STUDII

CALITATEA VIEȚII

PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII

ROMÂNEȘTI ASUPRA DEZVOLTĂRII
SOCIOECONOMICE ÎN PERIOADA POSTCOMUNISTĂ
STUDIU DE CAZ: SECTORUL TURNU MĂGURELE – GIURGIU

LAURA LUPU

Î
n România, perioadele de tranziție și posttranziție au marcat o
serie de schimbări fundamentale, cu influență semnificativă în
dinamica dezvoltării socioeconomice. Articolul abordează aspecte
referitoare la dezvoltarea socioeconomică din valea Dunării Românești (VDR),
sectorul Turnu Măgurele – Giurgiu, fiind prezentate, în acest sens, elemente
privind tendințele demografice (migrația rural–urban, declinul demografic,
îmbătrânirea populației), serviciile publice (sănătate, educație, transport) și
dinamica economică (declinul agriculturii, dezindustrializarea, șomajul, sărăcia),
în ultimii 27 de ani. Explorarea statistică a unor indici și indicatori (ex.: rata
șomajului, rata netă de migrație, indicele de îmbătrânire demografică, rata
sărăciei, coeficientul Gini) oferă informații referitoare la o serie de aspecte
ale calității vieții. În sectorul analizat al văii Dunării Românești, în vederea
identificării percepției populației asupra schimbărilor socioeconomice, a fost
realizată o anchetă sociologică bazată pe 204 chestionare. Rezultatele evidențiază
declinul socioeconomic din regiune (sărăcie, nivel de trai scăzut, inegalități
rural–urban, disparități în accesul la serviciile de sănătate, creșterea ratei
șomajului, migrațiile etc.) și vulnerabilitatea grupurilor sociale. Rezultatele
studiului evidențiază, de asemenea, necesitatea participării active și cooperării
autorităților locale și beneficiarilor în vederea asigurării calității vieții. Măsurile
de răspuns la inegalitățile socioeconomice din sector sunt discutate în contextul
strategiilor de dezvoltare existente la nivel local, regional sau național.
Cuvinte-cheie: valea Dunării Românești; tranziție; inegalități socioeconomice;
calitatea vieții; sărăcie.

INTRODUCERE

În ultimele decenii, problema tranziției de la societatea totalitară la o societate

democratică a fost concepută ca un proces social, istoric, politic și cultural de mare
complexitate. Perioadele de tranziție și posttranziție au marcat o serie de schimbări
fundamentale pe plan politic și socioeconomic și au contribuit la modelarea teritorială,
precum și la apariția inegalităților pe mai multe dimensiuni.

Adresa de contact a autorului: Laura Lupu, Institutul de Geografie al Academiei Române,

Strada Dimitrie Racoviță, nr. 12, sector 2, 023994, București, România, e-mail: laura_lepadatu1990@
[Link].

CALITATEA VIEŢII, XXIX, nr. 3, 2018, p. 231–256

232 LAURA LUPU 2

Principalii factori cu influență semnificativă în procesul de schimbare sunt

factorii politici, economici, demografici și naturali, perspectiva tranziției fiind una
complexă, cu multiple componente, ce reprezintă o schimbare stucturală de la
economia centralizată și originea totalitară la economia de piață și democrație.
Procesele de tranziție au fost înțelese și realizate diferit, pe fondul existenței unor
inegalități importante, generate de condițiile geopolitice, economice și ale configurației
politice interne, specifice fiecărei țări în parte (Zamfir, 2004). Posttranziția a
reprezentat un proces complex, ce a implicat o serie de aspecte de natură strategică,
prin încercarea de adaptare a mecanismelor și instituțiilor specifice la un nou model
socioeconomic, cu obiective clar formulate: optimizarea economică, reducerea
costurilor, păstrarea modelului capitalist și a trecerii unui sistem social de la un
mod de organizare la altul. Perioadele de tranziție și posttranziție au reprezentat o
provocare cu implicații la nivelul comunităților umane, ce a evidențiat, în unele
țări, capacitatea redusă de adaptare la schimbările socioeconomice.
În ultimii ani, evaluările referitoare la schimbările socioeconomice și la
inegalitățile asociate au început să fie incluse în diferite programe naționale și
internaționale de cercetare, cum sunt: PEARL (Programme Excellence Award for
Research in Luxembourg, 2013), PRP (Poverty Reduction Programme, European
Commission), PROGRESS (EU Programme for Employment and Social Solidarity),
IQOLA (International Quality of Life Assessment), SEDP (Socio-Economic
Development Support); MigVaSo (Social change under the impact of international
migration: value patterns, civic and political participation, life satisfaction); Mitigation
and Its Effects at the Family Level (2007); Quality of life and social inequalities
in Romania in a European comparative perspective: twenty years of social
transformations; Different ways to better life: International comparisions of life
satisfaction determinants over time; RAMWEL (Romanian Ageing migrants and
the Welfare State, 2013–2015); O perspectivă comparativă asupra prosperității
precare și a strategiilor în România și Elveția în timp de criză economică etc.
În anul 2015, în cadrul Organizației Națiunilor Unite, a fost propusă Agenda
2030, ce implică un set de obiective de dezvoltare durabilă (SDG – Sustainable
Development Goals, 2016). Cele 17 obiective se adresează atât statelor și regiunilor
subdezvoltate, cât și celor dezvoltate. Această etapă de integrare a obiectivelor
dezvoltării durabile a fost organizată pentru elaborarea unor studii și proiecte
complexe asupra următoarelor aspecte: inegalități socioeconomice, sărăcie, șomaj,
educație, sănătate, protecția mediului etc.
La nivel internațional, aspectele legate de calitatea vieții populației și evoluția
principalelor procese socioeconomice în perioadele de tranziție și posttranziție au
fost intens studiate (Ruiz-Rufino și Alonso, 2018; Ferrin și alții, 2016; Armingean
și Guthmann, 2014; Rodrik, 2011). Condițiile bunăstării sociale includ diferite aspecte
importante ale vieții, cum ar fi: locuința, venitul, nivelul de trai, sănătatea, educația,
infrastructura locală de transport etc. (Andrews și Inglehart, 1979; Dicționar de
Geografie Umană, 2006). Componentele materiale ale bunăstării populației se referă
3 PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII ROMÂNEȘTI 233

la bunurile deținute, calitatea locuirii, venituri, furnizarea de apă, hrană și energie,

fiind acele elemente care asigură un trai adecvat nevoilor individuale (Dogaru,
2013), abordate într-o serie de lucrări publicate în reviste internaționale (Algren și
alții, 2018; Watson și alții, 2017; TNS Political & Social, 2011; Ravallion, 2011;
Johansson, 2002; Barro, 2000; Montero, 1997). Majoritatea studiilor se concentrează
pe analizele demografice sau economice (Stephany, 2016; Aytac și alții, 2015) și
pe evaluări privind accesul populației la serviciile de bază. Preocuparea pe care,
atât autoritățile naționale cât și cele internaționale, o manifestă pentru calitatea
vieții populației și evoluția principalelor procese socioeconomice poate fi explicată,
nu numai prin presiunile normative venite din partea Uniunii Europene, ci și printr-o
serie de costuri materiale sau non-materiale indirecte.
Populaţia percepe în mod diferenţiat factorii socioeconomici ce influenţează
calitatea vieţii, abordând comportamente şi răspunsuri diferite, în strânsă legătură cu
schimbările apărute, după 1990, pe plan economic, politic și demografic. Atitudinea
faţă de schimbările socioeconomice implică perceperea aspectelor curente prin
intermediul experienţei anterioare, în combinație cu atitudinile, structura de
personalitate și dispoziția de moment. La nivel internațional, numeroase studii se
concentrează pe metoda anchetei sociologice, în încercarea de înțelegere a modului
în care populația percepe anumite aspecte ale vieții sociale (Ruiz-Rufino și Alonso,
2018; Tiran, 2016; Węziak-Białowolska, 2016; Low și Lai, 2016; Svizzero și Tisdell,
2016; Burns și alții, 2011). În acest context, atitudinile locuitorilor se dezvoltă într-un
sistem de credințe individuale și colective privind transformările economice și sociale,
influențate în mod semnificativ de o serie de incertitudini și ambiguități asociate.
Studiile dedicate evaluării percepției populației asupra schimbărilor socioeconomice
reprezintă un subiect important pentru factorii de decizie politică (Litwiński, 2017;
Chzhen, 2016; Burns și alții, 2011; Senlier și alții, 2008; Atkinson, 2003).
După 1989, România a traversat o perioadă puternic marcată de o serie de
schimbări, în primul rând de ordin socioeconomic, cu impact puternic asupra
populației. În contextul unei perioade de tranziție ce avea ca principal obiectiv
intrarea României în rândul țărilor mediu dezvoltate și menținerea echilibrului pe
termen lung, urmate de aderarea la Uniunea Europeană și declanșarea crizei
economico-financiare, populația din valea Dunării Românești a fost supusă unor
încercări majore. Aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a
implicat o serie de aspecte de natură strategică, referitoare la optimizarea integrării
țării noastre în standardele europene, atât din punct de vedere economic, cât și din
punct de vedere social și tehnologic. La baza acestui proces a stat elaborarea Strategiei
dezvoltării durabile a României, cu obiective foarte clar formulate: asigurarea unui
ritm de creștere sustenabilă; creșterea calității vieții; reducerea sărăciei; îmbunătățirea
stării de sănătate etc. (Zaman, 2007). În România, un alt moment de impact din ultimii
27 de ani a fost cel al declanșării crizei economice, caracterizat printr-o stare de
dificultate a activității economice, o lipsă a echilibrului macroeconomic, o degradare
a sistemului financiar, ce apar ca urmare a unor situații accidentale, a unor șocuri
234 LAURA LUPU 4

