“Şirul Fibonacci şi numărul de aur“

Profesor: Bokor Cristina

Liceul Tehnologic “Dumitru Dumitrescu” Buftea

 Şirul lui Fibonacci – Prezentare generală
In anul 1202, Fibonacci a participat la un
concurs de matematica în Pisa. Problema
propusa concurenţilor a fost celebra
“Problemă a iepuraşilor” lui Fibonacci.

0, Plecând de la o singura pereche de iepuri

1, 1 şi ştiind că fiecare pereche de iepuri
, 2, produce în fiecare luna o nouă pereche de
3, 5 iepuri, care devine “productivă” la varsta
, 8,
13, de 1 lună, calculaţi câte perechi de iepuri
21, vor fi după n luni. (de asemenea se
34, consideră că iepurii nu mor în decursul
55,
89,
respectivei perioade de n luni)
144
233  Să notam Fn numărul de perechi de iepuri după n luni. Numarul de
377 perechi de iepuri după n+1 luni, notat Fn+1, va fi Fn (iepurii nu mor
....
niciodata!), la care se adaugă iepurii nou-nascuţi. Dar iepurasii se
nasc doar din perechi de iepuri care au cel puţin o lună, deci vor fi Fn-1
perechi de iepuri nou-nascuţi.
  Obţinem astfel o relaţie de recurenţă: (reprezentată şi prin
diagrama de mai jos )

0 pentru n  0
F n   1 pentru n  1
F n  1  F n  2 pentru n  1

0,
1, 1
, 2,
3, 5  Şirul lui Fibonacci este un şir de numere în care fiecare
, 8, termen, începând cu al treilea, este suma celor două dinaintea sa.
13,
21,
34,  Această relaţie de recurentă reprezintă regula care generează
55, termenii şirului Fibonacci :
89,
144  0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377,
233
377
....
610, 987, 1597, 2584, 4181, 6765, 10946, 17711, 28
657, 46368, 75025, 121393, 196418, 317811…
 Raportul de aur = raportul între oricare doi termeni
consecutivi din şirul Fibonacci = Φ = 1,61803398874

 numit şi secţiunea de aur, (proporţia de 5

 1,676
aur, numărul de aur) notat cu litera 3
8
greaca Φ (phi majuscul) sau φ (phi  1,618
5
0,
minuscul), reprezintă primul număr 13
1, 1 iraţional descoperit şi definit în istorie. 8
 1,628
, 2,
3, 5 21
 1,615
, 8,  Valoarea aproximativă: 13
13, 34
21,  Φ =φ= 1,61803398874…  1,619
34, 21
55, 55
 1,617
89,
144
 Raportul de aur se regaseşte peste tot 34
233 în lumea înconjuratoare, de la lumea 89
 1,618
377
....
plantelor la animale, de la macrocosmos 55
la molecula ADN şi deci implicit şi în ..........
creaţia umană. 377
 1,618
233
  Johannes Kepler (1571 – 1630), celebrul matematician şi astronom german, a fost cel
care a arătat că numărul de aur este limita către care converge raportul a două numere
Fibonacci consecutive:
 Dacă am lua un număr și mai mare Fibonacci, raportul lor se apropie și mai aproape de
Fn  1
Phi.
lim    1,618033988.
n Fn 

Demonstraţie matematică:
 a) Daca numărul de aur este egal pentru oricare raport de doi termeni consecutivi

0, raportul dintre F(i) și F(i +1) va

1, 1 fi aproape la fel ca și a
raportului de F(i +1) și F (i +2)
, 2,
3, 5
, 8,  b) Relaţia Fibonacci pentru 3 numere vecine : F (i +2) = F (i +1) + F (i)
13,
21, Inlocuim cele 2 relatii: b) în a)
34,
55,
89,  Putem înlocui :
144
233
377  și apoi avem o ecuație doar în termeni de X :
....  sau avem ecuaţia echivalentă :

