Universitatea ‘Lucian Blaga’ Sibiu

Facultatea S.A.I.A.P.M.
Specializarea: I.M.A.P.A.
An Universitar 2007-2008
Grupa 913/1

Referat la Statistica Matematica

Coordonator Elev
Petrica Dicu Ceoarec Mircea-Madalin

1
Cuprins:

1. Introducere. Obiectul Statisticii

2. Notiuni de baza utilizate in statistica

3. Etape ale cercetarii statistice

4. Serii statistice

5. Grafice pentru serii simple (histograme)

6. Marimi medii

7. Indicatori statistici

8. Indicatori ai variatiei

9. Elemente de teoria selectiei

10. Aplicatii

11. Bibliografie

2
Introducere. Obiectul Statisticii

Statistica este ştiinţa care studiază fenomenele şi procesele din natură

şi societate, relaţiile dintre fenomenele economice şi sociale, legăturile cantitative
dar şi pe cele calitative.
Denumirea de statistică a apărut pentru prima oară in limba germană
„Statistik” si derivă de la cuvantul latin „Status” care se traduce prin stare de
[Link] de statistică a fost introdus în secolul 18 de profesorul Gottfied
Achenwall de la Universitatea din Gottingen. Obiectul iniţial al statisticii era
descrierea situaţiei generale a unui stat ,evidenţa rezervelor şi a resurselor sale.
Cu timpul sfera de cuprindere a statisticii s-a largit în special la studiul
fenomenelor economice ,sociale, biologice, precum şi în tehnica.
Bazele cercetării statistice au fost puse fără îndoială de şcoala engleză
cu o contribuţie esenţială din partea şcolii universitare germane. Amintim pe
William Petty (1623-1687),, John Grount părintele demografiei, astronomul Halley
si Hemann Couring (1606-1682). Menţionăm numele câtorva dintre întemeietorii
statisticii moderne care au produs o mutaţie esenţială în concepţia generală
despre obiectul statisticii: Francis Galton (1822-1911) biolog şi antropolog
întemeietor în 1901 al revistei „Biometrika”apoi pe marele antropolog şi psiholog
Karl Pearson (1857-1936) şi pe cel considerat staţiune agrobiologică dovedesc că
statistica este un instrument de lucru vital în domenii foarte variate biologie
psihologie ştiinţe sociale economie si tehnică.
În opinia marilor statisticieni moderni englezi Yule si Kendall datele
statistice din diferite sectoare ale activitatii umane presupun utilizarea şi a unor
metode speciale, numite metode statistice care se preocupă cu prelucrarea şi
analizarea unui tip special de informaţie, vizând în final deţinerea unor concluzii
utile.
Prin obiectul şi metoda sa ,statistica este o ştiinta unitară. În timp s-au
cristalizat cateva direcţii dintre care amintim:
1. Statistica matematică este strâns legată de teoria probabilităţilor apelând
încontinuu la metode şi rezultate teoretice din acest domeniu.
Are patru capitole importante:

3
 a) Teoria selecţiei sau statistica inferenţiala, este capitolul principal cel mai
productiv şi eficient. Pe baza unui numar mic de date culese de la o parte a
populaţiei ,deci cu efort mic cu o prelucrare înaltă bazată pe un aparat
matematic sofisticat ,obţine concluzii pertinente asupra întregii populaţii.
b) Teoria estimaţiei care se referă la estimarea cât mai corectă a parametrilor
legilor de probabilitate teoretice, care modelează fenomenele naturale eco
nomice sociale etc.
c) Teoria intervalelor de încredere.
d)Teste de verificare a ipotezelor statistice.
Statistica matematica concepe si furnizează indicatori şi metode de
studiu foarte performante necesare celorlalte ramuri ale statisticii.
2. Statistica teoretică fundamentează metodologic fazele cunoaşterii statistice în
general ,observare, prelucrare ,transmitere, analiză şi elaborează procedee de
calcul al diferiţilor indicatori mărimi relative, mărimi medii şi indicatori statistici cu
ajutorul cărora operează orice alta ramură a statisticii. Este strâns legată de
statistica matematica.
3. Statistica economică studiază fenomene economice şi procesele economico-
sociale de masă din cadrul economiei naţionale ,legăturile dintre agenţii
economici ,dintre sarcinile acesteia mentionam:
- cunoaşterea dezvoltării economiei naţionale şi a societătii în general;
- statistica obiectivelor şi direcţiilor dezvoltării viitoare;
- elaborarea programului de dezvoltare curentă şi viitoare;
- fundamentarea măsurilor decizionale;
- urmărirea îndeplinirii obiectivelor stabilite, îmbunătătirea sistemului de
indicatori ,raţionalizarea documentelor de evidenţa şi circuitul acestora.

4
 Ca principale ramuri ale statisticii economice amintim: Statistica
Macroeconomică, Statistica afacerilor, industriei,agriculturii ,constructiilor.
transporturilor si telecomunicatiilor circulatia marfurilor,etc.
4. Statistica oficială publică .Anuarul Statistic are ca subramuri: statistica
demografică a culturii ,statistica sanitară, judiciară ,fără a neglija însă şi date
economice generale la nivelul statului. Aceste tipuri de statistici se deosebesc în
general prin specificul colectării sunt însă în mare parte asemanatoare.

Notiuni de baza utilizate in statistica

1. Populaţie statistică sau colectivitate este formată din totalitatea elementelor

sau faptelor de acelaşi fel, având trăsături comune care formează obiectul
cercetării. Această colectivitate are un caracter obiectiv concret şi finit care
trebuie delimitată ,definită clar în timp,spaţiu sau acţiune.
Populaţia statistică poate fi formată din persoane obiecte, evenimente, agenţi
economici, idei opinii operaţii economice.
2. Unitatea statistică este elementul din care se compune populaţia. El poate fi
simplu indivizibil sau complex ca rezultat al unei grupări. Numărul de indivizi ai
populaţiei se numeşte cel mai adesea volumul populaţiei şi îl vom nota cu N.
3. Caracteristică statistică, variabila statistica,este una din trăsăturile comune
proprii tuturor unităţilor populaţiei.
Caracteristicile se pot clasifica după mai multe criterii, dintre care modul de
exprimare este cel esenţial, natura caracteristicii.
 După modul de obţinere:
-primare;
-derivate;
 După conţinut:
-caracteristici de spaţiu;
-caracteristici atributive;

5
  După modul de exprimare natura cele atributive pot fi:
a. cantitative numerice măsurabile,care la răndul lor pot fi :
- continue dacă pot lua orice valoare din domeniul de variaţie(
înălţimea, masa cont bancar);
- discrete, dacă iau doar anumite valori, cel mai des întregi (număr
de copii număr de intrări,de acţionari);
b. calitative nominative: nu pot fi exprimate numeric ci prin nume:
(culoarea ochilor, tipul comportamental, sectoare economice, etc).
4. Indicatorul statistic reprezintă expresia numerică cu un conţinut real si forma
specifică de exprimare. În general se exprimă prin relaţii matematice dar poate
avea şi definiţii date prin cuvinte.
5. Date statistice sunt mărimi obţinute prin observare, experiente, măsurare.
Datele sunt purtătoare de informaţie, care este mesajul datelor, adică conţinutul
specific al acestora.

