Barem Nr.
I. Fiecare grila este notată cu 0.5 p.
1-b
2-b
3-a
4-b
5-a
6-c
7-b
8-c
II. 0.75p - întocmirea corectă a schemei
2,25p - explicații cu privire la cine are vocație succesorală legală concretă la
moștenirea defunctului și de ce
2p - indicarea cotei coresăunzătoare fiecărui moștenitor legal cu vocație
succesorală legală concretă
Moştenirea lui X va fi culeasă de către A, în calitate de soţ supravieţuitor, M și
B, în calitate de ascendenți privilegiați și de către C, D, E și F, aceștia din urmă în calitate
de colaterali privilegiați de gradul al treilea.
C vine la moștenire în nume propriu întrucât în privința lui nu poate opera
reprezentarea succesorală, locul lui O nefiind util, acesta din urmă fiind dezmoştenit.
De asemenea, D şi E vin la moștenire în nume propriu întrucât nici în privința lor nu
poate opera reprezentarea succesorală, locul lui N nefiind util, acesta din urmă fiind
dezmoştenit. În fine, F vine la moștenire în nume propriu, deoarece P este renunţător,
iar cel care a renunţat la moştenire nu poate fi reprezentat.
Între acceptanţi moştenirea se împarte astfel:
În concurs cu clasa a II-a formată şi din ascendenţi privilegiaţi şi din colaterali
privilegiaţi, soţul supravieţuitor A are o cota succesorală de 1/3 din moştenire. Soțul
supraviețuitor A beneficiază de un drept de abitație asupra apartamentului lui X dacă a
locuit acolo până la deschiderea moștenirii și dacă nu este titularul niciunui drept real
de a folosi o altă locuință corespunzătoare nevoilor sale, în conformitate cu dispoziţiile
art. 973 [Link]. De asemenea, soţul supravieţuitor are un drept special de moştenire legală
asupra mobilierului şi obiectelor de uz casnic întrucât nu vine în concurs cu descendenţii
(art. 974 [Link].). Prin urmare, în acest caz, toate cotele succesorale se vor raporta la
ansamblul moştenirii (cu excluderea mobilierului şi obiectelor de uz casnic), în speţă la
apartamentul ce i-a aparţinut lui X.
Clasei a doua de moştenitori i se cuvine ceea ce rămâne după scăderea cotei
soţului supravieţuitor, respectiv: 1-1/3=2/3.
Din această cotă de 2/3, M și B, în calitate de ascendenți privilegiați, primesc
1/2, ceea ce înseamnă 1/2 x 2/3 = 1/3 din moştenire. Partea ce revine ascendenților
privilegiați se împarte în mod egal între aceștia, urmând ca fiecare să dobândească 1/6
din moștenire.
Restul de 1/3 din moştenire (1/2 x 2/3 =1/3) se împarte între C, D, E și F.
Împărţirea se va realiza pe linii, întrucât ei sunt nepoţi de frați din două categorii diferite;
împărţirea pe linii se aplică şi în privinţa colateralilor privilegiaţi de gradul al treilea,
care provin din părinţi diferiţi, indiferent dacă aceştia vin la moştenire în nume propriu
(cum este cazul în speță) sau prin reprezentare. Întrucât vin la moştenire în nume
propriu, fiecare linie se va împărţi pe capete între cei care culeg moştenirea pe acea linie.
În consecință, pe linia maternă (1/2x1/3=1/6) vin la moştenire C, D, E și F, fiecare
primind câte 1/24. Pe linia paternă (1/2x1/3=1/6) vin la moştenire C, D și E, care culeg
moştenirea în nume propriu, cota de 1/6 împărţindu-se între aceştia în mod egal, fiecare
primind câte 1/18. În final, datorită privilegiului dublei legături, C, D și E vor primi în
total câte 1/24+1/18=7/72 fiecare.
În final, moştenirea lui X va fi culeasă astfel :
A- 1/3; B- 1/6; M – 1/6; C, D și E – fiecare 7/72; F- 1/24.