Suedia

Denumirea oficială: Regatul Suediei

Capitala: Stockholm (1,5 mil. loc.)
Limba oficială : suedeza
Suprafaţa: 450.000 km2
Locuitori : 8,7 mil. (19loc. / Km2)
Religia : protestantism 95 %; catolicism, ortodoxism
Moneda : krona
Forma de guvernământ: regat
Ziua naţională: 30 aprilie

Geografie: S. este aşezată în N Europei, în Pen. Scandinavă: Limite: Norvegia (V şi N),

Finlanda, M. Baltică (E), Strâmtoarea Kattegat (V). G. Fizică: S. ocupă cea mai mare parte
din Pen. Scandinavică şi numeroase insule în [Link]ă (Gotland, 3.200 km2 şi Oland 1.350
Km2) şi în G. Botnic. În V ţării se află Alpii Scandinavici (vf. Kebnekaise, 2.122 m alt.) care
coboară spre V, într-un podiş (Pod. Norrland). Litoralul Mării Baltice este crestat de fiorduri.
În sud-est de-a lungul coastei sunt câmpii cu morene glaciare şi depresiuni lacustre; mai spre
sud, câmpia Gotaland, mai joasă, cu mlaştini şi lacuri; câmpia vălurită Scania, în extremitatea
sudică. Gheţarii au lăsat urme evidente: văi glaciare, lacuri (peste 90.000 de lacuri, mai mari:
Vanern de 5.585 Km2, Vatern de 1.900 km2 etc.). Ape: râurile S. au un curs paralel şi se varsă
în Marea Baltică şi [Link]. În strâmtoarea Kattegat se varsă Gota. Clima: este în cea mai
mare parte temperat-continentală; subarctică în N, cu ierni lungi şi aspre (Cercul Polar) şi mai
blânde în S, sub influenţa mării (câmpia Scania). Temp. medie anuală în februarie şi iulie:
Stockholm: -3°C şi 17°C. În Laponia, -15°C şi 12°C. Zăpada se menţine în medie 47 de zile
pe an în Scania şi 190 de zile în Laponia. Precipitaţiile: în N Norrland-ului sub 500 mm/an;
Stockholm: 580 mm/an; în V 890 mm/an. Floră şi faună: 50% din terit. Suediei este
împădurit (păduri de conifere); pajişti. In N, tundră. Faună: ursul, elanul, nevăstuica,
hermelina, numeroase păsări de apă. Există peste 700 de rezervaţii şi 16 parcuri naţionale ce
protejează atât flora de tundră şi taiga, cât şi fauna. Populaţia: majoritatea suedezi; laponi în
N (cca. 15000); finlandezi. Concentrarea max. a pop. în centrul şi sudul ţării (nucleele urbane
au peste 150 loc./ Km2); pe litoral. În cea mai mare parte a ţării densitatea e slabă sub 5%. În
Suedia trăiesc cca. 400.000 imigranţi (iugoslavi, norvegieni, danezi, turci, polonezi, germani
etc. Rata natalităţii: 13,6‰; a mortalităţii: 10,9‰. Pop. urbană 83%. Resurse şi economie: S.
are o economie dezvoltată industrial-agrară, cu tradiţie în pescuit, creşterea animalelor şi
exploatarea lemnului. Este una din ţările cele mai puternic industrializate ale lumii. Resurse
minerale (variate): minereu de fier, .uraniu; şisturi bituminoase, argint, cupru, zinc, plumb,
sulf. Ind. Suediei se bazează pe valorificarea minereului de fier (de bună calitate) extras din
Kiruna (N) şi Gallivare (S); a lemnului, a hidroenergiei şi pe înalta calificare a forţei de
muncă. Ramuri de bază: siderurgia, constr. de maşini (locomotive, automobile, nave maritime,
utilaje forestiere, televizoare etc.), ind. chimică şi metalurgie feroasă şi neferoasă (în centrul
ţării). Energia electrică obţinută, în special în hidrocentrale (exportată în Danemarca prin
cablu submarin); centrale atomoelectrice; industria lemnului (cherestea, mobilă, hârtie,