Etape ale cercetarii statistice

Cercetarea statistică reprezintă un proces de cunoaştere a fenomenelor de

masă, realizat cu ajutorul metodelor statistice şi cuprinde 4 etape:
- observarea statistică;
- prelucrarea statistică;
- analiza şi interpretarea rezultatelor;
- diseminarea / difuzarea informaţiilor statistice.

Trebuie menţionat faptul că întregul proces se derulează pe baza unui

program de organizare şi desfăşurare a unei cercetări statistice, prin care se
stabilesc:
- scopul şi obiectul cercetării statistice;
- pregătirea detaliată a fiecărei etape a cercetării statistice;
6
 - măsurile organizatorice preconizate;
- resursele umane, financiare şi materiale necesare.
De asemenea, pe parcursul întregului proces de desfăşurare a unei cercetări
statistice trebuie luate toate măsurile pentru exercitarea unui control eficient, în
vederea depistării şi eliminării eventualelor erori.
Observarea statistică este etapa în care are loc înregistrarea, după o
metodologie unitară, a valorilor caracteristicilor pentru fiecare unitate statistică
din cadrul populaţiei statistice cercetate, având ca obiectiv colectarea datelor
statistice primare (individuale).
Variaţia reprezintă proprietatea caracteristicilor statistice de a înregistra
mai multe valori în cazul celor numerice sau mai multe forme de manifestare în
cazul caracteristicilor calitative. Amplitudinea variaţiei este diferenţa dintre
valoarea maximă si minimă referitoare la plaja de variaţie a tuturor valorilor
individuale a unei caracteristici. Grupa omogenă statistică înseamnă clasa de
elemente în care variaţia este minimă.
Tipuri de grupe statistice:

a. După numărul caracteristicilor folosite pot fi:simple sau combinate bivariate

sau chiar cu mai multe caracteristici.
- Grupări simple repartizarea membrilor colectivităţii pe clase în funcţie de
variaţia unei singure caracteristici menţionând si frecvenţa corespunzătoare
fiecărei grupe;
- Grupări combinate se obţin dacă separarea datelor se face cel puţin după
două caracteristici. Se separă mai întâ elementele populaţiei.
Se poate obţine astfel un tabel cu subdimensiuni sau se pot aranja datele
sub formă de matrice.În acest caz la intersecţia unei linii corespunzătoare unei
grupe de la prima caracteristică cu o coloană de la a doua caracteristică se va
putea trece frecvenţa absolută nij adică numărul de unităţi indivizi, care se
încadrează în grupa i după prima caracteristică şi grupa j după a doua.
b. După conţinutul caracteristicii:
- grupări cronologice : datele se separă după o caracteristică de timp;
7
 - grupări spaţiale;
- grupări după o caracteristică atributivă a datele se separă după trăsăturile
specifice unităţilor;
c. După forma de exprimare a caracteristicilor atributive:
- grupări după o caracteristică calitativă sau nominativă,exemplu: ramuri ale
economiei naţionale, tipuri de ocupaţii, etc;
- grupări după caracteristici exprimate numeric, grupări cantitative, Exemplu:
înălţimea, masa, producţia,etc.
Caracteristicile numerice se pretează la:
- grupări pe variante cu valori discrete, se aplică dacă caracteristica este
discretă ,număr de copii, note la o examinare sau numărul valorilor este
redus aşa că fiecare valoare reprezintă o grupă;
- grupări pe intervale se folosesc dacă caracteristica este continuă masa,
Înălţime, etc sau când gradul de variaţie al caracteristicii este prea mare,
adică reţinerea datelor pe variante distincte ar conduce la un număr prea mare de
clase exemplu:gruparea salariaţilor după mărimea veniturilor urmărite, mărimea
intervalelor de grupare şi a numărului de grupe.
Exemplu: Evoluţia cronologică a publicaţiilor economice:
Perioada Numar publicaţii
Înainte de 1700 3
1700-1800 10
1800-1900 15
1900-1950 30
1950-1980 300
1980-2000 500
2000-2002 1500

ar fi o împărţire ce urmăreşte o serie cronologică în care frecvenţa publicaţiilor

8
creşte exponenţial şi este deci necesară utilizarea grupelor de mărimi diferite.
1. Se determină cea mai mică valoare a caracteristicii studiate x min şi cea mai mare
xmax stabilind totodată plaja de variaţie a acesteia, adică amplitudinea totală.
A = xmax - xmin

2. Se divide plaja de variaţie într-un număr stabilit de grupe cu aceea şi

amplitudine dimensiune, sau mai rar, diferită.
Numărul de grupe r se poate alege subiectiv recomandabil între 5 si 20 sau
folosind formula lui [Link]

r =1+3,322lgN
unde N este cardinalul populaţiei sau volumul populaţiei numărul total al
subiecţilor studiatţi.
În cazul grupelor egale rezultă h mărimea intervalului de grupare
A
h= r
În final se determină numărul de unităţi elementele, indivizii care aparţin fiecrei
grupe adică frecvenţa absolută corespunzătoare ni
Exemple de grupări:
Salariul lunar Număr salariaţi
mii lei
2000-3000 3
3000-4000 8
4000-5000 11
5000-6000 20
6000-7000 24
7000-8000 18
8000-9000 10
9000-10000 4
Tabelul 1
9
 În tabelul 1 [6000-7000) de exemplu se numeşte interval de grupare.
În cazul în care caracteristica este continuă intervalele se consideră deschise într-
una din părţi, de exemplu la dreapta, atunci amplitudinea grupei est
h = ag =ls -li
unde:
ls= limita superioară (de exemplu: 6000)
li = limita inferioară (de exemplu:7000)
h = ag =7000-6000=1000
Valoarea centrală a grupei valoarea medie se calculează ca medie aritmetică a
capetelor:
ls+ li 7000+6000
xi(med)= 2 = 2 =6500
Pe de altă parte amplitudinea totală este:
A=10000-2000=8000
A 8000
h = ag = r = 8 =1000
Prelucrarea statistică
Prelucrarea statistică este etapa cea mai importantă şi mai elaborată.
Ca efect esenţial a prelucrării datelor este creşterea puternică a cantităţii de
informaţie acumulate iniţial prin datele culese. Se realizează prin mai multe
operaţii ca:
- centralizarea, sistematizarea şi gruparea datelor individuale;
- stocarea pe diferite suporturi:fişe, discuri optice din calculatoare,
etc,formarea de baze de date performante;
- eliminarea datelor aberante se poate face şi automat pe bază de programe

10
 incluse în softurile de bază.
- prezentarea rezultatelor prin tabele, grafice, serii.
În aplicaţiile actuale ale statisticii se utilizează masiv tehnica modernă
de calcul cu diferite programe specializate mai mult sau mai puţin pe statistică.
Analiza şi interpretarea statistică:
- presupune compararea rezultatelor obţinute;
- formularea concluziilor asupra întregii cercetări;
- utilizarea unor teste de verificare statistică;
- elaborarea unor prognoze statistice.

