POMPE CENTRIFUGE

| Principiul de functionare
| Clasificarea pompelor centrifuge
 Pompe centrifuge
Principiul de functionare.
Cele mai importante parti ale unei pompe centrifuge sunt:
| rotorul (elementul mobil)

| camera spirala (fixa)

| stator (fix)
Pompele centrifuge aspira axial si refuleaza tangential
| fluidul intra in pompa in directie axiala si este antrenat in miscare de
rotatie de catre rotor
| datorita miscarii de rotatie in fluid se dezvolta o forta centrifuga ce
impinge lichidul spre periferia rotorului
| prin deplasarea fluidului spre exterior, in zona centrala se formeaza o zona
de presiune scazuta in care intra o noua cantitate de lichid, pastrandu-se
continuitatea curgerii
| la iesirea din rotor, fluidul are o viteza (si deci o energie cinetica mare)
care se micsoreaza treptat atunci cand fluidul parcurge camera spiralata
(voluta)
| sectiunea de curgere a fluidului in voluta se mareste treaptat pentru a
asigura o transformare eficienta a energiei cinetice in energie de presiune
• unele pompe sunt prevazute cu elemente (fixe) de ghidare a
curgerii fluidului (stator)
| cum pierderile de presiune in regim turbulent sunt
proportionale cu viteza de curgere la patrat, este mai eficient
transportul fluidului cu presiune mare decat cu viteza mare-
pompele centrifuge sunt denumite generatoare de presiune
| la pompele volumetrice se obtine energie de presiune prin
comprimarea fluidului de catre rotor-pompele volumetrice
sunt generatoare de debit
Tipuri de rotoare: rotor inchis, rotor semideschis,
rotor deschis, rotor axial
 Clasificarea pompelor centrifuge

1. Principalul criteriu de clasificare a pompelor centrifuge il

reprezinta turatia specifica (rapiditatea) ns
Qopt
ns = n ⋅
H 3op4t
n − turatia (rpm)
Qopt − debitul la ηmax (m3 /s)
H opt − inaltimea manometrica de pompare la ηmax (m)
| Pe baza turatiei specifice pompele pot fi impartite in clase
| Pentru fiecare clasa se poate defini o pompa etalon

cu Hopt=1 m, Qopt=75 L/sec, P= 75 kgm/s =1cP=736W) atunci cand

lichidul de lucru este apa (ρ = 1000 kg/m3)
opt- debitul pompei la randament maxim
| la cresterea valorii ns raportul D2 (diametrul exterior al
rototului)/D1(diametrul “ochiului” de intrare in rotor) scade
| ns mic (ns<80)-pompe radiale presiunea este creata prin actiunea
fortei centrifuge (pompe cu debite mici si presiuni mari-raport
H/D mare)
z la pompele radiale iesirea din rotor este perpendiculara pe directia de
intrare a fluidului in pompa
| ns mediu (80<ns<150) - pompe radial-axiale (diagonale)
presiunea este creata atat prin actiunea fortei centrifuge cat si prin
impingerea fluidului de catre rotor
| ns mare (ns>150)- pompe axiale presiunea este creata prin
impingerea fluidului de catre rotor (pompe cu debite mari si
presiuni mici –raport H/D mic)
z la pompele axiale, iesirea fluidului din rotor este paralela cu directia de
intrare a fluidului in pompa
2. In functie de numarul de rotoare pompele centrifuge pot
fi impartite in:
| pompe monoetajate

| pompe multietajate

3. In functie de pozitia axului pompei deosebim:

| pompe orizontale

| pompe verticale
Stanga: voluta simpla (difuzor)
Dreapta: voluta dubla (stator +difuzor)
Pompa multietajata
 Relatii de similitudine la pompele
centrifuge
Miscarea absoluta a lichidului in interiorul rotorului are doua
componente:
| miscarea lichidului impreuna cu rotorul (miscarea de
transport
| miscarea lichidului in raport cu rotorul (miscarea relativa)

G G JJG
v = u +w
G
v − viteza absoluta
G
u-viteza de transport
JJG
w-viteza relativa (in raport cu rotorul)
 Relatii de similitudine la pompele
centrifuge

Q1 = k q ⋅ n1×D1
Q1 n1×D1
Q 2 = k q ⋅ n 2 ×D 2 =
Q ∝ n×D Q 2 n 2 ×D 2
H1 = k H ⋅ ( n1×D1 )
2
2
H ∝ ( n×D )
2
H1 ⎛ n1×D1 ⎞
=⎜ ⎟
H 2 = k H ⋅ ( n 2 ×D 2 )
2
H 2 ⎝ n 2 ×D 2 ⎠
P ∝ ( n×D )
3

