0% au considerat acest document util (0 voturi)
3 vizualizări18 pagini

Instituționalism: Partea A II A

Documentul analizează instituționalismul, evidențiind perspectiva lui J.K. Galbraith asupra economiei moderne și a nevoii de intervenție a statului pentru a aborda inegalitățile sociale. Se discută despre problemele economice precum recesiunea, inflația, deficitul bugetar și importanța educației, subliniind că o societate perfectă ar trebui să ofere oportunități egale pentru toți. Critica adusă liberalismului și socialismului sugerează că soluțiile trebuie să fie pragmatice și orientate spre îmbunătățirea calității vieții, nu doar spre creșterea economică.

Încărcat de

teodoradauntles
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
3 vizualizări18 pagini

Instituționalism: Partea A II A

Documentul analizează instituționalismul, evidențiind perspectiva lui J.K. Galbraith asupra economiei moderne și a nevoii de intervenție a statului pentru a aborda inegalitățile sociale. Se discută despre problemele economice precum recesiunea, inflația, deficitul bugetar și importanța educației, subliniind că o societate perfectă ar trebui să ofere oportunități egale pentru toți. Critica adusă liberalismului și socialismului sugerează că soluțiile trebuie să fie pragmatice și orientate spre îmbunătățirea calității vieții, nu doar spre creșterea economică.

Încărcat de

teodoradauntles
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

INSTITUȚIONALISM

Partea a II a
CUPRINS
´ CONTEXT
´ J.K GALBRAITH
´ SOCIETATEA PERFECTĂ – PRINCIPALELE IDEI:
´ Abordarea corectă a probemelor economice
´ Progresul economic și social
´ Recesiunea și măsurile de evitare
´ Inflația și șomajul
´ Deficitul bugetar
´ Impozitarea și redistribuirea echitabilă a venitului
´ Educația
´ Intervenția statului
CONTEXT

´ Contextul economic și social:


´ După Marea Criză Economică (1929 - 1933) și cel de-al Doilea Război Mondial
(1940-1945) economia americană cunoaște o perioadă de creștere sustinută
´ Deși nivelul mediu de trai crește, nu toate categoriile sociale beneficiază de
avantajele dezvoltării economice
´ Există un puternic decalaj în standardele de viață vizibil mai ales în ceea ce privește:
´ Educația
´ Sănătatea
´ Condițiile de locuit și accesul la locuri de muncă

´ Principala critică a instituționalismului:


´ Sistemul capitalist, deși asigura progres economic, părea să nu reușească să creeze
șanse egale pentru toate categoriile sociale
John Kenneth Galbraith
1908-2006

´ Principalul reprezentant al noului instituționalism


´ Modelul economistului implicat, angajat politic și social:
´ Profesor de economie la Universitatea Harvard
´ Ambasador în India
´ Președinte al Asociației Americane de Economie
´ Consilier economic al lui John F Kennedy
´ Director adjunct al Oficiului de Administrare a Prețurilor (instituție responsabilă de
planificarea economică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial)
´ Principala preocupare: identificarea unei alternative mai bune la economia
tradițională pe care se fundamentează societatea capitalistă
´ Nevoia de a crea o societate perfectă care să se bucure de preformanțele
economice ale capitalismului, dar fără neajunsurile sociale pe care acesta le
determină
Abordarea corectă a probemelor
economice
´ Teza centrală a instiuționalismului modern:
´ Locul capitaliștilor tradiționali (Rockefeller, Vanderbilt, Morgan) a fost luat de
aparatul masiv și imobil al corporațiilor formate de acționari cointeresați financiar
´ Segment nefuncțional
grupei voastre
´ Principala preocupare: puterea
´ Eforturi concentrate pentru dobândirea și menținerea puterii și poziției în cadrul cororației
´ Firmele private formează o comunitate preocupată de influența la nivel economic, politic și
social
´ Capitalismul reprezintă o luptă pentru putere între marile corporații
Abordarea corectă a probemelor
economice

´ Conflictul dintre clasele sociale:


´ Există o dihotomie între muncă și capital
´ Bogăția creează influență la nivel politic, economic și social
´ Sărăcia îndepărtează oamenii de influență (cei săraci nu voteaz)
´ => în prezent există mai degrabă o democrație a oamenilor bogați

´ Conflictul la nivel social este transferat și la nivel politic


Abordarea corectă a probemelor
economice
´ Abordare de tip normativ:
´ Nu se mulțumește numai cu a descrie ceea ce se întâmplă, ci încearcă să ofere soluții
și rețete
´ Responsabilitatea pentru bunăstare este o sarcină generală
´ Producția este mai importantă pentru locurile de muncă create decât pentru
consumul care îl susține
´ Este necesară o schimbare a societății
´ Nevoia economiei de piață de a se adapta la condițiile sociale contemporane:
´ Economia de piață are sincope mari
´ Există o discrepanță evidentă între bunurile private și cele publice
´ Există numeroase cazuri de eșecuri ale pieței
´ Incapacitatea sistemului de a asigura acces la educație și sănătate
´ Incapacitatea sistemului de a asigura standarde de locuit decente pentru o mare parte a populatiei
Abordarea corectă a probemelor
economice
´ Critica atât a liberalismului cât și a socialismului:
´ Socialismul nu este capabil să asigure progres economic și social
´ Socialismul este preocupat mai degrabă nu de cine deține proprietate, ci de
cine ia decizia
´ Liberalismul are probleme în a asigura egalitatea de șanse
´ Nici socialismul și nici liberalismul nu sunt structuri viabile pentru societatea
modernă
´ Necesitatea de a aborda problemele economice în afara oricărei ideologii
´ Necesitatea de a identifica metode mai bune de a măsura progresul
economic și social
´ Orientate către evaluarea calității vieții și nu a performanței economice
Abordarea corectă a probemelor
economice
´ Propune calea de mijloc (diferită și de liberalism și de socialism)
´ Doctrina (sau ideologia) ar trebui înlocuită cu judecata practică
´ O abordare istorică și pragmatică a problemelor economice
´ Factorul decisiv al transformărilor este istoria și nu voința politică
´ Această abordare este realizată din prisma instituțiilor economice și
sociale
´ O economie modernă nu poate atinge nivelul maxim de progres în lipsa
intervenției statului
´ Există o arie largă de activități în care piața ar trebui să fie
neconcurențială
´ Mare parte din progresul tehnologic se datorează statului și nu
concurenței
Progresul economic și social

´ Performanțele economice trebuie judecate din perspectiva creșterii


calității vieții
´ Creșterea economică este o necesitate stringentă
´ Clasa bogată preferă stagnarea petnru a se proteja de riscul inflaționist
´ Șomajul este debușeul drogurilor și al violenței
´ În țările sărace rata criminalității este mult mai ridicată deoarece indivizii nu
găsesc locuri de muncă
´ Este necesară existența unui număr suficient de mare de locuri de muncă
pentru a nu stimula inactivitatea
Progresul economic și social

´ Societatea perfectă ar trebui să înlăture factorii de discriminare


´ Oportunități egale pentru toți
´ Statutul de asistat social nu mai trebuie privit ca pe un stigmat social
´ Scopul societății nu este repartizarea egalitară a veniturilor ci crearea
oportunităților pentru obținerea pe cale licită a acestor venituri
´ Dar îmbogățirea trebuie să aibă și un scop social, nu numai unul personal și
egoist
´ Statul ar trebui să-i sprijine pe cei săraci chiar în detrimentul celor bogați:
´ Impozitarea progresivă
´ Societatea perfectă trebuie să asigure stabilitatea prețurilor sau indexarea
veniturilor în funcție de inflație
Recesiunea și măsurile de evitare

´ Recesiunea:
´ Pericol actual al dezvoltării economice
´ Trăsătură specifică a economie de piață
´ Cauza: reducerea cererii agregate datorată:
´ Activităților speculative (reducerea investițiilor directe în detrimentul celor financiare)