celuloză, schiuri, chibrituri, plăci aglomerate); industria textilă se bazează pe materie primă de
import. Agric. se practică în sud, în Scania, unde se cultivă: orz, grâu, sfeclă de zahăr, legume,
cartofi. Creşterea animalelor: cornute mari, porci, cai, oi, reni, păsări. Pescuitul în M. Baltică
şi Golful Botnic. Exportă: minereuri de fier, celuloză, hârtie, chibrituri, fontă, oţel, nave
maritime, automobile ş.a. Transporturi şi comunicaţii: Căi ferate, majoritatea electrificate
(în partea centrală şi sudică). Legături pe cale ferată cu Murmansk şi Narvik. Şosele bine
întreţinute. Navigaţia maritimă şi pe lacurile interioare, legate prin canalue. Porturile sunt
legate prin ferry-boat cu ţările riverane. Aeroport internaţional la Stockholm. Oraşe:
Goteborg (port), Malmo (port), Uppsala, Lund, Norrkoping, Văsteras. Există 6 universităţi,
dintre care Uppsala (1477) cea mai veche. Istoria: După ultimele glaciaţiuni (acum 10.000 de
ani), terit. S. va fi locuit de triburi germanice. În sec. IX se răspândeşte creştinismul, mai ales
după botezarea regelui. Olof Skotkonung. În timp ce în sec. IX-XI, danezii şi norvegienii fac
expediţii în vestul european, suedezii, cunoscuţi sub numele de varegi, fac comerţ mai ales cu
ruşii. În sec. XI ia naştere statul unificat. În sec. XII, Erik cel Sfânt (1156-1160) cucereşte
Finlanda care va fi înglobată în regatul suedez până în 1809. În 1164 ia naştere arhiepiscopia
de Uppsala, care devine capitala religioasă a S. Birger, fondator al dinastiei Folkurig, îşi
stabileşte capitala la Stockholm. Între 1314-1363 S. se uneşte cu Norvegia, sub Magnus II
Eriksson. Între 1397-1523, Suedia face parte din Uniunea de la Kalmar, împreună cu:
Norvegia, Islanda şi Finlanda, sub hegemonia suveranului Danemarcei. S. va juca un rol
important ln comerţul hanseatic. Între 15231560, regele Gustav I Vasa suprimă privilegiile
comerciale ale Hansei şi face să se recunoască ereditatea coroanei; luteranismul devine religie
de stat. Participă la Războiul de treizeci de ani. În Războiul Nordic (1700-1721) împotriva
Rusiei, Poloniei şi Danemarcei, S. este înfrântă şi pierde supremaţia nordului. În 1814, prin
pacea de la Kiel, se formează uniunea personală suedezo-norvegiană. În 1865 S. are o
Constituţie liberală; în 1888 adoptă liberul schimb. În 1905, S. se desparte de Norvegia. În
primul război mondial îşi păstrează neutralitatea. Social-democraţia va domina viaţa politică a
S. din 1932-1976 (modelul suedez). Suedia îşi păstrează neutralitatea şi în al doilea război
mondial. După 1950, social-democraţia slăbeşte. Constituţia din 1975 dă regelui un simplu rol
onorific. Între 1969-1976 este la putere social democratul Olf Palme (prim-ministru); criză
socială şi econ. În 1976-1982 partidele conservatoare acced la putere. In 1983 0. Palme, prim-
ministru; în 1986 este asasinat, în 1991, social democraţii pierd; se formează un guvern de
coaliţie de centrudreapta. S. cere aderarea la CEE. În 1992 guvernul adoptă un plan de
austeritate extremă. În 1994, prin referendum, S. respinge intrarea în Uniunea Europeană.
Statul: este monarhie constituţională, regat ereditar. Puterea legislativă este exercitată de
Riksdag (Parlamentul); cea executivă de un cabinet numit de Siksdag, ca rezultat al alegerilor
legislative. Multipartitism.