neprevăzute la care este supusă economia, a unor decizii nepotrivite, cu ignorarea

riscurilor reale (Udrescu, 2012).
În ultimii 27 de ani, populația din valea Dunării Românești a traversat o
perioada caracterizată prin schimbări complexe, pozitive și negative, iar modul în
care locuitorii din acest areal percep progresul socioeconomic, într-o perioadă cu
importante transformări economice și politice, arată în ce măsură s-au putut adapta
într-o societate preocupată permanent de încercarea de încadrare și menținere în
standardele europene.
Teritoriul studiat este situat în extremitatea sudică a României, în lungul văii
Dunării, între localitățile Turnu Măgurele și Giurgiu (Harta 1). Cuprinde terasele și
luncile Dunării și râurilor Olt, Călmățui și Vedea pe care sunt dispuse localitățile.
Rețeaua de așezări cuprinde 23 de comune, cu 41 sate și trei centre urbane
(municipiile Giurgiu și Turnu Măgurele și orașul Zimnicea), distribuite în sudul
județelor Teleorman și Giurgiu, cu un total de aproape 170 000 de locuitori.
Prezența Dunării și a Oltului, dar și a luncii și a teraselor acestora se reflectă în
profilul socioeconomic al regiunii, prin posibilitățile de dezvoltare a agriculturii și
a unor ramuri industriale importante (Bălteanu și Sima, 2013). Sectorul are un
pronunțat caracter rural, în absența unor centre polarizatoare, iar activitățile
economice sunt dominate de agricultură, prin culturi de cereale, plante tehnice,
viță-de-vie, plante leguminoase.

Harta 1
Arealul de studiu – Sectorul văii Dunării Românești cuprins între Turnu Măgurele și Giurgiu

Din punct de vedere al impactului antropic, sectorul de luncă analizat reprezintă

un teritoriu de veche locuire și exploatare umană, fiind puternic transformat la nivelul
tuturor componentelor peisagistice și proceselor geosistemice. Importantă zonă
5 PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII ROMÂNEȘTI 235

de contact, riverană la Dunăre, traversată de râuri cu vaduri importante, această

regiune a fost în permanență locuită ca arie de convergență de culturi, sosite din
direcții diferite (Țânțăreanu, 2010).
Sectorul analizat se suprapune spațiului frontalier, fiind cunoscut pentru
contactele comerciale cu regiunile învecinate și pentru existența punctelor de trecere
a Dunării la Turnu-Măgurele – Nikopol, Zimnicea – Sviștov, Giurgiu – Ruse
(Geografia României, V, 2005). Deși spațiul rural dispune de un însemnat potențial
agricol, iar orașele porturi au condiții favorabile de dezvoltare complexă, această regiune,
situată la marginea județelor Teleorman și Giurgiu, este caracterizată printr-un nivel
ridicat al ratei de sărăcie.

DATE ŞI METODE

Lucrarea abordează problematica schimbărilor socioeconomice din valea

Dunării Românești și are la bază o serie de obiective majore: evaluarea inegalităților
socioeconomice; identificarea aspectelor legate de calitatea vieții populației;
evaluarea principalelor schimbări socioeconomice din ultimii 27 de ani și impactul
acestora asupra bunăstării populației; implicațiile politicilor de dezvoltare în echilibrarea
inegalităților rural – urban.
În acest sens, au fost utilizate două tipuri de analize, unele dedicate profilului
socioeconomic al regiunii, pe baza unor indici și indicatori considerați reprezentativi,
altele referitoare la percepția populației asupra schimbărilor socioeconomice din
perioada postcomunistă. Studiul este caracterizat printr-o abordare multidisciplinară
a elementelor referitoare la condițiile în care trăiesc locuitorii din sectorul văii Dunării
Românești cuprins între Turnu Măgurele și Giurgiu (fizice, economice, sociale,
educaționale, de sănătate etc.), începând cu anul 1990, conținutul și natura activităților
pe care aceștia le desfășoară, bunurile și serviciile la care au acces etc.
Percepția populației asupra transformărilor socioeconomice în perioada
postcomunistă este susținută de evaluări statistice necesare investigării și cunoașterii
științifice a fenomenelor economico-sociale, pornind de la cunoașterea realității, a
complexității acesteia, cu evidențierea particularităților și specificității sectorului
Turnu Măgurele – Giurgiu. În acest context, sunt utile o serie de analize referitoare
la profilul socioeconomic al regiunii și la evoluția proceselor demografice,
economice, sociale și de accesibilitate în ultimii 27 de ani.

Profilul socioeconomic
Metodologia folosită pentru evaluarea transformărilor socioeconomice din
spațiul dunărean a avut la bază două etape majore: documentarea și colectarea
datelor; analiza și interpretarea rezultatelor. Observația situațiilor socioeconomice
existente în teritoriu reprezintă un punct de plecare în analiza evoluției localităților
236 LAURA LUPU 6

din valea Dunării Românești în perioadele de tranziție și posttranziție, dar și în

perioada crizei economico-financiare. Documentarea de teren a vizat și colectarea
unor date statistice și informații de la instituțiile publice locale (Primării, Direcțiile
pentru Agricultură din județele Teleorman și Giurgiu, Muzeul Județean Teleorman,
consilii locale etc.), completate de o serie de surse de date online (Institutul
Național de Statistică, rapoarte ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
Programului Național de Dezvoltare Rurală, Direcției pentru Agricultură și
Dezvoltare Rurală, Fondul European de Dezvoltare Regională etc.).
Componentele vieţii sociale şi economice au fost evaluate prin explorarea
statistică a unor indicatori şi indici (Tabelul nr. 1), calculați pe baza datelor
statistice provenite de la Institutul Național de Statistică, Primăriile din municipiile
Turnu Măgurele și Giurgiu, Consiliile locale Teleorman și Giurgiu, Agențiile
Locale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Tabelul nr. 1

Indicatori și indici utilizați în analiza profilului socioeconomic

Criterii Indicatori/indici Descriere

Raportul dintre numărul persoanelor de vârstă
Raportul de dependență dependentă (sub 15 ani și peste 64 ani) și populația
demografică (%). în vârstă de muncă (15–64 ani), raportat la 100 de
persoane.
Demografic Bilanț natural. Diferență între rata natalității și rata mortalității.
Indicele de îmbătrânire Numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani și peste)
demografică. ce revine la 100 persoane tinere (sub 15 ani).
(număr sosiri – număr plecări)/populația totală
Migrația netă.
*1000.
Rata șomajului (%). % șomerilor în totalul populației active.
% populației ocupate pe sectoare ale economiei
Rata populației ocupate (%).
naționale.
Rata de ocupare a populației
Economic în vârstă de muncă (%).
Concentrarea teritorială a veniturilor (raport între
Coeficientul Gini. media abaterilor absolute și media aritmetică a
termenilor seriei).
Rata sărăciei (%). Ponderea persoanelor sărace în totalul populației.
Număr locuințe; gospodării racordate la rețeaua de alimentare cu apă
potabilă/sistem de canalizare/rețea de gaze naturale.
Accesibilitate
Nr. instituții de învățământ; nr. elevi/cadru didactic; rata de cuprindere școlară.
Nr. unități sanitare/spitale; personal medical/1 000 loc.

