CAP 5 – PARTICULARITATI PSIHOFIZICE SI SOCIALE ALE COPIILOR CU

DIZABILITATI
Trasaturile de specificitate ale evolutiei psihofizice la copiii cu dizabilitati implica
elementele:
1. HETEROCRONIA
- reprezinta decalajul intre diferitele componente ale dezvoltarii (decalaj intre varsta somatica
si cea psihica; decalaj intre varsta cronologica si cea mintala etc).
Exemplu: Un copil de 9 ani cu dizabilitate intelectuală u șoară are un vocabular relativ bine
dezvoltat și poate purta o conversație simplă , dar prezintă dificultăți semnificative în
rezolvarea problemelor matematice și în planificarea activită ților , funcțiile cognitive
dezvoltându-se în ritmuri diferite.
👉 Acest dezechilibru între limbaj și gândirea logică ilustrează heterocronia dezvoltării
psihice.

2. HETERODEZVOLTAREA
- reprezinta dezvoltarea inegală, disharmonică a diferitelor laturi ale personalită ții si ale
functiilor psihice, în care unele domenii sunt mai bine dezvoltate, iar altele sunt deficitare.
Exemplu: Un copil de 10 ani cu TSA are abilități cognitive bune și memorie foarte
dezvoltată pentru detalii, dar prezintă dificultăți majore în comunicarea socială, empatie
și reglarea emoțiilor.

👉 Deși unele funcții sunt bine dezvoltate, iar altele profund deficitare, profilul global este
disharmonic, ceea ce ilustrează heterodezvoltarea.

3. ETEROGENITATEA
- este variabilitatea mare a manifestărilor și particularită ților individuale în cadrul aceluia și
tip de dizabilitate.

👉 În psihopedagogia specială, eterogenitatea arată că nu există două persoane cu dizabilități

identice, chiar dacă au același diagnostic.
Într-o clasă de copii cu dizabilitate intelectuală usoară, un copil citeste fluent si comunică
verbal bine, dar are dificultăți la matematică, în timp ce un alt copil are limbaj redus, dar se
descurcă mai bine în sarcini practice și vizuo-spațiale.

👉 Deși au acelasi diagnostic, profilurile lor sunt diferite, ceea ce ilustrează eterogenitatea.

4. INCOMPETENTA SOCIALA
- reprezintă incapacitatea sau dificultatea semnificativă a unei persoane de a initia,
mentine si adapta relatii sociale adecvate, în acord cu normele și așteptările mediului
social.
👉 Aceasta se manifestă prin deficite de comunicare, relationare, empatie si adaptare
socială și este frecvent întâlnită la copiii cu CES, TSA, dizabilitate intelectuală sau tulburări
emoționale.

5. VASCOZITATEA GENETICA
- se refera la faptul ca gandirea deficientului mental este ‘’neterminata’’ , adica nu poate
ajunge la rationamente abstracte daca informatiile si instructiunile sunt prezentate doar prin
intermediul limbajului. Fara sustinere prin modele, materiale didactice, exemple concrete,
copilul nu poate intelege.

6. INERTIE ACCENTUATA A PROCESELOR NERVOASE SUPERIOARE SI A LIMBAJULUI

VERBAL
- copilul nu poate asimila un vocabular nuantat, se exprima in cuvinte putine, vorbeste greoi,
ii este dificil sa efectueze operatii abstracte, comparatii, generalizari.
7. INCAPACITATEA CONCENTRARII ATENTIEI
- se manifesta prin faptul ca individul nu-si poate concentra atentia asupra ceea ce I se explica
8. INCAPACITATEA DE A FIXA / ORGANIZA EFICIENT ELEMENTELE UNEI SARCINI
- dificultate in obtinerea unui produs finit fara indrumarea permanenta a unui mentor.
9. RIGIDITATE LA NIVELUL SCOARTEI CEREBRALE
- se refera la dificultatea cortexului cerebral de a adapta gandirea si comportamentul la situatii
noi.
Exemplu: Un copil cu dizabilitate intelectuală refuză să schimbe metoda de rezolvare a unei
sarcini pe care o face de fiecare dată in acela și mod, chiar dacă metoda ini țială nu
funcționează.

👉 Această fixare pe un singur tipar de gândire si comportament ilustrează rigiditatea

corticală și dificultatea de adaptare la situații noi.

10. FRAGILITATEA CONSTRUCTIEI PERSONALITATII SI INFANTILISMUL

COMPORTAMENTAL
- din cauza dificultatilor de stapanire a afectelor, poate avea comportamente impulsive,
agresive, credulitate excesiva, izolarea, frica de a se relationa cu ceilalti, neincredere.

