INSTITUȚIONALISM
Partea a II a
CUPRINS
´ CONTEXT
´ J.K GALBRAITH
´ SOCIETATEA PERFECTĂ – PRINCIPALELE IDEI:
´ Abordarea corectă a probemelor economice
´ Progresul economic și social
´ Recesiunea și măsurile de evitare
´ Inflația și șomajul
´ Deficitul bugetar
´ Impozitarea și redistribuirea echitabilă a venitului
´ Educația
´ Intervenția statului
CONTEXT
´ Contextul economic și social:
´ După Marea Criză Economică (1929 - 1933) și cel de-al Doilea Război Mondial
(1940-1945) economia americană cunoaște o perioadă de creștere sustinută
´ Deși nivelul mediu de trai crește, nu toate categoriile sociale beneficiază de
avantajele dezvoltării economice
´ Există un puternic decalaj în standardele de viață vizibil mai ales în ceea ce privește:
´ Educația
´ Sănătatea
´ Condițiile de locuit și accesul la locuri de muncă
´ Principala critică a instituționalismului:
´ Sistemul capitalist, deși asigura progres economic, părea să nu reușească să creeze
șanse egale pentru toate categoriile sociale
John Kenneth Galbraith
1908-2006
´ Principalul reprezentant al noului instituționalism
´ Modelul economistului implicat, angajat politic și social:
´ Profesor de economie la Universitatea Harvard
´ Ambasador în India
´ Președinte al Asociației Americane de Economie
´ Consilier economic al lui John F Kennedy
´ Director adjunct al Oficiului de Administrare a Prețurilor (instituție responsabilă de
planificarea economică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial)
´ Principala preocupare: identificarea unei alternative mai bune la economia
tradițională pe care se fundamentează societatea capitalistă
´ Nevoia de a crea o societate perfectă care să se bucure de preformanțele
economice ale capitalismului, dar fără neajunsurile sociale pe care acesta le
determină
Abordarea corectă a probemelor
economice
´ Teza centrală a instiuționalismului modern:
´ Locul capitaliștilor tradiționali (Rockefeller, Vanderbilt, Morgan) a fost luat de
aparatul masiv și imobil al corporațiilor formate de acționari cointeresați financiar
´ Segment nefuncțional
grupei voastre
´ Principala preocupare: puterea
´ Eforturi concentrate pentru dobândirea și menținerea puterii și poziției în cadrul cororației
´ Firmele private formează o comunitate preocupată de influența la nivel economic, politic și
social
´ Capitalismul reprezintă o luptă pentru putere între marile corporații
Abordarea corectă a probemelor
economice
´ Conflictul dintre clasele sociale:
´ Există o dihotomie între muncă și capital
´ Bogăția creează influență la nivel politic, economic și social
´ Sărăcia îndepărtează oamenii de influență (cei săraci nu voteaz)
´ => în prezent există mai degrabă o democrație a oamenilor bogați
´ Conflictul la nivel social este transferat și la nivel politic
Abordarea corectă a probemelor
economice
´ Abordare de tip normativ:
´ Nu se mulțumește numai cu a descrie ceea ce se întâmplă, ci încearcă să ofere soluții
și rețete
´ Responsabilitatea pentru bunăstare este o sarcină generală
´ Producția este mai importantă pentru locurile de muncă create decât pentru
consumul care îl susține
´ Este necesară o schimbare a societății
´ Nevoia economiei de piață de a se adapta la condițiile sociale contemporane:
´ Economia de piață are sincope mari
´ Există o discrepanță evidentă între bunurile private și cele publice
´ Există numeroase cazuri de eșecuri ale pieței
´ Incapacitatea sistemului de a asigura acces la educație și sănătate
´ Incapacitatea sistemului de a asigura standarde de locuit decente pentru o mare parte a populatiei
Abordarea corectă a probemelor
economice
´ Critica atât a liberalismului cât și a socialismului:
´ Socialismul nu este capabil să asigure progres economic și social
´ Socialismul este preocupat mai degrabă nu de cine deține proprietate, ci de
cine ia decizia
´ Liberalismul are probleme în a asigura egalitatea de șanse
´ Nici socialismul și nici liberalismul nu sunt structuri viabile pentru societatea
modernă
´ Necesitatea de a aborda problemele economice în afara oricărei ideologii
´ Necesitatea de a identifica metode mai bune de a măsura progresul
economic și social
´ Orientate către evaluarea calității vieții și nu a performanței economice
Abordarea corectă a probemelor
economice
´ Propune calea de mijloc (diferită și de liberalism și de socialism)
´ Doctrina (sau ideologia) ar trebui înlocuită cu judecata practică
´ O abordare istorică și pragmatică a problemelor economice
´ Factorul decisiv al transformărilor este istoria și nu voința politică
´ Această abordare este realizată din prisma instituțiilor economice și
sociale
´ O economie modernă nu poate atinge nivelul maxim de progres în lipsa
intervenției statului
´ Există o arie largă de activități în care piața ar trebui să fie
neconcurențială
´ Mare parte din progresul tehnologic se datorează statului și nu
concurenței
Progresul economic și social
´ Performanțele economice trebuie judecate din perspectiva creșterii
calității vieții
