0% au considerat acest document util (0 voturi)
2 vizualizări9 pagini

Bodea

Încărcat de

mira76ro
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
2 vizualizări9 pagini

Bodea

Încărcat de

mira76ro
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

56

Revista Informatica Economica, nr. 7/1998

Sistem expert pentru analiza diagnostic a firmei


[Link]. Constanta BODEA, [Link] CRETU, ec. I. SCURTU Catedra de Informatica Economica, A.S.E. Bucuresti

Diagnosticul economico-financiar reprezinta un instrument managerial, care permite formularea unor judecati de valoare, calitative si cantitative, privind starea, dinamica si perspectivele n afaceri ale unui agent economic. Articolul prezinta rezultatele obtinute de autori n proiectarea si implementarea unui sistem expert de analiza diagnostic a firmei, sistem bazat pe aplicarea unuia dintre cele mai cunoscute modele de analiza si anume modelul CEMATT. Sistemul a fost realizat cu ajutorul generatorului de sisteme expert GoldWorks. Cuvinte cheie: diagnostic economico-financiar, sisteme expert, generatoare de sisteme expert. 1. Semnificatia si importanta analizei diagnostic a firmei Analiza diagnostic reprezinta un instrument utilizat de manageri pentru examinarea unui organism economic, n vederea identificarii si rezolvarii problemelor, actuale si poten-tiale ale acestuia. Activitatea de diagnos-ticare economico-financiara este deosebit de complexa, deoarece acelasi efect poate fi generat de cauze diferite, efecte diferite se pot combina ntr-un mod complex, nsusiri esentiale se pot asocia cu unele neesentiale, secundare sau ntmplatoare. Analiza diagnostic este necesara atunci cnd unitatea este n dificultate, n vederea identificarii cauzelor si masurilor de remediere a disfunctionalitatilor, dar si atunci cnd uni-tatea functioneaza, cel putin aparent n con-ditii normale. n acest din urma caz, analiza diagnostic va viza identificarea posibilita-tilor de ameliorare a performantelor, precum si a tendintelor generatoare de disfunctio-nalitati n viitor. Se considera ca analiza di-agnostic este indispensabila atunci cnd: - sunt initiate actiuni de restructurare industriala/privatizare; - se realizeaza asocieri, se constituie societati mixte, se initiaza colaborari cu par-teneri straini; - se constata o situatie de criza n cadrul unitatii; - se urmareste mbunatatirea controlului preventiv; - se ncheie sau se rennoiesc contracte manageriale; - se solicita mprumuturi bancare sau subventii bugetare. 2. Tipuri si modele de analiza diagnostic Varietatea fenomenelor si proceselor economice, complexitatea acestora, diversitatea agentilor economici interesati n diagnost-icarea firmei determina existenta mai multor tipuri si modele de analiza. Astfel, n raport de momentul n care se desfasoara feno-menul analizat si de cel n care se realizeaza analiza, exista o analiza post-factum si una previzionala. Dupa nivelul la care se face investigarea, analiza poate fi microecono-mica, mezoeconomica sau macroeconomica. Dupa modul de urmarire n timp a feno-menelor, analiza poate fi statica sau dina-mica. n raport de pozitia analistului n carul unitatii, analiza este interna sau externa. Printre cele mai importante modele de anali-za diagnostic se situeaza: -modelul bazat pe indicatori calitativi (mo-delul CEMATT); -modelul bazat pe indicatori cantitativi.

chestionare Vizite n ntreprindere Interviuri Revista Informatica Economica, nr. 7/1998 57

Financiar

Marketing

Tehnologie

Calitate

Management

Resurse umane

Praguri de alarma *

Starea ntreprinderii ** *** ** ** *** **

DAD critice

Sugestii de strategie si restructurare

Fig.1. Metoda CEMATT

2.1. Modelul CEMATT Modelul este de tip euristic, reprezentnd o procedura de evaluare a starii ntreprinderii analizate, cu ajutorul unui set de 41 de criterii. Sistemul de criterii trebuie conside-rat ca avnd un caracter deschis. n raport de anumite particularitati ale firmei analizate, se pot utiliza si alte criterii. Pentru mai buna sistematizare a investigatiilor, criteriile mo-delului CEMATT sunt grupate n 6 directii de analiza (DAD): financiar, marketing, the-nologie, calitate, management si resurse u-mane. Metoda presupune agregarea pe fiecare din-tre cele 6 DAD a calificativelor obtinute pe criteriile aferente. Procednd n continuare la agregarea celor sase calificative, vom situa ntreprinderea pe una din cele cinci trepte ale scarii de restructurare industriala ( scara celor 5 stele). Fiecare treapta de pe aceasta scara corespunde unei anumite situatii, careia i se asociaza o sugestie de strategie. Aceste sugestii vor putea servi ca puncte de sprijin pentru elaborarea unor planuri de restructurare de catre factorii decidenti ai restructurarii industriale. Cele 5 trepte sunt: faliment mascat, situatie critica, echilibru di-ficil, adaptare satisfacatoare si viabilitate n mediul concurential.