COPIII/TINERII CU INTELECT DE LIMITA

- au un IQ de 70/75- 80/85
- plafonarea psihointelectuala in jurul varstei de 11-12 ani urmate de reactii nevrotice si
comportamentale din cauza insuccesului scolar
- raspunsurile sale sunt inegale, lacunare, avand nevoie de timp pentru a-si mobiliza
capacitatile intelectuale, ceea ce explica si realizarea in etape a unui raspuns corect cu sprijinul
unor intrebari suplimentare din partea educatorului
- va avea dificultati in insusirea scris-cititului si a calculului aritmetic din cauza lipsei de
coordonari vizual-motrice
- are o structura perceptiv-motrica afectata: nu respecta marimea, forma, proportia,
orientarea
- copilul cu intelect liminar rezolva sarcinile scolare doar pana la un anumit nivel de
complexitate
- prezinta dificultati de colaborare si de stabilire a unor relatii interpersonale din cauza
imaturitatii social-afective; hiperactivitate motorie; tulburari de comportament; autocontrol
redus; neincredere in sine
- integrarea scolara a copiilor cu intelect de limita este posibila prin diferentierea si
individualizarea curriculumului, cu accent pe formarea/consolidarea competentelor
sociale ale acestuia
- dupa adaptarea la viata scolara, in profesie si in viata sociala, subiectii cu intelect liminar
reusesc sa se

COPIII/TINERII CU DEFICIENTA MINTALA GRADUL 1 (DEFICIENTA MINTALA

USOARA)
- au un IQ intre 50/55 – 70/75
- subiectii din aceasta categorie sunt capabili de achizitii scolare corespunzatoare varstei lor
mintale si pot ajunge la un anumit grad de autonomie sociala
- sunt recuperabili in plan scolar, social si profesional, educabili, adaptabili la exigentele
vietii scolare si sociale

COPIII/TINERII CU DEFICIENTA MINTALA GRADUL 2 (MODERATA & SEVERA)

- copiii cu deficienta mintala moderata- IQ de 35/40 – 50/55
- copii cu deficienta mintala severa- IQ de 20/25 – 35/40
- cei cu deficienta mintala moderata pot dezvolta anumite deprinderi de comunicare in
perioada copilariei; pot atinge un grad de autonomie personala; pot dezvolta o serie de
abilitati sociale si ocupationale insa din punct de vedere al performantelor scolare raman la
nivelul unui elev de clasa a II-a
- in perimetre familiare, vor reusi sa aiba un grad ridicat de autonomie sociala iar de adulti
vor putea desfasura o activitate calificata sau necalificata in ateliere obisnuite sub
supraveghere
- traiesc in medie 25-30 ani
- cei cu deficienta mintala severa vor achizitiona in primii ani de viata putine abilitati de
comunicare verbala
- daca vor fi inclusi in anumite programe, vor achizitiona un numar limitat de cuvinte, vor
putea recunoaste numere si vor putea dezvolta anumite abilitati de baza in autoingrijire
- de adulti, vor putea realiza o serie de sarcini simple sub supravegherea unui adult
Pe langa formele tipice de deficienta mintala severa, mai intalnim 2 tipuri atipice:
1. Arieratia autistica- este o forma de insuficienta mintala severa care se caracterizeaza prin
deficit intelectual pronuntat , absenta comunicarii, posibilitati reduse de educare/instruire
2. Persoanele prodigioase cu deficiente mintale (‘’idiotii savanti’’)- desemnează persoane
cu deficientă mintală sau tulburări de dezvoltare (frecvent TSA) care manifestă abilităti
exceptionale, foarte bine delimitate, într-un domeniu restrâns, în contrast cu func ționarea
intelectuală generală scăzută (realizarea mintala de operatii aritmetice rapide formate din mai
multe cifre; sa recite dupa o singura lectura sute de versuri; sa reproduca desene sau
fragmente muzicale etc).
- copiii/tinerii cu deficienta mintala de greadul 2 pot fi recuperabili din punct de vedere
profesional si social si partial educabili, integrabili in societate in conditii obisnuite sau
protejate, in functie de exigentele comunitatii
COPIII/TINERII CU DEFICIENTA MINTALA GRADUL 3 (PROFUNDA)
- au un IQ sub 20 si varsta mintala de 2 ani
- defineste o persoana incapabila sa se autoconduca, sa se apere de eventuale pericole sau
chiar sa se hraneasca, avand nevoie permenent de ingrijire si supraveghere.
- datorita slabei lor rezistente la infectii , mortalitatea este foarte mare, cu o medie de viata
de 19-20 ani
- nu poate comunica cu cei din jur prin limbaj, functiile sale intelectuale nu sunt dezvoltate,
viata afectiva este redusa la manifestarea impulsurilor primare: crize de plans, automutilare,
apatie etc.
- deficienta mintala de gradul 3 se manifesta sub 2 forme: forma completa (stare pur
vegetativa, absenta totala a comunicarii, varsta mintala de 1 an, tulburari neurologice grave cu
putine sanse de supravietuire) si forma incompleta (comunicare prin cuvinte monosilabice,
afectare partiala a sistemului nervos, varsta mintala de 2-3 ani).
- persoanele cu deficienta mintala profunda sunt irecuperabile, necesita un grad ridicat de
dependenta, fara sanse de profesionalizare, un potential foarte scazut de integrare si
adaptare sociala.