ceea ce conduce la o ecuaţie de gradul doi: a cărei soluţie pozitivă este numărul sau proporţia de
aur:
1 5 1 5
  1,618033988...   0,618033988...
2 2
0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,  Se observă că aceaste serii de fracțiuni reprezintă doar raporturi de numere succesive Fibonacci care
este cu aproximaţie egal cu :
34,
55,
89, φ= ….. ….= 1,618034
144
233
377
.... Ф= ……..= 0,618034
 Eroare, coincidenţă sau perfecţiune?
φ , φ2 şi 1/ φ, au exact aceleasi zecimale: .....,61803398874…
φ= n / (n-1) = 1,6180339 (n numărul de termen în şir)
F ( n) 1 5
    1,618033988...
F ( n  1) 2
1 F ( n  1) 1 1 5
    0,618033988......
 F ( n) 1 5 2
0, 2
1, 1 2  2,618033988.....
, 2,
3, 5
, 8, Diagrama raportului de aur
13, 2,5
2
21,
34, 2 1,666666667
55,
1,5
Φ=1,618

89, 1,5
1,6 1,625 1,615384615 1,619047619 1,617647059
144
1
233
377 0,5
....
0
00 10 20 30 40 50 60
Valorile sirului
 Demonstraţie geometrică
 Numărul de aur φ este raportul care rezultă când un segment de
dreaptă este împărţit în două părţi, astfel încât raportul dintre întregul
segment şi segmentul mai mare să fie egal cu raportul dintre segmentul
mai mare şi cel mai mic rezultat.
 Vom spune că două segmente a si b sunt în raportul de aur, dacă și numai dacă:

c c  ab
0,
c a ab a b a
1, 1      1 
, 2, a b a b a b a b
3, 5
, 8, ceea ce conduce la o ecuaţie de gradul doi:  2   1  0 a cărei soluţie
13, pozitivă este numărul sau proporţia de aur:
21,
34, F ( n) 1 5
   1,618033988...
55, F (n  1) 2
89,
144
233
377
....
 Şirul lui Fibonacci în natură:
. 1) Constatam ca proportia de aur are legatura cu cele 5
solide platonice (tetraedrul, cubul, octoedrul, dodecaedrul si
icosaedrul , toate acestea reprezinta baza lumii materiale), unde
orice unghi şi orice latură atinge sfera şi cubul

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
[Link] 4 feţe, 6 muchii şi 4 colţuri;
1442. hexaedru (cub) 6 feţe, 12 muchii şi 8 colţuri;
2333. ctaedru 8 feţe, 12 muchii şi 6 colţuri;
3774. dodecaedru 12 feţe, 30 muchii şi 20 colţuri;
....
5. icosaedru 20 feţe, 30 muchii şi 12 colţuri.
ARE LEGATURA CU PENTAGRAMA?

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 2) Geometria fractală
Un fractal este orice formă ale cărei
părți componente, atunci când
sunt mărite, prezintă tot atâtea
detalii ca și întregul.

Fractalii sunt forme auto-

0, similare, aceasta însemnând că
1, 1 structura întregului sistem e deseori
, 2,
reflectată în fiecare porţiune a sa.
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 3) Dreptunghiuri şi spirale Fibonacci
 Pornind de la două mici pătrate alăturate, cu laturile egale cu unitatea
1, se poate desena deasupra lor un altul cu latura 2 (=1+1). In
continuare se poate alipi un alt pătrat cu latura 3, iar dedesubt unul cu
latura 5, ş.a.m.d. Se obţine astfel o dispunere a numerelor Fibonacci
într-un set de pătrate şi dreptunghiuri, acestea din urmă având ca
lungime a laturilor două numere Fibonacii consecutive. De fapt avem de
a face cu dreptunghiuri de aur, raportul laturilor acestora fiind egal
cu numărul phi.
0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233 Cum laturile pătratelor iniţiale se află în raportul de aur, rezultă că
377
.... spirala se depărtează de centrul său în raportul j = 1,618 după
fiecare sfert de “rotaţie”, astfel încât la fiecare rotaţie completă
punctele spiralei se află faţă de centru la o distanţă de j 4 = 1,6184
= 6,854 mai mare
 4) Spirala logaritmică
 Spirala logaritmică relevă
mecanismul creșterilor organice, în
sensul că, pentru orice dreaptă care
trece prin pol și intersectează spirala și
pentru orice patru puncte succesive
de intersecție, A, B, C, D, alese ca în
figura alăturată, are loc relația:
0,
1, 1  AB + BC = CD.
, 2,
3, 5
, 8,
- unicul tip de spirală care nu-şi
13, modifică forma pe măsură ce creşte.
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 5) Unghiul de aur (de 222, 5 grade)
 Ideea dispunerii frunzelor in acest sens pleaca de la considerarea unghiului
de aur de 222,5 grade, unghi care impartit la intregul 360 de grade va da ca
rezultat cifra 0.61803398..., cunoscuta ca ratia sirului lui Fibonacci