Serii statistice

Noţiuni generale.
Seriile statistice sunt formate dintr-o înşiruire simplă sau grupată mai
puţin sau mai mult ordonată a datelor culese.
În principiu clasificarea acestora se face după tipul caracteristicilor la
care se referă.Vom avea astfel:
1) Serii statistice de timp prezintă variaţia unei caracteristici în timp,care pot fi:
- dinamice de intervale;
- dinamice de momente;
2) Serii statistice de spaţiu;

11
3) Serii statistice atributive:
- numerice sau cantitative se referă la o caracteristică numerică;
- nominative sau calitative;
4) După numărul caracteristicilor studiate simultan avem:
- serii statistice simple,conţin date pentru o caracteristică;
- serii statistice duble ,conţin date pentru două caracteristici.
Serii statistice simple
Fie o colecţie de date asupra unei populaţii cuprinsă într-un fisier tabel ca
cel de mai jos:

Nr. Numele/ Înalţimea Masa [Link] Cont în Stare ...

crt Codul lei civilă
1. Avram Ion x1 m1 y1 c1 s1 ...
2. Banciu x2 m2 y2 c2 s2 ...
. Mihai . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
N xN mN yN cN sN ...
Vlad Ion

Fiecare coloană corespunde unei caracteristici a indivizilor, caracteristică care

poate fi de diverse tipuri după cum am arătat mai sus.
Caracteristici cantitative (măsurabile) numerice
Şirul de date corespunzător unei caracteristici care reprezintă datele
primare se poate organiza prin scrierea o singură dată a valorilor ce se repetă
menţionând frecvenţa de apariţie a acelei valori adică frecvenţa absolută,
fie grupând datele pe intervale în special pentru caracteristicile continue cu
menţionarea corespunzătoare a frecvenţei.

12
 În acest fel vom avea pentru o caracteristică:
a) x1, x2,...xN serie simplă neprelucrată;
b) tablou de repartiţie pentru seria simplă:

Valori x1 x2 ... xN
Frecventă absolută n1 n2 ... nr

Prin serie statistică se înţelege şi o corespondentă între valorile

caracteristicei şi frecvenţele de apariţie a acestora frecvenţe absolute.
Frecvenţade repartiţie este sugestivă deoarece se referă la repartiţia frecvenţelor
absolute ni pe valorile xi luate de caracteristica studiată.
Suma frecvenţelor absolute reprezintă numărul total de indivizi (unităţi,
elemente) a populaţiei şi se numeşte volumul populaţiei sau cardinalul populaţiei

N= ∑ni
i=1

Raportul dintre o frecvenţa absolută ni şi volumul populaţiei se numeşte

frecvenţa relativă fi:

ni
ni r
∑ ni
fi= N = i=1

r ∑ ni
∑ fi
Evident i=1 = ∑ ni =1

Repartiţiile statistice se pot scrie evident şi cu frecvenţele relative

13
 Valori x1 x2 ... xN
Frecventa absolută f1 f1 ... fN

Dacă datele sunt grupate pe intervale vom avea:

Valori [a1,a2] [a2,a3] ... [ar,ar+1]
Frecventa absolută n1 n2 ... nr
Uneori vom avea interesul ,ca seria din forma cu intervale să fie scrisă cu
valori discrete. Atunci în locul fiecărui interval [a i, ai+1] se va pune valoarea
ai + ai +1
sa centrală: xi= 2 ca reprezentant al grupei.

În practică se întâlnesc destul de des şi caracteristici calitative studiul

acestora fiind în general foarte dificil datorită imposibilităţii comparării numerice
a [Link] importante pentru aceste caracteristici vor fi graficele
ataşate.
Ca exemplu de caracteristici calitative putem menţiona:
- sectoare economice, industrie, agricultura,transporturi, cercetare;
- repartizarea pe meserii a unei populaţii, intelectuali,muncitori liberi
profesionişti,etc;
- tipuri comportamentale: sanguin, coleric,flegmatic, melancolic,care au
o anumită pondere (frecventă) la o populaţie dată.
Forma de prezentare a acestora este dată de tabele ca cel de mai jos:
Numele grupei A B C D E F
Frecvenţa absolută n1 n2 n3 n4 n5 n6
6

∑ni=N
i=1

14
Sau cu frecvenţele relative:
Numele grupei A B C D E F
Frecvenţa relativă f1 f2 f3 f4 f5 f6

fi
fi= N
∑fi=1

Grafice pentru serii simple (histograme)

Graficele reprezintă un mijloc de prezentare intuitivă a datelor statistice

cu ajutorul liniilor, punctelor,figurilor geometrice sau a unor figuri simbolice a
hărţilor.
Au următoarele avantaje:
- înlesnesc compararea şi memorarea datelor statistice;
- ilustrează dinamica fenomenelor economice;
- constituie un mijloc esenţial de popularitate a datelor;
Orice grafic trebuie să conţină explicaţii asupra scării respective asupra figurilor
folosite cuprinse într-o legendă cât mai simplă şi sugestivă.
A. Histograma se construieşte pe două axe de coordonate rectangulare. Pe axa
x-lor orizontală se reprezintă intervalele egale succesive,corespunzătoare
grupelor de valori (în cazul grupelor egale). Pe fiecare interval se construiesc
dreptunghiuri având înălţimea proporţională cu frecvenţa absolută sau relativă,
corespunzătoare fiecărei grupe. Evident şi aria acestor dreptunghiuri este
proporţională cu frecvenţa corespunzătoare fiecărei grupe.

15
 fig.1

Exemplu.
Gruparea salariaţilor de la U.L.B.S. în anul 2002 pe vârste este
Grupa de vârstă Număr salariaţi
20-30 ani 60
31-40 150
41-50 200
51-60 100
61-70 300
Total 540

fig.2

B. La seriile statistice cu grupe de mărimi inegale pentru a asigura o intuiţie

cât mai bună se va urmări în histograma,principiul, ca ariile dreptunghiurilor să fie
proporţionale cu frecvenţele şi nu cu înălţimile lucru care este asigurat automat la

16
serii cu intervale egale. Acest lucru este ilustrat în tabelul următor în care se vede
şi modul de calcul al înălţimilor dreptunghiurilor. Pe axa orizontală se vor desena
intervale succesive de lungime proporţională cu mărimea grupelor.

