1

CUPRNSUL
I) NTRODUCERE - Argumentatie/motivatie - Conceptul colectiei /cui se adreseaza - Jocul ieielor continuarea jocului de sah II) CUPRNS - FUNDAMENTARE TEORETC 1)- TREND REPORT - Underwater garden/world, Metoda lui Christobal , Printese de pastel, Shine on 2) - Clasificarea spiritelor supranaturale - Fiinte de factura supranaturala: a)spirite ale pamantului, b)malefic masculine si femine , c) spirite vegetale d)lunare, e) acvatice,f) solare si g) ale aerului 3)- Manifestari ale fiintelor supranaturale: calatoria, zborul, dansul hora si jocul calusarilor 4)- Calatoria fiintelor supranaturale pe mai multe planuri: pamant, desrt/pustiu , nisip, vegetal, apa, soare, cer, aer.. 5- Originea literara a conceptului colectiei: Noaptea de Sanziene de Mircea Eliade 6- Simbolistica culorilor colecieiGalbenul solar, nisipul apelor, florile pamantului .. 7- Materialele colecieiNimfe in materiale pretioase
8- Accesoriile colectiei - PantofiiSanzienele nu mai sunt

desculte.. 9- Machiajul i coafuraFrumusetea spiritelor nevazute 10- Personajul- caracterul /Silueta linia coleciei atitudine Exista iele si cine sunt? Cine sunt ielele? .
2

11 - lustraia de mod a colectieiImaginand lucruri nevazute pentru a devenii vazute 12 - Look-bookPe alb se vede totul. 13- Descrierea inutelor ritmuri/proportii . 14- edina foto de atmsofera Zborul ielelor in natura .... 15- FilmulIelele in miscare III) CONCLUZ. Bibliografie..
Anexe

Conceptul coleciei Aceast colec ie vestimentar se bazeaz pe dezvoltarea unui mit din cultura romaneasca, pe gasirea originilor lui, si felul in care se poate amplifica si dezvolta in creatia [Link] colectie vestimentara are ca punct de plecare mitul sanzienelor si felul
3

in care acesta se extinde spre lumea ielelor, nimfelor, neraidelor si oceanidelor..Astfel un alt titlu pentru aceast propunere vestimentar ar fi : Jocul [Link] aceast colecie doresc nu numai s prezint contrastul dintre dou lumi ideatice opozite cerul si pamanutul, apa si pamantul sau apa si cerul, dar i felul n care fiinte considerate supranaturale sau inexistente calatoresc in noaptea in care cerurile se deschid si manifesta o influenta pozitiva sau negative asupra oamenilor. Colec ia se adreseaz unei femei creative, poetice, de tip [Link] propus reprezint o interferen ntre dou lumi diferite, dar o interferen n care voi utiliza simbolistica: sanzienelor, florilor, ielelor, nimfelor, sirenelor, pamanutului, apei, aerului, cerului, soarelui, etc. Ca i documentare literara am citit cartea lui Mircea Eliade , Noaptea de Sanziene, Camil Petrescu Jocul ielelor, . Titlul colectiei jocul ieielor, spirite imaginare/imaginate, imagine your spirit . O colectie de tip simbol In ultimul timp, simbolurile au reinceput sa fie private printr-o prisma [Link] nu mai este acuzata ca incita oamenii s-o ia razna; dimpotriva, I se recunosc meritele, fiind pus ape acelasi plan cu sora ei geamana, ratiunea, ambele socotite drept inspiratoarele unor numeroase descoperiri si, implicit, promotoarele [Link] de care se bucura astazi se datoreaza in mare masura anticiparilor aflate in numeroase opera de fictiune, unele verificate de oameni de [Link] sociologi se straduiesc sa stabileasca dimensiunile imaginii sub al carei impact traim [Link] analize ale psihanalistilor ne permit nu numai sa interpretam altfel de cm se obisnuia inaintea stravechi mituri, ci sa semnalam si aparitia unor noi [Link] se afla asadar in centrul atentiei, ele fiind insusi inima vietii imaginative, caci dau la iveala secretele inconstientului, pun in miscare resorturile cele mai ascunse ale unor actiuni si ofera noi perspective asupra necunoscutului si infinitului.[] Expresia simbolica manifesta efortul facut de om pentru a descifra soarta care-I scapa din maini, ascunzandu-se in intunecate hauri.[] Temele imaginare despre care am spus ca sunt desenul sau infatisarea simbolului pot fi universal, atemporale, inradacinate in structurile imaginatiei oamenilor, dar semnificatia simbolurilor difera adesea in functie de indivizi si de societati, precum si de situatia aceasta la un moment dat.1