Analizele sociale referitoare la scăderea nivelului de trai, creşterea şomajului,

dezindustrializare conturează imaginea celor mai importante tipuri de riscuri sociale
din regiune, iar spaţializarea elementelor analizate oferă posibilitatea de a înţelege
7 PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII ROMÂNEȘTI 237

aceste disparităţi economice în raport cu o serie de caracteristici demografice, precum

scăderea natalităţii, îmbătrânirea demografică, migraţiile. Aceste aspecte au fost
analizate distinct, în funcţie de mediile de rezidenţă (urban – rural), cu accent pe
evoluţia şi problemele de dezvoltare rurală în raport cu forţa de muncă şi economia
agrară. Accesibilitatea teritorială reprezintă un element de bază în evaluarea
inegalităților socioeconomice, îngreunând sau facilitând mobilitatea capitalului și
formarea relațiilor economice (Ibolya, 2010). Lucrările de îmbunătățire a accesului
la aceste servicii facilitează integrarea regiunilor la spațiul economic european și
creșterea alinierii economice a regiunilor periferice.
Aceste tendinţe sunt analizate cu accent pe două componente ale vieţii sociale:
şomajul şi sărăcia, consecinţe negative ale transformărilor economice, ce afectează,
în egală măsură, populaţia din mediul urban şi cel rural.

Ancheta gospodăriilor și indicatorii rezultați

Ancheta sociologică pe bază de chestionar a fost utilizată în scopul obținerii
unor informații cu privire la opinia populației asupra problemelor socioeconomice
care au caracterizat acest areal în ultimii 27 de ani: percepția nivelului de trai,
practicarea activităților agricole, utilizarea terenurilor, calitatea locuirii, accesul la
servicii tehnico-edilitare, la educație și la servicii sanitare, elemente esențiale ce
trebuie aliniate la standardele europene.
Modul de răspuns și de adaptare a populației la schimbările socioeconomice
din ultimii 27 de ani a fost evaluat printr-un studiu de teren, ce a avut o serie de
obiective:

● Identificarea principalelor schimbări socioeconomice de după 1990.

● Evaluarea perioadelor de tranziție și criză economico-financiară din România.
● Identificarea inegalităților urban – rural.
● Factorii economici determinanți ai nivelului de dezvoltare.
● Evaluarea elementelor de progres socioeconomic: aprecierea situației financiare a familiei și
localității; accesul populației la serviciile de bază și calitatea acestora în ultimii 27 de ani.
● Abilitatea oamenilor de a identifica alternative pe care le consideră oportunități pentru susținerea
economiei gospodăriei sau localității.
● Conștientizarea faptului că trăiesc într-o regiune favorabilă practicării agriculturii; identificarea
practicării agriculturii ca sursă de creștere a veniturilor.
● Importanța accesării fondurilor europene pentru familie sau localitate.
● Oportunități pentru crearea de noi locuri de muncă.

În cadrul acestui studiu, în vederea identificării percepției populației asupra

schimbărilor socioeconomice, au fost realizate campanii de teren în intervalele
noiembrie–decembrie 2017 și februarie–martie 2018, în localitățile din sectorul văii
Dunării Românești cuprins între Turnu Măgurele și Giurgiu, în cadrul cărora au
fost realizate 204 chestionare în 21 de unități administrativ-teritoriale din județele
Teleorman și Giurgiu (Harta 2). Au fost selectate o serie de unități administrativ-
238 LAURA LUPU 8

teritoriale reprezentative, cu o distribuție echilibrată pe cele două medii de rezidență

(urban/rural), în vederea obținerii unor date care să ofere o cantitate cât mai mare de
informație. De asemenea, selectarea chestionaților a fost influențată și de disponibilitatea
localnicilor și a angajaților unor unități publice.

Harta 2

Localitățile anchetate

Tabelul nr. 2 sintetizează întrebările din chestionar și oferă informații referitoare

la particularitățile specifice fiecărei categorii de indicatori. Conform literaturii de
specialitate, s-a urmărit colectarea de date referitoare la caracteristicile sociodemografice
ale respondenților (ex.: gen, vârstă, educație, statut de angajat etc.) și la adaptarea
populației la schimbările socioeconomice. În acest context, au fost adresate întrebări
referitoare la: principalele transformări economice și sociale din perioada de tranziție,
accesul populației la serviciile de bază și calitatea acestora în ultimii 27 de ani, dar
și identificarea alternativelor pe care le consideră oportunități pentru susținerea
economiei gospodăriei sau localității.
Datele obținute evidențiază că 58% dintre persoanele chestionate sunt femei,
iar nivelul educațional general este cel liceal. Astfel, analiza caracteristicilor
sociodemografice evidențiază o distribuție neuniformă a populației în funcție de
nivelul de educație, cu un procent de 24% din populația din sector cu studii liceale,
un procent de 13% fără studii și 16% cu studii superioare. Evaluările comparative
9 PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII ROMÂNEȘTI 239

rural–urban reflectă o diferență majoră la nivel educațional, cu o populație mai slab

pregătită în mediul rural.

Tabelul nr. 2

Domenii și întrebări

Criterii/problematică Întrebări adresate

Vârstă (sub 40; 41–59; 60+).
Caracteristici
Gen.
sociodemografice
Mediul de rezidență (Rural/Urban).
Educație (studii primare; studii secundare; studii liceale; studii post-
liceale; studii superioare; fără studii).
Ocupație (industrie; agricultură; silvicultură; servicii publice; afacere
Caracteristicile gospodăriei
privată; pensionar; angajat în cadrul unor companii private; șomer).
Sursa venitului (salariu; pensie; agricultură; afaceri; venituri sociale;
alte venituri).
Rolul principalelor tipuri de activități (agricultură, industrie, pescuit,
Aspecte privind dezvoltarea silvicultură, educație, sănătate, construcții, administrație publică) în
regiunii economia localității/regiunii (foarte important; semnificativ, egal cu
celelalte; slab; nu este deloc important).
Accesul populației la educație, sănătate, centre comerciale și
infrastructură tehnico-edilitară (bun; satisfăcător; deficitar).
Accesul la serviciile de bază
Calitatea serviciilor de sănătate, educație și a elementelor de
și calitatea acestora
infrastructură tehnico-edilitară în ultimii 27 de ani (deteriorată; la fel;
îmbunătățită).
Evaluarea perioadei de tranziție (favorabilă; nici bună, nici rea;
nefavorabilă).
Tranziție, posttranziție și Amploarea crizei economico-financiare (foarte mare; semnificativă;
criza economico-financiară neutră; nesemnificativă; foarte mică).
Principalele efecte ale crizei economico-financiare resimțite în
regiune.
Amploarea schimbărilor Măsura modificării situației economice a localității în ultimii 27 de ani
socioeconomice (cu mult mai bună; mai bună; la fel; mai slabă; cu mult mai slabă).
Evaluarea localității ca fiind una defavorizată (da/nu).
Conștientizarea problemelor
Modificarea situației economice a localității în ultimii 27 de ani
socioeconomice
(da/nu).
Rolul aderării României la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea
Aderarea la Uniunea regiunii (semnificativ; neutru; nesemnificativ).
Europeană Rolul accesării fondurilor structurale în dezvoltarea localității (foarte
mare; semnificativ; neutru; nesemnificativ; foarte mic).
Alternative – oportunități de Alternative de dezvoltare (agricultură; silvicultură; industrii mici;
dezvoltare turism; întreprinderi mici și mijlocii.

