare relativ
naturală a populației. diferite). Cea mai importantă
resursă este capitalul uman local,
Declinul „activ” (generat de migrația de exemplu guvernul local proactiv
actuală) și „moștenit” (rezultat al orientat spre proiecte de
îmbătrânirii) par a fi indisolubil dezvoltare.
legate și se întăresc reciproc.
Lovech, Bulgaria Cooperarea informală
Emigrația continuă să fie ridicată în intermunicipală a fost utilizată
rândul populației cu un anumit pentru a obține rezultate pozitive
nivel de educație/ calificare și al prin elaborarea unei strategii
celei în vârstă de muncă, având ca regionale informale. Scopul acesteia
efect creșterea ponderii populației a fost de a crea legătura între
masculine, distorsionarea continuă municipalitățile mai puțin
a structurii pe vârste și reducerea dezvoltate și cele mai dezvoltate.
fertilității. Ideea unei astfel de strategii a luat
naștere din nevoia companiilor

8
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

private locale, care sufereau din

În privința declinului complex se cauza lipsei de personal calificat.
constată o corelare între nivelul
Siemiatycki, Łomżyński, Polonia scăzut de antreprenoriat și capitalul
uman și social scăzut.
Mansfeld-Südharz, Germania În 2011 landul Saxonia-Anhalt a
Economia regiunilor în contracție înființat „Alianța dezvoltării
este vulnerabilă și monoindustrială demografice” formată din
sau dependentă de agricultură, reprezentanți ai 75 de grupuri de
generând venituri reduse ale acțiune distincte, asociații și
gospodăriilor. instituții preocupate de evoluția
demografică.
Lipsa populației cu educație
superioară limitează atragerea de Alianța a produs o platformă la
noi activități industriale. nivel regional pentru discuții,
cooperare și schimb de bune
Emigrarea populației generează practici între membri.
scăderea cererii pentru servicii
Szentes, Csongrád, Ungaria publice având ca efect o calitate În 2018 Hungarian Village
deficitară a acestora, accesibilitate Programme a fost dezvoltat printr-o
mai redusă, inclusiv pentru comerț, abordare bottom-up, fiind finanțat
transport, TIC. și susținut de guvern. Acest
program continuă Planul de acțiune
Contracția este declanșată cu pentru familie din 2016 al
precădere de poziția geografică a guvernului, creat pentru
zonelor rurale (izolate, slab restricționarea declinului populației,
populate, zone de graniță, periferii oferind măsuri de protecție a
interne) și de procesele pe termen familiei, inclusiv scutiri de impozite
lung (urbanizare și periferizare). și stimulente pentru locuințe.

Alt Maestrat, Castellón, Spania

Kastoria, Macedonia de Vest,

Grecia

Juuka, Karelia de Nord, Finlanda Serviciul de tip cooperatist

Hopeinen Koivu a fost înființat prin
colaborarea dintre municipalitatea
Juuka și furnizorul regional de
sănătate și asistență socială Siun
Sote.

Serviciile sunt concepute pentru a

asigura siguranța persoanelor în
vârstă, deplasarea lor și alte
activități din viața de zi cu zi,
încurajând totodată șomerii pe
termen lung să se angajeze pentru
a furniza aceste servicii.

9
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Redăm mai jos principalele concluzii și recomandări ale studiului:

❖ în prezent, există consens asupra faptului că declinul nu poate fi inversat și că
intervențiile ar trebui să urmărească adaptarea și gestionarea acestuia pentru a
maximiza bunăstarea comunităților;
❖ problema contracției rurale este una complexă, care depășește fenomenele de
depopulare și migrație, astfel că programele naționale de dezvoltare rurală trebuie să ia
în considerare în mod explicit provocările demografice, inclusiv contracția;
❖ necesitatea unui răspuns focalizat și coordonat la nivelul UE și la nivel național este
justificat și importanța zonelor rurale în punerea în aplicare a noului Pact Ecologic, în
special în privința unei tranziții echitabile prin susținerea bioeconomiei, inițiativele
economiei circulare și dezvoltarea sistemelor durabile de producere a surselor
alimentare;
❖ rolul actorilor regionali și locali în dezvoltarea politicilor adresate contracției rurale
trebuie consolidat și nivelul subnațional în general trebuie împuternicit cu elaborarea și
implementarea unor astfel de politici;
❖ procesul de elaborare a strategiilor regionale și locale este frecvent lipsit de resursele
necesare, motiv pentru care ar trebui să se acorde un rol activ autorităților regionale și
locale, în utilizarea la maximum a fondurilor UE.

7. REFERINȚE

1. ESPON (2020), ​European Shrinking Rural Areas Challenges, Actions and Perspectives for
Territorial Governance (ESCAPE)​, disponibil la: h
​ ttps://[Link]/escape​.
2. Eurostat (2018), ​Methodological manual on territorial typologies​, disponibil la:
[Link]
accesat 30 decembrie 2020.
3. Institutul Național de Statistică (2019), ​Proiectarea populației României, pe medii de
rezidență, la orizontul anului 2060​, disponibil la:
[Link]
de_rezidenta_la_orizontul_anului_2060.pdf​, accesat 30 decembrie 2020.
4. Institutul Național de Statistică (2020), ​Statistică socială​, disponibil la:
[Link] accesat 30 decembrie 2020.
5. Küpper, P. et al. (2013), ​Regionale Schrumpfung gestalten​, disponibil la:
[Link] accesat 30 decembrie 2020.
6. Guvernul României (2017), ​Strategia de dezvoltare teritorială a României: România
policentrică 2035​.

10
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

7. Guvernul României (2020), ​Planul național strategic 2021-2027​, disponibil la:

[Link]
[Link]​, accesat 30 decembrie 2020.
8. Parlamentul României (2001), ​Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități​, disponibil la:
[Link]
9. United Nations (2019), ​World Population Prospects 2019​, disponibil la:
[Link] accesat 30 decembrie 2020.
10. United Nations (2020), ​Population​, disponibil la:
[Link] accesat 30 decembrie 2020.

11
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură
Direcția Politici și Strategii
Serviciul Analize Teritoriale și Baze de Date
Bd. Libertății nr. 16, latura nord, sectorul 5, 050706 București

Autori
Liviu BĂILEȘTEANU, director, Direcția Politici și Strategii (coordonator)
Radu NECȘULIU, șef serviciu, Serviciul Analize Teritoriale și Baze de Date
Amalia VÎRDOL, consilier superior, Serviciul Analize Teritoriale și Baze de Date
Bogdan MICU, consilier principal, Serviciul Analize Teritoriale și Baze de Date

Imagine de copertă de Moritz Knöringer via Unsplash. Licență liberă pentru uz

comercial.

Contact
Email: ​dgdri@[Link]
Raport redactat de SATBD și finalizat în decembrie 2020
Acest PDF poate fi descărcat de pe website-ul MDLPA: ​[Link]

12
ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

Anexa 1

Fig. 1​ Cronologia contracției demografice

Sursa: ESPON
 ZONE RURALE ÎN DECLIN · MDLPA-DPS

Anexa 2

Fig. 2​ Tipologia structurală a contracției demografice 2001-2016

Sursa: ESPON