P1 = k P ⋅ ( n1×D1 )
3 3
Q1 ⎛ n1×D1 ⎞
=⎜ ⎟
P2 = k P ⋅ ( n 2 ×D 2 )
3 Q 2 ⎝ n 2 ×D 2 ⎠
 Reglarea pompelor centrifuge
Modificarea parametrilor (Q, H, η) de functionare a pompelor
centrifuge se poate realiza prin:
Modificarea caracteristicilor pompei
| Modificarea turatiei (n)

| Modificarea diametrului (D)-la pompele radiale

| Modificarea pasului-la pompele axiale

| Oprirea/pornire unei pompe ce functioneaza in serie/paralel

Modificarea caracteristicilor retelei

| Inchidere/deschiderea unui robinet pe traseul de refulare

| Modificarea inaltimii lichidului sau a suprapresiunii in vas

Reglarea pompelor prin
modificarea turatiei
| CAZUL 1 (Hstatica neglijabila)
| prin reducerea turatiei la jumatate, debitul se reduce la
jumatate si puterea se reduce de 8 ori-admitem ca nu apar
probleme de cavitatie
| reducerea de putere este mult mai mare decat in cazul
reglarii prin inchiderea robinetului pe refulare
| CAZUL 2 (Hstatica semnificativa)
| prin reducerea turatiei la jumatate, este posibil ca noua
curba sa nu intersecteze curba sistemului si deci pompa
sa nu functioneze
| reducerea de putere la acelasi debit este ceva mai mare
decat in cazul reglarii prin inchiderea robinetului pe
refulare
ΔH creste mult
ΔP scade putin
surplusul de presiune se pierde sub forma de
caldura
cea mai ieftina ca investitie
cea mai mare consumatoare de energie
Functionarea pompelor in paralel

H02

H01

H1+2

Q1 Q2 Q1+2
2 pompe identice in paralel
Cand debitul nu este suficient se pot folosi mai multe pompe
legate in paralel
| se aleg de obicei pompe cu aceiasi valoare (H0); in caz
contrar, pompa cu cea mai mica valoare H va determina
inaltimea manometrica minima la care pompele pot
functiona in paralel
| de obicei se utilizeaza pompe identice
| Hparalel= H1= H2
| Qparalel = Q1+Q2
| Q1+2< 2Q1
| daca se opreste o pompa (functioneaza o singura pompa)
| Q > Q1+2/2
| (Pmotor!!, NPSH!!)
Functionarea pompelor in serie

H
H1+2
P1+2

H2 P2

H1 P1

Q = Q1 = Q2 Q
 Functionarea pompelor
centrifuge in serie
Cand se doreste marirea presiunii se pot cupla mai multe pompe in
serie
| refularea primei pompe reprezinta aspiratie celei de-a doua,
s.a.m.d. (se pot folosi pompe cu rotor multiplu)
| Qserie= Q1=Q2
| Hserie= H1+H2
Avantajele pompelor centrifuge

| ieftine
| compacte
| usor de intretinut
| au debit uniform (nu insa foarte constant)
| pot functiona la debite mari si foarte mari
| sunt silentioase in comparatie cu pompele reciprocante
Dezavantajele pompelor centrifuge

| debitul depinde de presiunea din sistem

| este necesara amorsarea pompei
| nu pot fi folosite la presiuni foarte mari
| nu pot vehicula fluide de vascozitati foarte mari
| nu vehiculeaza fluide cu concentratii mari de gaze
dizolvate
Pompe volumetrice
| Pompe cu miscari alternative
z pompe cu piston
z pompe cu diafragma
| Pompe rotative
z pompa cu roti dintate
z pompa cu lobi
z pompa cu palete culisante
z pompa peristaltica
z pompa cu surub
Principiul de functionare

| pompele volumetrice (volumice), deplaseaza o cantitate

cunoscuta de lichid la fiecare ciclu al elementului de
pompare.
| aceasta actiune se realizeaza prin modificarea periodica a
volumului delimitat de organele de lucru si carcasa
pompei.
| la cresterea volumului se produce faza de aspiratie, iar la
micsorarea volumului faza de refulare
| debitul pompei este direct proportional cu turatia pompei
si volumul delimitat de organele active si carcasa pompei
Pompe cu miscari alternative
| 1. Pompa cu piston
| 2. Pompa cu piston plonjor
| 3. Pompa cu membrana

corpul pompei; piston; supape; biela; manivela

 Functionarea pompei cu piston

| prin deplasarea pistonului în cilindru spre dreapta, presiunea în

cilindru scade ceea ce determină deschiderea supapei de
aspiraţie şi intrarea lichidului în cilindru.
| datorită presiunii create prin deplasarea pistonului de la dreapta
la stânga, se deschide supapa de refulare şi lichidul este evacuat,
după care ciclul se reia.
| funcţionarea pompei este intermitentă (pompa evacuează lichid
doar o fracţiune din durata totală a unui ciclu), debitul fiind
pulsatoriu.
 | daca lungimea bielei (L) este mult mai mare dacat
lungimea manivelei (r), distanta x parcursa de piston este
egala cu proiectia arcului descris de manivela pe axa
pompei
x = r ⋅ (1 − cos ϕ ) ⇒
dx dϕ
v= = r ⋅ sin ϕ
dt dϕ