COPIII/TINERII CU DEFICIENTE DE VAZ

- copilul nevazator se va ridica in picioare in jurul varstei de 14 luni iar la circa 22 luni va
trece la deplasarea autonoma
- prin exercitii speciale psihomotorii, se trezeste in copilul nevazator dorinta si vointa de a se
deplasa
- conceptele spatiale care vor fi insusite mai intai la nevazatori vor fi: pozitia, directia,
distanta, forma, marimea.
- pentru copilul nevazator, corpul este ‘’platforma centrala’’ de la care acumuleaza toate
cunostintele iar formarea schemei corporale si a imaginii corporale este de mare importanta
pentru orientare si mobilitate dar si pentru integrarea socio-profesionala.
- componentele schemei corporale si a imaginii corporale pe care nevazatorul trebuie sa
invete sa le stapaneasca cuprinde: planul corpului, partile corpului, miscarea corpului,
functionalitatea partilor laterale si directionarea corpului.
- la copilul nevazator, mersul apare cu intarziere iar mobilitatea este redusa
- in cazul copiilor nevazatori, mersul presupune atat un potential fizic cat si unul afectiv,
motivational si cognitiv
- copilul nevazator va infrunta lumea exterioara pe baza simtului tactil-kinestezic

COPIII/TINERII CU DEFICIENTE DE AUZ

- dezvoltare fizica generala normala in conditii de hrana si ingrijire corespunzatoare
- orientarea pe baza de auz este diminuata sau inexistenta
- ganguritul apare si la deficientul de auz insa dispare foarte repede, la cateva zile sau
saptamani, fara a ajunge la etapa urmatoare a lalatiei
- limbajul verbal se insuseste in mod dirijat si organizat cu sprijinul familiei si a specialistului
surdolog
- gesturile si mimica se insusesc treptat si in mod spontan in comunicare iar limbajul
mimico-gestual este considerat limbajul matern al deficientilor de auz
- judecata si rationamentul la inceputul demutizarii se realizeaza pe baza de imagini si
partial pe baza de cuvant, in timp ce la surdo-vorbitori se realizeaza pe baza de cuvant si
partial pe imagini
- la deficientii de auz intervine compensarea, care poate fi
organica (pentru hipoacuzici si in care sunt folosite ca metode tehnice protezele,
timpanoplastii, implanturile cohleare);
functionala (se realizeaza in cazul pierderii totale a auzului, auzul deficitar este compensat de
vaz- labiolectura);
de tip mixt (intalnita in anumite cazuri de hipoacuzie cu implicarea structurilor organice si
functionale).
COPIII/TINERII CU DEFICIENTE FIZICE SI/SAU NEUROMOTORII
- deficientele fizice si/sau neuromotorii reprezinta categoria tulburarilor care afecteaza in
principal componentele motrice ale persoanei, cu o serie de consecinte in planul imaginii de
sine si in modul de relationare cu alte persoane sau cu factorii de mediu.
- daca gradul deficientei este accentuat, afectand anumite componente vizibile sau limiteaza
capacitatea de miscare a persoanei, apar simptome precum: complex de inferioritate, stari
depresive, izolarea fata de lume, interiorizarea trairilor/sentimentelor.
- dezvoltarea psihomotricitatii se produce stadial, noile calitati nu le desfinteaza pe cele
anterioare iar transformarile sunt continue si imperceptibile la intervale mici de timp.
PARTICULARITATI COGNITIVE, SOCIO-EMOTIONALE SI ADAPTIVE (vezi pag. 16-17)
PARTICULARITATI SENZATII COPIII CU DIZABILITATI
- la copiii cu deficienta mintala exista o mare probabilitate de diminuare a sensibilitatii
- la copiii cu deficiente senzoriale partiale (hipoacuzici si ambliopi), accentul se pune pe
sensibilitatea reziduala, un rol important revenindu-le mijloacelor tehnice de protezare si a
unor materiale auxiliare
- la copiii cu deficiente senzoriale profunde, unde nu este posibila protezarea, accentul se va
pune pe stimularea limbajului verbal
PARTICULARITATI PERCEPTII COPIII CU DIZABILITATI
- la copiii cu deficienta mintala, perceptia are un caracter incomplet, fragmentat, rigid si
limitat; fiindu-i afectata orientarea in spatiu si stabilirea de relatii intre obiectele din jur.
Perceperea culorilor se realizeaza mai usor in timp ce perceptia de forma, marime,
greutate este realizata intr-un ritm foarte lent si cu mari dificultati.
- la copiii cu deficiente partiale de vaz, perceptia este imprecisa, cetoasa, afectand
memoria vizuala

PARTICULARITATI REPREZENTARI COPIII CU DIZABILITATI

- la copiii cu deficiente mintale, reprezentarile sunt mai simplificate si se formeaza prin
repetitie, avand dificultati in gandirea abstracta
- la copiii cu deficiente de vaz, reprezentarile sunt construite mai mult prin tact si nu prin
imagini vizuale
- la copiii cu deficiente de auz, reprezentarile se bazeaza mai mult pe imagini vizuale
- la copiii cu deficiente motorii pot exista probleme in construirea unor reprezentari corecte
ale mediului insa pot folosi mai mult reprezentarile auditive si vizuale pentru compensarea
lipsei experientei tactile si de miscare