Jocul ielelor
Jocul - Simbolismul lui este originar din i se leag limpede de cel al,ntre ntuneric i lumin, ntre bine i ru, ntre titani i zei.. Jocul este fundamental, un simbol al luptei cu viaa i moartea, cu elementele, cu forele potrivnice, cu [Link] i atunci cnd nu
1

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag.14-21

urmresc dect simpla plcere, jocurile aduc strlucirea victoriei, cel puin de partea [Link], hazard, simulacru sau vrtej ameitor, jocul este un ntreg univers, n care fiecare trebuie, cu anse i riscuri, s-i afle locul, el nu este numai activitatea specific pe care o denumete, ci totalitatea figurilor, simbolurilor sau instrumentelor necesare activitii respective, sau funcionarii unui ansamblu [Link] vieii reale, dar ntr-un cadru dinainte stabilit, jocul asociaz noiunile de totalitate, de regul i de [Link] combinaii ale jocului sunt tot attea modele de via real, personal i [Link] tinde s aeze o anumit ordine n locul anarhiei dintre raporturi, i permite trecerea de la starea de natur la starea de cultur, de la spontan la [Link] de sub respectarea regulilor, jocul las s rzbat spontaneitatea cea mai profund, reaciile cele mai personale la convingerile de afar. La origine, jocul se leag de sacru, ca orice alt activitate omeneasc, i din aceast origine deriv chiar i jocurile cele mai profane, cele mai spontane, cele mai lipsite de finalitate [Link] au i o valoare incantatorie, opunnd una alteia dou tabere, ele opun n realitate doi poli, dou principii, iar triumful uneia dintre acestea trebuie s asigure o binefacere, cum ar fi venirea ploii sau binecuvntarea mortului sau a strmoilor, tabra de rsrit i cea de apus, principiile uscat i brbtesc, ori umed i femeisc, din a cror mpreunare se nate lumea, aa cum din sufletul vegetativ i sufletul subtil se nate [Link] mai dein valorea i mbrac aspectul unei ofrande, rivalii se intrec in indemanare i rezistenta, ajungandu-se uneori i la varsare de sange, insa nu i in cazul jocului de ah, unde linitea i pacea sunt prezente fizic i razboiul este unul de natura [Link] psihologica a vazut in joc un soi de transfer de energie psihic, fie c aceasta se schimb ntre doi juctori, fie c ea transmite via [Link] surescit imaginaia i stimuleaz [Link] ar fi de lipsit de intentie, cum se spune adesea, jocul ramne totui plin de ntelesuri i de consecine.S te joci cu ceva nseamn s te druieti obiectului respectiv cu care te joci, rezult deci c jocul este o aciune magic ce trezete viaa, rezultnd o punte ntre fantezie i realitate, iar caracterul lor aparent frivol i gratuit nu trebuie s disimuleze simbolismul agonistic fundamental, ele fiind sufletul relaiilor umane i factori de educare [Link] ezoterice au descoperit o ntreag tiina iniiatic n numeroase jocuri, precum zaruri, arice, domino, ah [Link] prezint aspect dintre cele mai variate, potrivit nevoilor unei [Link] sunt nu numai un prilej de destindere, ele pot fi iniiatice, didactice, mimetice, [Link] se dezvolt din exigenele vieii i dezvolt facultile de adaptare [Link], n acest secol, al jocurilor electronice constituie preludiul naterii unei noi forme de inteligen, capabil s neleag reuitele tehnologiei mai degrab dect subtilitile [Link] predominante simbolizeaz interesele majore ale unei epoci, aa de pild Monopoly, jocurile de afaceri i de burs, cubul Rubik, [Link] reflect vremea lor, aceste jocuri vestind era electronicii i telematica. Matematica, mecanica i robotica, ns prin prezentarea jocului de ah, ncerc s produc o ntoarcere la adevaratele valori, i la simplitatea unui joc, mult mai complex dect orice tehnologie avansat.2 Jocul este un simbol al nenumratelor relaii, al multiplelor raporturi de fore ce se pot dezvolta ntr-un ansamblu unic, fiind chiar imaginea faptelor pe care o fiin omeneasc le svrsete n funcie de mijloace i [Link] simbolismul jocului de ah, trebuie s avem n vedere, pe de o parte jocul n sine i pe de
2