Exemplu.
Repartiţia unităţilor economice din industria extractivă după:
Număr de Număr de Lungimea Raport de Frecvenţa
salariaţi unităţi intervalului mărime redusă
economice
ni li li ni
ri= l min hi= r
300-500 2 200 1 2
501-700 6 200 1 6
701-1000 12 300 1,5 8
1001-2000 25 1000 5 5
2001-3500 15 1500 7,5 2
3501-5000 11 1500 7,5 1.75

Total 70
N=∑ni

ni
Înălţimea dreptunghiului va fi proporţională cu hi= r i
La histogramă este esenţial că dreptunghiurile sunt lipite şi aşezate
într-o ordine definită de succesiunea [Link] seriile nominative vom
întâlni, de asemenea dreptunghiuri sau pătrate care pot fi însă aranjate oricum.
C. Poligonul frecvenţelor este linia poligonală ce se ataşează unei serii
cu valori discrete de forma:
Valori numerice x1 x2 x3 ... xp
Frecvenţe n1 n2 n3 ... np
unde valorile numerice xi sunt ordonate crescător.

17
 Mod de reprezentare. Pe axa orizontală a unui
sistem cartezian rectangular x0y se reprezintă
valorile xi în dreptul fiecăreia se ridică o
ordonată yi proporţională cu frecvenţa absolută
corespunzătoare ni sau relativă fi apoi se unesc
vârfurile de sus ale acestor ordonate obţinând o
linie poligonală numită poligonul frecvenţelor.
Legătura cu histograma. Pentru că o serie
statistică pe intervale poate fi transformată în serie cu valori discrete fiecărui
ai + ai +1
interval [ai, ai+1]corespunzându-i mijlocul acestuia xi = 2 ,din histogramă se
poate obţine poligonul frecvenţelor prin unirea mijloacelor laturilor superioare ale
dreptunghiului.
D. Reprezentarea grafică a seriilor cronologice (dinamice)
Seriile cronologice reprezintă un caz particular de serie numerică care
poate fi prezentată fie pe intervale de timp fie pe momente discrete.
Particularitatea constă în faptul că mulţimea valorilor este timpul care evident
este măsurabil şi ordonat. Graficele unor astfel de serii vor fi evident de tip
histogramă sau poligon al frecvenţelor, doar că va primi un nume particular
cronogramă sau historiogramă
Evidenţa populaţiei din municipiul Cluj-Napoca cu ocazia recensămintelo

Anii Mii /
Venituri
1930 100
1948 118
1956 153
1966 185
1977 266
1985 309
1989 317
Anuarul statistic al României, 1990

18
 Datorită importanţei
mărimii ”timp” majoritatea
autorilor tratează separat seriile
cronologice unde doar limbajul si
terminologia diferă, metodele de
lucru fiind similare cu cele folosite
pentru orice serie ataşată unei
caracteristici numerice. Evident
caracteristica „timp” este una
măsurabilă, adică numerică.

Grafice pentru serii nominative:

a) Cercul de structură.Pe un disc se reprezintă sectoare a căror unghi la centru
este proporţional cu frecvenţa relativă a fiecărei categorii. Unghiul la centru
αi se determină prin regula de 3 simplă sau prin relaţia:

αi=360◦fi
Vom relua exemplul cu investiţiile în turism

Sectoare în turism A B C D E
Frecvenţa relativă 0,3 0,4 0,1 0,15 0,05

Rezultă:

19
 E
D A

care au ariile proporţionale cu frecvenţele absolute sau relative sau chiar

cu valorile numerice ale investiţiilor. Pentru că lăţimea dreptunghiului este
constantă vom mai calcula cu regula de 3 simple doar înălţimea fâşiilor.
Se obişnuieşte ca fâşiile să fie haşurate sau colorate diferit pentru ca
desenul să fie mai sugestiv.
C) Diagrama prin coloane (benzi)
Se reprezintă pe un sistem cartezian dreptunghiuri de
lăţime egală având
înălţimea proporţională cu frecvenţa sau cu valoarea
absolută a fiecărei categorii A,B,C,D,E
Ordinea benzilor este arbitrară,deoarece categoriile
A,B,C,D,E, nu se
pot ordona.
Se recomandă ca între dreptunghiuri să se lase un spaţiu pentru a sublinia
deosebirea dintre diagrama prin coloane si histograma cu care nu are legătură.
În plus spaţiile dintre coloane pot fi folosite pentru a introduce acolo un set
de dreptunghiuri reprezentând situaţia repartiţiei după un alt criteriu de
exemplu,timp.
Vom relua exemplul cu investiţia din turism exprimate în procente din
suma total alocată pentru doi ani consecutivi. Vom avea datele din tabelul de
mai jos

20
 Sectorul A B C D E
Anul
2001 25% 45% 20% 5% 5%
2002 30% 40% 10% 15% 5%

Vom obţine o diagramă cu coloane compusă(mixtă) care prezintă intuitiv

repartiţia investiţiilor pe sectoare,dar simultan şi evoluţia în timp

Observaţie: dreptunghiurile se pot aşeza şi orizontal în sistemul cartezian

când graficul se mai numeşte si
diagrama cu benzi.
D). Diagrama cu figuri
geometrice: pătrate, cercuri,
dreptunghiuri.
Se utilizează tot pentru
caracteristicile nominative în
vederea reprezentării
unor indicatori de volum sau
pentru reprezentarea structurii colectivităţii.
[Link] că în problema investiţiilor în turism au fost investite
în total 200 miliarde lei repartizate pe cele cinci sectoare conform tabelului
Sectoare A B C D E
Cotă% 30% 40% 10% 15% 5%
Miliarde lei 60 80 20 30 10
2
Se alege o scară de exemplu 1cm = 10miliarde. Vom calcula laturile pătratelor
astfel ca ariile pătratelor să fie proporţionale cu sumele alocate.

A=60md→6cm2→la≈√ 6 ≈2,45cm

B=80md→8cm2→lb=√ 8 =2,82cm

C=20md→2cm2→lc=√ 2 =1,41cm

21
D=30md→3cm2→ld=√ 3 =1,73cm

E=10md→1cm2→le=√ 1 =1cm

E. Reprezentarea grafică cu ajutorul hărţilor.

Este folosită în special pentru seriile de spaţiu care se înscriu de fapt tot în
categoria celor nominative care nu pot fi ordonate.
- Cartogramele sunt grafice intuitive care ne arată variaţia unei caracteristici sau
fenomen statistic pe un anumit teritoriu construit cu ajutorul unei hărţ[Link] se
construiesc utilizând haşuri sau culori care sunt explicate într-o legendă alăturată.
Exemple de astfel de caracteristici ar fi nivelul umidităţii, al gradului de răspândire
a unei boli, al producţiei etc. Pentru a marca intenstitatea fenomenului în diferite
zone frecvenţa acestuia se pot utiliza de asemenea figuri geometrice, cercuri,
pătrate de dimensiuni diferite, proporţionale cu volumul absolut al mărimii sau
frecventa. Frecvent sunt utilizate figuri naturale sau simboluri ca spice de grâu.
Aceste grafice sunt simple,sugestive şi din aceste motive extrem de populare.

Marimi medii

Exemple de medii uzuale.

Media este un număr care rezumează ansamblul valorilor unei variabile

calculat prin intermediul unei funcţii de aceste valori.
Vom considera în continuare o serie de valori x1, x2, ... ,xN numite şi
termenii mediei.