137,5°
0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21, 137,5°
34,
55, Mărimea importantă ce caracterizează poziția frunzelor este
89,
144
unghiul la care cresc două frunze succesive. Acest unghi - numit unghi
233 de divergență - s-a dovedit a fi aproximativ constant și este, de regulă, în
377 jurul valorii de 137,5°, unghi aflat în legătură cu secțiunea de aur.
....
Unghiul care împarte o rotație completă într-o secțiune de aur este
360°/φ = 222,5° (aproximativ), unghi care depășește o jumătate de cerc.
Măsurat în direcție opusă, unghiul are valoarea 222,5° - 180° = 137,5°
și este numit, uneori, unghiul de aur.
 Aşezarea frunzelor în jurul
tulpinii plantelor şi unghiul
de aur
( frunzele unor plante pot fi dispuse astfel
încat să ocupe un cât mai mic spatiu si sa
obtină un cât mai mult soare.

0,
1, 1
, 2,
• raţia şirului lui Fibonacci.
3, 5
, 8, 222,5 / 360 = 0,61803398.
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 6) Dispunerea ramurilor copacilor
 Tot ceea ce vedem in jurul nostru, de la micile organisme
unicelulare, la organismele pluricelulare, de la structurile simple
monoatomice, la structurile foarte complexe respectă principiul de
bază al geometriei Divine, are la bază acel şir al lui Fibonacci
raportul de aur: Phi
0,  - Relația dintre grosimea de ramuri și trunchi, sau între ramurile
1, 1 principale și secundare
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 7) Aspectul unui ananas
-formarea mai multor spirale

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
.... ananasul are 8 spirale in sensul acelor de
ceas si 13 in sens invers.
 8) Numărul petalelor al multor flori face parte din secvenţă

0,
1, 1 (de exemplu: crinii şi irişii au 3 petale, pintenul cocoşului are
, 2,
3, 5
5, nemţişorii au 8 petale, gălbenelele au 13, ochiul boului poate
, 8, avea 21, în timp ce margaretele pot avea 34, 55 sau chiar 89 de
13, petale)
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 9) Aşezarea seminţelor pe mai multe spirale

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
.... •La floarea soarelui se pot observa doua randuri de spirale in sens
invers. Numarul de spirale nu este acelasi in fiecare sens. Potrivit
soiului, acest numar poate fi 21 si 34 sau 34 si 55, uneori 58 si 89.
 Construcţia oului Formarea coarnelor

0,
1, 1
, 2, Desfăşurarea ramurilor unei ferigi
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....