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 2, pag.179-184

alt parte, table pe care se joac [Link] jocului, originar din India, se leag limpede de cel al strategiei razboinice i se aplic, ntocmai ca povestea din Bhagavad Gita, la casta [Link] se d ntre piesele negre i cele albe, ntre intuneric i lumin, ntre titani i [Link] cu tablie dintre regele Wuyi i Cer era lupta dintre bufni i fazan, miza este ntotdeauna, supremaia asupra [Link] de ah este ntruchipare a lumii manifestate, esut din umbr i lumin, i n care alterneaz i se echilibreaz ying i [Link] forma sa elementar, tabla de ah este mandala cuaternar simpl, simbolul lui Shiva-care-transform, echivalentul yinyangului [Link] normal are 64 de ptrate, cifr a realizrii cosmice, ea este Vastupurshamandala care slujete drept schem la zidirea templelor, la fixarea ritmurilor universale, la cristalizarea ciclurilor [Link] de ah este aadar cmpul de aciune al puterilor cosmice(Burckhardt), cmp i al pmntului(ptrat), mrginit de cele patru [Link], cum mandala este simbolul existenei, lupta dintre diferitele tendine poate fi transpus n interiorul omului. Mai mult, jocul cere inteligen i [Link] juctorului ine aadar de inteligena universal(Viraj), simbolizat de [Link] asupra lumii prin participarea la Vraj este o art a rzboinicului arta regal.

Trend report

A. Underwater world Lumea de sub ape - Tendinte moda primavara-vara 2012: lumea de sub ape Designerii au o viziune futuristica asupra lumii apelor in [Link] Burton a conturat volumele sale eterice cu umbre de coral ce poarta amprenta lui Alexander McQueen, iar Riccardo Tisci de la Givenchy a imaginat o poveste de dragoste dintre un sufer si o sirena, si Florence Welch a cantat Ceea ce mi-a daruit apa din interorul unei scoici la show-ul [Link] pare ca moda a descoperit in sfarsit [Link] de sub ape , se manifesta prin rochii tip sirena, genti plic metalice, material sidefate si sclipitoare, precum in prezentarile de la Givenchy, Chanel si Versace, printer alte prezentari ce promoveaza acest [Link] de sup ape in moda si fotografie - Apa si viata tacuta din adancurile ei sunt misterele pe care designerii incearca sa le ticluiasca in acest sezon. Ei creioneaza ce se intampla dincolo de suprafata nervoasa a apelor. Sursele de inspiratie pentru tendinta Mermaid Fashion sau Ocean Spirit sunt: 1. Basmul Mica sirena din secolul al-XIX-lea conceput de Hans Christian Andersen deschide portile catre interiorul apelor si ne face cunostinta cu o sirena frumoasa si delicata care insufleteste adancurile apei dar si pe cele ale imaginatiei noastre. De fapt, este nevoia artistului de a se retrage in salasul fanteziei, al esteticului, iar in acest caz, nevoia se transforma in atractia hipnotica pe care sirenele o [Link] chiar exista sau o cream noi de fiecare data in diverse ipostaze stilistice. Cam asa devine Marea sirena a modei scrisa in prezent de un colectiv select de designeri. 2. Femeia din Atlantis este o viziune futurista a designerilor care au fost inspirati de: a. legendara Insula lui Atlas mentionata de Platon in vestitele lui dialoguri de acum 360 de ani i.H.b. Romanul lui Francis Bacon din 1624 Noul Atlantis care scrie despre aspiratia umana catre o lume ideala care locuieste intr-un loc utopic si a carui splendoare iti taie rasuflarea.
7

