Macii

Macul de gradina (Papaver somniferum) este o planta perena, cunoscuta pentru frumusetea florilor sale de culoare rosie, violet, alba, sau roz. Pe langa aspectul decorativ, macul este cultivat atat pentru semintele sale bogate in ulei, care au intrebuintare industriala si alimentara, dar si pentru seva produsa, din care se extrage opium.

Caracteristici biologice
Rdcina pivotant lung de 25-30 cm (80cm), groas de circa 1-2cm cu ramifica ii secundare pe o raz de circa 30-50cm, tulpina erect neted cilindric , cerificat, nalt de circa 150cm, simpl sau pu in ramificat. Frunzele sunt ntregi alterne alungit-ovoide, acoperite cu cear, cu margini neregulate, glabre (lipsite de peri), fa a superioar cu nervur proeminent. Flori sunt mari, solitare 1-10 pe plant, actinomorfe, violete, albe, roz sau roii. Fructul este o capsul ovoid sau uor turtit, cu stigmat persistent (aspect de rozet), caliciul este caduc (cade dup nflorire). Toate organele plantei con in vase laticifere cu latex care are n compozi ie peste 40 de alcaloizi.

Macul combate osteoporoza

Macul poate combate cu succes osteoporoza datorita continutului ridicat de fosfor care ajuta la absorbtia mai buna a calciului in organism. Proprietatile curative ale macului au iesit la iveala in urma cu cativa ani, la mutarea unui cimitir vechi din secolul 19 dintr-un sat din Slovacia. Atunci s-a constatat ca oasele celor ingropati nu erau atinse deloc de osteoporoza. Locuitorii satului erau cunoscuti ca mari cultivatori si mari consumatori de mac si miere. Cercetatorii slovaci au facut un studiu pe doua grupuri a cate 20 de femei care sufereau de osteoporoza. Primului grup i s-au administrat medicamente contra osteoporozei, iar celui de-al doilea grup, ulei de mac. A rezultat fara dubii ca persoanele tratate cu mac scapasera de osteoporoza dupa administrarea unei lingurite de ulei de mac zilnic, timp de 12 luni. Femeile din celalalt grup inca mai aveau osteoporoza dupa un an, iar oasele lor prezentau valori ale calciului sub limitele normale. Reteta dulce: Macinati 250 de grame de mac, adaugati o jumatate de cana de apa si cateva lingurite de miere. Amestecul nu trebuie sa fie excesiv de dulce, doar cat sa fie placut la gust. Puneti amestecul rezultat intr-un vas si incalziti pe aragaz pana da un pic in clocot. Raciti amestecul, apoi puneti-l intr-un borcan, la frigider. Consumati minimum o lingura pe zi si beti un pahar cu apa in care ati stors un sfert de lamaie. Cei care sufera cu fierea pot adauga mere rase, iar diabeticii pot folosi indulcitori.

Intr-una din cartile editate in 1937 (Enciclopedia populara a lumii) macul era numit buruiana comuna in lanul de grau. Astazi, macul este o floare indragita si cultivata in multe gradini rustice. Exista numeroase varietati de maci care provin din multe parti ale lumii, inclusiv Europa de Est si Centrala, China, India si alte parti ale Asiei. Popularitatea sa rezida si din diversitatea utilizarilor sale. In gradina, macul este o floare atractiva si usor de cultivat, existand atat in varietati anuale cat si perene. Mai mult, gradinarul poate alege din aproape toate culorile curcubeului, inclusiv culori inchise. Florile rezista timp indelungat. Semintele mac si uleiul de mac sunt folosite la copt si gatit. Daca ai prea multe seminte, le poti pune in tavita pentru pasari din spatele curtii. In lumea medicinei si medicamentelor, mac este o sursa de narcotice: codeina, morfina si opium. Dupa al doilea razboi mondial macul a devenit un simbol atat al tragediei cat si al reinnoirii vietii? Si-a castigat aceasta recunoastere prin faptul ca existau multi maci pe campurile de batalie din Franta.

Macul - inmultire Macul se inmulteste prin seminte plantate direct in gradina sau in ghivece de interior si transplantate afara ulterior. Incepeti sa plantati macul in interior cu 6-8 saptamani inainte de ultimul inghet. Va recomandam sa il plantati in vase separate, lasand spatiu suficient ca radacinile sa creasca, ceea ce va face transplantarea mai usoara cat timp plantele sunt inca mici.

