1

Modelul OSI (Open Systems Interconnection) are 7 niveluri (straturi), fiecare cu

un rol specific în comunicarea rețelelor de calculatoare:

1. Nivelul fizic (Physical Layer)

 Transmite biți brute prin mediu fizic (cablu, fibră optică, semnal radio)
 Se ocupă de semnale electrice/optice

2. Nivelul legăturii de date (Data Link Layer)

 Asigură transferul corect între două noduri conectate direct
 Detectează și corectează erori de transmisie
 Aici funcționează adresele MAC

3. Nivelul rețea (Network Layer)

 Se ocupă de rutare și adresare logică (IP)
 Decide traseul pachetelor prin rețea

4. Nivelul transport (Transport Layer)

 Asigură transferul fiabil al datelor între capete
 Controlează fluxul și corectează erori
 Protocoale: TCP, UDP

5. Nivelul sesiune (Session Layer)

 Gestionează și menține conexiunile între aplicații
 Controlează începutul, desfășurarea și terminarea sesiunilor

6. Nivelul prezentare (Presentation Layer)

 Traduce datele în format înțeles de aplicații
 Se ocupă de criptare, comprimare, codificare

7. Nivelul aplicație (Application Layer)

 Interfața directă cu utilizatorul
 Exemple: browser web, email, FTP

Protocolul DNS (Domain Name System) are rolul de a transforma numele de

domenii ușor de reținut în adrese IP pe care le înțeleg calculatoarele.
Pe scurt, DNS este ca un „director de telefon” al internetului.

🔎 Ce face concret DNS?

Când scrii în browser un site ca:

 [Link]

computerul tău nu știe direct unde este acest site. El are nevoie de o adresă IP, de
exemplu:

 [Link]

DNS face această conversie:

nume de domeniu → adresă IP

⚙️Cum funcționează (simplificat)

1. Introduci un site în browser

2. Calculatorul întreabă un server DNS: „Ce IP are acest domeniu?”
3. Serverul DNS răspunde cu adresa IP
4. Browserul se conectează la serverul corect și încarcă site-ul

🌐 De ce este important DNS?

 Îți permite să folosești nume ușor de reținut în loc de IP-uri
 Face navigarea pe internet rapidă și eficientă
 Permite organizarea și gestionarea domeniilor la scară globală

🧠 Pe scurt:

DNS este „traducătorul” dintre numele site-urilor și adresele lor reale din internet.

Dacă vrei, îți pot explica și cum funcționează un DNS pas cu pas sau ce se întâmplă
când el nu merge.

3.

O adresă MAC (Media Access Control) este un identificator unic atribuit unei plăci
de rețea (NIC – Network Interface Card), cum ar fi cea de la un calculator, telefon sau
router.

Ce face o adresă MAC:

 Identifică în mod unic un dispozitiv într-o rețea locală (LAN)
 Este folosită la nivelul 2 al modelului OSI (nivelul de legătură de date)
  Este „arsă” de obicei în hardware (nu se schimbă ușor ca o adresă IP)

Cum arată o adresă MAC:

 Este formată din 6 grupuri de câte 2 cifre hexazecimale
 Separată prin : sau -

Exemplu de adresă MAC validă:

 3C:52:82:1A:9F:B4
sau
 00-1B-44-11-3A-B7

Observație:

Primele 3 perechi de caractere indică de obicei producătorul plăcii de rețea, iar

ultimele 3 sunt un identificator unic al dispozitivului.

O rută statică este o rută de rețea configurată manual de un administrator într-un

router, prin care se stabilește explicit cum ajung pachetele către o anumită rețea
sau destinație.

Definiție simplă:

O rută statică spune routerului:

👉 „Pentru această destinație, folosește acest drum (next-hop sau interfață).”