3. Asocierea de secole a femeii cu fluiditatea si cu apa, care ii confera forta feminitatii, gingasia gesturilor, sensibilitate si emotie, dar denota si schimbarile bruste de temperament, farmecul indeciziei, agitatia impetuoasa, nelinistea si valurile nuantate ale micilor capricii. De la aceste puncte si nu numai, pornesc designerii in cautarea farmecului lumii acvatice, a sirenelor si a universului fantastic construit din vise de corali tesute solz cu [Link] care s-au lasat cuprinsi de febra apelor in acest sezon sunt: Giorgio Armani, Lagerfeld pentru Chanel, Alexander Mc Queen, Antonio Berardi, Ricardo Tisci pentru Givenchy, Haider Ackermann, Mary Katrantzou, Missoni, Paco Rabanne, Moschino si Versace. Lumea apelor se oglindeste si in creatiile designerului Sarah Burton, designerul casei Alexander Mc Queen reuseste sa ne transpuna in lumea fantastica din adancul oceanelor si spune despre modelele care defileaza pe catwalk ca sunt ca niste meduze care se misca libere in mare. Spiritul tendintei Mermaid Fashion s-a manifestat in colectia ei prin aplicatii spectaculoase de corali si melci pictati manual, scoici sau efecte imprimate cu stridii, aglomerare de volane taiate in mii de cercuri. Chiar daca colectia a fost imbogatita si de alte surse de inspiratie, cum ar fi arhitectura lui Gaud si pliseurile exagerate ala epocii Empire, totusi sirenele magice si castelele din adancuri raman cele mai importante repere ale [Link] elemente prezente in colectie specifice trendului au fost: jacquard matlasat in forma de lipitori, diverse tipuri de scoici sectionate, organza Fortuny plisata cu fir metalic din cupru, argint si aur care face trimitere la comorile ingropate de pirati. Remarcabile sunt si tinutele all black realizate din pliseuri din chiffon sau piele neagra brodata si decupata care creeaza efecte optice in timpul miscarii. Fetele manechinelor sunt pe jumatate acoperite de o retea care sugereaza navodul in care sunt prinse sirenele calatoare. Burton a incercat prin rochiile sale sa ne arate scoica la exterior dar mai ales la interior, viata interesanta din cochilie fiind ilustrata in culori sidefii si nuante translucente. Abundenta detaliilor ar fi putu cu usurinta sa scufunde colectia, insa intuitia designerului a salvat situatia, iar materialele si constructiile au amintit de miscarile creaturilor [Link] Katrantzou isi creeaza colectia in jurul bogatiei naturii pure, asupra careia intervine gestul brutal al omului. Imprimeurile ne sugereaza obiecte industriale produse la scara mare care se afla in contradictie cu peisajele marine si tropicale. Printurile se apropie foarte mult de efectele 3 D, iar volumele sunt realizate din tesaturi ca taftaua sau brocartul. Mary vrea sa ne spuna ca repetitia in natura este de o spendoare inefabila, ca daca intalnesti aceeasi floare de mai multe ori, de pilda, acest lucru este incredibil de frumos. Dar daca intalnesti repetitia unui obiect multiplicat de mii de ori, acest lucru este plictisitor si devine aproape hidos. Asta ar fi parerea ei si asta ne ilustreaza prin hainele colectiei. Imprimeurile exotice si cele marine parca sunt rupte din insula Oahu din Hawaii, locul in care s-a filmat celebrul serial Lost. Imaginile care circula pe podium ar fi: cer albastru si ocean turcoaz, explozii de culori, ferigi si orhidee, corali si nisip de aur.

Alexander Mc Queen

10

11

12

Designerul casei Paco Rabannne, Manish Arora, isi imagineaza o sirena moderna si sclipitoare, imbracata in solzi metalici conturand la maxim curbele feminine ale corpului. Sirena devine astfel seducatoare, amagitoare si gata sa aterizeze in [Link] sunt mulate ca o manusa transformandu-se in o a doua piele. Umerii din solzi capata forme sculpturale science-fiction, accentele futuriste se potrivesc, in conceptia lui, cu ideea de sirena a marilor. Tema Mermaid-SF a colectiei este edificata prin aplicatii manuale de paiete, texturi de organza cu irizatii metalice, pulberi stralucitoare suflate direct pe rochii, cristale transparente incrustate si palariile create de Philip Treacy, inspirate de submarinele din adancuri. Cu aceste aparitii ne poate convinge usor ca exista sirene cu alura moderna.

Lucrurile stau cu totul altfel cand vine vorba de fotografie de moda, tendinta Mermaid Fashion este surprinsa de obiectivul foto intr-o maniera halucinanta care este aproape identica cu ideea de basm de la care demarasem articolul. Recuzita fotografilor este bogata in artificii si obiecte de decor ale spectacolului micii sirene si al fetei din Atlantis. In zona Art Photo efectele optice pot capata valente inedite, iata cateva dintre ele:Revista Vogue din Japonia ne prezinta tematica Atlantis Girl, pentru subiectul in cauza au invitat-o pe Alla Kostromichova in postura de model, iar creatiile fantastice au purtat semnatura caselor Miu Miu by Miuccia Prada, Versace si Alexander Mc Queen. Senzatia pe care o lasa pictorialul este aceea ca paginile revistei se inunda instantaneu de apa, fluiditatea este tactila si la final basmul devine aievea. Fotograful Solve Sundsbo reuseste cu maiestrie sa evidentieze in calmul apei, designul deosebit
13

al hainelor. Deasemenea, coafurile si machiajul isi mentin frumusetea sub apa. Dar daca in bazinul olimpic, in mijlocul unei competitii de natatie, sub apa ar exista o sirena care asista si poate chiar face parte din juriu? Chiar exista, se poate vedea in imaginea de mai jos: Vogue