Analiza distribuției veniturilor evidențiază o ocupare predominant în agricultură,

în principal în mediul rural, cu peste 35% din totalul veniturilor, categorie urmată
de cea a salariilor, cu aproape 30% și pensii cu peste 14%. Indicatori deviați din
chestionar sunt prezentați în Tabelul nr. 3.
240 LAURA LUPU 10

Tabelul nr. 3

Indicatori derivați din chestionar

% din
Indicator Descriere
total
Masculin 42
Gen
Feminin 58
Sub 40 31
Vârstă 41–59 42
60+ 27
Rural 56
Mediul de rezidență
Urban 44
Fără studii 13
Studii primare 15
Studii secundare 12
Nivel educație
Studii liceale 24
Studii postliceale 20
Studii superioare 16
Industrie 11
Agricultură 38
Silvicultură 8
Ocupație Servicii publice 23
Afacere privată 2
Pensionar 11
Angajat în cadrul unei companii private 7
Salariu 30
Agricultură 35
Pensie 14
Sursa venitului Afaceri 12
Venituri sociale (ajutor de șomaj, pt persoane cu
5
dizabilități etc.)
Alte venituri (alocația copilului, pensie alimentară etc.) 4
Dezindustrializarea 21
Șomajul/lipsa locurilor de muncă 23
Migrația forței de muncă 7
Sărăcia 13
Principalele probleme
socioeconomice din regiune Infrastructură socială slabă (drumuri proaste, servicii
11
publice de slabă calitate)
Lipsa de investiții (lipsa interesului autorităților locale
20
față de investitori)
Inegalitatea veniturilor 5
Favorabilă 24
Evaluarea perioadei de
Nici bună, nici rea 31
tranziție
Nefavorabilă 45
Evaluarea localității ca fiind Da 73
una defavorizată Nu 27
11 PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII ROMÂNEȘTI 241

continuare (Tabelul nr. 3)

Cu mult mai bună 7

Măsura modificării situației Mai bună 10
economice a localității în La fel 7
ultimii 27 de ani Mai slabă 12
Cu mult mai slabă 64
Calitatea serviciilor de
sănătate/a serviciilor de Deteriorată 53/47/25
educație/a elementelor de La fel 40/40/55
infrastructură tehnico- Îmbunătățită 7/13/20
edilitară în ultimii 27 de ani
Foarte mare 19
Semnificativă 63
Amploarea crizei
Neutră 15
economico-financiare
Nesemnificativă 2
Foarte mică 1
Agricultură 29
Alternative de dezvoltare Silvicultură 1
(creare de noi locuri de Industrii mici 48
muncă) Creșterea animalelor 16
Turism 6
Foarte mare 5
Rolul accesării fondurilor Semnificativ 3
structurale în dezvoltarea Neutru 18
localității Nesemnificativ 48
Foarte mic 26
Agricultură 23
Tipuri de proiecte de Infrastructură socială 19
accesare a fondurilor Sărăcie 10
structurale necesare Turism 6
dezvoltării Cultură 6
localității/regiunii Educație 15
Sănătate 21

REZULTATE

Aspecte socioeconomice din perioada postcomunistă în sectorul

Turnu Măgurele – Giurgiu
Caracteristici și tendințe ale evoluției populației în perioada 1990–2017
Așezările urbane din sectorul văii Dunării Românești cuprins între Turnu
Măgurele și Giurgiu se diferențiază prin conținutul activităților, prin structura
socioprofesională a populației și sub aspect edilitar, organizarea teritoriului
depinzând de gradul de dezvoltare socioeconomică și de condițiile geografice.
Populația este repartizată neuniform în acest spațiu, inegalitatea fiind determinată
242 LAURA LUPU 12

de varietatea potențialului natural și de gradul de dezvoltare a modalităților de

valorificare a acestuia.
În intervalul 1990–2017, evoluția generală a populației a avut un sens predominant
descendent (Grafic 1a), atât în mediul rural, cât și în cel urban, pe fondul unei
natalități în continuă scădere, reducerii numărului locurilor de muncă și mobilității
populației, prin plecări, atât spre țări mai dezvoltate din punct de vedere socioeconomic,
cât și spre orașe care oferă un număr și o diversitate mai mare de locuri de muncă,
dar și mai multe oportunități de educație și formare.
În centrele urbane, bilanțul natural a înregistrat valori pozitive până în anul 2013
(Grafic 1b), un prim aspect fiind legat de migrația rural–urban începută cu mult înainte
de anul 1990 și continuată puțin după aceea, la care se adaugă o serie de elemente ce
contribuie la menținerea mortalității la un nivel mai scăzut: nivelul de trai mai ridicat
al populației urbane, accesul la infrastructurile speciale, caracteristicile condițiilor
de locuit, valorile mai mici ale îmbătrânirii demografice. În prezent, în mediul rural
valorile bilanțului natural se mențin negative, determinate de natalitatea foarte
redusă, accentuată de îmbătrânirea populației și de mortalitatea ridicată.

Grafic 1

(a) Evoluția populației; (b) Evoluția valorilor bilanțului natural –

sectorul Turnu Măgurele – Giurgiu (1990–2017)

a) b)
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică

Caracteristicile demografice ale acestui areal sunt îmbătrânirea populației și

depopularea spațiului rural. Scăderea numărului populaţiei contribuie, alături de
scăderea natalităţii, creșterea duratei medii de viață şi migraţia rural–urban, la o
diminuare continuă a generaţiilor tinere și o creștere a populației vârstnice, cu efect
direct asupra compoziţiei grupelor de vârstă. Îmbătrânirea populaţiei se manifestă
ca fenomen general, caracterizând ambele medii de rezidenţă, având consecinţe
negative asupra forţei de muncă, fapt confirmat de valorile ridicate ale indicelui
de dependență demografică, de aproximativ 46%, comparativ cu media națională
de 42%. Sub acest aspect, județul Teleorman este plasat pe primul loc la nivel
13 PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII ROMÂNEȘTI 243

naţional, indicele de îmbătrânire demografică ajungând deja la 17%, în timp ce

populaţia vârstnică reprezintă 22% din totalul populaţiei.
Populația vârstnică deținea, la recensământul din 2011, 17,53% din total (valoare
superioară nivelului național: 16,1%), adulții 69,64% (mai mare decât media
națională: 68%), iar tinerii au înregistrat 12,83% (mult sub valoarea medie națională,
de 15,9%, dar și mult mai mică decât valoarea înregistrată pentru populația vârstnică)
(Tabelul nr. 4).

Tabelul nr. 4

Evoluția populației (1992–2011) pe grupe de vârstă

0–14 ani 15–64 ani 65–84 ani Peste 85 ani

An
Număr % Număr % Număr % Număr %
1992 42 536 20,26 137 688 65,58 28 136 13,4 1 597 0,8
Feminin 20 709 19,4 68 905 64,56 16 115 15,1 994 0,93
Masculin 21 827 21,14 68 783 66,63 12 021 11,64 603 0,58
2002 30 987 14,55 147 929 69,47 31 864 14,96 2 164 1,02
Feminin 14 978 12,94 81 085 70,05 18 268 15,78 1 418 1,22
Masculin 16 009 16,47 66 844 68,77 13 596 13,98 746 0,77
2011 23 219 12,83 126 022 69,64 28 771 15,9 2 955 1,63
Feminin 11 251 12,11 63 022 67,85 16 697 17,98 1 916 2,06
Masculin 11 968 13,59 63 000 71,53 12 074 13,71 1 039 1,18
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică.

La nivelul sectorului, bilanțul migratoriu s-a menținut negativ în majoritatea

unităților administrative, cu o rată netă de migrație, în anul 2016, de –4,14‰. Privatizarea
unui număr mare de întreprinderi ale statului şi degradarea unor ramuri industriale
au determinat schimbări economice importante, având ca principală consecinţă
desfiinţarea unui număr mare de locuri de muncă şi creşterea ratei şomajului, cu
consecințe imediate asupra migrației interne și externe.