´ Soluții:
1. Reducerea impozitelor – încurajarea investițiilor
´ Nu există certitudinea că fondurile rămase la dispoziție vor fi folosite pentru investiții
2. Reducerea ratei dobânzii
´ În teorie cea mai eficientă și mai ușor de pus în practică
3. Contribuția directă a guvernului la creșterea cererii agregate prin cheltuieli guvernamentale
´ Cea mai bună soluție
´ Acceptarea unui deficit bugetar mai mare
Inflația și șomajul

´ Inflația – consecință firească a dezvoltării economice și a micilor dezechilibre


dintre cererea și oferta de muncă
´ Acceptabilă față de șomaj sau stagnare economică
´ Controversa inflație-șomaj:
´ Șomaj – considerat mai important de teoria economică
´ Inflație - considerată mai importantă de către politicieni
´ Comunitatea financiară se opune inflației pentru a proteja interesele creditorilor față de cele
ale debitorilor
´ Imposibilitatea echilibrului între cele două - necesitate de a alege
´ Inflația este răul cel mai mic:
´ Există măsuri de protecție împotriva inflației:
´ Indexarea
´ Creșterea dobânzilor
Deficitul bugetar

´ Nu există tradiție a echilibrului bugetar


([Link]
[Link]
´ 3 categorii de cheltuieli guvernamentale:
1. Inutile în prezent și viitor
´ Determinate de:
´ Imperfecțiunile în funcționarea guvernului
´ Interesle înguste ale câtorva persoane

2. Utile în prezent
´ Determinate de: aplicarea legilor, politica externă sau sustinerea economiei
´ Acoperite din impozitele curente
3. Permit crearea de venituri in viitor
´ Investiții - Determină creșterea bunăstării
´ Pot fi acoperite prin împrumuturi
Deficitul bugetar

´ Regula pentru menținerea deficitului bugetar:


´ Rata dobânzii la creditele guvernamentale < rata creșterii economice
´ Regula cheltuielilor guvernamentale:
´ Perioada de creștere economică – cresc investițiile
´ Perioadă de recesiune – cresc cheltuielile curente
´ Deficitul bugetar poate fi sursă de beneficii pentru generațiile viitoare
´ Opinie contrară teoriei economice tradiționale
´ Argument: istoria susține această opinie (utilizarea metodei istoriciste)
Impozitarea și redistribuirea echitabilă a
venitului
´ Prezumție: o parte a populației obține venituri pe care nu le merită (de ex.
Moștenirile și bonusurile pe care și le acordă singuri membrii conducerilor
corporațiilor)
´ Statul susține în mod nejustificat această categorie
´ Nevoia de a monitoriza câștigurile acestei categorii
´ Sunt necesare măsuri pentru ajutorarea celor săraci
´ Impozitarea progresivă:
´ Cea mai eficientă metodă de repartizare echitabilă a veniturilor
´ Impozitul progresiv îi stimulează pe cei afectați să identifice metode prin care să
nu scadă venitul actual – stimulează activitatea economică
´ În SUA cea mai mare creștere economică s-a înregistrat atunci când a fost apicată
impozitarea progresivă
Educația

´ Educația – fundament al progresului economic


´ Componentă a politicii economice de ansamblu
´ Rolul educației:
´ Permite indivizilor să se autoguverneze inteligent
´ Dă posibilitatea atingerii depline a satisfacției de a trăi
´ Este necesară egalitatea șanselor de acces la educație
Intervenția statului

´ Motive pentru care este necesară intervenția guvernamentală:


1. Nevoia de a proteja planeta și mediul înconjurător
2. Nevoia de a-i proteja pe cei vulnerabili
3. Tendința economiei capitaliste de a produce bunuri inutile sau defecte din
punct de vedere tehnic
4. Existența în sistemul economic și social a unor tendințe de autodistrugere
´ Sectorul financiar pare să fie cel mai obscur – este necesar un control mai
strict al acestuia din următoarele motive:
´ Tendința de a ascunde anumite rezultate
´ Tendința de a-i minți pe cei neinformați
´ Tendința de a controla informația

S-ar putea să vă placă și