Ethereal Underwater Fashion este pictorialul realizat de fotograful Zena Holloway care ne poate dovedi in termeni suprarealisti, bineinteles, ca cerul si apa convietuiesc, ca viziunea ei despre rai si despre lumea subacvatica merita emotia noastra. Modele plutesc in eteric si in lichide intunecate deopotriva, ele sunt purtate pe valuri si pe nori alburii. O lume in care coafurile au intotdeuna volum si tocurile ametitor de inalte devin deodata comode. Talentul si viziunea ei artistica reusesc sa ne teleporteze intr-o lume feerica, unde imaginatia se deplaseaza [Link] Annie Bertram realizeaza o serie de fotografii dedicate sirenei gotice, cu accente proeminente dark, ingeri steampunk si basme intunecate. Annie este indragostita de temele gotice si de curentul pre-rafaelit, asa ca scena sirenei gotice este o manifestare normala in arta sa.3

[Link] 14

Nimfa moderna stilul provine din ape

Basmele lui Walt Disney au transformat sirenele, meduzele, perele, scoicile si sclipirea apelor in muzicalitatea modei, iar designerii au aclamat aceasta imagine oferindu-io imagine proaspata cu iz urban si modern [Link] la perlele incrustate de la Chanel, pana la sirenele urbane de la Givenchy, sirena a devenit o emblema a modei mai proaspata, curate, clara, si mai senzuala pentru [Link] sirenelor a inceput ca o fantezie copilareasca, apoi s-a maturizat spre un vis de adolescent si a promovat ca o nostalgie a scufundarii in [Link] ca inspiratie desenele unui copil de 12 ani, trend-ul sireneleor, sau cum ar spune Chanel trendul de sup ape este mai degraba o imagine angelica, senzuala, si o versiunea mai matura a lui Ariel sau a [Link] comparatie cu originile si sursa faimei, acest trend este inundat de umbre picturale de albastru si cu printuri insipirate de lumea [Link] prezentarilor pentru primavara lui 2012 au adus o imagine diferinta, incorporand acest trend in imaginea hainelor, coafurilor, machiajelor si accesoriilor. Incarnarile trecutului in sirena actuala a modei
15

De la sclipitoarele rochii cu coada de peste pana la aplicatii sub forma de slozi de peste, 2012 nu este primul sezon cand nimfele apelor reprezinta o inspiratie pentru moda Acest trend a avut o aparitie si in 2008 cu o imagine mult mai literara decat acum, cu inspiratii clasice din arta si [Link], acest curent este infasurat intr-o aura magica.

pictura lui John William WaterhouseThe Mermaid; o tinuta couture a anului 2008 Jean-Paul Gaultier.

Karl Lagerfeld a creat o mare valva cand intreaga industrie a modei a prins gustul lumei de sub ape in stilul luxuriant a lui [Link] literala a unui regat al apelor a oferit o introducere in asteptarile acestui [Link] deobicei, Lagerfeld a scos lozul surprizei deschizand colectia ca un tezaur cu look-ri neconventionale si mai degraba [Link] tinutelor de tip sirena, si fara inspiratie din lumea pestilor a oferit o amprenta proaspata la tema oceanica minimalista a [Link], dantela si volanele au fost folosite ca sa modernizeze clasicul costum de tweed, faimos la Chanel, in timp ce paleta cromatica a pastrat prospetimea apelor.
16

Asa cum Lagerfeld a directionat un basm de vis sub ape, Riccardo Tisci de la Givenchy a produs un efervescent show otravit de sexualitate imprejurul spumelor [Link] Givenchy pentru primavara 2012 a fost ascutita, puternica si plina de siluete ce se conecteaza cu estetica sirenei moderne, cu par desfacut lung cu un machiaj aproape subinteles [Link] a luat ca inspiratie viata surferilor, rechinilor si a altor creaturi ale marilor pentru a crea costume, pantaloni ca o a doua piele si fuste cu ce se incheiau chiar deasupra genunchiului. Singurul lucruce leaga aceste doua colectii este abilitatea lor de a sparge intelesul conventional al curentului nimfelor si apelor si sa ofere o intoarcere moderna care merge briliant de bine si cu celelalte trend-uri ale primaverii lui [Link] cromatica a acestui trend sunt libere de orice articulatie a materialelor, sunt de o modestie curata cu amprente de crem, pudra albastra si umbre metalice sclipitoare. Dar nu este vorba doar despre hainele si tinutele care promoveaza acest trend, dar si departamentul de aranjare a parului si machiajul au luat in considerare importanta trend-ului ce promoveaza imaginea nimfelor si frumusetea [Link] acestui trend feminin in coafura si machiaj este [Link] exemplu la Givenchy s-a folosit un machiaj cu paiete in zona ochilor, fiind o imagine usor de adoptat .In ceea ce priveste parul, inspiratia a fost adoptata mult mai literal, asa ca imaginea de sirena din lumea apelor adanci, a fost redata printr-un par cu aspect [Link] de par umed, dat cu gel, lucios, sclipitor, a devenit un curent puternic pentru sezonul de primavara/vara 2012.O coada simpla de cal sugereaza desemenea trend-ul marii, si poate fi vazut pe podiumul de la Chanel.