Caracteristici:
 Este configurată manual (nu se învață automat)
 Nu se schimbă decât dacă administratorul o modifică
 Este simplă și rapidă pentru rețele mici
 Nu se adaptează automat la schimbări de topologie

Exemplu:

Dacă un router trebuie să trimită traficul către rețeaua [Link]/24 prin routerul
[Link], se poate configura o rută statică de forma:

ip route [Link] [Link] [Link]

Avantaje:
 Control total asupra traficului
 Consum redus de resurse (nu necesită protocoale de rutare)
 Mai sigur (nu schimbă rutele automat)

Dezavantaje:
 Nu se adaptează automat la erori sau schimbări
 Dificil de administrat în rețele mari

Diferență pe scurt:
Rută Rută
Caracteristică
statică dinamică
Configurare Manuală Automată
Adaptare la
Nu Da
schimbări
Complexitate Mică Mare
Resurse consumate Puține Mai multe
Utilizare Rețele mici Rețele mari

Masca [Link] corespunde unui prefix /29.

Pasul 1: Număr total de adrese

Un /29 înseamnă:

 32 − 29 = 3 biți pentru hosturi

Număr total de adrese:

 23=82^3 = 823=8 adrese

Pasul 2: Adrese utilizabile

Din aceste 8 adrese:

 1 este adresă de rețea

 1 este adresă de broadcast

Pasul 3: Hosturi utilizabile

👉 8−2=68 - 2 = 68−2=6 hosturi utilizabile

✅ Răspuns final:
Numărul maxim de hosturi utilizabile este: 6

rin operația de încapsulare (encapsulation) în rețele de calculatoare se înțelege

procesul prin care, pe măsură ce datele coboară prin straturile modelului OSI, fiecare
nivel adaugă propriile informații de control (antete și uneori trailere) peste datele
primite de la nivelul superior.

🔵 Definiție simplă:
Încapsularea înseamnă:
👉 „ambalarea datelor” cu informații suplimentare pentru a putea fi transmise corect
prin rețea.

📦 Cum funcționează:
Pe măsură ce datele trec prin straturi:

1. Aplicație – generează datele (ex: mesaj, email)

2. Transport – adaugă antet (TCP/UDP) → devin segment
3. Rețea – adaugă IP → devin pachet
4. Legătură de date – adaugă MAC → devin cadru (frame)
5. Fizic – trimite ca biți prin mediu

🧠 Exemplu simplu:
Mesaj: „Salut”

Devine pe parcurs:

 Segment (cu TCP)

 Pachet IP
 Cadru Ethernet (MAC)
 Semnal electric / optic
📌 De reținut:
 Fiecare strat „își pune eticheta” peste date
 La destinație are loc procesul invers numit deîncapsulare (decapsulation)

⚖️Pe scurt:
✔ Încapsulare = adăugare de informații de control peste date
✔ Scop = transmitere corectă prin rețea

Prin operația de rutare a pachetelor se înțelege procesul prin care un router decide
și selectează traseul pe care îl vor urma pachetele de date pentru a ajunge de la
sursă la destinație într-o rețea.

🔵 Definiție simplă:
Rutarea este:
👉 „alegerea drumului pe care merg datele în rețea”.

📦 Cum funcționează:
Când un pachet ajunge la un router:

1. Routerul citește adresa IP de destinație

2. Verifică tabela de rutare
3. Alege cea mai bună cale (next-hop)
4. Trimite pachetul mai departe către următorul router sau destinație

🌐 Exemplu simplu:
Dacă un calculator vrea să trimită date către un server aflat în altă rețea:

 pachetul ajunge la router

 routerul „vede” destinația
  decide pe ce interfață să trimită pachetul mai departe
 procesul se repetă până la destinație

🧠 Tipuri de rutare:
 Statică – rute setate manual
 Dinamică – rute învățate automat (ex: OSPF, RIP)

📌 De reținut:
✔ Rutarea se face la nivelul rețea (Layer 3 OSI)
✔ Este realizată de routere
✔ Scopul este găsirea celui mai bun drum pentru pachete

⚖️Pe scurt:
👉 Rutare = procesul de alegere și trimitere a pachetelor prin rețea către destinația
corectă