1. Media aritmetică este cea mai cunoscută şi utilizată.

a) Simplă.

22
 N
1
∑ xi
m a= N i =1

b)Ponderată.
Dacă unii termeni se repetă adică avem seria cu frecvenţe absolute.
Valori x1 x2 ... xp
Frecvenţa absolută n1 n2 ... np

p
∑ np
i=1 =N
media aritmetică devine:
p
1
ma N ∑ x i⋅n
p= i =1 i;

Valori x1 x2 x3 ... xp
Frecvenţele relative f1 f2 f3 ... fp

p p
ni
0≤f i ≤1 ∑ f i =1 ma ∑ x i⋅f i
fi= N i=1 , atunci p = i=1
c). Forme folosite pentru simplificarea calculelor.
Media aritmetică calculată din valorile caracteristice x i micşorate cu o constantă
„b” este mai mică decât media iniţială cu constantă „b”
p p p
( x i −b ) =∑ ( x i −b ) f i=∑ x i f i−b ∑ f i =ma ( x i )−b
m a= i =1 i=1 i=1

Media aritmetică calculată din xi micşorată prin împărţire la o constantă k este

mai mică decât media iniţială de k ori.

[ ]
p p
xi xi 1 1
ma = =∑ f i= ∑ xi f i= m a ( x i )
k i =1 k k i=1 k ;

23
Dacă se înmulţesc frecvenţele absolute cu o constantă „c” aleasă arbitrar, media
nu se schimbă.
p n
∑ x i ( c⋅ni ) c ∑ x i ni
i =1
m a = i=1p = n
∑ ( c⋅ni ) c ∑ ni
i=1 i=1

În cazul seriilor ce au distribuţia de frecvenţe constantă pe intervale

se ia în calcul centrul intervalelor.
a i +ai+1
x i=
2

[Link] armonică.
În continuare vom considera cele trei tipuri deserii simple, cu frecvenţă
absolute sau cu frecvenţe relative, cu aceleaşi notaţiişi observaţii.
a)Simplă este dată de relaţia:
N N
mh = =
1 1 1 N
+ +. ..+
x1 x2 xN ∑ x1
i=1 i

b)Ponderată
N 1
mhp= p
= p
ni f
∑ x ∑ xi
i=1 i i=1 i

Aplicaţii. Media armonică se foloseşte la calculul nivelului mediu al unei

caracteristici derivate,cu caracter de mărime relativă ca pret unitar mediu,
densitate medie,viteză medie, etc.
[Link] geometrică.
Se poate utiliza doar dacă distribuţia statistică are toţi termenii pozitivi. Se mai
numeşte şi medie de ritm,pentru că se utilizează când fenomenul supus cercetării

24
înregistrează un ritm de modificare încetinit chiar dacă volumul absolut al
modificării este mare.
a)Forma simplă este:

mg = N√ x 1⋅x 2⋅…⋅x N
b)Forma ponderată

o √
mg =N x 1 ¿ x 2 …⋅x
1
n
2
n
pp
n

c) frecvenţele absolute ca ponderi

m g =x 1 ¿ x 2 ¿ …⋅xn n n
p
=x 1 ¿ x 2 ¿ …⋅x
f f f
p
p 1 2 p
1 N
2 N
p N
,
[Link] patratică
a) in forma simplă

√
N
1
m p= ∑x
N i=1 i2

b) formă cu frecvenţele sbsolute ni

√
p
1
mp =
p
∑x n
N i=1 i i
2

c) cu frecvenţele relative

√ ( )
p p 1
mp =
p
∑ xi f i = ∑ xi f i
2 2
2

i=1 i =1

5. Media de ordinul α
Se calculează analog cu cea pătratică doar că valorile x i vor fi la puterea α şi
indicele radicalului tot la α.
a). În forma simplă.

25
 √
p
1
α
mα =
N
∑ x iα
i=1

b) in forma ponderată

√ √ (∑ )
p p p 1
α1 α
mαp = ∑ x α ni = ∑ x p f i =
N i=1 i
x αf i α

i=1 i i=1 i

Cazuri particulare.
Dacă:
α=-1, se obţ ine media armonică;
α= 1, media aritmetică;
α= 2, media pătratică;
α= 3, media cubică, etc.

Indicatori statistici

Aceşti indicatori aduc informaţii suplimentare foarte valoroase asupra

caracteristicii studiate prin utilizarea unor relaţii simple. Unele din aceste relaţii
sunt legate de mediile studiate.

Indicatori statistici de poziţie.

Media statistică.

Media statistică sau valoarea medie X este cel mai important şi uşor de
calculat indicator.
N p p
1 1
X = ∑ x i= ∑ n i x i = ∑ f i x i
N i=1 N i=1 i=1

Aproape toţi indicatorii statistici empirici,se regăsesc şi în teoria probabilităţilor

unde se folosesc acelea şi litere şi aceleaşi denumiri,pentru deosebire la statistică
vor avea deasupra o bară.

26
Momentele iniţiale.

Momentele iniţiale sunt medii aritmetice ale puterilor valorilor seriei. Au

legătură cu mediile de diferite ordine. Astfel momentul iniţial de ordinul k are
N p p
1 1
v k= ∑ x k = ∑ ni x ki =∑ f i x k
N i=1 i N i =1 i
i=1

Cazuri particulare:
p
v 0=∑ f i =1
a) i=1 fiind constantă oricare ar fi seria;

b) v 1= X -media statistică;

c) v 2 = se utilizează pentru studiul erorilor, abaterilor

Modul (dominanta)

Reprezintă acea valoare a caracteristicii care înregistrează frecvenţa cea

mai mare.
În cazul seriilor cu valori discrete dominanta este vizibilă direct în
distribuţie.

Nota sub5 6 7 8 9 10
Nr de studenţi 4 7 11 14 10 3
Dominanta (modul) este nota 8.

În cazul distribuţiilor cu valori pe intervale modul se calculează cu formula.

Δ1
M 0 =x M + h
0 Δ 1 + Δ2

Unde:-xM0 ,limita inferioară a intervalului modal,adică a intervalului cu frecvenţa

cea mai mare;
Δ 1= diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi frecvenţa inter

27
valului anterior;
Δ 2 = diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi frecvenţa inter

valului următor;

Evident totdeauna modul cade în interiorul intervalului modal.

Funcţia empirică de repartiţie.

Definiţie: Suma frecvenţelor relative ataşate valorilor x i ma i mici decât o valoare

dată x se numeşte funcţie empirică de repartiţie. Această funcţie depinde evident
de valoarea aleasă x şi o vom nota cu F N ( x ). Indicele N arată că e vorba de o
populaţie de volum N.
Funcţia de repartiţie este nedescrescătoare şi ia valori cuprinse în
intervalul [0,1]. Este discontinuă în punctele ale căror abscise sunt valorile x i ale
caracteristicii, dar continuă la stânga.