17

18

Nimfele apelor au inspirat moda la Givenchy SS12

O piele bronzata si ochi conturati cu nuante metalice sunt o metode sigura de a accentua look-ul de nimfa a [Link] consta in conturarea unui aspect perlat, proaspat, luminous, fara vreo stralucire [Link] aspect greu de obtinut a fost realizat de Chanel, iar manechinele au defilat pe podium precum niste avataruri ale naturaletii. 4

[Link] lui Cristobal - Opera lui Cristobal Balenciaga continua sa fie de mare success, si nu numai la Nicolas Ghescquiere.50 de forme couture au fost dominante pe scena pariziana cu prezentarea lui Dries Van Noten care a infatisat siluete sculptural si Phoebe Philo de la Celine a adaugat peplums, asa cum au fost numiti, la fiecare [Link] Milano, Raf Simons a livrat in ultima colectie pentru Jil Sander aceasta tendinta.5Puterea peplum-ului Pentru primavara 2012 designerii au folosit aceasta structura pentru rochii sau pentru a adauga un aer feminine [Link] ca este printat, din dantela, sau ca un volum exagerat pe coapse, o usoara stranegere/accentuare a
4

[Link]
19

taliei va fi un must have al acestui sezon.6Fie ca aducem in discutie o bluza, un sacou sau un top cu bretele, peplum inseamna pentru ele adevarate volane sculptate in material. Detaliile trebuie sa fie cat mai evidente, indiferent de cat de complicate sunt curbele volanelor. Cu adevarat minunate sunt rochiile peplum, pentru ca fiecare designer a reusit sa fascineze publicul cu cel putin o astfel de rochie. Am admirat rochii extrem de feminine si sexy, cu volane complicate, dar si rochii moderne, care au transformat acest detaliu in minuni futuriste. 7 Volanele tehnica si element cheie al colectiei

[Link]

[Link]

[Link]
20

Giorgio Armani Yves Saint Laurent Badgley Mischka David Koma

Thierry Mugler

Lanvin

Structuri si elemente [Link] specifica utilizata la aceasta colectie ce am scanat din cartea dnei valentina

21

[Link] de pastel- PASTEL PRINCESSES Poate ca unul din cele mai importante trend-uri ale acestui sezon aduce o atingere [Link] de zahar asupra pieselor dulci pastelate sunt necesare pentru a intra in randul acestui sezon cu oricine de la Chanel si Louis [Link] in primavara-vara 2011 s-au purtat culori tari, puternice, fie ca accente, fie in intregime, pentru cele mai indraznete, toamna si iarna va trebui sa renutam la ele. Nu la culori, pentru ca tot nu e de dorit sa te imbraci in negru, maro sau gri, ci in nuante mai blande. In sezonul toamna-iarna 2011-2012 se poarta culori pastelate: alege nuante de lavanda, roz, galben pai, auriu sters, piersica sau culoarea pepenelui [Link] merge pe combinatii delicate de culori pentru un aspect cat mai feminin.8 Primul sezon de mod din 2012 este i unul al contrastelor. Pe de o parte, mrci precum Louis Vuitton, Prada sau Chanel mizeaz pe frumuseea tears a culorilor pastelate. Pe de alta, creatori i critici de mod identific aproape n aceeai msur vestimentaii n culori iptoare, cu reflexii metalice i nuane neon. Nu se poart deodat, dar coexist ntr-un sezon n care tendinele oarecum contradictorii nu se limiteaz doar la culoare.9

[Link]

[Link] 22

Dolce & Gabanna, Ralph Lauren, Roberto Cavalli, Chanel, Louis Vuitton, Ralph Lauren

23

E. SHINE ON /paiete, materiale lucioase si pretioase Materiale lucioase si bijuterii colorate sunt evidenta si stridenta alegere pentru a face o declaratie de moda in aceasta [Link] ca sunt pantalonii de verde ceolophan ca la Theysken's Theory sau saten lucios ca la Giorgio Armani, nu exista sa stralucesti prea mult.10De urmarit colectiile: Paco Rabanne, Marc Jacobs, Haider Ackermann, Diesel Black Gold, Prabal Gurung, Giorgio Armani, Theysken's Theory.

