__________________________________________________________________________________________________

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa locală, județul Brașov, 5 februarie 2026
Clasa a VI-a

• Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
• Punctajul total este de 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citește cu atenție următoarele texte și răspunde cerințelor formulate:

A.
Urcă, așadar, ţărmul de sloiuri, fără să privească împrejur. Luna bătea pieziș. Alături de el
mergea umbra. Era singura lui tovarășă în aceste pustiuri, care mai rămăsese să-i ţină de urât.
Cu ea, numai cu umbra sa, a colindat împreună ţările calde. Numai ea singură știe pe unde au fost
amândoi. […]
5 Lumina lunei cădea pieziș.
Umbra lui Fram îl însoţea, de cealaltă parte, mergând alături, credincioasă și nedespărţită, în
înfricoșătoarea singurătate a nopţii polare.
Fram, cu capul întors, fară să privească unde calcă, își urmărea acum numai mişcările umbrei,
alături, pe pământul îngheţat. Ridica el pasul, îl ridica și ea. Clătina capul, îl clătina și ea.
10 Deodată rămase cu laba ridicată.
Cu mersul oprit.
Umbra lui se întâlnise cu altă umbră.
O umbră mai mică, o mogâldeaţă neagră, sărind și jucând.
Întoarse capul spre lumina lunei; înălţă ochii să vadă al cărui stăpân e umbra aceasta nouă și
15 jucăușă.
De pe un vârf de stâncă, în bătaia lunei, un pui de urs alb părea că sare și joacă.
Dar Fram înţelesese îndată că joaca și veselia erau numai amăgitoare păreri.
Păţania puiului, acolo sus, era mult mai tristă. Puiul se cocoţase pe vârful piscului. Numai el
știa cum și de ce. Și acum n-avea curaj să coboare. Se pleca pe margine; labele începeau să-i lunece,
20 înspăimântat se agăţa cu ghearele și se sălta îndărăt. Se clătina în echilibru, să nu cadă peste cap.
Scâncea și tremura de frică.
Pe Fram îl cuprinse veselia, văzându-l cât era de mic și de necăjit.
Se ridică în două labe și se lipi cu umărul de marginea stâncii.
Şi făcu puiului semn de încurajare:
25 – Haide, mă puștiule! Dă-ţi drumul fără grijă! Hopla! în viaţa mea am fost deprins cu lucruri
mai grele!… […]
Puiul închise ochii și își dădu drumul de-a hârâișul pe spate. Fram îl primi în braţe.
Pe urmă îl așeză poponeţ jos și se dădu un pas îndărăt, să-l privească în creștet și să vadă cu
cine are de-a face.
30 Puiul se uita în sus la Fram.
Fram se uita în jos la pui.
– Îmi pari o mutră simpatică! mormăi Fram cu prietenie.
– Şi tu un unchi de ispravă! nu se lăsă mai prejos puiul, mormăind de bucurie. […]
– Acum trebuie să-ţi găsim și un nume! mormăi Fram, așezându-l jos şi privindu-l cu dragoste.
35 Mi se pare că ţi-am şi găsit unul. Fiindcă îmi pari dumneata un ursuleţ plin de neastâmpăr și fiindcă
te-am aflat cocoţat sus, am să te poreclesc „Zgăibărici“. N-o fi prea frumos!… Dar ţi se potrivește leit
după chipul și asemănarea mătăluţă, scumpe Zgăibărici! Oricum, e mai simpatic decât
„Căpăţânosul“!… […]
(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar, Capitolul XIII – Fram și-a găsit un prieten mic în noaptea polară)

1
__________________________________________________________________________________________________