dϕ 2πn πn
=ω= = ⇒
dt 60 30
v = ω⋅ r ⋅ sin ϕ

| Viteza pistonului variaza sinusoidal

| v = 0 la capetele cursei (ϕ = 0 si ϕ = π)
| vmax se obtine pentru ϕ = π/2
| Volumul (teoretic) de fluid aspirat/refulat la o cursa
completa este:

V = A ⋅c
V − volumul (m 3 )
c − lungimea cursei pistonului (m)
A − aria activa a pistonului (m 2 )

Q = Q t ⋅ ηv
Q − debitul real
Q t − debitul volumetric
ηv − randamentul volumetric
 Pompa cu simplu efect
V ⋅n
Qt =
60
V − volumul geometric al camerei de po mpare, (m 3 )
n − turatia (rpm )

Variatia debitului la pompa cu piston simplu efect (stg) dublu efect (dr)

| Pulsaţiile pot fi atenuate prin:

| montarea a două sau mai multe pompe în paralel, cu funcţionare decalată (pompe,
duplex, triplex, etc.)
| montarea unui rezervor de aer care să preia pulsaţiile
| utilizarea pompelor cu dublu efect
Pompa cu piston cu dublu efect
| pompa cu dublu efect are ambele feţe ale pistonului active.
| volumul de lichid pompat la deplasarea spre dreapta este mai mic
decât cel pompat la deplasarea spre stânga (datorită volumului ocupat
de tija pistonului).
| pompa cu dublu efect este prevăzută cu 4 supape (două de aspiraţie
A1, A2 şi 2 de refulare R1, R2).
| la deplasarea pistonului spre dreapta, se deschid supapele A1 şi R2
(A2, R1 fiind închise).
| prin deschiderea supapei A1, lichidul intră în cilindru, în cavitatea din
stânga; in acelaşi timp, lichidul din cavitatea din dreapta este evacuat.
| la deplasarea pistonului spre stânga se închid supapele A1, R2 şi se
deschid A2, R1.
| datorită micşorării volumului cavităţii din stânga, lichidul este
evacuat prin supapa R2, cavitatea din dreapta primind lichid datorită
deschiderii supapei A2.
 Reglarea debitului pentru pompele cu piston se poate
realiza prin:
| modificarea cursei pistonului (se micşorează volumul de
lichid pompat în timpul unei curse)
| modificarea turaţiei ( adică a numărului de curse în
unitatea de timp)

Pompele cu piston se utilizeaza pentru dozarea fluidelor curate, la debite

relativ mici şi presiuni mari
 Pompe cu membrană (diafragmă)

| rolul pistonului este jucat de o membrană flexibilă ce se deformează

sub acţiunea unei tije acţionată de mecanismul de antrenare (variatia
de volum este mai mica decat la o pompa cu piston).
| principalul avantaj al acestui tip de pompă constă în faptul că prin
încastrarea membranei în corpul pompei se asigură o etanşare
perfectă a camerei de lucru, lichidul nefiind impurificat prin
contactul cu tija de antrenare.
| pot fi utilizate şi pentru lichidele ce conţin particule şi corpuri solide
în suspensie.
| pot menţine condiţii sterile dacă materialul din care este
confecţionată membrana permite sterilizarea.
 Pompe rotative