Macul - cultivare si ingrijire Macul este foarte usor de cultivat, preferand locuri insorite sau partial umbrite. Se va dezvolta pe multe tipuri de sol si se impaca bine cu cel uscat. Distanta intre plante este de 18-40 cm, depinzand de varietate, plantele crescand inalte de 60-70 cm. Arata superb plantati pe razoare mari, vor creste repede si vor inflori vara timpuriu spre mijloc. Aplicati ingrasamant o data pe luna, iar mulciul va va ajuta sa luptati cu buruienile si sa faceti razorul mult mai atractiv. Descrierea speciei. Este o frumoasa planta erbacee, care se cultiva in scopuri alimentare, ornamentale si medicinale. In pamant are o radacina pivotanta, iar tulpina inalta de 1m pana la 1,5m este dreapta, putin ramificata in partea de sus, de culoare verde-albastruie (glauca), glabra sau numai cu peri in partea superioara. Frunzele sunt

mari, glauce, alterne, cele superioare intregi, alungit-ovale, cu marginea neregulatdintata, iar nervura proeminenta pe fata inferioara, frunzele inferioare sunt oblungi si penat-sectate. Florile sunt mari, albe, roze, rosii sau liliachii, gasindu-se cate o floare in varful tulpinei si ramurilor. Caliciu este format din 2 sepale care cad cand se deschide floarea, corola din 4 petale rotunde sau obovat-ovale, sifonate in boboc, si androceul din stamine numeroase. Fructul este o capsula ovoida sau sferica uneori alungita, prezentand la partea superioara discul stigmatic multilobat, iar la partea inferioara o umflatura inelara care reprezinta locul de insertie al periantului. De culoare verde-cenusie si acoperite cu un strat de ceara la inceput, fructele devin galben-brune la maturitate. Intreaga planta contine un suc laptos. Prin cultura aceasta specie a dat nastere la numeroase varietati, insa Papaver somniferul var. album si P.s. var nigrum D.C. prezinta importanta din punct de vedere medicinal. infloreste din iunie pana in august. Produsul vegetal folosit. Oficinale sunt numai capsulele(Capita Papaveris immaturi sau Fructus Papaveris immaturi) recoltate inainte de maturitatea lor, cand au dimensiunile maxime; fiind inca verzi se usuca la temperatura moderata, intregi sau taiate in jumatati si in aces caz li se indeparteaza semintele; prin uscare iau culoarea galbuie pana la brun deschis. Produsul astfel obtinut are miros slab-narcotic, gust amar, mucilaginos. Principii active: alcaloizi (morfina, narcotina, narceina, papaverina, etc.) Actiune farmacologica: sedativa, hipno-analgetica, variabile din cauza continutului diferit in morfina al capsulelor. Intrebuintari: se utilizeaza numai extern, sub forma de decoct sau infuzie 1 %, ca usor alagetic si calmant, in spalaturi si gargarisme; intern nu se administreaza deoarece din cauza continutului diferit in morfina al produsului poate produce accidente mortale. La copii nu se poate folosi nici extern Capsulele de mac intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic, sedativ si pentru gargara. In flora spontana, macul poate fi vazut pe pajisti, parloage, fanete, in culturile de cereale, pe marginea drumurilor. In scop medicinal, se folosesc petalele de flori care se culeg in iunie, iulie, dupa deschiderea completa a florii. Petalele se usuca in strat subtire, din zece kg de petale proaspete se obtine un kg de petale uscate. Petalele de mac de camp au proprietati vindecatoare, antibronsice si antitusive si pentru ceai se folosesc in cantitati foarte mici. Ceaiul din flori de mac se prepara dintr-o lingurita rasa de petale uscate peste care se toarna 200 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat zece minute, apoi se filtreaza. Se bea numai o cana de ceai pe zi in caz de bronsita acuta, gripa, laringita, angina pectorala. Ceaiul este revigorant si are actiune eficienta impotriva contractiilor si spasmelor.

Semintele de mac sunt deja recunoscute pentru puterea lor sedativa, antiinflamatoare si calmanta. Aceleasi proprietati le au si petalele numai ca intr-o mai mica masura, de asta se si cere multa precautie. Macul vindeca raguseala atat la copii, cat si la adulti si racelile cauzate, mai ales, de aerul conditionat. Siropul din petale de flori de mac este un remediu excelent pentru raceala si impotriva anxietatii si nervozitatii, dar nu se recomanda femeilor insarcinate, celor care alapteaza si nici copiilor sub trei ani. Se poate prepara extrem de simplu in casa, numai asa stiind fiecare ce a pregatit si cu ce se trateaza, la nevoie. Intr-un litru de apa clocotita se pun o suta de grame de petale uscate si se lasa la macerat sase ore. Dupa aceasta perioada, se filtreaza si in lichidul ramas se adauga un kg si opt sute de grame de zahar si se lasa la fiert pana se dizolva tot zaharul. Cand este rece se pune in sticle mici, de culoare inchisa, se astupa si se pastreaza la rece. La nevoie, adultii pot lua pana la zece lingurite de sirop pe zi si copiii una, trei lingurite pe zi. Recent, un grup de cercetatori din Slovacia a descoperit, absolut intamplator, efectele benefice ale macului in combaterea osteoporozei. Cand, in urma cu cativa ani, comunitatea locala a hotarat mutarea unui cimitir vechi, din sec al XIX-lea, s-a constatat ca oasele celor decedati nu au fost atinse de osteoporoza. Explicatia consta in faptul ca locuitorii acelui sat erau mari cultivatori de mac si renumiti crescatori de albine, ca atare consumau din belsug miere si mac. Extern, infuzia din petale de mac se foloseste impotriva ridurilor si sub forma de gargara pentru faringite si angine. De asemenea, cu ceai din petale se fac spalaturi oculare in caz de blefarita. Cu petale proaspete de mac, oparite, se pot face cataplasme calde care se pun pe abcesele dentare.