´ Creșterea economică este o necesitate stringentă
´ Clasa bogată preferă stagnarea petnru a se proteja de riscul inflaționist
´ Șomajul este debușeul drogurilor și al violenței
´ În țările sărace rata criminalității este mult mai ridicată deoarece indivizii nu
găsesc locuri de muncă
´ Este necesară existența unui număr suficient de mare de locuri de muncă
pentru a nu stimula inactivitatea
Progresul economic și social
´ Societatea perfectă ar trebui să înlăture factorii de discriminare
´ Oportunități egale pentru toți
´ Statutul de asistat social nu mai trebuie privit ca pe un stigmat social
´ Scopul societății nu este repartizarea egalitară a veniturilor ci crearea
oportunităților pentru obținerea pe cale licită a acestor venituri
´ Dar îmbogățirea trebuie să aibă și un scop social, nu numai unul personal și
egoist
´ Statul ar trebui să-i sprijine pe cei săraci chiar în detrimentul celor bogați:
´ Impozitarea progresivă
´ Societatea perfectă trebuie să asigure stabilitatea prețurilor sau indexarea
veniturilor în funcție de inflație
Recesiunea și măsurile de evitare
´ Recesiunea:
´ Pericol actual al dezvoltării economice
´ Trăsătură specifică a economie de piață
´ Cauza: reducerea cererii agregate datorată:
´ Activităților speculative (reducerea investițiilor directe în detrimentul celor financiare)
´ Soluții:
1. Reducerea impozitelor – încurajarea investițiilor
´ Nu există certitudinea că fondurile rămase la dispoziție vor fi folosite pentru investiții
2. Reducerea ratei dobânzii
´ În teorie cea mai eficientă și mai ușor de pus în practică
3. Contribuția directă a guvernului la creșterea cererii agregate prin cheltuieli guvernamentale
´ Cea mai bună soluție
´ Acceptarea unui deficit bugetar mai mare
Inflația și șomajul
´ Inflația – consecință firească a dezvoltării economice și a micilor dezechilibre
dintre cererea și oferta de muncă
´ Acceptabilă față de șomaj sau stagnare economică
´ Controversa inflație-șomaj:
´ Șomaj – considerat mai important de teoria economică
´ Inflație - considerată mai importantă de către politicieni
´ Comunitatea financiară se opune inflației pentru a proteja interesele creditorilor față de cele
ale debitorilor
´ Imposibilitatea echilibrului între cele două - necesitate de a alege
´ Inflația este răul cel mai mic:
´ Există măsuri de protecție împotriva inflației:
´ Indexarea
´ Creșterea dobânzilor
Deficitul bugetar
´ Nu există tradiție a echilibrului bugetar
([Link]
[Link]
´ 3 categorii de cheltuieli guvernamentale:
1. Inutile în prezent și viitor
´ Determinate de:
´ Imperfecțiunile în funcționarea guvernului
´ Interesle înguste ale câtorva persoane
2. Utile în prezent
´ Determinate de: aplicarea legilor, politica externă sau sustinerea economiei
´ Acoperite din impozitele curente
3. Permit crearea de venituri in viitor
´ Investiții - Determină creșterea bunăstării
´ Pot fi acoperite prin împrumuturi
Deficitul bugetar
´ Regula pentru menținerea deficitului bugetar:
´ Rata dobânzii la creditele guvernamentale < rata creșterii economice
´ Regula cheltuielilor guvernamentale:
´ Perioada de creștere economică – cresc investițiile
´ Perioadă de recesiune – cresc cheltuielile curente
´ Deficitul bugetar poate fi sursă de beneficii pentru generațiile viitoare
´ Opinie contrară teoriei economice tradiționale
´ Argument: istoria susține această opinie (utilizarea metodei istoriciste)
Impozitarea și redistribuirea echitabilă a
venitului
´ Prezumție: o parte a populației obține venituri pe care nu le merită (de ex.
Moștenirile și bonusurile pe care și le acordă singuri membrii conducerilor
corporațiilor)
´ Statul susține în mod nejustificat această categorie
´ Nevoia de a monitoriza câștigurile acestei categorii
´ Sunt necesare măsuri pentru ajutorarea celor săraci
´ Impozitarea progresivă:
´ Cea mai eficientă metodă de repartizare echitabilă a veniturilor
´ Impozitul progresiv îi stimulează pe cei afectați să identifice metode prin care să
nu scadă venitul actual – stimulează activitatea economică
´ În SUA cea mai mare creștere economică s-a înregistrat atunci când a fost apicată
impozitarea progresivă
Educația
´ Educația – fundament al progresului economic
´ Componentă a politicii economice de ansamblu
´ Rolul educației:
´ Permite indivizilor să se autoguverneze inteligent
´ Dă posibilitatea atingerii depline a satisfacției de a trăi
´ Este necesară egalitatea șanselor de acces la educație
Intervenția statului
´ Motive pentru care este necesară intervenția guvernamentală:
1. Nevoia de a proteja planeta și mediul înconjurător
2. Nevoia de a-i proteja pe cei vulnerabili
3. Tendința economiei capitaliste de a produce bunuri inutile sau defecte din
punct de vedere tehnic
4. Existența în sistemul economic și social a unor tendințe de autodistrugere
´ Sectorul financiar pare să fie cel mai obscur – este necesar un control mai
strict al acestuia din următoarele motive:
´ Tendința de a ascunde anumite rezultate
´ Tendința de a-i minți pe cei neinformați
´ Tendința de a controla informația