Diversitatea Lumii Vii

Introducere în Sistematica Biologică

Unități de Clasificare
Specie: Cea mai mică unitate taxonomică, cuprinzând organisme cu asemănări morfologice
și fiziologice, capabile să se reproducă între ele.
Gen: O grupare de specii asemănătoare.
Familie: O grupare de genuri asemănătoare.
Ordin: O grupare de familii asemănătoare.
Clasă: O grupare de ordine asemănătoare.
Încrengătură (Filum): O grupare de clase asemănătoare.
Regn: Cea mai mare unitate taxonomică, cuprinzând mai multe încrengături.

Sistematica Modernă
Origine: Operele naturalistului suedez Carl Linné (1707-1778).
"Systema Naturae": Linné a introdus termenul de nomenclatură binomă, prin care fiecare
specie este denumită științific prin două nume: genul și specia.
Sistemul Actual: Cel mai acceptat sistem de clasificare este cel propus în 1969 de
ecologistul american Robert H. Whittaker.

Regnurile Lumii Vii (Sistemul Whittaker)

1. Monera (Prokaryota)
2. Protista
3. Fungi
4. Plantae (Vegetal)
5. Animalia (Animal)

Organizare Celulară
Procariot: Celulă cu nucleu neindividualizat (nucleoid). Tipic Regnului Monera.
Eucariot: Celulă cu nucleu individualizat. Tipic Regnurilor Protista, Fungi, Plantae și Animalia.
Viruși: Nu au organizare celulară (sunt particule infectioase, acelulare).

Viruși
Definiție
Particule infecțioase, acelulare, obligatoriu parazite intracelular.
Vizibili doar cu microscopul electronic.

Caracteristici
Nu se autoreproduc; se înmulțesc doar în celule vii.
 Nu au metabolism propriu.
Au 3 forme de existență: virus infecțios matur, virus vegetativ, provirus.
Produc boli numite viroze la plante, animale și om.

Structura unui Virus Matur

Capsidă virală: Înveliș proteic format din subunități numite capsomere.
Genom viral: Poate fi ADN sau ARN.
Unele virusuri prezintă un anvelopă (peplos).

Clasificare
Ribovirusuri: Conțin ARN (ex: virusul HIV, virusul gripal, virusul respirator).
Adenovirusuri: Conțin ADN (ex: virusul herpetic, virusul variolei).

Regnul Monera (Prokaryota)

Definiție
Organisme procariote, unicelulare, considerate cele mai vechi forme de viață.

Mediu de Viață
Prezente pe toată suprafața Pământului, în toate mediile.

Mod de Viață
Solitare, rar coloniale.
Imobile sau libere (cu ajutorul flagelilor).

Forma Bacteriilor
Bacil: Formă de bastonaș.
Coci: Forme de sferă (pot fi solitari, în perechi - diplococi, sau în lanțuri - streptococi).
Spirile: Formă de spirală.
Vibrioni: Formă de virgulă.

Alcătuirea Celulei Bacteriene

Perete celular
Membrană plasmatică
Citoplasmă
Flageli (unele specii)
Pigmenți asimilatori (la bacteriile fotosintetizante)
Nucleoid (material genetic dispersat în citoplasmă)

Nutriție
Autotrofă:
 Fotosintetizantă: Utilizează lumina pentru sinteza substanțelor organice.
Chemosintetizantă: Utilizează energia eliberată din reacții chimice.

Heterotrofă:
Saprofite: Se hrănesc cu substanțe organice moarte.
Parazite: Se hrănesc pe seama altor organisme vii.

Respirație
Aerobă: Necesită prezența oxigenului (ex: bacilul făinii, bacilul lactic).
Anaerobă: Nu necesită oxigen (ex: bacilul tetanosului).

Clarificarea Procariotelor
Bacterii:
Arhebacterii (bacteriile metanogene)
Eubacterii (bacteriile propriu-zise)
Bacilul făinii
Bacilul tetanosului
Bacilul tuberculozei
Bacterii fixatoare de azot (ex: Rhizobium)

Alge Albastre-Verzi (Cianobacterii):

Genuri ca Nostoc, Anabaena, Spirulina.

Importanța Procariotelor
Participă la circuitul materiei în natură.
Sunt descompunători.
Produc fermentații (ex: fermentația lactică).
Au importanță economică și medicală (ex: Escherichia coli - sintetizează vitamine, utilizată în
producerea de enzime și medicamente).
Bacteriile patogene cauzează boli (bacterioze): Tuberculoză, Gonoree, Ciumă, Pneumonie,
Sifilis.

Regnul Protista
Definiție
Primul regn alcătuit din organisme cu celule de tip eucariot.

Mediu de Viață
În general acvatice.
Mod de Viață
Solitare sau coloniale.

Caractere Generale
Unicelulare.
Locomoție: Se realizează cu ajutorul citopodiilor, flagelilor sau ciliilor.
Nutriție:
Autotrofă (la algele unicelulare).
Heterotrofă (la restul organismelor).

Respirație: Aerobă sau anaerobă.

Reproducere: Asexuată (prin diviziune directă) și sexuată.
În condiții nefavorabile, formează cisti (forme de rezistență).

Clasificare

Regnul Protista cuprinde 3 grupe principale:

1. Protiste asemănătoare cu animalele - PROTOZOARE

Încrengătura Sarcomastigophora:
Amebe: Ameba proteus
Flagelate (Mastigophora):
Euglena verde (mixotrofă - autotrofă și heterotrofă)
Flagelate parazite (ex: Trypanosoma gambiense - boala somnului, Giardia
intestinalis).

Încrengătura Ciliophora (Ciliate):

Paramecium caudatum (nu se reproduce prin diviziune directă, ci prin diviziune
transversală).

Încrengătura Sporozoa:
Plasmodium malariae (agentul cauzal al malariei).

Radiolarii și Foraminiferele: Sunt protozoare marine, adesea cu cochilii calcaroase.

2. Protiste asemănătoare cu plantele - ALGELE

Încrengătura Chrysophyta (alge aurii):
Diatomee: Alge unicelulare cu schelet silicios.

Încrengătura Chlorophyta (alge verzi):

Chlamydomonas
Volvox
Alge verzi pluricelulare (ex: Ulva - salata de mare).
3. Protiste asemănătoare cu fungi - MIXOMICETE, OOMICETE
Încrengătura Mixomycota (mucegaiuri mucilaginoase):
Exemplu: Fuligo septica (flocoșelul tăbăcarilor). Formă vegetativă = plasmodiu.

Încrengătura Oomycota (mucegaiuri de ceapă):

Phytophthora infestans (mana cartofului).
Plasmopara viticola (mana viței de vie).

Sporturile Protistelor (Rol Ecologic)

Participă la întreținerea ciclurilor biogeochimice ca producători, consumatori,
descompunători.
Au rol de filtre ale mediului (mai ales acvatic); sunt fertilizatori ai solului.
Intră în alcătuirea fitoplanctonului, constituind hrană pentru alte viețuitoare acvatice.
Protistele fotoautotrofe contribuie la oxigenarea mediului.
Sunt producători primari fundamentali în ecosistemele acvatice.