Spiralele cochiliilor
 Amprenta umană Urechea umană

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89, În multe dintre Dacă împărțim intervalul 0°C - 100°C -
144 amprentele umane apar
233
corespunzător punctului de solidificare, respectiv
curbe asemănătoare punctului de fierbere a apei - în secțiunea de
377
spiralei logaritmice, de aur, obținem valoarea de aproximativ
....
unde și metafora 38,1°C, aceasta fiind temperatura organelor interne
„semnătura a lui din corp, cu alte cuvinte temperatura la care se află
Dumnezeu în creație“. apa în interiorul unui organism uman viu.
 10) Fibonacci şi corpul uman
 Dacă privim mâinile unui om, constatăm alte coincidenţe poate, ce ne
amintesc de faimosul şir. Avem 2 mâini, cu 5 câte degete, fiecare având 3
falange separate prin două articulaţii. Coincidenţă sau nu, aspectul este
interesant, cu atât mai mult cu cât dacă măsurăm lungimea oaselor
degetelor, se pare că raportul dintre osul cel mai lung şi cel din mijloc, ca şi
raportul dintre osul mijlociu şi cel mai scurt din vârf reprezintă proporţia de
aur phi. In medie, dimensiunile falangelor sunt: 2 cm, 3 cm, 5 cm, iar în
0, continuare osul palmei are circa 8 cm (2, 3, 5, 8 sunt numere din secvenţa
1, 1 Fibonacci).
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
  11) Secțiune de aur se regăsește în activitatea inimii, în
raportul dintre presiunea sistolică și cea diastolică a sângelui, care
este apropiat de 1,61.

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144 Câtul dintre lungimea parţi de jos
233 a corpului omenesc, masurată de
377
....
la ombilic pană la tălpi, şi partea
de sus, masurată din creştet până
la ombilic este numărul de aur.
 13) Raportul laţimilor dinţilor : φ = b / a = 1,618
c

a b

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
14) În viziunea lui Leonardo da Vinci
Leonardo da Vinci îl
dimensionează pe om în centrul
universului, să fie înscris într-un
cerc și un pătrat. (patratul utilizat
în întreaga arhitectura
clasica, utilizarea de unghi de 90 °
și simetria sunt elemente de
bază. Este un studiu cu privire la
proporționalitatea corpul uman
anatomic şi idealul de frumusete.
0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55, In acelaşi timp, faţa umană este
89,
144
caracterizată din punct de vedere estetic prin
233 câteva dimensiuni principale: distanţa dintre
377 ochi, distanţa dintre gură şi ochi, distanţa
.... dintre nas şi ochi, dimensiunea gurii. In
estetică se apreciază că faţa este cu atât mai
plăcută ochiului cu cât aceste dimensiuni
respectă mai bine secvenţa lui Fibonacci.
 15) Pictură

 Proporţia divină a condus la

construirea dreptunghiului de
aur, în care raportul laturilor
este egal cu numărul de aur.
0, Acest tip de dreptunghi este
1, 1
, 2, considerat ca fiind deosebit de
3, 5
, 8, estetic şi ca urmare a fost şi
13,
21,
este intens utilizat în
34, arhitectură şi artă.
55,
89,  Spre exemplu se consideră că
144
233 faţa Giocondei lui da Vinci se
377
.... încadrează într-un dreptunghi
de aur complet închis , la fel ca
restul de aceleași proporții.
 16) Marile construcţii antice-punerea în proporţie a lucrărilor în arhitectură

 Piramidele sau temple şi catedrale, respectă de asemenea proporţia

fidelă a acestui număr de aur. El reprezintă armonia şi perfecţiunea în
creaţie.
 Sectiunea de aur reprezinta unitatea de baza dupa care au fost
construite multe lucruri din natura sau cea mai mare creatie a naturii:
omul.
 în construcţia Parthenonului din Atena construit in anii 447-432
0,
1, 1 Î.Hr se regăsesc cel puţin două astfel de dreptunghiuri.
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 Piramidele din Egipt, construite cu patru mii ani înainte de
Fibonacci păstrează un raport de aur .
-Raportul dintre lungimea unei fețe (apotema) a marii piramide
şi distanța de la același punct la centrul exact al bazei piramidei
este de aproximativ 1,6. Este o chestiune de dezbatere dacă
acest lucru a fost "scopul" de a fi numărul secțiunii de aur sau
nu.
0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 17) Piramida numerelor este formata din coeficienții
binomului Newton

Pentru orice n

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 18) Formarea norilor, a curenţilor de aer