PARTICULARITATI GANDIRE COPIII CU DIZABILITATI

- la copiii cu deficiente mintale, principalele caracteristici ale gandirii sunt: vascozitatea
genetica, rigiditatea reactiilor si a comportamentului adaptiv
- la copiii cu deficiente de vaz avem o gandire predominant verbala, subreda
- la copiii cu deficiente de auz, daca demutizarea are loc la varste mici asigura o dezvoltare
normala a gandirii
- la copiii cu deficiente de vaz, gandirea abstracta poate fi mai dificila, ei bazandu-se mai mult
pe experiente tactile si auditive
- la copiii cu deficiente motorii, gandirea este una normal dezvoltata daca starea lor nu este
agravata de afectiuni cerebrale

PARTICULARITATI LIMBAJ COPIII CU DIZABILITATI

- limbajul va fi afectat de motivatie, gandire, afectivitate
- la copiii cu CES, nivelul de dezvoltare a limbajului, capacitatea de comunicare si operatia
gandirii sunt afectate
- la copiii cu deficiente mintale intalnim un vocabular limitat cu dezvoltare lenta a limbajului
- la copiii cu deficiente de auz pot exista intarzieri in dezvoltarea limbajului verbal, limbajul
semnelor fiind principala lor sursa de comunicare

PARTICULARITATI MEMORIE COPIII CU DIZABILITATI

- la copiii cu dizabilitati intelectuale intalnim memorie mecanica buna, memoreaza poezii
sau numere chiar daca nu mereu inteleg sensul
- copiii cu deficiente de auz se bazeaza mai mult pe memoria vizuala , cea auditiva fiind mai
slab dezvoltata
- copiii cu deficiente de vaz au o memorie auditiva si tactila foarte dezvoltata si isi pot
aminti informatii auditive mai bine decat copiii tipici.
- copiii cu deficiente motorii pot avea o memorie cognitiva normala insa dificultatile motorii
pot face dificila exprimarea

PARTICULARITATI IMAGINATIE COPIII CU DIZABILITATI

- la copiii cu deficiente mintale, imaginatia este foarte afectata, se bazeaza mai mult pe
imitare si repetitie decat pe generarea de idei noi, fiind nevoie de povesti sau jocuri care sa le
dezvolte creativitatea
- la copiii cu deficiente de auz, imaginatia vizuala este mai bogata si o exprima adesea prin
desen, grafica, mimica
- la copiii cu deficiente de vaz este folosita mai mult experienta senzoriala pentru a-si
construi imaginatia (texturi, mirosuri, sunete) si pot avea dificultati in imaginarea obiectelor
sau scenelor pe care nu le-au perceput niciodata
- la copiii cu dizabilitati motorii, imaginatia nu este afectata intr-un mod direct insa
limitarile fizice pot dificulta exprimarea acesteia. Sprijinul adaptat (desene, povesti, jocuri
senzoriale) ii pot ajuta sa isi dezvolte creativitatea.