Din analizele pe criterii rezulta o serie de praguri de alarma si de directii de analiza critice, care pot constitui baza pentru ela-borarea unor sugestii si propuneri de stra-tegie si restructurare care sa orienteze mana-gementul societatii n stabilirea celor mai importante obiective, pe termen scurt si me-diu. Principiul de baza al metodei este prezentat n figura 1. Structura de principiu a algoritmului utilizat implica nti o raportare a evaluarii exper-tului analist la o scara de masurare cu 5 trep-te. O asemenea raportare constituie prin con-tinut o masurare subiectiva. Operatia de ra-ortare presupune evaluarea pe baza ntregu-lui volum de informatii primare disponibile a intensitatii criteriului n raport cu unitatea de masura specifica adoptata pentru criteriul respectiv. Mecanismul de evaluare este urmatorul: Pentru fiecare criteriu sunt stabilite cte 5 trepte de evaluare, furniznd calificativele Ni, n scara 1-5 puncte. Intervalul de masu-rare reprezinta, de regula, diferenta ntre o situatie de inadaptare totala la cerintele unei economii de piata (un punct) si o situatie de satisfacere a unor cerinte de nivel ridicat international (cinci puncte).

58

Revista Informatica Economica, nr. 7/1998

Pentru justificarea adoptarii uneia dintre cele 5 trepte specifice fiecarui criteriu, se e laboreaza de catre evaluator o descriere textuala de 1-2 pagini a evolutiei si perspec-tivelor ntreprinderii din punctul de vedere al criteriului analizat. Descrierea este indicat sa aiba un pronuntat caracter faptic. Pentru fiecare criteriu este stabilit un grad de importanta, caruia i corespunde un coeficient de importanta Ki. Pe baza celor nj calificative Ni si a coeficientilor de importanta Ki, se calculeaza, prin rotunjire, nota agregata pentru directia de diagnostic analizata (DADj), cu relatia:
N
j DAD

Reprezinta un model cu o structura flexibila, criteriile propuse avnd un caracter orientativ. Modelul presupune o analiza statica si o analiza dinamica. Criteriile de analiza propuse pentru modelul de analiza diagnostic bazat pe indi-catori cantitativi sunt urmatoarele: analiza acti-vitatii de productie si comercializare; moda-litati de

analiza a costurilor de productie; analiza rentabilitatii; analiza situatiei finan-ciar patrimoniale; analiza gestiunii resurse-lor umane. 3. Utilizarea sistemelor expert n analiza diagnostic Realizarea sistemelor expert pentru analiza diagnostic a firmei se subordoneaza obiectivului general al sistemelor pentru conduce-re, si anume asigurarea functionalitatii nor-male si optime a ntregii activitati, prin pu-nerea la dispozitia conducerii n timp util a informatiilor necesare fundamentarii si ela-borarii operative a deciziilor. Este vorba de informatiile att de necesare legate de apre-cierea starii potentialului financiar, material, uman al firmei, precum si de cele cu privire la riscul pe care si-l asuma ntreprinzatorul. Se pot aduce o serie de argumente n fa-voarea generalizarii sistemelor expert, si anume: administrarea unui volum tot mai mare de cunostinte si informatii; cresterea gradului de siguranta n gestionarea si pas-trarea patrimoniului; determinarea de avan-taje economice directe sau indirecte. Sistemele expert sunt un mediu excelent pentru analiza diagnostic, deoarece ncorpo-reaza multe date, fapte si rationamente. Mai mult, se face trecerea de la sintactic la se-mantic n procesele informationale, cu im-pact pozitiv asupra deciziei. De aici deriva si cteva avantaje ale sistemelor expert: supli-nirea insuficientei numarului de experti si a-sigurarea transmiterii de cunostinte care s-ar pierde odata cu disparitia expertului; asigu-rarea posibilitatii de actualizare constanta a cunoasterii, lucru foarte important n luarea deciziilor ntr-un

K N
i =1 i

nj

K
i =1

nj

n care Ni este calificati-vul

criteriului i din cadrul DADj, Ki re-prezinta coeficientul de importanta al crite-riului respectiv, iar nj numarul total de cri-terii din cadrul DADj. Pe baza celor 6 note agregate, obtinute pentru fiecare din directiile de analiza diag-nostic, se calculeaza estimatorul global de performanta, tot ca o medie ponderata. n baza estimatorului global se stabileste cali-ficativul care poate fi atribuit societatii analizate, conform scarii restructurarii indus-triale (scara celor 5 stele). n acest scop se utilizeaza relatia:
j S = N DAD p j , j =1 6

n care pj reprezinta coeficientii de pon-derare ai DADj adoptati astfel nct sa fie satisfacuta conditia de normare:

p
j =1

=1.