Antonio Berardi

Giles

Givenchy

Mulberry

Tribulatiile existentului
10

[Link]
24

In genere, ne referim la ceea ce exista cu o uluitoare [Link] neglijent, pripit, nereflectat, tocmai atributul primordial al lumii in care [Link] spunem atunci cand spunem ca ceva exista?In practica zilnica a limbii, vorbim despre existenta unor lucruri care, infond, au foarte putin de a face unul cu [Link] si corpul meu, si emotiile mele si catedra aceasta, si personajul James Bond, exista visele, amintirile, proiectele, sirul numerelor [Link] folosim termenul exista cu atata larghete, intrebarile categorice de tipul Dumnezeu ( sau ingerii ) exista? isi pierd [Link] nu e limpede la ce fel de existenta ne referim. [] Suntem dresati inca din copilarie spune Souriau sa separam ceea ce este de ceea ce nu [Link] e [Link] din scurt, nu stim sa spunem nimic coherent despre o vocabula de care abuzam clipa de [Link] fondul acesteu uriase aproximatii, metafizicienii au incercat un numar indefinite de disjunctii si clasificari. []

Fiinte de factura supranaturala Spirite ale pamantului

Titani Arata Paul Diel, ar simboliza fortele brute ale pamantului si deci dorintele pamantesti ale pamantului si deci dorintele pamantesti razvratite importiva spiritului ( Zeus ).Ca si Ciclopii, Gigantii sau Hecatonchirii ( uriasi cu o suta de brate si cincizeci de capete ), ei reprezinta rasturnarile cosmic de la inceputul lumii, manifestarile stihiilor () puterile salbatice si neimblanzite ale naturii ce tocmai se [Link] intruchipeaza prima etapa a gestatiei evolutive cataclismele prin care pamantul se pregateste sa devina locul prielnic unde va inflori viata [Link] ai cerului ( Uranus ) si Gliei ( Gala ).Titanii au incercat sa ia puterea suprema dupa mutilarea lui [Link] vor fi insa biruiti de Zeus, fiul lui Cronos, care si-a pus tatal in lanturi si a fost ajutat in lupta impotriva titanilor lupta din care a iesit a treia dinastie divina de catre Apollo, Poseidon, Pluto, Atena si Hera, de catre toti zeii din cer, ocean si [Link] ambitiosi, razvratiti si brutali, adversari ai spiritului constient ( intruchiparea de Zeus ), nu simbolizeaza doar fortele salbatice ale [Link] importiva spiritului, el reprezinta fortele neimblanzite ale sufletului care se opun spiritualizarii [Link] titanilor cu Olimpienii condusi de Zeus simbolizeaza efortul evoltuiv de formare a finite constiente iesite din [Link] reprezinta tendinta spiritului de a se smulge puternicele servituti ale materiri si simturilor[] In roata tibetana a vietii, titanii ( asuras ) ocupa cu oamenii si zeii supusi pieririi ( Devas ), partea de sus: animalele, spiritele dominate de pofte ( Pretas ) si duhurile infernale ocupa partea de [Link] lupta fara odihna impotriva zeilor pentru a le smulge fructele pomului ce implineste toate [Link] lor izvorata din pizma si ambitia lor fara masura ii harazesc unei lupte istovitoare, la [Link] un chentezi verde in tinuta de razboi ii poate atinge spre sferele cele mai [Link] sase stari de existent ale rotii vietii nu se aplica numai unor eventuale renasteri, ci unor etape ale vietii noastre [Link] repezinta moduri de viata si stari de constiinta.11
11