PARTICULARITATI ATENTIE COPIII CU DIZABILITATI

- atentia poate fi involuntara (spontana); voluntara (intentionata) si postvoluntara
- la elevul deficient, atentia involuntara este cea care poate fi captata si mentinuta cu o
oarecare usurinta
- atentia voluntara asigura efecienta indeosebi activitatilor cognitive insa are dezavantaje
precum: scaderea capacitatii de concentrare, instaurarea oboselii mai rapid etc
- copiii cu dizabilitati au dificultati in mentinerea atentiei pe perioade lungi, la unii copii
apare hiperfocalizarea, obosesc repede in sarcinile care necesita o atentie prelungita
PARTICULARITATI DEZVOLTARE COGNITIVA – PROCESAREA INFORMATIEI
- prezinta un spirit de observatie scazut
- inregistreaza mecanic notiunile
- nu reusesc sa compare intre ele obiecte cunoscute- le descrie separat
- procesarea unei cantitati reduse de informatii o data
PARTICULARITATI DEZVOLTARE COGNITIVA – FUNCTII EXECUTIVE
- abilitate precara de organizare
- nu anticipeaza consecintele unei actiuni
- nu se pot adapta la normele sociale
- au dificultati in a-si planifica si stabili prioritatile
PARTICULARITATI DEZVOLTARE COGNITIVA – MEMORIA DE LUCRU
- dificultati in memorarea si recunoasterea fetelor
- capacitate scazuta de a procesa o cantitate insemnata de informatii o data
- performante scazute la testele ce implica memoria de lucru
- dificultati in manipularea informatiilor acumulate
PARTICULARITATI DEZVOLTARE COGNITIVA – RATIONAMENT PERCEPTIV
- percep distorsionat obiectele si fenomenele
- nu pot reconstrui un intreg pornind de la elementele componente
- imagini perceptive lipsite de detalii
- au dificultati in operarea cu notiuni abstracte
PARTICULARITATI DEZVOLTARE COGNITIVA – INTELEGEREA VERBALA
- tulburari ale limbajului oral legat de receptia mesajelor
- vocabular slab dezvoltat
- fraze scurte cu multe dezacorduri
- pronuntie deficitara, saracie in idei
PARTICULARITATI DEZVOLTARE COGNITIVA – VITEZA DE PROCESARE
- viteza redusa de procesare a informatiei
- dificultati de lucru sub presiunea timpului
- capacitate redusa de a procesa o cantitate crescuta de informatii
PARTICULARITATI MOTIVATIE COPIII/TINERII CU DIZABILITATI
- desele insuccese faciliteaza instalarea negativismului, a descurajarii, a lipsei de aspiratii
PARTICULARITATI AFECTIVITATE COPIII/TINERII CU DIZABILITATI
- imaturitate: spre exemplu, supararea poate lua forma unei crize de furie cu manifestari
agresive si autoagresive iar veselia se poate manifesta prin crize de ras nestapanit
- capacitate redusa de autocontrol emotional, ceea ce le va complica relatiile cu cei din jur
- instinct puternic afectiv de aparare si conservare manifestat fie prin conduite de
agresivitate, fie prin conduite de automutilare, suicid sau pseudosuicid (comportament
aparent suicidar insa far intentia reala de moarte).
PARTICULARITATI VOINTA COPIII/TINERII CU DIZABILITATI
- se abat cu usurinta de la o sarcina data, nu dau atentie instructajului, nu cer lamuriri, nu
prevad dificultatile, toate acestea ducand la esec.
- cei mai timizi vor fi incurajati, cei cu tendinte de supraapreciere vor fi mai rar laudati
PARTICULARITATI DEZVOLTARE ABILITATI SOCIO-EMOTIONALE COPIII/TINERII
CU DIZABILITATI
Abilitatea socio-emotionala se refera la capacitatea de gestionare a emoțiilor și de
relaționare eficientă cu ceilalți.
Copiii/tinerii cu CES prezinta abilitati sociale reduse, fiind adesea respinsi de ceilalti copii,
ironizati si neintegrati in grupul de joaca.
Consecintele pe termen lung se vor reflecta in planul invatarii (reusite scolar slabe); in
planul emotional (anxietate, depresie), in planul adaptarii sociale (abandon scolar,
delincventa juvenila, consum de substante).
Dezvoltarea socio-emotionala este influentata de dezvoltarea limbajului. Prin limbaj,
copiii interactioneaza cu ceilalti, isi comunica propriile emotii, discuta despre emotiile
celorlalti astfel ca, copiii care au un nivel redus de dezvoltare a limbajului sau au tulburari de
limbaj, intampina dificultati in stabilirea de relatii sociale si in comunicarea emotiilor.
Pentru a asigura dezvoltarea socio-emotionala a copiilor cu CES, este necesara focalizarea
pe:
- formarea/dezvoltarea abilitatilor de interactiune cu adultii si cu copiii de varste
apropiate
- formarea comportamentelor prosociale
- recunoasterea / exprimarea /autocontrolul emotiilor si a expresivitatii emotionale
- dezvoltarea conceptului de sine
Trasaturi ale comportamentului socio-emotional la copiii cu CES:
- imaturitate afectiva: egoism, lipsa de autonomie, minciuna, hotie, delincventa
- infantilism afectiv: timiditate, stangacie, capricii
- insuficienta controlului emotional
- inversiunea afectiva: ura fata de parinti
- carenta relational-afectiva: insatisfactie afectiva, deficiente relationale
Neavand dezvoltate abilitatile socio-emotionale, copiii cu CES reactioneaza in mod impulsiv,
exprimandu-si emotiile de disconfort prin diferite comportamente agresive: lovesc, musca,
scuipa, imping, jignesc cand sunt furiosi, iritati, speriati sau tristi.
Daca sunt integrati intr-un program socio-emotional bine structurat, pot atinge un nivel
adecvat de dezvoltare a abilitatilor socio-emotionale, putand sa:
- coopereze cu ceilalti
- sa ceara si sa ofere ajutorul cand e nevoie
- intre in jocul altor copii
- isi faca prieteni si sa mentina relatiile de prietenie
- ofere si sa primeasca complimente sociale
- isi astepte randul
- respecte regulile sociale

PARTICULARITATI COMPORTAMENT ADAPTIV COPIII/TINERII CU DIZABILITATI

Comportament adaptiv= maturare + invatare + adaptare sociala
Cei 4 factori constanti ai comportamentului adaptiv:
1. Competentele fizice/motorii (abilitati motorii fine si grosiere; abilitati hranire si utilizare a
toaletei)
2. Abilitati conceptuale (limbaj expresiv si receptiv; abilitati citire/scriere; utilizarea banilor)
3. Abilitati sociale (prietenia, interactiunea cu ceilalti, participarea scoiala)
4. Abilitati practice (activitatile casnice, imbracatul, spalatul, prepararea mancarii)
Particularitati ale comportamentului adaptiv in domeniul conceptual:
Deficiente usoare: la prescolari pot sa nu apara diferente evidente. La scolari apar
dificultati in achizitia abilitatilor cititului, scrisului, aritmeticii, timpului, banilor. La
adulti sunt deficitare gandirea abstracta, functiile executive (abilitate precara de
planificare/organizare prioritati; neadaptarea la normele sociale etc); memoria de scurta
durata; managementul banilor.
Deficiente moderate: la prescolari limbajul se dezvolta cu intarziere in timp ce la scolari,
progresul la citire, scriere, matematica se face extrem de [Link] adulti este nevoie de
asistenta zilnica pentru indeplinirea sarcinilor conceptuale de fiecare zi ( limbaj expresiv si
receptiv; abilitati citire/scriere; utilizarea banilor).
Deficiente severe: intelegerea limbajului scris este deficitara dar si a conceptelor legate de
numar, cantitate, timp si bani, fiind necesar suport extensiv pentru rezolvarea tuturor
problemelor de-a lungul vietii.
Deficiente profunde: persoana poate utiliza obiectele in scop de ingrijire, munca si
recreere. Pot fi achizitionate si abilitati de sortare, potrivire bazate pe caracteristici fizice.