Att rezultatele furnizate de prima relatie, ct si cele furnizate de a doua relatie se utilizeaza rotunjite, prin diferenta sau exces, potrivit normelor uzuale de rotunjire. 2.2. Modelul bazat pe indicatori canti-tativi

Revista Informatica Economica, nr. 7/1998

59

mediu fluctuant; determi-narea contradictiilor dintre fapte. Introducerea sistemelor expert ntr-o ntreprindere poate schimba organizarea acesteia. Aplicarea sistemelor expert contribuie la o standardizare a deciziilor si la o descentra-lizare a acestora. n privinta descentralizarii, sistemele expert sunt instrumentul unei des-centralizari verticale, n care nivelurile infe-rioare de decizie iau decizii importante, ca urmare a difuzarii expertizei. 4. Componentele sistemului expert de analiza diagnostic a firmei Sistemul a fost realizat cu ajutorul gene-ratorului GoldWorks, mediu destinat dez-voltarii de sisteme expert de dimensiuni mari, oferind facilitati de modelare a incer-titudinii si suport pentru construirea expli-catiilor privind rationamentul. Baza de cunostinte a unei aplicatii Gold-Works este constituita din frame-uri, ins-tante, reguli de productie, asertiuni si/sau re-latii. Obiectele de tip frame si instanta for-meaza un ansamblu structurat, o ierarhie (la-tice), ce poarta numele de baza de frame-uri a aplicatie. Ansamblul

regulilor de produc-tie, denumit baza de reguli se poate structura n seturi. Un set de reguli reprezinta o par-titie a bazei de reguli, constituita din acele reguli ce prezinta conditii de prelucrare (activare/dezactivare) similare. Mecanismele inferentiale permit utilizarea cunostintelor din cadrul aplicatiei, n scopul rezolvarii unor cereri de prelucrare. Reali-zarea unei aplicatii GoldWorks nu presu-pune programarea acestor mecanisme, deoa-rece ele exista preprogramate n cadrul gene-ratorului, oferind o parte din functionalita-tea implicita a acestuia. Interfata utilizator reprezinta componenta sistemului bazat pe cunostinte care asigura comunicarea dintre sistem si utilizatori. Generatorul ofera facilitati de realizare a unor interfete cu facilitati grafice si explicative. n continuare sunt prezentate componentele sistemului expert pentru analiza diagnostic. 4.1. Baza de frame -uri Cunostintele de natura factuala sunt reprezentate de indicatorii pe baza carora se realizeaza analiza diagnostic, fiind organizate sub forma unei latice de frame-uri, pre-zentata n
Date-1

Financiar Management Marketing Top-Frame CEMATT Tehnologie Calitate Resurse-umane Punctaj

Date Punctaj-DAD-1

Date-2 Punctaj-DAD-1-1

Management-1 Marketing-1 Tehnologie-1 Calitate-1 Resurse-Umane-1 P

Variabile -de-control Fig.2. Structura de frame-uri a sistemului

60

Revista Informatica Economica, nr. 7/1998

figura 2.

active-circulante-nete active-imobilizate-nete alte-mprumuturi-si-datorii-financiare amortizari-si-provizioane capacitatea-de-autofinantare capital-propriu cheltuieli-cu-personalul cifra-de-afaceri clienti-si-conturi-asimilate datorii-financiare-si-asimilate datorii-total durata-ciclului-de-schimb evolutia-ndatoririi-nete evolutia-fondului-de-rulment-net fond-de-participare-a-salariatilor-la-profit fond-de-rulment-net-global impozit-pe-profit mprumuturi-si-credite-bancare lichiditatea-patrimoniala obligatii-curente ponderea-capitalului-mprumutat-n-cifra-deafaceri productivitatea-capitalului-investit Atributele celorlalte frame-uri se refera la punctajele calculate pentru diferitele criterii si directii de analiza. 4.2. Baza de reguli Cunostintele procedurale pentru realizarea analizei diagnostic sunt constituite din: - cunostinte referitoare la modul de determinare (calculare) a indicatorilor utilizati n analiza diagnostic; - cunostinte referitoare la modul de rea-lizare a verificarii corelatiilor dintre indica-tori; - cunostinte referitoare la modul de calcul al punctajului, ca evaluare sintetica a situa-tiei unitatii economice;