B.
Mama mea era cea mai grozavă dintre pisici. În fiecare dimineață ne spăla pe noi, pisoii, peste
40 tot, iar din când în când, în cursul zilei, ne spăla din nou, pe bucățele, cum ar fi o ureche, sau o lăbuță,
sau un vârf de coadă, și se preocupa foarte mult de educația noastră. Mi-e teamă că i-am dat mult de
furcă, fiindcă eram mai degrabă îndesată și greoaie și nu executam cu prea multă râvnă sau grație
exercițiile pe care ea le considera utile pentru noi.
Școala noastră era covorașul de la bucătărie. Întotdeauna, focul duduia în vatră, iar mie mi se
45 părea cu mult mai bine să dorm dinaintea lui decât să alerg după propria-mi coadă sau chiar după a
mamei, deși, bineînțeles, aceasta era o mare onoare. […]
— Desigur, dumneata știi mai bine, mamă, obișnuiam să spun, dar mie mi se pare o groaznică
pierdere de vreme. Am putea găsi lucruri mai bune de făcut.
— Ce fel de lucruri? întreba mama cu severitate.
50 — Păi, răspundeam, să mâncăm și să dormim, de pildă.
La început, mama mă urechea și insista să-mi formez asemenea mici deprinderi pe care ea le
considera un bagaj necesar pentru călătoria mea prin viață.
— Vedeți voi, a spus ea într-o zi, toată joaca asta cu cozile, și cu bobine, și cu gheme vă
pregătește pentru adevărata voastră menire.
55 — Care e aceea? s-a interesat sora mea.
— Prinsul șoarecilor, a răspuns mama foarte serioasă. […]
Vă închipuiți ce spaimă am tras a doua zi când au venit în bucătărie, m-au luat și m-au pus
într-un coș. Știam tot ce se poate ști despre înecat. Asemenea povești de groază li se spun tuturor
puilor de pisică odată cu lăsarea serii și știam că, dacă în coș cu mine vor fi puși trei bolovani, pot
60 să-mi consider soarta pecetluită. […]
Am aflat că oamenii la care locuia mama mă dăduseră bucătăresei, care mă dăduse verișoarei
ei, care era logodită cu un tânăr al cărui cumnat era stăpânul elefantului, așa că acum mă aflam în casa
elefantului.
Aici nu exista lapte pentru mine; nici capete sau cozi de pește; nici resturi de carne; nici
65 îmbucături delicioase și neașteptate de unt.
Elefantul a fost foarte bun cu mine. Avusese cândva o prietenă exact ca mine, mi-a explicat,
dar din nefericire călcase pe ea, iar eu venisem acum să umplu golul din inima lui largă.
Am hotărât imediat că nu trebuia să calce și pe mine; dar pentru a mă asigura de acest lucru, a
trebuit să îmbrățișez o existență cu mult mai activă decât orice cunoscusem până atunci.
70 Când am întrebat ce se așteptau să mănânc, mi-a spus:
— Șoareci, bănuiesc; sau poți să mănânci din chiflele mele, dacă vrei. S-ar putea să-ți placă la
început, dar o să te plictisești curând de ele.
Dar eu nu puteam să mănânc chifle. Niciodată, de când eram pui, nu mă dădusem în vânt după
ele. Mi s-a făcut foarte foame. Șoarecii fugeau încolo și-ncoace prin paie, iar eu, greoaie, neajutorată,
75 fără experiență, mă repezeam după ei. La început, elefantul a râs din toată inima de stângăcia mea, dar
când a văzut cât de înfometată și istovită eram, a zis:
— N-o să-ți dea lapte și, dacă află că nu prinzi șoareci, o să te ia de-aici. Acum, tu ești o
pisicuță drăguță și eu nu vreau să mă despart de tine. Trebuie să încercăm să găsim o soluție.
Atunci mi-a venit cea mai sclipitoare idee a vieții mele.
80 — Ai călcat pe cealaltă pisică, am zis.
— Poftim? a trâmbițat el cu voce de tunet.
— Te rog să mă ierți, am răspuns iute, n-am vrut să-ți rănesc sentimentele – și, într-adevăr,
nu-mi imaginasem că un elefant ar fi putut avea o simțire atât de sensibilă –, dar mi-a venit o idee
grozavă. Ce-ar fi să calci și pe șoareci – nu prea tare, doar atât cât să-i pot mânca după aceea?
85 — Ia te uită, a spus elefantul dezvelindu-și colții cei lungi într-un zâmbet, nu ești tu prea
2
__________________________________________________________________________________________________
frumoasă și nici prea sprintenă, dar cu siguranță ai ceva creier, draga mea.
În timp ce vorbea și-a lăsat să cadă piciorul uriaș. Când l-a ridicat, pe locul acela zăcea un
șoarece. Am avut parte de o cină excelentă și, înainte de sfârșitul săptămânii, l-am auzit pe îngrijitor
spunând:
90 — Pisica asta n-a stat degeaba. A ținut șoarecii la distanță. Trebuie s-o păstrăm.
Și m-au păstrat. Ba uneori merg până într-acolo încât îmi dau voie să-mi înmoi șoarecii în
lapte.
(Edith Nesbit, Un prieten puternic)