Trei exemple de protocoale specifice nivelului aplicație (Application Layer) din

modelul OSI sunt:

🌐 1. HTTP (HyperText Transfer Protocol)

 Folosit pentru navigarea pe web
 Permite încărcarea paginilor web în browser
 Exemplu: accesarea site-urilor (http/https)

📧 2. SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)

 Folosit pentru trimiterea e-mailurilor
 Gestionează transmiterea mesajelor între servere de mail

📁 3. FTP (File Transfer Protocol)

  Folosit pentru transferul de fișiere între calculatoare
 Permite încărcarea și descărcarea fișierelor pe servere

📌 Pe scurt:
✔ HTTP → web
✔ SMTP → email
✔ FTP → transfer de fișiere

Un exemplu de situație în care nu este potrivit protocolul TCP este:

📡 Transmisia de video sau audio în timp

real (ex: apel video, streaming live)
Exemplu concret:
 apeluri video (Zoom, Skype, WhatsApp)
 streaming live (YouTube Live, Twitch)
 jocuri online în timp real

❌ De ce nu este potrivit TCP?

Protocolul TCP:

 garantează livrarea corectă a tuturor pachetelor

 retransmite pachetele pierdute
 introduce verificări și confirmări

👉 Problema: aceste mecanisme produc întârziere (latență)

Ce este important în aceste aplicații:

 viteză mare
 transmisie în timp real
 toleranță la pierderi mici de date
✅ Soluția corectă: UDP
În astfel de situații se folosește UDP (User Datagram Protocol) deoarece:

 nu așteaptă confirmări
 nu retransmite pachetele pierdute
 este mult mai rapid

📌 Concluzie:
TCP nu este potrivit pentru aplicații în timp real deoarece:
👉 „întârzie transmisia din cauza verificărilor și retransmisiilor”, ceea ce afectează
fluiditatea audio/video.

10

În tabela CAM (Content Addressable Memory) a unui switch sunt stocate

informații necesare pentru comutarea cadrelor Ethernet.

📌 Trei informații tipice din tabela CAM:

1. Adresa MAC a dispozitivului

1. identifică unic un echipament din rețea
2. Portul switch-ului asociat adresei MAC

1. arată pe ce port este conectat dispozitivul

3. Timpul de viață (aging time) al intrării

1. indică cât timp rămâne validă înregistrarea înainte să fie ștearsă dacă nu mai este
folosită

🧠 Pe scurt:
Tabela CAM leagă:
👉 MAC address → port switch → timp de valabilitate

11
Un firewall este un sistem de securitate (hardware sau software) care controlează și
filtrează traficul de rețea între două rețele, de obicei între o rețea internă (de
încredere) și internet (neîncredere).

🔥 Definiție simplă:
Un firewall este:
👉 „un filtru de protecție care decide ce trafic este permis și ce trafic este blocat”.

Cum funcționează:
Firewall-ul analizează pachetele de date și le compară cu un set de reguli:

 permite traficul sigur

 blochează traficul suspect sau neautorizat

📌 Ce poate controla:
 adrese IP sursă/destinație
 porturi (ex: 80, 443)
 protocoale (TCP, UDP, ICMP)
 tipuri de aplicații sau servicii

🧠 Exemplu:
 permite accesul la site-uri web (HTTP/HTTPS)
 blochează tentativele de acces neautorizat la un server intern

🔒 Tipuri de firewall:
 Software (ex: Windows Defender Firewall)
 Hardware (routere sau dispozitive dedicate)
 Next-generation firewall (NGFW) – analiză avansată a traficului

⚖️Pe scurt:
✔ Firewall = barieră de securitate în rețea
✔ Protejează împotriva accesului neautorizat și atacurilor

12

rotocolul DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) are rolul de a atribui

automat configurația de rețea dispozitivelor dintr-o rețea.