Transformarea spațiului economic după 1990

În regiunea văii Dunării Românești, perioadele de tranziție și posttranziție au
favorizat o serie de schimbări socioeconomice fundamentale, ce conturează profilul
unui spaţiu expus riscului de sărăcie, cu un grad tot mai mic de ocupare a forţei de
muncă, activitate industrială redusă, însă cu un potenţial agricol foarte ridicat. Procesul
de restructurare a spațiului economic a avut o serie de efecte semnificative în plan
economic, social și instituțional. Cele mai importante aspecte sunt legate de trecerea
la economia de piață și de liberalizarea comerțului exterior, schimbarea tipului de
proprietate, restructurarea industrială, terțiarizarea, scăderea nivelului de trai, modificarea
modului de utilizare a terenurilor, cu efecte directe asupra regiunilor rurale foarte
sărace, regiunilor industriale în declin sau monoindustriale.
Analiza structurii profesionale a populației pe baza datelor statistice de la cele
două recensăminte, 1992 și 2011, evidențiază creșterea procentului ratei de ocupare
244 LAURA LUPU 14

a populației în vârstă de muncă în mediul rural, de la 58% în 1992 la 66% în 2011

și scăderea cu 9% a acesteia în mediul urban (58% în 1992, 49% în 2011) (Grafic 2).
Pentru cele două medii de rezidență, la ultimul recensământ, valorile indicau un grad
redus de ocupare a forței de muncă, de 64%, cu cele mai mici valori înregistrate în
județul Teleorman, în comunele Bujoru (41%) și Pietroșani (43%).

Grafic 2

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (1992, 2011)

Sursa datelor: prelucrare după Institutul Național de Statistică.

Analiza structurii populației ocupate pe sectoare ale economiei naționale

evidențiază lipsa diversității surselor de venit. Așezările rurale din sectorul dunărean
sunt dominate de ocuparea agricolă a forței de muncă, cele mai ridicate valori ale
populației ocupate în sectorul primar fiind înregistrate în localitățile care nu au
15 PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII ROMÂNEȘTI 245

reușit să se adapteze la noile condiții ale economiei de piață, fiind puternic afectate
de procesul tranziției: Găujani (82%), Bragadiru (81%), Viișoara și Lisa (80%),
Traian (79%), Ciuperceni (78%) (Grafic 3). În mediul urban, sectorul serviciilor
este cel mai bine dezvoltat în toate unitățile supuse analizei, în timp ce sectorul agricol,
deși cu valori minime, contribuie într-o proporție semnificativă la asigurarea
veniturilor pentru locuitorii din urbanul sectorului Turnu Măgurele – Giurgiu.

Grafic 3

Distribuția populației ocupate din sectorul Turnu Măgurele – Giurgiu

pe ramuri ale economiei naționale: 1992, 2011

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică.

Subutilizarea forţei de muncă reprezintă o preocupare permanentă a populaţiei

din acest sector, determinând o distribuţie neomogenă a veniturilor, cu efecte asupra
nivelului de trai şi calităţii vieţii. Dinamica ratei şomajului prezintă o serie de fluctuaţii,
însă cu tentă ascendentă în ultimii ani, atingând, local, valori de peste 12%.
Creșterea inegalităților la nivelul veniturilor din sector este ilustrată prin
curba lui Lorenz, cu reprezentare la nivelul mai multor unități administrative.
Reprezentarea are la bază două axe, una ce reprezintă procentele cumulate ale
populației localităților ordonate de la cele mai bogate la cele mai sărace, iar cealaltă,
procentele cumulate ale venitului deținut de ponderea populație localităților respective.
Formele grafice ale curbei lui Lorenz privind distribuția veniturilor arată o concentrare
246 LAURA LUPU 16

mai puțin echilibrată între localități, cu o distribuție uniformă a veniturilor relative,

însă nu cu diferențe majore, conturând imaginea unui areal cu un nivel crescut de
sărăcie (Grafic 4).

Grafic 4

Curba lui Lorenz privind distribuția veniturilor

Sursa datelor: Prelucrare după Institutul Național de Statistică.

Rezultatele relevă faptul că există o concentrare mai mare a așezărilor cu

venituri scăzute (Pietroșani, Putineiu, Bujoru, Gogoșari, Năsturelu), fără localități
cu un statut al câștigurilor foarte ridicat, însă cu un rol important în crearea de câștiguri
și contribuția la asigurarea condițiilor de bunăstare a oamenilor (Ciuperceni, Suhaia,
Viișoara, Fântânele, Frumoasa).
Coeficientul Gini înregistrează o valoare de 0,22, indicând un areal cu nivel
de trai scăzut și risc ridicat de sărăcie, cu o repartiție neuniformă a veniturilor între
localitățile din sector și o concentrare mai mare a așezărilor cu câștiguri scăzute.
În perioada anilor ’90, persoanele considerate sărace erau cele necalificate,
ocupate în agricultură, cu studii primare, provenind din mediul rural, la care s-a adăugat,
în perioadele de tranziție și posttranziție, categoria șomerilor (Bălteanu și alții,
coord., 2016). După aderarea României la Uniunea Europeană, la nivelul Regiunii
Sud – Muntenia, valorile înregistrate pentru rata de sărăcie evidențiază o scădere
continuă de la 26,8% (în anul 2007) la 21,1% (2011), urmată de o creștere treptată
și o valoare maximă înregistrată în anul 2015 (30,6%), ca efect direct al crizei
economico-financiare. La nivel local, în sectorul Turnu Măgurele – Giurgiu, rata de
sărăcie pentru anul 2016 a fost de 46,2%, aproape de 2 ori mai mare decât media
17 PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII ROMÂNEȘTI 247

înregistrată la nivelul Regiunii Sud – Muntenia în același an (24,8%). În anul 2016,

cele mai ridicate valori ale ratei sărăciei sunt înregistrate în mediul rural, cu o
pondere a populației ocupate în agricultura de subzistență de peste 60%, lipsa unor
venituri constante și un nivel de educație scăzut.
Conform datelor referitoare la accesul populației la serviciile de bază, majoritatea
localităților rurale din sectorul Turnu Măgurele – Giurgiu se confruntă cu probleme
legate de slaba adaptare la standardele europene, în special prin inexistența unei
infrastructuri tehnico-edilitare corespunzătoare.
Mai puțin de jumătate din populația rurală are acces la apa potabilă, restul
locuitorilor fiind nevoiți să-și asigure necesitățile de apă din surse proprii (fântâni,
izvoare), deși monitorizarea calității acestor surse de apă nu este generalizată,
punând în pericol sănătatea populației. Asemenea rețelei publice de apă potabilă, și
rețeaua de canalizare din localitățile dunărene s-a extins, însă este în continuare
deficitară și necesită, nu numai o extindere mai ridicată, ci și o reabilitare. Rețeaua
de acoperire nu atinge nici valoarea celei de apă potabilă, deși canalizarea publică
și epurarea apelor uzate sunt indispensabile în asigurarea calității vieții populației.
În Tabelul nr. 5 sunt sintetizați o serie de indicatori de acces la serviciile de bază și
evoluția lor în perioada postcomunistă.