Particularitati ale comportamentului adaptiv in domeniul social:

Deficiente usoare: imaturitate in cadrul interactiunilor sociale; poate aparea riscul
manipularii persoanei din cauza judecatii sociale imature.
Deficiente moderate: capacitatea de relationare sociala se manifesta in familie si cu
prietenii, persoana putand dezvolta relatii de prietenie si chiar romantice la varsta
[Link] sociale si abilitatile decizionale sunt limitate, fiind necesara asistenta in
aceste domenii, precum si in domeniul profesional.
Deficiente severe: limbaj verbal limitat in vocabular si gramatica. Vorbirea poate cuprinde
cuvinte izolate sau propozitii , indivizii intelegand vorbirea simpla si comunicarea
gestuala.
Deficiente profunde: intelegere extrem de limitata a comunicarii simbolice, poate intelege
instructiuni simple insa dorintele si emotiile le va exprima mai degraba prin limbaj
nonverbal. Aceste persoane se vor bucura de prezenta familiei, ingrijitorilor, raspunzand la
interactiunile sociale prin gesturi.
Particularitati ale comportamentului adaptiv in domeniul practic:
Deficiente usoare: Individul functioneaza normal in privinta ingrijirii personale, pentru
sarcini mai complexe va necesita sprijin iar la varsta adulta, sprijinul va implica
cumparaturile, transportul, managementul banilor, organizarea casei, prepararea
hranei.
Deficiente moderate: Individul poate fi autonom in privinta igienii personale, alimentatie
si vestimentatie insa are nevoie de o perioada lunga de timp pentru achizitia independentei in
aceste domenii. Ei pot fi angajati pe posturi care nu presupun abilitati conceptuale si
comunicationale insa cu sprijin in organizarea orarului, transportului.
Deficiente severe: aceste persoane necesita sprijin in toate activitatile zilnice, inclusiv
servirea mesei, imbracat, toaleta, igiena personala. Ei nu pot lua decizii pentru ei sau
pentru altii; la varsta adulta, participarea la sarcini domestice si recreative necesita sprijin
si asistenta constanta.
Deficiente profunde: aceste persoane sunt dependente de altii pentru toate aspectele
zilnice ale ingrijirii fizice, de sanatate si de siguranta. Cei care nu au dizabilitati fizice pot
participa la unele activitati casnice. Activitatile recreative pot fi de tipul auditiilor muzicale,
plimbarilor, exercitiilor in apa, toate realizate cu sprijin permanent.

SPECIFICUL INVATARII DE TIP SCOLAR SI A PROCESULUI TERAPEUTIC-

RECUPERATORIU
Curriculumul scolar pentru elevii cu dizabilitati trebuie sa aiba un grad cat mai mare de
flexibilitate astfel incat sa permita fiecarui copil sa avanseze in ritmul sau si sa fie tratat in
functie de capacitatile sale de invatare.
Pentru aceasta, stabilirea obiectivelor, a continuturilor, modul de transmitere a
informatiilor si evaluarea elevilor sa se faca diferentiat.
Elaborarea unui curriculum flexibil si adaptat cerintelor educationale fiecarui se va face
tinand cont de:
- respectarea dreptului la instructie si educatie in functie de potential si capacitati
- formarea unui comportament adecvat care sa permita adaptarea si integrarea sociala la o
experienta comuna de invatare alaturi de copiii normali
- dezvoltarea capacitatilor pentru rezolvarea independenta a problemelor de viata, de
autocontrol in situatii dificile
- asigurarea legaturii cu faptele reale de viata
Un curriculum scolar adecvat pentru copiii cu CES va evidentia urmatoarele domenii:
1. Dezvoltare trasaturi de personalitate: imagine de sine, interese, pasiuni, jocul, atitudini,
comportament, tinuta, respect, control agresivitate etc
2. Dezvoltare deprinderi munca individuala: comunicare
verbala/nonverbala/orala/scrisa/citit/operatii matematice; deprinderi de studiu si stil personal
de invatare; mod rezolvare sarcini/probleme.
3. Dezvoltare conduita morala/religioasa/simt estetic: atitudinea fata de valorile religioase;
sistemul de valori morale; domenii de interes artistic
4. Dezvoltare armonioasa conduite psihomotrice: deprinderi psihomotrice de baza
(scris/gesturi/mimica/locomotia); rezistenta la efort fizic; exercitii fizice.
Adaptarea continuturilor educatiei speciale se face analizand aspecte precum:
- tipul si gravitatea deficientei/tulburarii diagnosticate
- varsta copilului
- experienta de viata a copilului in familia din care provine
- ruta scolara a copilului
- atitudinea/modalitatile de implicare a familiei in activitatea educativa a copilului
- pregatirea psihopedagogica a educatorului
Pe baza rezultatelor acestei analize, se vor putea stabili obiective si activitatile concrete
prin care continutul va fi modificat / adaptat / accesibilizat elevilor din clasa respectiva.
Elevii cu forme usoare de deficiente pot fi inclusi in programul scolilor obisnuite alaturi de
elevii normali; penru cei cu deficiente severe sau asociate este mai indicata scolarizarea in
institutii speciale dupa un curriculum individualizat.