🌐 Rolul DHCP:
👉 DHCP configurează automat:

 adresa IP
 masca de rețea
 gateway-ul implicit
 serverele DNS

⚙️Cum funcționează:
Când un dispozitiv se conectează la rețea:

1. Trimite o cerere DHCP

2. Serverul DHCP răspunde cu o configurație disponibilă
3. Dispozitivul primește setările și poate comunica în rețea

📌 Exemplu:
Când te conectezi la Wi-Fi:

 telefonul tău nu își setează manual IP-ul

 routerul (server DHCP) îi oferă automat:

o IP: [Link]
o Mask: [Link]
o Gateway: [Link]

🧠 Pe scurt:
✔ DHCP = „administrator automat de adrese IP”
✔ Elimină configurarea manuală
✔ Evită conflictele de IP în rețea

13

Principala diferență dintre un atac informatic activ și unul pasiv este efectul asupra
sistemului și datelor.

🔴 Atac informatic activ

👉 Modifică sau afectează sistemul sau datele

Caracteristici:
 intervine direct asupra rețelei sau datelor
 poate modifica, șterge sau bloca informații
 este mai ușor de detectat

Exemple:
 ștergerea fișierelor
 injectarea de malware (virus, ransomware)
 atacuri de tip DoS (blocarea unui server)

🟢 Atac informatic pasiv

👉 Doar interceptează sau monitorizează datele, fără a le modifica

Caracteristici:
 nu alterează informațiile
 urmărește „în tăcere” traficul
 este mai greu de detectat

Exemple:
 interceptarea parolelor în rețea
 ascultarea traficului (packet sniffing)
 monitorizarea comunicațiilor
⚖️Diferența principală:
✔ Atac activ → modifică sau afectează datele/sistemul
✔ Atac pasiv → doar colectează informații fără intervenție

14

În protocolul CSMA/CD (Carrier Sense Multiple Access with Collision

Detection), intervalul de random backoff are rolul de a evita coliziunile repetate
între dispozitive după ce apare o coliziune în rețea.

📌 Rolul principal:
👉 Intervalul de random backoff introduce o întârziere aleatorie înainte ca
dispozitivele să încerce din nou transmiterea datelor, după o coliziune.

⚙️Cum funcționează:
Când două dispozitive transmit simultan și apare o coliziune:

1. Ambele detectează coliziunea

2. Opresc transmisia
3. Așteaptă un timp aleator (random backoff)
4. Încearcă din nou să transmită

🧠 De ce este important:
 reduce șansele ca dispozitivele să colizioneze din nou exact în același timp
 distribuie aleator încercările de retransmisie
 crește eficiența rețelei în condiții de trafic mare

📌 Pe scurt:
✔ Random backoff = timp de așteptare aleator
✔ Scop = evitarea coliziunilor repetate în CSMA/CD
15

Firele de cupru din cablurile UTP (Unshielded Twisted Pair) sunt torsadate
(răsucite) pentru a reduce interferențele electromagnetice și diafonia.

📌 Motivul principal:
👉 Torsadarea reduce zgomotul electric (interferențele) și crește calitatea semnalului
transmis.

⚙️Cum ajută torsadarea:

1. 🔁 Reducerea interferențelor externe (EMI)
 Câmpurile electromagnetice din exterior afectează ambele fire aproape la fel
 Semnalele induse se anulează reciproc

2. 🔇 Reducerea diafoniei (crosstalk)

 Diafonia apare când semnalul de pe un fir interferează cu alt fir din același cablu
 Răsucirea firelor reduce acest efect prin distribuirea uniformă a interferențelor

3. ⚖️Echilibrarea semnalului
 Cele două fire transportă semnale opuse
 Receptorul detectează diferența dintre ele → zgomotul comun este eliminat

🧠 Pe scurt:
✔ Firele sunt torsadate pentru a reduce interferențele și pierderile de semnal
✔ Rezultatul este o transmisie mai stabilă și mai clară

📌 Concluzie:
Torsadarea în cablurile UTP este o tehnică simplă, dar eficientă, care:
👉 „protejează semnalul de zgomotul electric și îmbunătățește calitatea comunicației”.