Tabelul nr. 5

Indicatori de acces la serviciile de bază

Mediul de
Indicatori 1992 2002 2011 2017
rezidență
Urban 41 127 42 526 45 071 45 231
Număr locuințe
Rural 26 649 26 529 27 257 27 329
Ponderea localităților racordate la Urban 100% 100% 100% 100%
rețeaua de alimentare cu apă potabilă Rural 17% 26% 43% 52%
Ponderea localităților conectate la Urban 100% 100% 100% 100%
rețeaua de canalizare Rural 9% 9% 9% 13%
Ponderea localităților racordate la Urban 0% 33% 100% 100%
rețeaua de alimentare cu gaze naturale Rural 0% 0% 0% 0%
Urban – – 75% 76%
Ponderea gospodăriilor dotate cu baie
Rural – – 17% 19%
Urban 66 59 42 42
Număr instituțiilor de învățământ
Rural 87 69 23 22
Urban 18.9 17.7 14.9 15.2
Număr elevi/cadru didactic
Rural 16.9 15.9 13.5 12
Urban 45% 52% 48% 57%
Rata de cuprindere școlară
Rural 22% 31% 26% 27%
Urban 60 89 271 282
Număr unități sanitare
Rural 21 13 36 50
Urban 0.17 0.22 0.23 0.28
Personal medical/1000 loc.
Rural 0.05 0.03 0.04 0.03
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică.
248 LAURA LUPU 18

În perioada postcomunistă, România a fost sprijinită printr-o serie de fonduri

de finanțare, pe baza unor proiecte elaborate la nivel național și internațional și
aprobate de Comisia Europeană, ce au vizat: îmbunătățirea calității vieții și a serviciilor
din spațiul rural, încurajarea diversificării economiei rurale, dezvoltarea locală,
modernizarea sistemelor rutiere, realizarea sistemelor de alimentare în sistem centralizat
cu apă potabilă etc.
Aprofundarea inegalităților se poate urmări și prin analiza elementelor de acces
la educație, la serviciile de sănătate ori la rețeaua de distribuție a gazelor naturale și
energie termică, cu disparități majore între mediul urban și mediul rural. În ultimii ani,
standardele europene impun o serie de criterii care vizează îmbunătățirea calității
vieții în așezările rurale și reducerea inegalităților.

Percepția populației asupra schimbărilor socioeconomice din perioada

postcomunistă
Modul în care comunitățile dunărene apreciază perioadele de tranziție, posttranziție
și criză economico-financiară și percep transformările socioeconomice din perioada
postcomunistă, evidențiază capacitatea locuitorilor de adaptare la o societate în
continuă schimbare. Răspunsurile obținute în urma aplicării chestionarelor oferă o
serie de informații referitoare la măsura în care populația se raportează la schimbările
socioeconomice din ultimii 27 de ani și abilitatea de a identifica alternative pe care
le consideră oportunități pentru susținerea economiei gospodăriei și localității.
Schimbările provocate de îndiguirea luncii Dunării, urmate de schimbările
din plan politico-economic au avut un impact major asupra evoluției populației, în
condițiile unei puternice dezindustrializări și într-un spațiu identificat drept arie
defavorizată. În cadrul anchetei, au fost adresate întrebări referitoare la rolul luncii
Dunării în bunăstarea localității. Peste 75% dintre respondenți apreciază rolul acesteia
ca fiind unul semnificativ sau foarte important, lunca Dunării fiind intens utilizată
și oferind numeroase beneficii locuitorilor, prin agricultură și pășunat (principalele
tipuri de utilizare). Respondenții au identificat ca sectoare cu rol major în economia
localității: agricultura (22%), educația (16%), industria și sănătatea (15%), construcțiile
(11%), administrația publică (10%), oferind cele mai mici valori sectoarelor: silvicultură
și pescuit (5%). În vederea identificării aspectelor privitoare la percepția populației
asupra schimbărilor socioeconomice, persoanele chestionate au fost rugate să identifice
principalele transformări de după 1990. Rezultatele evidențiază o preocupare a
localnicilor legată de șomaj/lipsa locurilor de muncă, pe fondul unui proces accentuat
de dezindustrializare și o lipsa majoră de investiții, concretizată prin lipsa interesului
autorităților locale față de investitori (Grafic 5).
În privința modului de evaluare a perioadei de tranziție în țara noastră, datele
obținute evidențiază că peste 50% din totalul populației chestionate consideră această
perioadă ca fiind una nici bună, nici rea, în timp ce aproximativ 30% consideră
19 PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII ROMÂNEȘTI 249

tranziția la economia de piață una nefavorabilă. Întrebați cum apreciază situația

financiară a familiei și a localității, în prezent, comparativ cu situația financiară din
anul 1990 (începutul perioadei de tranziție), locuitorii din sectorul Turnu Măgurele –
Giurgiu susțin în proporție de 80% că aceasta s-a modificat în ultimii 27 de ani,
64% dintre aceștia evaluând-o ca fiind mult mai slabă în prezent (Grafic 6a).
Serviciile de sănătate și educație au cunoscut, conform răspunsurilor obținute, o
deteriorare în perioada postcomunistă, în timp ce doar 10% dintre respondenți
susțin o îmbunătățire a acestora.

Grafic 5

Principalele probleme socioeconomice din regine percepute de comunitățile locale

În cadrul anchetei de teren au fost adresate întrebări referitoare la importanța

aderării României la UE și schimbările resimțite la nivel de localitate; rolul accesării
fondurilor structurale în dezvoltarea localității și tipurile de proiecte de accesare a
fondurilor structurale din diferite domenii, considerate importante pentru fiecare
localitate. Peste 80% dintre respondenți afirmă că aderarea României la UE nu a
influențat în niciun fel condițiile socioeconomice din localitate și apreciază rolul
accesării fondurilor structurale ca fiind unul nesemnificativ. Cu toate acestea, locuitorii
din sectorul Turnu Măgurele – Giurgiu depind în mare măsură de agricultură,
identificând ca fiind foarte importante și utile proiectele structurale de accesare a
fondurilor europene pentru agricultură (23% dintre respondenți). Celelalte domenii
identificate ca fiind prioritare pe lista proiectelor de accesare a fondurilor europene
sunt cele legate de sănătate (21%), infrastructură socială (19%) și educație (15%),
cele mai mici procente fiind înregistrate de cultură și turism (6%). Localnicii susțin
că, în acest sector, agricultura reprezintă principala sursă de creștere a nivelului
de trai, iar investițiile în sectorul agricol sunt foarte importante în special pentru
comunitățile rurale. De asemenea, al doilea sector identificat a fi prioritar este cel
de sănătate, într-un areal cu probleme majore legate de accesul la serviciile sanitare.
250 LAURA LUPU 20

Grafic 6

(a) Măsura modificării situației economice a localității în ultimii 27 de ani;

(b) Amploarea crizei economico-financiare percepută de comunitățile locale

(a) (b)

Majoritatea respondenților susțin că au resimțit într-un mod semnificativ efectele

crizei economice (Grafic 6b), identificând ca principale efecte ale acesteia o serie
de aspecte care, susțin ei, i-au afectat în mod direct: sărăcia, lipsa sau scăderea
veniturilor, întârzierea unor plăți, scăderea nivelului de trai.
Agricultura este considerată de majoritatea populației chestionate ca fiind o
sursă importantă de creștere a veniturilor gospodărești, însă, chiar și așa, oamenii
identifică și alte alternative pe care le consideră oportunități pentru crearea de noi
locuri de muncă. Puțin sub 50% dintre respondenți consideră că industriile mici (parcuri
industriale cu diverse activități, cum ar fi: producție alimentară, textilă etc.) reprezintă
principala cale de redresare socioeconomică a populației din sectorul Turnu Măgurele –
Giurgiu (Grafic 7).

Grafic 7

Principalele alternative de dezvoltare (creare de noi locuri de muncă) identificate de populația

din sectorul Turnu Măgurele – Giurgiu
21 PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII ROMÂNEȘTI 251

Investițiile din ultimii ani la nivelul infrastructurii de transport, prin creșterea

lungimii drumurilor publice și modernizarea unor porțiuni ale acestora se reflectă
în răspunsurile celor chestionați, însă cu diferențe majore între localități. Locuitorii
din comunele ce nu sunt conectate la rețeaua de drumuri naționale: Gogoșari și
Putineiu (jud. Giurgiu), Cervenia și Conțești (jud. Teleorman) reprezintă marea
majoritate a celor care apreciază accesul la serviciile de transport ca fiind unul
deficitar sau satisfăcător. În schimb, locuitorii din orașe apreciază serviciile de
transport ca fiind unele bune, mai ales în comparație cu principalele problemele cu
care se confruntă populația din acest areal.
Diferențieri majore apar în modul de apreciere a infrastructurii tehnico-
edilitare și a accesului la serviciile de sănătate, educație și centre comerciale.
Răspunsurile pentru cele patru categorii de servicii evidențiază o diferență majoră
între rural și urban, ruralul fiind puternic afectat de lipsa acestor tipuri de servicii în
localitate sau calitatea foarte slabă a acestora, cea mai evidentă inegalitate fiind
înregistrată la nivelul accesului la infrastructura tehnico-edilitară, în special
alimentarea cu apă potabilă (Figurile 1a și 1b), canalizarea și alimentarea cu gaze
naturale, ultima dintre ele inexistentă în rural, iar celelalte două slab reprezentate în
câteva localități.