EFICIENTIZAREA PROCESULUI DE INVATARE PENTRU ELEVII CU CES

Procesul de invatare pentru elevii cu CES poate fi eficientizat prin:
1. Invatare interactiva: se refera la folosirea unor strategii de invatare focalizate pe
cooperarea, colaborare si comunicarea intre elevi la activitatile didactice dar si intre elevi si
cadre didactice
2. Elaborare comuna a obiectivelor invatarii: se refera la explicarea obiectivelor actiunii de
invatare in cadrul relatiei educator-elev
3. Demonstratia, aplicatia si feedbackul: se refera la faptul ca orice proces de invatare este
mai eficient daca informatiile prezentate sunt demonstrate si aplicate la situatii reale de viata,
existand si un feedback continuu de-a lungul intregului proces
4. Modalitati de sprijin in actul de sprijin: elevii cu CES au adesea nevoie de sprijin atat in
clasa cat si in afara acesteia; cele mai utile metode/tehnici de sprijinire a elevilor cu CES
sunt: asigurarea unui confort socioafectiv favorabil invatarii; invatarea de la copil la copil;
colaborarea intre elevi la activitatile de predare-invatare; parteneriatul cu parintii in
invatare.
5. Evaluarea continua a invatarii: fiecare educator va arata disponibilitate in a asculta toate
raspunsurile si a aprecia fiecare interventie a elevilor; va colabora si cu alti educatori in
procesul de predare-invatare; va prezenta concluziile pentru fiecare pas a activitatii, discutii
libere etc.
6. Niveluri multiple de invatare (engl. multilevel learning): pentru a raspunde eficient
tuturor cerintelor si particularitatilor in invatare ale elevilor din scoala deoarece nu toti elevii
de aceeasi varsta au acelasi potential de invatare; nu toti elevii unei clase au aceleasi interese si
motivatie pentru invatare;
Daca exista diferente sensibile intre elevi cu privire la asimilarea cunostintelor si al capacitatii
de lucru, se recomanda impartirea elevilor pe grupe temporar constituite, care sa lucreze
diferentiat in functie de interesul si aptitudinile copiilor pentru diverse discipline.

INDIVIDUALIZAREA COMUNICARII PE TIPURI DE DIZABILITATI

1. Deficienta mintala gradul I (deficienta mintala usoara): limbaj dezvoltat cu intarziere;
primele cuvinte apar la 2 ani si primele propozitii la 3 ani; vocabular sarac in cuvinte-notiuni;
dificultati importante in insusirea limbajului scris (dislexii, disgrafii, disortografii); capacitate
scazuta de a intelege o comanda verbala;
2. Deficienta mintala gradul II (deficienta mintala moderata & severa): cei moderati pot
dezvolta anumite deprinderi de comunicare in perioada copilariei si pot atinge un grad de
autonomie personala. Cei severi achizitioneaza putine abilitati de comunicare verbala in
primii ani de viata si daca sunt inclusi in programe educationale pot achizitiona pana la o
anumita limita, abilitati de comunicare verbala (pot recunoaste numere, abilitati de baza in
autoingrijire).
3. Deficienta mintala gradul III (deficienta mintala profunda): persoana incapabila sa se
autoconduca; sa se apaere de eventuale pericole; sa se hraneasca; avand nevoie permanenta de
ingrijire si supraveghere; imposibilitatea de a comunica cu cei din jur prin limbaj; functii
intelectuale nedezvoltate; relationarea cu cei din jur are loc prin sistem de semnalizare
(senzatii, perceptii).
4. Deficienta de auz: in cazul deficientilor de auz in curs de demutizare exista urmatoarele
particularitati: volum redus al vocabularului insusit; existenta de numeroase clisee verbale;
decalaj intre vocabularul pasiv si cel activ.
!!! Greseli manifestate in comunicarea verbala a deficientilor de auz: dezacorduri
frecvente; evitarea exprimarii in propozitii; folosire incompleta a propozitiilor;
predispozitie catre exprimari simple.
Scopul educativ principal in activitatea cu deficientii de auz este formarea unei modalitati
de comunicare eficienta care sa ii permita sa se adapteze la viata comunitatii si la oferirea
unei independente sociale.
Modalitatile de comunicare cu deficientii de auz folosite de profesori, se impart in:
1. Modalitati care se bazeaza pe auz si pe vorbire
2. Modalitati care sunt compuse din elemente manuale in principal
Modalitatea predominanta de comunicare cu deficientii de auz era comunicarea orala,
astfel ca deficientii de auz erau supusi procesului de demutizare, prin care mutitatea se dorea
a fi inlaturata prin insusirea comunicarii orale si perceperea limbajului prin labiolectura.
Exista 3 metode generale prin care se imbunatateste educarea comunicarii deficientului de
auz: orala, bilingvistic/biculturala si comunicare totala.