Graficul este o curbă în scară pentru serii cu valori discrete şi o linie

poligonală ascendentă pentru cele cu valori grupate pe intervale.

a) Pentru seriile cu valori discrete de tipul

Valori x1 x 2 ... x i ... x p

Frecventă absoluta n1 n2 ... ni ... n p
Frecventă relativă f1 f 2 ... f i ... fp

p p
ni
∑ ni=N f i= ∑ f i =1
i=1 N i=1

În baza definiţiei avem

28
 {
i
F N ( x )¿ { 0,x≤x 1 ¿ ∑ f j , xi<x ¿ ¿¿
j=1
Cvantile empirice. Mediana

Fie o serie statistică de volum N cu valorile x 1 , x2 ,..., x N .

Definiţie Se numeşte cvantilă empirică de ordinul p sau p-cvantilă a distribuţiei

statistice, rădăcina unică a ecuaţiei F ( x p )= p, p∈(0,1] unde F ( x) este funcţia
empirică de repartiţie.

Cu alte cuvinte x p ,p-cvantila. reprezintă o valoare numerică situată în şirul sau

între valorile distribuţiei statistice până la care s-a acumulat o frecvenţă relativă
egală cu p. Cvantilele au rolul de a diviza totalul frecvenţelor în părţi, după
necesităţi.

Indicatori ai variatiei

Dacă abaterile valorilor unei caracteristici în jurul valorii medii sunt în medie mici,
atunci media este reprezentativă,semnificativă, pentru valorile din care s-a
calculat şi putem spune că abaterile valorilor de la medie pot fi explicate pe
seama acţiunii unor factori întâmplători.În schimb dacă variaţia depăşeşte un
anumit prag rezultă că intervine cel puţin un factor perturbator.

În studiul variaţiei se folosesc două categorii de indicatori:

- indicatori simpli;

- indicatori sintetici;

29
 Indicatorii simpli ai variaţiei

Indicatorii simplii ai variaţiei se obţin prin compararea a doi termeni ai seriei,sau a

termenilor seriei cu media [Link]ştia se pot exprima în mărimi absolute cu
unitatea de măsură a caracteristicii studiată sau în mărimi relative.

a) Amplitudinea absolută se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii

A =xmax - xmin

b )Amplitudinea relativă a variaţiei se exprimă de regulă în procente

A x −x
A %= 100 %= max min 100 %
x X

c )Abaterile intercuantilice.

Sunt utilizate în special la serii statistice mari sau asimetrice sau care sunt
plurimodale pentru a obţine informaţii suplimentare în anumite porţ[Link]
acestea cel mai frecvent se utilizează variaţia intercuartilică şi variatţia
interdecilică.

d )Abateri individuale (di)

se calculează ca diferenţă între fiecare termen şi media acestora

d i =x i−X

e )Abateri individuale absolute

d i =¿|x i −X|¿
f )Abateri individuale relative

rezultă ca raport dintre abaterile individuale simple sau absolute şi media

statistică.Se pot exprima în procente
d i x i− X
Dr = =
i X X

30
Abaterile individuale nu oferă o imagine de ansamblu asupra variaţiei valorilor
caracteristică ei numai informaţiei locale. In schimb sunt foarte simpl

Indicatorii sintetici ai variaţiei.

Indicatorii sintetici ai variaţiei se construiesc cu ajutorul unor medii simple

sau ponderate a abaterilor simple.

a) Abaterea medie liniară este o medie aritmetică simplă sau ponderată a tuturor
abaterilor absolute de la medie.
N
∑|x i −X|
d= i =1
N

Pentru serie cu frecvenţe absolute sau relative

p p
1
d= ∑ |x i−X|ni=∑ |xi −X|f i
N i=1 i=1

Abaterea medie liniară se exprimă în unităţile de măsură ale caracteristicii

şi arată cu cât se abat în medie valorile individuale de la valoarea lor medie.

Un dezavantaj este faptul că acordă aceeaşi importanţă tuturor abaterilor

individuale în condiţiile în care abaterile mai mari influenţează în mai mare
măsură gradul total de variaţie. Utilizarea modulului pentru diferenţe este
obligatorie altfel abaterea medie liniară ar fi zero.

∑ ( x i−X ) f i =∑ x i f i −X ∑ f i=X −X =0
b) Dispersia empirică(statistică)se mai numeşte varianţă.

Este dat de relaţiile:

-dacă seria este simplă:

N
1
σ 2= ∑ x −X ) 2
N i =1 ( i

- dacă este cu frecvenţe

31
 p p
1
σ 2= ∑ ( x −X ) 2 ni =∑ ( x i− X )2 f i
N i=1 i i=1

Dispersia se poate exprima şi cu ajutorul momentelor iniţiale. Dezavantajul

dispersiei este că are unităţile de măsură la pătrat şi nu permite compararea
simplă cu media care are unitatea de măsură la puterea întâia.

c) Abaterea medie pătratică sau abaterea standard statistică

sau abaterea tip este rădăcina pătrată din dispersie

-pentru serii simple

√
N
1
σ= ∑ ( x −X ) 2
N −1 i =1 i

Uneori se foloseşte o variantă corijată a acesteia în care se pune în locul lui N de

la numitor N -1sau N -a

√
N
1
σ 1= ∑ x −X )2
N−1 i=1 ( i

σ 1 - este mai adecvată la serii cu un număr mic de valori şi se arată că este o

funcţie de estimaţie absolut corectă pentru abaterea standard teoretică σ spre
deosebire de σ 1 de mai sus care este doar o funcţie de estimaţie corectă pentru
σ .Dacă N este foarte mare nu are importanţă care se utilizează.

Abaterea standard are totuş dezavantajul că nu permite compararea

variaţiei a două populaţii care se exprimă în unităţi de măsură diferite.

d) Coeficientul de variaţie.

Se mai numeşte şi coeficientul de [Link] exprimă, de obicei, în

procente şi permite compararea variaţiei chiar şi între populaţii diferite.

Se folosesc două variante.

-coeficientul de variaţie liniară.

32
 d
v l= 100 %
X

-coeficientul de variaţie pătratică.

σ
v p = 100 %
X

Serie normată (standard).Fie o serie statistică cu valorile x i cu media X si abaterea

standard σ Putem construi o altă serie având valorile zi calculate cu relaţia
x i −X
zi
σ

Această nouă serie repartiţie,statistică se numeşte serie normată sau standard.

Evident că media acestei noi serii Z=0 şi abaterea standard σ z =1 lucru

care se verifică uşor utiliyând definiţiile mediei şi abaterii standard.

Indicatori pentru asimetrie

Gradul de asimetrie se obţine prin compararea seriei date cu una simetrică cum ar
fi cea obţinută cu valorile unei caracteristici repartizate normal repartitia Gauss.

[Link] propune ca indicatori pentru asimetrie:

- asimetria absolută

a s =X−M 0

-coeficientul de asimetrie
X−M 0
C as=
σ

Dacă Cas=0, distribuţia este simetrică.