Figura 1

Surse de apă în sate care nu dispun de rețea de alimentare cu apă potabilă

(a) Seaca, jud. Teleorman; (b) Găujani, jud. Giurgiu.

(a) (b)

Serviciile de sănătate, deși identificate de o pondere mai mare a populației

din mediul rural ca fiind deficitare, nu sunt apreciate nici de cei din urban, care
menționează lipsa unor anumite tipuri de servicii medicale (oftalmologie – serviciu
disponibil doar în 2 zile/săptămână în municipiul Turnu Măgurele), lipsa unor
cadre medicale specializate, lipsa înzestrării spitalelelor cu dotări tehnice, starea
necorespunzătoare a clădirilor. Atât înainte de 1990, în perioada de tranziție, dar și
252 LAURA LUPU 22

în prezent, în cazul sistemului de sănătate investițiile s-au concentrat mai ales în

centrele urbane, neglijând punctele sanitare din mediul rural. În mediul rural, există
localități cu un acces limitat la serviciile de sănătate, multe dintre sate neavând nici
măcar medic de familie. În acest context, cei intervievați susțin că nu au fost luate
măsuri de modernizare/dezvoltare/reabilitare a punctelor sanitare existente. În multe
localități rurale nu este asigurată nici asistența primară, în timp ce, în localitățile în
care există dispensare sau cabinete medicale, dotarea acestora este minimă, fiind
imposibilă diagnosticarea diferitelor boli, chiar elementare. Respondenții apreciază
că singurele spitale din sector (Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu) oferă servicii
medicale de slabă calitate, fără dotări cu echipamente performante și fără acces la
diferite servicii de sănătate.
Analiza anchetei sociale privind percepția populației asupra schimbărilor
socioeconomice din ultimii 27 de ani evidențiază un spațiu expus riscurilor sociale,
cu o serie de disparități socioeconomice. În perioada de tranziție, România s-a
confruntat cu o serie de transformări socioeconomice, ce au devenit, mai târziu, o
sursă majoră a inegalităților, în special între cele două medii de rezidență: urban și
rural, disparități vizibile și în urma analizei chestionarelor, majoritatea locuitorilor
din ruralul sectorului Turnu Măgurele – Giurgiu evaluând tranziția la economia de
piață ca fiind una nefavorabilă.

DISCUŢII ŞI CONCLUZII

În ultimii 27 de ani, localitățile din valea Dunării Românești au fost marcate

de o serie de schimbări sociale, economice și politice. Perioadele de tranziție și
posttranziție, dar și perioada crizei economico-financiare au reprezentat etape cu
impact major asupra populației din acest areal. Concedierile masive din a doua
jumătate a anilor ’90 și pierderea locurilor de muncă de către un număr important
de persoane, alături de generalizarea ratei șomajului au reprezentat începutul unei
perioade caracterizate prin sărăcie și scădere a nivelului de trai. Slaba dezvoltare a
infrastructurii, calitatea precară a locuințelor, accesul populației la serviciile de
sănătate, alături de nivelul de instruire și inegalitățile existente în nivelul veniturilor
au evidențiat o serie de disparități existente între diferite regiuni, între rural și
urban, dar și nivelul scăzut de trai al populației din acest areal.
Ancheta de teren evidențiază o populație afectată de tranziția la economia de
piață, ce evaluează schimbările socioeconomice din ultimii 27 de ani ca fiind unele
nefavorabile și reprezentând o sursă majoră a inegalităților. Majoritatea respondenților
susțin că au resimțit în mod semnificativ efectele crizei economice, prin sărăcie,
lipsa ori scăderea veniturilor, întârzierea unor plăți, scăderea nivelului de trai.
Aspectele sociale şi economice identificate în sectorul văii Dunării Românești
cuprins între Turnu Măgurele – Giurgiu conturează profilul unui spaţiu expus
riscului de sărăcie, cu un grad tot mai mic de ocupare a forţei de muncă, activitate
23 PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII ROMÂNEȘTI 253

industrială redusă, într-un spaţiu fără prea mari posibilităţi de dezvoltare, însă cu un
potenţial agricol foarte ridicat. Scăderea nivelului de trai şi creşterea numărului
şomerilor a determinat o distribuţie teritorială asimetrică a veniturilor şi o accentuare
a inegalităţilor de natură economică. Principalul decalaj este accentuat de o serie de
aspecte demografice: efectivul scăzut al populaţiei tinere şi adulte, mişcare migratorie
ridicată în rândul populaţiei în vârstă de muncă şi o îmbătrânire accentuată a
populației. De asemenea, o serie de diferențieri majore între urban și rural apar în
modul de apreciere a infrastructurii tehnico-edilitare și a accesului la serviciile de
sănătate și educație.
Aceste aspecte au condus la creşterea gradului de vulnerabilitate socio-
economică a populației din această regiune şi la regresul economic puternic. Într-o
perioadă în care se acordă un mare interes proceselor de dezvoltare regională, sectorul
Turnu Măgurele – Giurgiu rămâne unul cu grave disparităţi socioeconomice şi o
slabă capacitate de adaptare la condiţiile economice actuale.
Economia regiunii trebuie să se adapteze în toate sectoarele de activitate, în
vederea promovării flexibilității și incluziunii sociale pe piața muncii, ca o strategie
de adaptare continuă. Lipsa alternativelor și a eficienței economice a regiunii
afectează populația ocupată în sectoare care nu oferă oportunitățile financiare și
resursele necesare adoptării unui model de răspuns și de adaptare. În acest context,
este necesară implementarea unor politici regionale de dezvoltare, care să asigure
conexiunea și creșterea economică a regiunii.
Pentru atenuarea inegalităților socioeconomice și asigurarea calității vieții
sunt necesare o serie de măsuri, abordate și în literatura internațională: dezvoltarea
unor întreprinderi mici și mijlocii; reducerea sărăciei și ratei șomajului prin asigurarea
integrării pe piața muncii (creșterea ratei de ocupare a forței de muncă) și creșterea
nivelului veniturilor lucrătorilor locali (Spermann, 2015); susținerea afacerilor
locale și atragerea de noi investitori (Maksomov și alții, 2017); inființarea de noi unități
industriale sau reluarea activității în vechile centre industriale (Rodrik, 2016);
facilitarea accesului la educație (Mallows și Litster, 2016); susținerea agriculturii și
creșterea exporturilor produselor agricole; implementarea unor politici de protecție
socială; facilitarea accesului populației la serviciile de bază și monitorizarea
calității apei, mai ales în localitățile ce nu sunt racordate la rețeaua de apă potabilă;
creșterea calității serviciilor medicale.
În prezent, România este sprijinită printr-o serie de fonduri de finanțare:
Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020, Planul Național de Dezvoltare
Rurală (PNDR), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) etc., ce vizează dezvoltarea
socioeconomică a regiunii: îmbunătățirea calității vieții; îmbunătățirea serviciilor
din spațiul rural; modernizarea sistemelor rutiere; dezvoltarea economico-socială;
creșterea competitivității; îmbunătățirea calității locuirii; facilitarea accesului la
sistemele educaționale și sanitare. La acestea se adaugă Strategia Uniunii Europene
254 LAURA LUPU 24

pentru Regiunea Dunării, un amplu proiect de cooperare regională, ce vizează, între

altele, creșterea și consolidarea prosperității prin combaterea sărăciei și a excluderii
sociale a comunităților marginalizate.