Metoda orala: pune accentul pe limbajul oral si ascultare, perceperea limbajului prin
labiolectura, limbajul mimico-gestual nefiind utilizat. In metoda orala sunt incluse: metoda
verbal-auditiva (terapie intensiva a limbajului; dezvoltare capacitate de labiolecturare si
ascultare); metoda aural-orala (invatarea labiolecturii si ascultarii; terapie intensiva a
limbajului si folosirea gesturilor naturale); tehnica CUED (este un sistem de coduri vizuale
utilizat pentru a facilita comunicarea și în țelegerea limbajului la persoanele cu deficien ță de
auz).
Elementele metodei orale sunt: Diagnosticarea timpurie; Amplificarea (protezarea);
Permanenta terapie a limbajului; Lexicul (vocabularul); Structura gramaticala.
Metoda bilingva/biculturala: recunoaste LMG (limbajul mimico-gestual) ca principala limba
a persoanelor cu deficienta de auz, fiind metoda de instruire si educare a acestora. In plus, se
invata limba tarii respective ca o a doua limba, utilizata doar pentru scris-citit. Copilul este
considerat bilingv atunci cand stapaneste ambele limbaje: cel al deficientilor de auz si cel al
auzitorilor. In cadrul culturii deficientilor de auz, copiii sunt invatati sa fie mandri de
mostenirea lor si li se ofera numeroase modele de urmat din comunitatea respectiva.
Metoda comunicarii totale: presupune utilizarea a numeroase si variate metode de
educare a comunicarii: terapia limbajului, training auditiv, invatarea labiolecturii,
utilizarea LMG, utilizarea dactilemelor in ideea de a se completa reciproc si de a ajuta la
corecta intelegere a mesajului.
Pentru a alege cea mai potrivita metoda de comunicare, se va tine cont de:
- gradul si tipul hipoacuziei
- abilitatile copilului de achizitionare a limbajului oral
- suportul familiei
- gradul de pragatire al profesorilor
- oferta educationala a societatii (in Romania nu exista decat varianta de comunicare totala,
cu accent pe oralism sau LMG- limbaj mimico-gestual).
Din punct de vedere educational, sistemul de comunicare cel mai eficient in cazul copiilor
cu surdocecitate este comunicarea totala deoarece include folosirea indiciilor, vorbirii,
gesturilor, semnelor, dactilemelor, imaginilor si a limbajului [Link] comunicarea cu
elevul cu surdocecitate, educatorul va utiliza permanent in mod simultan gesturile,
limbajul oral si semnele pentru a oferi cat mai multe informatii.
STRUCTURA SI FORMELE DE MANIFESTARE A PERSONALITATII
COPIILOR/TINERILOR CU DIZABILITATI (vezi pag. 18-20)
SPECIFICUL VIETII SOCIALE ALE COPIILOR/TINERILOR CU DIZABILITATI
- tinerii cu dizabilitati nu reusesc sa participe la viata sociala
- actualul sistem din Romania favorizeaza crarea dependentei tinerilor cu dizabilitati fata
de prestatiile sociale si nu contribuie la reabilitarea activa a acestora, din acest motiv fiind
exclusi din viata sociala
- participarea tinerilor cu dizabilitati la viata sociala depinde foarte mult de motivatia pe care
acestia o au sa participe activ in comunitate, de valorile personale, de gradul de severitate al
dizabilitatii si de mediul in care persoana traieste.
- pentru a spori participarea la viata sociala a persoanelor cu dizabilitati senzoriale, sunt
necesare mijloace asistive si tehnologii adaptate la nevoile acestora
- pentru cei cu dizabilitati locomotorii, este necesara asigurarea conditiilor de
accesibilitate in institutiile publice si infrastructura transporturilor si drumurilor.
- pentru cei cu dizabilitati intelectuale si psihosociale, este necesara adaptarea mesajelor si
continutului informational al documentelor care vizeaza persoanele cu dizabilitati in limbaj
simplu, usor de citit si usor de inteles.

CONSECINTE ALE MANIFESTARII DEFICIENTEI LA PROCESUL DE

DEZVOLTARE/ADAPTARE/INTEGRARE SOCIALA A COPIILOR/TINERILOR
- imaturitate afectiva;
- capacitate redusa de control al expresiilor emotionale;
- disfunctii in activitatea voluntara (abandoneaza imediat daca intampina dificultati,
preferan sa faca o activitate mai usoara);
- negativism