C1.

PRECIZIA DIMENSIONALĂ

Calitatea unui produs va depinde de un complex de marimi dintre care parametrii

geometrici, liniari şi unghiulari, constituie factori de bază, carora în construcţiile de maşini li se
acordă o deosebită atenţie atât în faza de proiectare cât şi în cea tehnologică.
Precizia de prelucrare şi asamblare a organelor de masini este determinată de urmatorii
factori: [1-2], [6], [8]
-precizia dimensională (se prescrie prin toleranţe la dimensiuni conform STAS 6265-82)
-precizie geometrică (se prescrie prin toleranţe geometrice conform STAS 7384-85, STAS
7385/1,2-85)
- precizia formei geometrice (se referă în general la elemente izolate)
-abateri de formă macrogeometrice (AF)
-ondulaţii (W)
-abateri de formă microgeometrică, rugozitate (R)
- precizia de orientare, de bataie şi de poziţie (AP) (se referă la elemente associate)

1.1. DIMENSIUNI, ABATERI, TOLERANŢE

Executarea unei piese la o dimensiune riguros exactă este foarte greu de realizat. Pe de
altă parte, practica arată că o piesă îsi poate îndeplini rolul sau funcţional în bune condiţii şi dacă
dimensiunea acesteia este executată în anumite limite.[1], [3], [11], [13]
De exemplu, considerând o piesă cu un alezaj în care trebuie să se rotească un arbore de
o anumită dimensiune, ansamblul celor două piese functionează aproximativ la fel de bine pentru
o gamă apropiată de valori ale alejajului.
Prin dimensiune se intelege numărul care reprezintă în unitate de masură aleasă valoarea
unei marimi liniare sau unghiulare. [1], [4-5], [11], [13]
Dimensiunile inscrise pe desen se numesc in general cote.

Intre-o primă clasificare, ele pot fi:

- dimensiuni funcţionale
- dimensiuni de montare
- dimensiuni tehnologice
- dimensiuni libere
După tipul suprafeţelor la care se referă deosebim:
- dimensiuni de tip alezaj
- dimensiuni de tip arbore

Alezajul este o dimensiune interioară, cuprinzătoare a unei piese, indiferent dacă este
cilindrică sau de altă formă.

Arborele este o dimensiune exterioară, cuprinsă a unei piese, indiferent dacă este cilindrică
sau de altă formă.
Convenţional, marimile referitoare la aelzaje se notează cu litere mari, iar cele referitoare la arbori
cu litere mici. (fig. 1.1.)
 a) b)

Fig.1.1. Exemple de dimensiuni a) plane ; b) cilindrice

în care:
D, L – dimensiuni de tip alezaj
d, l – dimensiuni de tip arbore
pentru caracterizarea completă a alezajelor şi arborilor mai definim: [1-5], [8-11], [13]
Dimensiune nominală – valoare luată ca bază pentru a caracteriza o anumită dimensiune,
indiferent de abaterile pe care le poate avea. ( D N , L N - alezaje cilindrice, respective plane; d N , l N
- arbori cilindrici, respectiv plani).
Dimensiune reala – dimensiune care rezultă în urma prelucrării sau asamblării. Datorită
erorilor inerente introduse de metodele şi mijloacele de masură şi control, nu vom cunoaşte
niciodată cu o precizie absolută dimensiunea reală, şi de aceea vom defini dimensiunea efect ivă.
Dimensiune efectivă - dimensiunea rezultată în urma măsură[Link] va fi cu atât mai
apropiată de dimensiunea reală cu cât precizia de măsurare va fi mai mare. (D, L –alejaje cilindrice
respective plane; d, l –arbori cilindrici, respectiv plani)
Dimensiune limită – dimensiunile maxime si minime admise pentru un alezaj sau un
arbore.
( Dmax , d min - alezaje cilindrice; d max , d min - arbori cilindrici; Lmax , Lmin - alezaje plane; l max ,l min -

arbori plani)
Pentru ca o anumita dimensiune să fie cuprinzatoare este necesar ca dimensiunea efectivă să fie
cuprinsă între dimensiunile limită admise (1.1):