De exemplu, atributele (sloturile) frame-ului DATE sunt redate n tabelul 1. Tabelel 1. Atributele frame-ului DATE profitul-brut provizioane-pentru-riscuri-si-cheltuieli rata-autonomiei-financiare remunerarea-factorului-munca rentabilitatea-activitatii rentabilitatea-financiara rezultatul-exercitiului stocuri-de-facturi-nencasate stocuri-de-produse-finite stocuri-imobilizate total-alte-datorii total-cheltuieli-cu-salariile total-credite-bancare total-datorii-ale-ntreprinderii total-datorii-ale-ntreprinderii-pe-termen-scurt total-venituri-ale-ntreprinderii valori-realizabile-pe-termen-scurt venituri-din-exploatare-total venituri-exceptionale-total venituri-financiare-total viteza-de-rotatie-a-stocurilor-de-facturi-nencasate viteza-de-rotatie-a-stocurilor-de-produse

- cunostinte de control procedural (organizarea interactiunii om-sistem, nlantuirea regulilor). Toate regulile utilizeaza informatiile memo-rate n cadrul instantelor de frame-uri din laticea GoldWorks. Baza de reguli este constituita din peste 500 de reguli, divizate n urmatoarele seturi de reguli: - set-cematt-dad-1, format din regulile aferente DAD-1 - set-cematt-dad-1-1, format din regulile aferente DAD-1-1 - set-cematt-dad-1-2, format din regulile aferente DAD-1-2 - set-cematt-dad-1-3, format din regulile aferente DAD-1-3 - set-cematt-dad-1-4, format din regulile aferente DAD-1-4

Revista Informatica Economica, nr. 7/1998

61

- set-cematt-dad-1-5, format aferente DAD-1-5 - set-cematt-dad-1-6, format aferente DAD-1-6 - set-cematt-dad-1-7, format aferente DAD-1-7 - set-cematt-dad-1-8, format aferente DAD-1-8 - set-cematt-dad-1-9, format aferente DAD-1-9 - set-cematt-dad-1-10, format aferente DAD-1-10 - set-cematt-dad-2, format din rente DAD-2 - set-cematt-dad-3, format din rente DAD-3 - set-cematt-dad-4, format din rente DAD-4 - set-cematt-dad-5, format din rente DAD-5

din regulile din regulile din regulile din regulile din regulile din regulile regulile aferegulile aferegulile aferegulile afe-

n cadrul sistemului exista mai multe tipuri de reguli, si anume: reguli pentru implemen-tarea algoritmilor de calcul al indicatorilor, verificarea corelatiilor si calculul puncta-jelor; reguli pentru activarea/dezactivarea se-turilor de reguli; reguli pentru pentru reali-

Fig.3. Punctaje calculate prin metoda CEMATT

- set-cematt-dad-6, format din regulile aferente DAD-6

62

Revista Informatica Economica, nr. 7/1998

zarea de actiuni asupra obiectelor interfetei utilizator. 4.3. Interfata utilizator La realizarea interfetei utilizator au fost cre-ate obiecte grafice de tip Screen-Layout, Canvas, Popup-Template, Popup-Confirm, Popup-

Choose, Popup-Ask-User. Activarea acestor obiecte se face prin intermediul regulilor. De exemplu, punctajele calculate prin me-toda CEMATT, pe directii de analiza si a-gregate, sunt prezentate sub forma de o -biecte de tip Dial, dupa cum se observa n fi-gura 3. Concluziile rezultate n urma aplica-rii metodei CEMATT sunt prezentate att sub forma de sinteza (figura 4), ct si deta-liat (figura5).

Revista Informatica Economica, nr. 7/1998

63

Fig.4. Concluzii metoda CEMATT - sinteza

Fig.5. Concluzii metoda CEMATT - detaliere

64

Revista Informatica Economica, nr. 7/1998

5. Concluzii Sistemul a fost testat la mai multe firme din Romnia, cu bune rezultate n ceea ce pri-veste informatiile oferite managerilor n le-gatura cu identificarea si rezolvarea proble-melor firmelor. Se au n vedere mai multe directii pentru mbunatatirea sistemului: includerea altor cri-terii pentru modelul CEMATT, n functie de particularitatile firmelor; includerea modelu-lui de analiza bazat pe indicatori cantitativi.

Bibliografie [Bode98] Bodea C. N. - Inteligenta artificiala si sisteme expert, Editura INFOREC, Bucuresti, 1998. [MaNR94] Margulescu D., Niculescu M., Robu V. - Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, Bucuresti, 1994. [****] GOLD WORKS III, User's Guide, Gold Hill, Inc., Cambridge, Massachusetts, 1993. [****] GOLD WORKS III, Reference Manual, Gold Hill, Inc., Cambridge, Massachusetts, 1993.

S-ar putea să vă placă și