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
Formarea valurilor
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 19) EXEMPLE DIN LUMEA ANIMALELOR

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34, Ochii, gatul, aripioara
Toate elementele Sectiunile corporale
55, si alte puncte
89, faciale esentiale ale ale furnicii sunt
marcante ale
144 tigrului sunt definite la punctele
233
fizionomiei pinguinului
amplasate la de divizare ale riglei
377 sunt amplasate
intretaierea grilei gradate in raporturi
.... proportional, dupa
divizate dupa PHI! de PHI!
rigla divizata in
raporturi constante
PHI!
  20) Molecula de ADN masoara 34 angströmi (A) în lungime si 21 A
latime, raportul lungime-lățime fiind foarte apropiat de φ pentru fiecare
ciclu complet al elicei duble a spiralei sale. 21 si 34 fac parte din “şirul
lui Fibonacci“.

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 21) Desen
Utilizarea raportului φ in designul de logo nu trebuie sa para in
acest caz deloc surprinzatoare

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
GRUPO BOTICÁRIO NATIONAL GEOGRAFIC
 APPLE
TOYOTA

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
PEPSI COLA
 22) Geografie
Centrul energetic anahata planetară (alături de celelalte centre) a început să-şi
mărească activitatea odată cu intrarea sistemului solar într-un alt spaţiu
vibraţional, numită impropriu „centura fotonica”.
Marginea „centurii fotonice” a fost atinsă la sfârşitul anilor 70 ai secolul trecut.
Acest lucru a determinat o serie de modificări la nivelul structurii energetice
planetare şi, implicit, asupra omului şi structurilor sociale.

În aria centrului energetic sunt opt ţări implicate (Grecia, Albania, Bosnia-
Herţegovina, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, România), însă ţării noastre îi
revine cea mai mare importanţă (dar şi cea mai mare responsabilitate).
0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 23) Ce părere aveti despre crop circles?
Formele geometrice din lanurile de grâu? Au apărut iniţial pe
suprafeţe restranse în SUA şi Marea Britanie, ca ma apoi sa se
extindă în Mexic, Elveţia, Austria, Scoţia şi multe altele.

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144 Nimeni nu stie cine este autorul lor şi
233
377
cum apar. Ciudat e faptul că aceste
.... forme sunt de dimensiuni foarte mari
şi precizia lor nu ar putea fi "dirijată"
decat din avion, elicopter, cel puţin
100 m deasupra solului.
 24) Matematică distractivă...
 - luati oricare trei numere adiacente din
secventa, ridicati la patrat numarul din mijloc, inmultiti
pe primul cu al treilea numar. Diferenta dintre cele
doua rezultate e intotdeauna 1.
0,
 - luati oricare patru numere adiacente din secventa.
1, 1 Inmultiti numerele din capete. Inmultiti pe cele din
, 2,
3, 5 interior. Primul rezultat va fi mai mare sau mai mic cu
, 8,
13,
1 decat al doilea rezultat.
21,
34,
 - suma a oricare zece numere adiacente e egala cu
55, al saptelea numar din secventa inmultit de 11 ori.
89,
144
233
377
....
 25) …Programare…în pseudocod
Se consideră algoritmul de mai jos, descris în pseudocod.
Se citşte un număr natural. Să se afişeze primii n termeni ai şirului Fibonacci.

 Se observă că şirul începe cu valorile 1 si 1 , după

care, fiecare nouă valoare se obţine prin adunarea ultimelor
două valori:
 F(1)=1
0,
1, 1  F(2)=1
, 2,
3, 5
 F(3)=F(2)+F(1)=1+1=2
, 8,  F(4)=F(2)+F(3)=1+2=3
13,
21,  F(5)=F(3)+F(4)=2+3=5
34,
55,  ……………….
89,
144  F(n)=F(n-1)+F(n-2)
233
377
 Şirul se formează după urmatoarea formulă:
....