Dmin  D  Dmax
L  L  Lmax
min  L  Lmax
Lmin
d min  d  d max
l l minl ll l max
min max

Dacă din aceste relaţii se scad valorile nominale ale dimensiunilor (1.2):

Dmin − DN  D − DN  Dmax − DN
Lmin − LN  L − LN  Lmax − L N
d min − d N  d − d N  d max − d N
 l min − l N  l − l N  l max − l N

Diferenţele algebrice din partea stângă reprezintă abateri inferioare ( Ai -pentru alezaje, a i -pentru
arbori), cele din mijloc reprezintă abateri efective (A- pentru alezaje, a- pentru arbori) iar cele
din dreapta reprezintă abateri superioare ( AS -pentru alezaje, a S - pentru arbori).
Ca urmare relaţiile de mai sus devin(1.3):
Ai  A  AS - pentru alezaje cilindrice şi plane
ai  a  aS - pentru arbori cilindrici şi plani (1.3)

În consecinţă putem spune că o dimensiune este corespunzătoare dacă abaterile ei efective

sunt cuprinse între abaterile limită admise.[1], [6], [10-11], [13]
Reprezentarea grafică a unor dimensiuni (tip arbore si tip alezaj) cu dimensiunile si abaterile limita
este redată in fig.1.2: [2], [5]

Fig. 1.2. Tolerarea alezajelor şi arborilor

a) parametrii toleraţii ; b,c)reperul de referinţă

Se observă că abaterile inferioare, efective şi superioare pot fi pozitive, zero sau negative
în funcţie de semnul diferenţelor dintre dimensiunile nominale. [1-2], [6], [9]
Dmin , Lmin , d max , l max - se mai numesc începutul campului de tolerantă
Dmax , Lmax , d min , l min - se mai numesc începutul campului de tolerantă

Din relaţiile (1.2) şi (1.3) rezultă(1.4):

Dmin − DN = Ai D − DN = A Dmax − DN = AS
Lmin − LN = Ai L − LN = A Lmax − LN = AS
d min − d N = a i d − dN = a d max − d N = aS
l min − l N = ai l − lN = a l max − l N = aS
Relaţiile (1.4) se pot rescrie (1.4):
 Dmin = DN + Ai D = DN + A Dmax = DN + AS
Lmin = LN + Ai L = LN + A Lmax = LN + AS
d min = d N + a i d = dN + a d max = d N + a S
l min = l n + ai l = lN + a l max = l N + aS

Dar diferenţele dintre valorile limită (maximă şi minimă) ale dimensiunilor reprezintă tocmai
toleranţele dimensionale.(1.5)
( TD , TL - toleranţele alezajelor cilindrice, respective plane; Td , Tl - toleranţele arborilor cilindrici ,
respectiv plani)

TD = Dmax − Dmin = (DN + AS ) − (DN + Ai ) = AS − Ai

TL = Lmax − Lmin = (LN + AS ) − (LN + Ai ) = AS − Ai
Td = d max − d min = (d N + a S ) − (d N + ai ) = a S − ai
Tl = l max − l min = (l N + a S ) − (l N + ai ) = a S − ai

Deci, toleranţele mai pot fi definite şi ca diferenţele algebrice dintre abaterile superioare şi cele
inferioare. Întrucât întodeauna dimensiunile maxime sunt mai mari decât cele minime, toleranţele
sunt întodeauna mărimi pozitive.[2]
Reprezentarea grafică a unei toleranţe se numeşte camp de toleranţă. Scrierea unei dimensiuni se
face astfel:

+A +A +a +a
DN + AiS ; LN + AiS ; d N + aiS ; l N + aiS ;100 ++00,,02
01 ;300  0,3;

Observaţie: Întotdeauna abaterile superioare se scriu sus iar cele inferioare se scriu jos.