0<|C as|≤0 , 3 distribuţia moderat asimetrică

0 ,3<|C as|<1 distribuţia puternic asimetriă

33
3. Coeficientul Beta este definit ca valoare medie a seriei normate ataşată

seriei date indică:

( ) ( )
3 p 3
x −X x i− X
Y = i
3
β 1=∑
σ deci i=1 σ

Elemente de teoria selectiei

În urma analizării unor selecţii statistice,putem descoperi tipul legii de

probabilitate urmate de caracteristica cercetată relativ la o colectivitate
statistică.majoritatea acestor legi sunt familii de funcţii care depind de 1-3
[Link] acestor parametrii conduce la alegerea unei singure
funcţii din familie,care va descrie cel mai bine caracterizarea studiată.Valoarea
exactă a parametriloreste dificil de aflat,dar pe baza datelor de selecţie se caută
valori estimative ale acestora.
Evaluarea valorilor parametrilor unei legi de probabilitate prin mijloace
statistice se numeşte estimaţie statistică.
În general se utizează două tipuri de estimări pentru parametrii unei
variabile teoretice:estimări punctuale şi estimări cu ajutorul intervalelor de
î[Link] punctuală este un număr aproximativ aflat pe baza datelor
unei selecţ[Link] exemplu media aritmetică a datelor unei selecţii poate fi
considerată ca estimare punctuală a mediei variabilei aleatoare teoretice,asociate
caracteristicii cercetate într-o colectivitate statistică.Vorbim de estimarea unui
parametru printr-un interval de încredere,dacă acestui parametru i se asociază un
interval de numere reale,numit intrval de încredere,considerându-se ca valoarea
aproximativă a parametrului orice număr din acest interval.

Se numeşte funcţie de estimaţie sau estimator pentru parametru λ,fucţia

λ=λ ( X 1 , X 2 , .. . , X n )
de selecţie : cu ajutorul căreia se obţin informaţii despre
parametrul λ.

34
 Pentru aprecierea calitătii unei funcţii de estimaţie punctuale,relativă la un
parametru ,există diferite concepte, care dau ,uneori,şi denumirea metodei de
[Link] acestea amintim:consistenţa,corectitudinea,eficienţa,verosimilitatea
şi momentele identice.
~
Zicem că funcţia de estimaţie λ este o funcţie de astimaţie consistentă sau
estimator consistent pentru parametrul necunoscut λ, dacă pentru orice ε >0
~ ~ ~
lim P(| λ −λ|∠ε )=1
avem: n→∞ , adică λ = λ ( x 1 , x 2 ,. .. , x n ) p⃗ λ .
~ ~
valoarea numerică corespunzătoare λ = λ ( x 1 , x 2 ,. .. , x n ) se numeşte estimaţie
consistentă pentru parametrul λ.
~ ~
Funcţia de estimaţie λ = λ ( x 1 ,x 2 ,. .. , x n ) se numeşte funcţie de estimaţie
(estimator) absolut corectă (sau nedeplasată) pentru parametrul λ, dacă satisface
condiţiile:
~
i) M( λ ) = λ;
~
lim D2 ( λ )=0
ii) ii) n→∞
~ ~
valoarea numerică λ = λ (x1,x2,...,xn) se numeşte estimaţie absolut corectă pentru
parametrul λ.
~ ~
O funcţie de estimaţie λ = λ ( x 1 , x 2 ,. .. , x n ) se numeşte funcţie de estimaţie
(estimator) corectă (deplasată) pentru parametrul λ dacă satisface condiţiile:
~
i) M( λ ) = λ;
~
lim D2 ( λ )=0
ii) ii) n→∞ .
~ ~
valoarea numerică λ = λ ( x 1 ,x 2 ,. .. , x n ) se numeşte estimaţie corectă (deplasată)
pentru λ .
~ ~
Dacă λ = λ ( x 1 , x 2 ,. .. , x n ) este o estimaţie absolut corectă pentru parametrul
λ, atunci estimaţia este consistentă.
Exemplu: fie caracteristica X pentru care există momentul teoretic de ordinul
k,vk=M(Xk) şi fie o selecţie repetată de volum n. Atunci ştim că momentul de

35
 n
1
v k= ∑ X ki .
selecţie (statistic,empiric) de ordinul k este n i=1 Vom arăta că vk este o
estimaţie absolut corectă pentru momentul teoretic vk.

Pentru k=1 din exemplul precedent rezultă că media de selecţie X =v 1

este un estimator absolut corect pentru media teoretică M(X)=1.
Numim cantitate de informaţie (a lui Fisher) a unei selecţii de volum n
relativ la parametrul λ∈ R necunoscut valoarea

[( ) ],
2
∂ ln f ( X , λ
In( λ)=nM
∂λ

unde f(X, λ) este legea de probabilitate teoretică pe care dorim să o aflăm.

~
O funcţie de selecţie absolut corectă λ pentru parametrul λ verifică
inegalitatea
~ 1
D2 ( λ )≥
ln ( λ) ,

numită inegalitatea lui Rao-Cramer.

~ 1
e( λ )= ~
Mărimea ln( λ)D 2 ( λ ) se numeşte eficienţa estimatorului ~λ.
~ ~
λ = λ ( X ,..., X n ,i=1,k ,sunt
Spunem că estimatorii (funcţii de selecţie) i i 1
estimatori de verosimilitate maximă, respectiv pentru parametrii λ i ,i=1 , k ,
dacă ei realizează maximumul funcţiei de verosimilitate.
Găsirea estimatorilor de verosimilitate maximă revine la aflarea extremelor
funcţiei de verosimilitate. pentru simplificarea calculelor, de obicei, se consideră
logaritmul natural al funcţiei de verosimilitate:
n
log V ( x 1 ,...,x n ; λ1 ,..., λk )=∑ log f ( x i ; λ1 ,..., λk ).
i=1

36
Se calculează derivatele parţiale ale funcţiei logV, care egalate cu yero conduc la
∂ logV ∂ logV ∂ log V
=0 , =0 , . .. , =0 ,
sistemul ∂ λ1 ∂ λ2 ∂ λk numit sistemul de verisimilitate
maximă.
Fie X caracteristica cercetată, având funcţia de probabilitate f(x, λ) unde λ
este un parametru necunoscut. Am vazut ca uneori, pentru estimaţia valorii lui λ
este suficientă obţinerea unui interval, numit interval de încredere, a cărui
lungime să nu depăşeasca o valoare dată, în care se estimează că se află valoarea
reală a parametrului λ. Acest interval se determină pe baza datelor unei selecţii.
Fie x1,x2,...,xn aceste date reale, ca realizări numerice ale variabilelor statistice
X1,X2,...,Xn independente şi care urmează aceeaşi lege de probabilitate ca şi X.
Metoda intervalelor de încredere constă în găsirea a două funcţii de selecţie
λ1= λ1(X1,X2,...,Xn) şi λ2= λ2(X1,X2,...,Xn) aşa încât P( λ 1 < λ< λ2 )=1−α , cu a ∈(0 , 1) şi nu
depinde λ. Numarul α se numeşte probabilitate (coeficient sau nivel) de risc, iar
1- α se numeşte probabilitate (coeficient sau nivel) de încredere sau
confidenţială. Intervalul (λ1= λ1(X1,X2,...,Xn) ,λ2= λ2(X1,X2,...,Xn)) se numeşte interval
de încredere pentru parametrul λ.