F (n) = 1 dacă n = 1 sau n = 2

F (n-1) + F (n-2) dacă n > 2
 Algoritmul de rezolvare

 citeste N; //Citim pe n (numarul de termeni)

 f1=1; f2=1; // iniţializăm primii 2 termeni
 daca (N<=2) atunci scrie 1;
0,
1, 1  altfel pentru i=3, N executa // Cît timp trebuie să se parcurgă cei n termeni
, 2,
3, 5
 {
, 8,  F=f1+f2; //calculăm noua valoare până când i>n
13,
21,  f1=f2 ; //pregătim noua pereche
34,
55,  f2=F;
89,
144  scrie F;
233
377
 }
....
 Parcurgerea programului:

 Presupunem că s-a citit n=10. Iniţial f1=1; f2=1; i=3.

Urmărim paşii ciclului:

Pas1: i<=n, 3<=10? Da  F= f2 + f1, F=1+1=2;  f1 = f2 , f1=1; f2 = F, f2=2; i=4
Pas2: i<=n, 4<=10? Da  F= f2 + f1, F=1+2=3;  f1 = f2 , f1=2; f2 = F, f2=3; i=5
Pas3: i<=n, 5<=10? Da  F= f2 + f1, F=2+3=5;  f1 = f2 , f1=3; f2 = F, f2=5; i=6
0, Pas4: i<=n, 6<=10? Da  F= f2 + f1, F=3+5=8;  f1 = f2 , f1=5; f2 = F, f2=8; i=7
1, 1 Pas5: i<=n, 7<=10? Da  F= f2 + f1, F=5+8=13;  f1 = f2 , f1=8; f2 = F, f2=13; i=8
, 2, Pas6: i<=n, 8<=10? Da  F= f2 + f1, F=8+13=21;  f1 = f2 , f1=13; f2 = F, f2=21;
3, 5 i=9
, 8,
Pas7: i<=n, 9<=10? Da  F= f2 + f1, F=13+21=34;  f1 = f2 , f1=21; f2 = F, f2=34;
13,
21,
i=10
34, Pas8: i<=n, 10<=10? ? Da  F= f2 + f1, F=21+34=55;  f1 = f2 , f1=34; f2 = F, f2=55;
55, i=11
89, Pas9: i<=n, 11<=10? ? NU  abandonează ciclul
144
233
377
....
 Matricea de variaţie a valorilor în memorie:

n f1 f2 F i=3
10 1 1 2 4
1 2 3 5

0, 2 3 5 6
1, 1
, 2, 3 5 8 7
3, 5
, 8, 5 8 13 8
13,
21,
34,
8 13 21 9
55,
89, 13 21 34 10
144
233 21 34 55 11
377
....
11>10 Iese din bucla
 26) Recursivitatea în cascadă
Sa analizăm algoritmul pentru calculul şirului Fibonacci în varianta
iterativa şi în varianta recursivă.

 fibo1, fibo2 = elementele initiale

 Date de intrare : n = câte elemente ale sirului lui Fibonacci vor fi
calculate
 Date intermediare : i = contor care numara elementele generate
Date de ieşire : fibo3 = elementul generat
0,
1, 1  Algoritmul constă în generarea celui de-al treilea element
, 2, (fibo3) cunoscându-le pe precedentele două ( fibo1 si fibo2), după
3, 5 care fibo1 fibo2 si fibo2 fibo3
, 8,
13,
21, fibo(0) =0
34, fibo(1) =1
55,
fibo(2)=
89,
144 fibo(0)+fibo(1)=0+1=1
fibo(3)

Recursiv
Iterativ

233
377 =fibo(1)+fibo(2)=1+1=2
.... fibo(4)=
fibo(2)+fibo(3)=1+2=3
………….
fibo(n) = fibo(n-2)+fibo(n-1)
 27) PROGRAM C++ (varianta iterativa)
 #include<iostream>
 using namespace std;
 int main(){
 // n – numarul de elemente;
 // i – contor i€[3,n], deoarece primele doua elemente sunt a1 1 si a2 1;
 // fibo1, fibo2, fibo3 – elementele şirului lui Fibonacci