| deosebirea dintre acest tip pompe şi cele reciprocante constă în

faptul că elementul de pompare are o mişcare de rotaţie.
| principalul avantaj provine din lipsa supapelor şi a elementelor
de distribuţie. Spre deosebire de pompele cu piston, aceste pompe
admit turaţii mult mai mari şi sunt mai simple.
| sunt utilizate pentru transportul fluidelor de vâscozităţi mari.
 Pompe cu roţi dinţate
| pompele cu roţi dinţate permit vehicularea lichidelor ce conţin gaze
dizolvate si a celor cu presiuni mari de vapori, presiunea absolută în
cavitatea de aspiraţie a pompelor cu roţi dinţate cu angrenare exterioară
putând ajunge la 0,4 bari.
| pompele cu roti dintate sunt utilizate pentru transportul fluidelor cu
vascozitati mari
| deoarece nu există piese supuse acţiunii forţelor centrifuge, turaţia poate fi
mărită la 8000 rpm, debitul crescând foarte mult.
| mişcarea de rotaţie a rotoarelor se realizează prin antrenarea unuia de către
un motor exterior pompei, cel de-al doilea (rotorul condus) fiind antrenat
prin intermediul roţilor dinţate.
| la ieşirea dinţilor din angrenaj se formează un spaţiu de volum crescător în
care pătrunde lichidul din conducta de aspiraţie.
| lichidul este transportat datorită deplasării cavităţilor formate între dinţi şi
carcasă spre zona de refulare.
| linia de contact dintre cele două roţi dinţate constituie o separare a zonei de
presiune mare faţă de cea de presiune mică.
Pompe cu roti dintate cu angrenare exterioara
Pompe cu lobi
•se realizează de obicei în variantele constructive cu doi lobi şi trei lobi
•funcţionează asemănător cu pompele cu roţi dinţate cu următoarele
deosebiri:
•ambele rotoare sunt angrenate din exterior, sincronizarea lor putându-
se realiza printr-un sistem de roţi dinţate situat în afara corpului pompei;
•lobii celor două rotoare nu se află în contact, între ei existând
întotdeauna un mic joc, mărimea acestuia depinzând în special de
vâscozitatea lichidului de pompat (cu cât vâscozitatea este mai mare cu
atât distanţa dintre lobi va fi mai mare, pentru a se limita puterea
consumată de motorul pompei (în cazul vehiculării lichidelor vâscoase
se reduce de obicei şi turaţia pompei cu până la 25%).
•pot fi operate în condiţii aseptice, motiv pentru care sunt utilizate foarte
mult în industria alimentară, industria farmaceutică şi biotehnologie.
 Pompa cu palete culisante
•la deplasarea rotorului, paletele culisează în canale, fiind mereu
în contact cu pereţii pompei datorită forţei centrifuge. intre rotor,
carcasă şi două palete consecutive se formează astfel cavităţi al
căror volum variază datorită excentricităţii rotorului fată de axul
carcasei.
•debitul acestor pompe poate fi variat prin modificarea turaţiei
rotorului şi/sau a excentricităţii, (debitul creste la mărirea
ambilor parametri).
 Pompa peristaltică
Numele de pompă peristaltică provine din asemănarea ca principiu de
funcţionare cu peristaltismul intestinal.
| avantajul specific al pompelor peristaltice constă în faptul că lichidul nu
vine în contact decât cu un tub elastic ce poate fi sterilizat separat,
putând fi folosită pentru vehicularea lichidelor ce nu trebuie
contaminate.
| pomparea se produce prin delimitarea unor volume de lichid prin
ştrangularea tubului între rolele acţionate de un rotor şi carcasa pompei.
| prin deplasarea elementelor de ştrangulare de-a lungul tubului, volumele
de lichid delimitate între două ştrangulări succesive sunt deplasate de la
aspiraţie spre refulare.
| datorită elasticităţii furtunului, în spatele elementului de presare se
produce o depresiune în momentul în care tubul revine la forma iniţială,
astfel încât pompa este autoamorsabilă.
Reglarea debitului:
•modificarea diametrului tubului
•modificarea turatiei motorului
 Pompe volumetrice
Caracteristica Pompe centrifuge
rotative

Vascozitate max 1320000 550

Capacitate Max.
750 27250
(m3/h)
Eficienta excelenta medie
Costuri energetice excelenta medie
Auto amorsare Da Nu
Control debit excelent slab
Cost total bun bun
Cost investitie mediu excelent
Avantajele pompelor volumetrice

| debit şi presiune de refulare constantă pentru o variaţie

mare a condiţiilor de funcţionare
| presiuni de refulare mai mari decât în cazul pompelor
centrifuge
| pot fi instalate deasupra nivelului lichidului, nefiind
necesară amorsarea lor cu lichid
| pot fi folosite pentru lichide de vâscozitate ridicată
| sanitary design
 Dezavantajele pompelor
volumetrice
| sunt scumpe şi pretenţioase la întreţinere
| datorită şocurilor ce le produc în timpul funcţionării sunt zgomotoase
şi necesită fundaţii solide (pompele cu mişcări alternative).
| nu funcţionează în cazul fluidelor ce conţin impurităţi ce pot bloca
funcţionarea supapelor (pompele cu mişcări alternative).
| au debite relativ mici comparativ cu pompele centrifuge (pentru
debite mari sunt necesare pompe de dimensiuni mari)
| au debite pulsatorii (pompele cu mişcări alternative)
| deoarece puterea consumată este proporţională cu presiunea de
refulare la creşterea accidentală a presiunii pe conducta de refulare
puterea consumată poate se măreşte foarte mult (nu există o putere
maximă ca în cazul pompelor centrifuge)
 De adaugat

| Teoria pompelor centrifuge

| etansari
| Pompe cu snec
| Pompe diafragma- desene
| ejectoare