Aplicatii

Problema 1

Un profesor îşi ia din catalogul unei clase mediile la matematică pe semestrul

trecut în vederea unor prelucrări statistice. Acestea sunt: 6, 7, 7, 5, 9, 8, 4, 10, 7,
5, 6, 6, 7, 8, 4, 4, 6, 5, 8, 6, 7, 5, 6, 9, 7.

37
 1) Să se completeze un tabel care conţine rubricile: Nota, Frecvenţa absolută,
Frecvenţa relativă, Frecvenţa Cumulată. Realizati reprezentarea în batoane
şi poligonul frecvenţelor.
2) Folosind datele din tabel precizati:
a. Câti elevi au note mai mici decat 5? Indicaţi procentul lor.
b. Câti elevi au note între 5 şi 7? Indicaţi procentul lor.
c. Câti elevi au note între 7 şi 10? Indicaţi procentul lor.
d. Reprezentaţi aceste date printr-o diagramă în forma unui disc, cu a),
b), c) indicate prin sectoare ale cercului.
3) Determinaţi media aritmetică, mediana, dispersia şi abaterea mediei
pătratice.

1)

7
6 6
5 5
4
4 Elevi
3 Elevi 3
2
1 2
0 1
4 5 6 7 8 9 10 0
4 5 6 7 8 9 10

2) a. 3 elevi au note sub 5. Acestia reprezinta 12%.

b. 10 elevi au note intre 5 si 7. Acestia reprezinta 40%.

c. 12 elevi au note intre 7 si 10. Acestia reprezinta 48%.

38
 <5
5-7
7-10

3) Media aritmetica = (4*3+5*4+6*6+7*6+8*3+9*2+10)/25=6.48

Mediana = 7

Dispersia = 2.48 (calculate tabelar)

Abaterea = 1.57

Problema 2

În cadrul laboratorului de matematica aplicata se considera aruncarea

simultana a doua zaruri de cate doi elevi si se inregistreaza suma punctelor
obtinute pe cele doua zaruri. Se arunca zarurile de 30 de ori. Completati un tabel
care contine urmatoarele coloane: Suma
5
4.5 obtinuta, Frecventa absoluta, Frecventa
4
3.5 relativa, Frecventa cumulata crescatoare.
3
Suma Alcatuiti diagrama in batoane. Calculati media,
2.5
2
1.5 dispersia si abaterea mediei patratica.
1
0.5
0
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

39
 Media = 7,033333333

Dispersia = 8,165567

Abaterea = 2,857545

Problema 3

La examenul de bacalaureat, cei 500 de elevi ai unui liceu au obtinut la

proba de matematica rezultatele din tabelul alaturat. Sa se alcatuiasca histograma
si poligonul frecventelor. Calculati media, dispersia si abaterea mediei patratica.

200
200
180
180
160
160
140
140
120
120
100 Medii
100 Medii
80
80
60
60
40
40
20
20
0
0
5-6 6-7 7-8 8-9 9-10
5-6 6-7 7-8 8-9 9-10

Problema 4

40
 Un profesor a corectat la examenul de admitere la liceu 150 de lucrări.
Făcând media notelor a obţinut 6.40. Un coleg i-a atras atenţia că nu a adunat
punctul acordat din oficiu la fiecare lucrare. Ce medie va obţine la lucrări după
adăugarea acelui punct?

Media 6.40 s-a obţinut împărţind suma notelor la 150.

Deci N=150∙6,40=960. adunând câte un punct la fiecare lucrare, suma notelor va

deveni 960+150=1110, iar noua medie este 1110:150=7.40, adică cu un punct mai
mare, ceea ce era de aşteptat.

Problema 5

Doi elevi lucrează la matematică câte cinci ore pe zi. pentru rezolvarea unei
probleme, un elev are nevoie de 25 de minute, iar celălalt elev de 30 de minute.
Care este timpul mediu consumat pentru rezolvarea unei probleme?

5⋅60 5⋅60
=12 =10
În patru ore primul elev rezolvă 25 probleme, iar al doilea elev 30
probleme.
12⋅25+10⋅30
ma= =27 .2
Timpul mediu va fi media aritmetică ponderantă : 12+10

2
mh = =27 . 2
1 1
+
Altfel se calculează media armonică 25 30

Problema 6

Determinaţi modulul şi mediana seriilor statistice următoare:

41
 Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Numar de elevi 0 0 0 14 30 20 55 49 4 8

Modulul M0=7,

deoarece nota 7 a fost obţinută de numărul cel mai mare de elevi: 55.

Pentru calculul medianei ordonăm crescător frecvenţele:

0,0;0;4;8;14;20;30;49;55.

Sunt zece frecvenţe, deci caracteristicile celei de-a 5-a sau a 6-a frecvenţe adică
frecvenţei 1 reprezintă mediana.

deci Me=10 sau Me=4

Problema 7

Fie seria statistică în care elevii sunt înregistraţi în ordinea crescătoare a

inaltimi lor:

Inaltim [1,60;1,65) [1,65;1,70) [1,70;1,75) [1,75;1,80) [1,80;1,85) [1,85;1,90)

e
Număr 6 10 24 9 4 3
de elevi

Al câtelea elev are inaltimea 1,75 m? Ce inaltime are, cu aproximaţie, al 30-lea

elev?

Inaltimea 1,75 se află în grupa [1,75;1,80) şi este primul elev din grupă. Rezultă că
este al 6+10+24+1=41-lea elev.

Al 30-lea elev se află în grupa [1,70;1,75) .

42
 1. 75−1 . 70
=1. 73 m
El va avea inaltimea: t=1,70+14∙24 .

Problema 8

Determinaţi modulul şi mediana următoarei serii statistice:

xi 10-20 20-40 40-60 60-80 80-120 Peste 120

ni 30 45 70 20 10 3

x i= distanţa în km de la locul de muncă al unui salariat

ni = numărul de salariaţi

40+ 60
M 0= =100
2

Frecvenţele se pot ordona astfel:3,10,20,30,45,70

22+30
=26
Caracteristica corespunzătoare frecvenţei: 2 reprezintă mediana,deci:
15+92
=53 , 5
2

43
Bibliografie

1. Acu, D.,Dicu, P., Acu, M., Acu, A.M., Matematici aplicate în economie, Vol III,
Editura Unversitaţii „ Lucian Blaga” din Sibiu, 2003

[Link] Biji, Elena Biji, Statistică Teoretică, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti,1979

[Link] Cheşcă,Dragoş Constantinescu,Statistică Matematică şi Calculul

Probabilităţilor pentru gimnaziu şi liceu,Editura Teora ,1998;

[Link]. [Link] şi [Link],Teoria Probabilităţilor şi Statistică

Matematică,Editura Didactică şi Pedagocică,Bucureşti,1980.

44