BIBLIOGRAFIE
Algren, M. H., Ekholm, O., Nielsen, L., Ersbøll, A. K., Ba, C. K., Andersen, P. T., Associations
between perceived stress, socioeconomic status and health-risk behaviour in deprived
neighbourhoods in Denmark: a cross-sectional study, în „BMC Public Health”, vol. 18, 2018,
pp. 1–12. DOI 10.1186/s12889-018-5170-x.
Andrews, F. M., Inglehart, R. F., The structure of subjective well-being in nine western societies, în
„Social Indicators Research”, vol. 6, nr. 1, 1979, pp. 73–90.
Armingeon, K., Guthmann, K., Democracy in crisis? The declining support for national democracy
in European countries, 2007–2011, în „European Journal of Political Research”, vol. 53, 2014,
pp. 423–442.
Atkinson, A., Multidimensional deprivation: contrasting social welfare and counting approaches, în
„Journal of Economic Inequality”, no. 1, 2003, pp. 51–65.
Aytac, I., Rankin, B., Ibicoglu, A., The social impact of the 2014 global economic crisis on
neighbourhoods, households and individuals in Turkey, în „Social Indicators Research”, vol. 124,
nr. 1, 2015, pp. 1–19.
Barro, R. J., Inequality and growth in a panel of countries, în „Journal of Economic Growth”, vol. 1,
2000, pp. 5–32.
Bălteanu, D., Sima, M. (editori), Evaluarea şi prevenirea hazardelor din Lunca Dunării (Sectorul
Calafat–Vidin–Turnu Măgurele–Nikopol), Craiova, Editura Universitaria, 2013.
Bălteanu, D., Dumitrașcu, M., Geacu, S., Mitrică, B., Sima, M. (coord.), România: Natură și
societate, București, Editura Academiei Române, 2016.
Burns, W. J., Peters, E., Slovic, P., Risk perception and the economic crisis: a longitudinal study of
the trajectory of perceived risk, în „Society for Risk Analysis”, vol. 31, 2011.
Chzhen, Y., Perceptions of the economic crisis in Europe: do adults in households with children feel
a greater impact?, în „Social Indicators Research”, vol. 127, nr. 1, 2016, pp. 341–360.
Dogaru, D., Analiza spațială a presiunii antropice în geosistemele dim Dobrogea, București, Editura
Academiei Române, 2013.
Erdeli, G. (coord.), Dicționar de Geografie Umană, București, Editura Corint, 2006.
Ferrin, M., Kriesi, H.P. (coord.), How Europeans view and evaluate democracy?, Oxford, Oxford
University Press, 2016.
Ibolya, K., Disparități geodemografice și economice din România în perioada de tranziție, Cluj-Napoca,
Presa Universitară Clujeană, 2010.
Johansson, S., Conceptualizing and Measuring Quality of Life for National Policy, în „Social
Indicators Research”, vol. 58, 2002, pp. 13–32.
Litwiński, M., The evolution of idea of socio-economic development, în ”Ekonomia I Prawo. Economics
and Law”, vol. 16, nr. 4, 2017, pp. 449–458.
Low, C. T., Lai, P. C., Personal factors influencing the perception of quality of life – A classification
tree approach, în „Procedia Environmental Sciences”, vol. 36, 2016, pp. 70–73.
Maksomov, V., Wang, S. L., Luo, Y., Reducing poverty in the least developed countries: The role of small
and medium enterprises, în „Journal of World Business”, vol. 52, nr. 2, 2017, pp. 244–257.
Mallows, D., Litster, J., Literacy as supply and demand, în „Zeitschrift für Weiterbildungsforschung”,
vol. 39, nr. 2, 2016, pp. 171–182.
Montero, J. R., Gunther, R., Torcal, M., Democracy in Spain: legitimacy, discontent and disaffection,
în „Studies in Comparative International Development”, vol. 32, nr. 3, 1997, pp. 124–160.
25 PERCEPȚIA POPULAȚIEI DIN VALEA DUNĂRII ROMÂNEȘTI 255

Ravallion, M., On multidimensional indices of poverty, în „Journal of Economic Inequality”, vol. 9,

2011, pp. 235–248.
Rodrik, D., The globalization paradox: Democracy and the future of the world economy, Oxford,
Oxford University Press, 2011.
Rodrik, D., Premature deindustrialization, în „Journal of Economic Growth”, vol. 21, nr. 1, 2016,
pp. 1–33.
Ruiz-Rufino, R., Alonso, S., Democracy without choice: Citizens’ perceptions of government’s
autonomy during the Eurozone crisis, în „Democracy and Crisis”, 2018, pp. 197–226.
Senlier, N., Yildiz, R., Aktaș, D., A perception survey for the evaluation of urban quality of life and a
comparison of the satisfaction with the European Cities, în „Social Indicators Research”, vol.
94, nr. 2, 2008, pp. 213–226.
Spermann, A., How to fight long-term unemployment: lessons from Germany, în „IZA Journal of
Labor Policy”, 2015, pp. 4–15.
Stephany, F., Socio-specific income inequality and trust, în „Social Indicators Research”, vol. 134,
nr. 3, 2016, pp. 877–898.
Svizzero, S., Tisdell, C.A., Economic evolution, diversity of societies and stages of economic
development: A critique of theories applied to hunters and gatherers and their successors, în
„Cogent, Economics & Finance”, vol. 4, nr. 1, 2016.
Tiran, J., Measuring urban quality of life: case study of Ljubljana, în „Acta Geographica Slovenica”,
vol. 56, nr. 1, 2016.
Țânțăreanu, E., Habitat medieval în sud-vestul Munteniei în sec. XIV–XVII. Temeiuri istorice și
arheologice, București, Editura Renaissance, 2010.
Udrescu, M., Criza economico-financiară românească – Definire, caracteristici principale, direcții
de redresare, în „Revista Română de Statistică”, nr. 1, 2012, pp. 188–194.
Watson, D., Maître, B., Whelan, C., Russell, H., Poverty, economic stress and quality of life: lessons
from the Irish case, în „International Review of Economics”, vol. 64, nr. 1, 2017, pp. 125–143.
Węziak-Białowolska, D., Quality of life in cities – Empirical evidence in comparative European
perspective, în „Cities”, vol. 58, 2016, pp. 87–96.
Zaman, G., Repere strategice ale eficienței procesului de integrare a României în Uniunea
Europeană, în Integrarea României în Uniunea Europeană. Provocări și soluții, în „Revista
de Economie teoretică și aplicată”, 2007.
Zamfir, C., O analiză critică a tranziției: ce va fi ”după”?, Iași, Editura Polirom, 2004.
*** A framework for understanding SDG interactions, ICSU (International Council for Science), Paris,
2016, available online at [Link]
*** Geografia României, V, Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al
Mării Negre și Platforma Continentală, București, Editura Academiei Române, 2005.
*** Monitoring the social impact of the crisis: public perceptions in the European Union, Flash
Eurobarometer 311, TNS Political & Social, Brussels: European Commission, 2011.

I
n Romania, the transformations during the transition and post-
transition period have generated various dynamics in term of
socio-economic development. The present paper addresses
socio-economic development issues in the Romanian Danube Valley (RDV),
Turnu Măgurele – Giurgiu sector, focusing on demographic trends (rural –
urban migration, decrease of the number of inhabitants, population aging),
public services (health, education, transport) and economic dynamics (agricultural
decline, deindustrialization, unemployment, poverty) over the last 27 years in
the studied area. Based on data exploration techniques of related indicators
and indices (e.g. unemployment rate, net migration rate, aging index, poverty
rate, Gini coefficient), the study describes the main influencing factors of quality
of life. In the analyzed sector of the Romanian Danube Valley socioeconomic
256 LAURA LUPU 26

development is investigated through a perception study at household level

based on 204 questionnaires. The outcomes reveal the socio-economic decline
of the area (poverty, lower living standards, rural–urban inequalities, disparities
in the access to health services, increasing unemployment, migration, etc.) and
the vulnerability of the social groups. The study found that more cooperation
and attention from the local authorities and stakeholders is needed to ensure
quality of life. The response measures to socio-economic inequalities in the
sector and RDV are discussed in a view of the existing development strategies,
either at local, regional or national level.
Keywords: Romanian Danube Valley; transition; socio-economic
inequalities; quality of life; poverty.

Primit: 25.05.2018 Acceptat: 19.07.2018