0,  int n, fibo1=1, f ibo2=1, fibo3, i;

1, 1  cout<<"n="; cin>>n;
, 2,
 cout<<fibo1<<" "<<fibo2<<" ";
3, 5
, 8,  for (i=3; i<=n; i++) // se genereaza un nou element
13,
 {
21,
34,  cout<<fibo3<<" ";
55,
 fibo1=fibo2;
89,
144  fibo2=fibo3;
233
 }
377
....  return 0;
 }
 VARIANTA RECURSIVĂ
Se defineşte şirul lui Fibonacci, prin funcţia fibo:N N:
0 pentru n=0;
fibo(n)= 1 pentru n=1
fibo(n-1)+fibo(n-2) pentru i>1

 #include<iostream>
 using namespace std;
 int n; //n- variabilă globală
 int fibo(int n)
 { // n- este declarat variabila n ca variabilă locală
0,
1, 1  if (n==0)
, 2,  return 0;
3, 5
 else
, 8,
13,  if (n==1)
21,  return 1;
34,
 else
55,
89,  return fibo(n-1)+fibo(n-2);
144  }
233
377  int main()
....  { // n – numarul de elemente (variabila globala);
 cout<<"n="; cin>>n;
 cout<< "Termenul "<< n<< " al sirului lui Fibonacci este"<<f ibo(n);
 return 0;
 Pentru calculul lui fibo(n) este necesar sa se cunoasca fibo(n-1)
fibo(n si fibo(n-2), deci se
execută autoapelul de două ori în cazul general.
Parametrii acestor functii sunt depusi în stivă. Procedeul continuă pâna când este calculat
fibo(n
fibo(n-1), apoi se reia calculul pentru fibo(n-2).
Acest lucru este extrem de ineficient pentru valori mari ale lui n.
Acest tip de recursivitate este un exemplu în care programul iterativ este mult mai eficient
decât programul recursiv.

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
 O astfel de recursivitate se numeşte recursivitate
în cascadă deoarece se reapelează.

 Adâncimea recursivităţii pentru apelul fibo(4) este 9:

 Dacă notăm cu ar(n) adâncimea recursivităţii pentru
apelul fibo(n) observăm că:
 ar(1)= ar(0)=1
0,  ar(2)=1+ ar(1)+ ar(0)=1+1+1=3
1, 1
, 2,  ar(3)=1+ ar(2)+ ar(1)=1+3+1=5
3, 5
, 8,
 ar(4)=1+ ar(3)+ ar(2)=1+5+3=9
13,  …….
21,
34,  ar(5)=1+ ar(4)+ ar(3)=1+9+5=15
55,  ar(6)=1+ ar(5)+ ar(4)=1+15+9=25
89,
144  ar(7)=1+ ar(6)+ ar(5)=1+25+15=41
233
377
 ……………
....  ar(n)=1+ ar(n-1)+ ar(n-2)
 Concluzii:
 Acest şir este o adevarată minune care captează atenţia cercetătorilor şi
îi face să înţeleagă mult mai uşor cum evoluează natura.
 Abordarea interdisciplinară a conţinuturilor specifice programării nu se
pot forma exclusiv, ci „împletită” cu maniera transdisciplinară, iar ca
metode eficiente s-au dovedit a fi studiu de caz.
 Prin abordarea interdisciplinară al acestui subiect, elevii în proporţie de
0,
1, 1
85% au realizat portofolii cu toate activităţile de învăţare pe care le-am
, 2, propus, au creat pagini web pentru a prezenta aspectele teoretice ale
3, 5 şirului Fibonacci
, 8,
13,  Însã, cu privire la aspectul abordat în lucrarea de faţã, un elev n-ar
21, fi putut sã înţeleagã atât de bine partea de programare la ceea ce
34, înseamnã „şirul Fibonacci” dacã n-ar fi identificat-o din realitate.
55,
89,  Scopul folosirii acestei metode în lecţiile care vizeazã matria vie, este
144 de a stimula curiozitatea şi interesul elevilor pentru ceea ce înseamnã
233
377
esenţa vieţii.
....  Înţelegerea fenomenelor naturale îi poate ajuta sã treacã mai uşor peste
greutatea rulării programelor la informatică.
  Sintetizând constatările realizate pe parcursul activităţii, am putut
desprinde următoarele concluzii:

 învăţarea activă (participarea la dialog, la conversaţie în

cadrul lecţiilor) înseamnă mult mai mult decât învăţarea pur
receptivă (profesorul predă, elevii ascultă sau ascultă şi
notează).
0,  Înainte de a începe investigaţia am considerat că este necesară
1, 1 reactualizarea noţiunilor teoretice din alte domenii ce stau la
, 2, baza culturii generale, selectând fapte şi întâmplări din universul
3, 5 apropiat copiilor.
, 8,
13,  Suportul ilustrativ şi textual al lecţiilor a constituit un real sprijin
21, acordat copiilor ajutându-i să-şi formuleze propiile opinii pentru
34, activităţile de învăţare primite.
55,
 Grupându-le astfel, am putut să-mi delimitez aria experienţelor şi
89,
144 să acţionez în vederea conştientizării utilităţii unor noţiuni de
233 programare în alte domenii de studiu:
377 stiinta, muzica, arhitectura, natura, astronomie, corpul
.... uman, animale, plante, sistem solar si implicit in arta.
  Succesul unei lecţii depinde de conţinutul ei, de construcţia ei, de
metodele de predare, de personalitatea şi de conduita
profesorului (măiestria lui pedagogică, autoritate personală, stilul
activităţii de lucru), de respectarea particularităţii individuale ale
copiilor.
 Repetarea şi insistenţa în acţiunile utile îi creează deprinderi şi
obişnuinţe care treptat se vor transforma în trăsături de caracter
0,
1, 1 precum perseverenţa, conştiinciozitatea, dragostea de muncă şi
, 2, cooperarea.
3, 5
, 8,  Dacă apare un motiv mai puternic ( de exemplu un joc pe
13, calculator, site-uri de socializare, yahoo messenger) elevul poate
21,
34, neglija sarcinile respective chiar ar putea renunţa uşor la
55, efectuarea îndatoririlor.
89,
144  Depăşirea acestor dificultăţi cere efort şi staruinţă şi dacă nu se
233
377
străduieşte suficient, se preocupă de lucruri
.... minore, lăturalnice, apar o serie de trăsături negative cum ar fi:
superficialitatea, nepăsarea, îngâmfarea şi miciuna.
 Avantajele pe care le reprezintă proiectele transdisciplinare
faţă de activiţile didactice le voi prezenta în continuare, prin
analiză comparativă:

0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....
  Ideea realizarii site-ului a aparut din necesitatea structurării si
abordarii cu usurinta a informatiilor privind modul de
prezentare a noţiunilor generale despre tot capitolul “Şirul
Fibonacci” şi modul de aplicare a acestora la informatica

 Realizarea site-ului prezintă o serie de avantaje:

 posibilitatea de a expune intr-un singur loc şi intr-un
0, timp foarte scurt majoritatea documentelor;
1, 1  posibilitatea de a adauga noi documente şi de a
, 2,
3, 5
modifica documentele existente;
, 8,  realizarea formularelor webdesign permite primirea
13, feedback-ului, cu resurse de timp si materiale minime.
21,
34,  elevilor le va plăcea mai mult procesul – si vor învăţa
55, probabil mai mult – dacă vor accepta să se implice
89, activ, decât dacă vor fi nişte observatori dezinteresaţi, care
144 nu au o opinie sau un interes, în rezolvarea problemelor în
233 cauză.
377
....
Site-ul meu cu lecţii în C++
 Surse de inspiraţie:

[Link]

[Link]
0,
1, 1
, 2,
3, 5
, 8,
13,
21,
34,
55,
89,
144
233
377
....