C.
În cele din urmă, în aprilie 2011, ONU a recunoscut valoarea ideii și a adoptat în mod oficial
Ziua Internaţională a Prieteniei, invitând toate statele membre să o sărbătorească în concordanţă cu
95 cultura și obiceiurile locale, naţionale sau regionale, inclusiv prin activităţi educaţionale și de
conștientizare a valorii relaţiilor de prietenie în viaţa tuturor.
În general, în Europa şi în SUA, se trimit cărţi poştale sau mesaje scrise, se fac mici daruri sau
se oferă flori, dar în cele mai multe locuri sărbătoarea înseamnă pur şi simplu să te afli în compania
prietenilor, să găteşti pentru ei ori să-i inviţi la masă, să faci anume prăjituri sau să cânţi împreună cu
100 ei.
Unii tineri își oferă reciproc brăţara prieteniei, utilizată de altfel ca simbol în Asia și în
Orientul Mijlociu de mai multe secole.
Brăţara are valoare sentimentală și, prin culorile din care este ţesută, îi arată prietenului cât de
special este pentru cel care i-o dăruiește.
105 Roșul este asociat cu energie, forţă și putere, ca și galbenul care sugerează în plus și căldura
prieteniei; verdele îndeamnă la bună dispoziţie și speranţă; albastrul înseamnă și el speranţa, dar și
protecţie și încredere, iar violetul și bleul sunt chiar culorile prieteniei și dorinţei de interacţiune cu
ceilalţi. […]
În orice dată şi în orice fel ar fi sărbătorită, în compania celor dragi, online, prin corespondenţă
110 sau telefon, prietenia trăieşte prin loialitate, sinceritate şi încredere şi nu are graniţe de timp sau spaţiu
şi de aceea cel mai bun fel de a o celebra este a menţine mereu viu spiritul ei.
(Sursa: [Link]; Liliana Teică, Ziua Prieteniei. Sărbătorește-o cu cel apropiat, fă-i un dar
sau trimite-i un mesaj! Ce semnifică brățara prieteniei și culorile ei)

SUBIECTUL I 20 de puncte
Scrie pe foaia de examen numărul cerinţei şi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Sunt corect despărțite în silabe toate cuvintele din seria:
a. pus-ti-u-ri, în-tot-de-a-u-na, de-prin-deri, pui-lor;
b. pus-ti-uri, în-tot-dea-u-na, de-prinderi, pu-ilor;
c. pus-ti-uri, în-tot-dea-u-na, de-prin-deri, pu-i-lor;
d. pu-sti-uri, în-tot-dea-u-na, de-pri-nderi, pu-i-lor. 2 puncte
2. Seria în care toate cuvintele conțin triftong este:
a. credincioasă, înfricoșătoarea, începeau;
b. începeau, eu, vreau;
c. prietenie, eu, greoaie;
d. vreau, fugeau, începeau. 2 puncte
3. Sinonimele potrivite pentru sensul din text al cuvintelor pățania, se cocoțase, scâncea, din rândurile 18-21, sunt,
în ordine:
a. aventura, coborâse, plângea;
b. întâmplarea, se ridicase, suspina;
c. experiența, se urcase, zâmbea,
d. povestea, ajunsese, miorlăia. 2 puncte
3
__________________________________________________________________________________________________
4. Aparțin aceluiași câmp lexical toate cuvintele din seria:
a. bucătărie, vatră, mama;
b. să mâncăm, să dormim, insista;
c. bagaj, călătoria, prieten;
d. ureche, lăbuță, coadă. 2 puncte
5. Alcătuieşte un enunţ asertiv în care cuvântul subliniat din exemplul: „ Întotdeauna, focul duduia în vatră, iar mie
mi se părea cu mult mai bine să dorm dinaintea lui decât să alerg după propria-mi coadă…” să aibă sens secundar.
2 puncte
6. Transcrie, din fragmentul dat, două verbe la timpuri diferite, pe care le vei preciza: „ Am aflat că oamenii la care
locuia mama mă dăduseră bucătăresei, care mă dăduse verișoarei ei, care era logodită cu un tânăr al cărui cumnat
era stăpânul elefantului, așa că acum mă aflam în casa elefantului.” 2 puncte
7. Notează valoarea verbului subliniat din secvența următoare și alcătuiește un enunț în care să aibă altă valoare: „Și
acum n-avea curaj să coboare.” 2 puncte
8. Selectează, din rândurile 73-76, un predicat, precizând felul acestuia. 2 puncte
9. Formulează un enunț interogativ, transformând propoziția Umbra lui Fram îl însoţea, de cealaltă parte, într-o
propoziție simplă. 2 puncte
10. Rescrie corect următoarea secvenţă: Nu fii supărat și nu mai fă mofturi! 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea 30 de puncte

Scrie pe foaia de concurs, în enunţuri, răspunsurile pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Scrie, sub formă de propoziții, două idei principale, corespunzătoare textului B. 4 puncte
2. Notează, din textul A, o reacție pe care o are Fram atunci când se deplasează alături de umbra sa, ilustrând-o cu o
secvență din text. 4 puncte
3. Care este legătura de conținut dintre textele A și B? Formulează răspunsul, în 30-70 de cuvinte, valorificând
textele indicate. 6 puncte
4. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură a pisicii, personajul din textul B, exemplificând cu o secvență comentată
din text. 4 puncte
5. Explică, ȋn 40-50 de cuvinte, relația dintre elefant și pisică, așa cum se desprinde din textul B. 6 puncte
6. Care este, în opinia ta, rolul prieteniei în rezolvarea unor situații dificile de viață? Justifică-ți răspunsul, în 70−100
de cuvinte, valorificând textele A și C. 6 puncte

SUBIECTUL al III-lea 40 de puncte

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare, pornind de la proverbul
„Prietenii sunt ca stelele: nu-i vezi mereu, dar știi că ei sunt întotdeauna acolo.”, incluzând o secvență descriptivă, de
minimum 40 de cuvinte, și una dialogată, de minimum patru replici.
În compunerea ta, vei avea în vedere:
- construirea unor idei creative adecvate cerinței – 8 puncte
- respectarea convențiilor unui text narativ – 8 puncte
- respectarea structurii unei compuneri – 2 puncte
- inserarea unei secvențe descriptive – 2 puncte
- inserarea secvenței dialogate – 2 puncte
- încadrarea în limita de spațiu indicată – 2 puncte

Vei primi 24 de puncte pentru conținutul compunerii și 16 puncte pentru redactare.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte şi
dezvoltă subiectul propus. Compunerea nu va avea titlu sau motto.