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag.358-359

25

Spirite malefice masculine

Demonii In mitologia greaca, demonii, sunt finite divine sau asemamatoare zeilor prin puterea pe care o [Link] finite umane a dost deasemenea identificat cu vointa divina si prin urmare, cu destinul [Link] cuvantul, a ajuns sa desemneze zeii inferiori, si insfarsit, duhurile [Link] unei alte traditii de interpretare, demonii erau sufletele mortilor, genii tutelare sau temute, intermediare intre zeii nemuritori si oamenii vii, dar muritori.I se atribuia fiecarui om un geniu care indeplinea rolul de sfetnic de taina, actionand mai jult prin intuitii spontane decat prin [Link] reprezinta oarecum inspiratia sa [Link] simbolizeaza o iluminare superioara, care iese din ordinea normal a lucrurilor, permitand sa se vada mai departe si mai sigur intr-un mod ireductibil la [Link] autorizeaza chiar incalcarea regulilor ratiunii, in numele unei lumii transcendente care tine nu numai de cunoastere, dar si de [Link] deosebire de demonul interior care este un fel de simbol al legaturii particulare a omului cu constiinta superioara si indeplineste uneori rolul de inger pazitor, pentru multe populatii primitive demonii sunt finite distinct si [Link] pretutindeni atat in imprejurarile bune cat si in cele rele ale vietii.[] Pentru demonologia crestina, asa cum o intalnim la Pseudo Dionisie Aeropagitul, demonii sunt ingeri care si-au tradat natura, dar care nu sunt rai nici prin origine, nici prin [Link] ar fi rai prin natura, nu si-ar avea origine in bine, nu s-ar numara printre finite, si de altfel cum ar fi putut ei sa se separe de ingerii cei buni, daca natura lor ar fi fost rea dintotdeauna?...Starpirea demonilor nu este deci rea in masura in care se conformeaza naturii sale, ci tocmai in masura in care nu se conformeaza acestei nature ( PSEO, 118-119 ). Ei se dovedesc a fi dusmanii oricarei nature, potrivnicii fiinte.12 Strigoi In folclorul celtilor apar o multime de strigoi, impinsi de tot soiul de intentii, bune sau [Link] general, nu e un semn bun sa te intalnesti cu un [Link] mai spectaculoase aparitii din repertoriul legendelor bretone sunt asa numitii Kannerezednoz sau spalatoresele nocturne, fete si tinere femei care spala giulgiul raposati[] Astfel este evident ca legenda spiritelor feminine supranaturale este prezenta si in alte culturi, decat cea [Link] provoaca aproape intotdeauna moartea celor pe care le [Link] corespondentele asa numitelor banshee din folclorul irlandez, acele banshidhe din literature medieval, pe care crestinismul le-a interpretat drept fiinte malefice[]Printre sufletele nelinsitite care revin pe pamant pentru a-I chinui pe cei vii se afla si sufletele tinerelor femei moarte in chinurile [Link] aceasta, care la azteci, se regaseste in Siberia, la buriati, care cred ca aceste suflete i nfasca pe copii de gat si degetele lor lasa urme vinete pe iele sau provoaca o boala periculoasa[]Popoarele turko-mongole se tem de asemenea de spiritele mortilor ramasi fara [Link] strigoiului, a moroiului, materializeaza, intr-o oarecare masura, si simbolizeaza in acelasi timp, teama de fiintele care traiesc pe lumea [Link] poate fi si o aparitie a eului, a unui eu necunoscut

12

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag. 441 - 442

26

care tasneste din inconstient, care inspira o frica apropiata de panica si care este refulata in [Link] ar fi realitatea renegata, temuta, [Link] ar putea sa vada in el intoarcerea la suprafata a celor refulate, ca niste vlastari ai inconstientului.13 Spirite malefice feminine din mitologia romana Martolea - Aceasta fiinta necurata numita Martolea sau Mart-Sara se arata oamenilor, mai ales femeilor, in serile zilelor de marti si in prima noapte a lunii martie, cand se zice ca este ziua [Link] periculoasa pentru fetele si femeile tinere care-I necinstesc ziua lucrand, adica torc, spala camasi sau coc paine marti [Link] care se apuca de tors in seara zilei de marti, Martolea le adduce pe horn o multime de fuse pe care trebuie sa le umple, iar din fir sa-I teaza panza si sa-I coasa o haina pana dimineata, caci, daca nu, [Link] care coc paine le aprinde focul tare, ca sa iasa din cuptor sis a aprinda si painea si [Link] spune ca Martolea are de obicei infatisare de tap. Cap de om, cu coarne, si copite in loc de [Link] se poate preface in noua chipuri diferite in aceeasi [Link] preferate sunt cea de fecior fermecator sau cea de baba in haine [Link] nu bantuie satele, locuieste in tinuturi muntoase greu de strabatut si [Link] toate fiintele necurate, are putere numai noaptea, pana la rasaritul [Link] crede ca Martolea, atunci cand apare ca fecior, este o fiinta [Link] pacatoasele, le saruta si le gadila pana le omoara, ba uneori, nici moarte nu le da [Link] de sub puterea lui fetele care reusesc sa se marite, dar aceastea putine [Link] chinuite de Martolea se pare ca se fac strigoi, de aceea trebuie ingropate cu fata in [Link] general, taranii cred ca Martolea este o baba urata care vine din locuinta ei de pe lumea cealalta pentru a le pedepsi pe femeile care torc marti seara, uitand sa cinsteasca ziua de [Link] cea rea devine darnica si cumsecade doar o singura data in an, in prima noapte a lunii [Link] daruieste tuturor fetelor care au martisor la gat un ban nou de argint, pe care trebuie sa-l poarte tot anul.14 Joimarita este si mai [Link] este slujnica Joii Mari din Saptamana [Link] ziua ei umbla prin sate, sa vada daca femeile au terminat de tors canepa si de tesut [Link] in negru, ingrozitor de urata, cu fata afumata si dintii ciobiti, intra prin case si le pedepseste pe femeile lenese, care nu au terminat de tors canepa, de spalat hainele, de curatat casa inaintea sfintei sarbatori a [Link] cat un arbore si groasa ca o bute, cu o gura cat o groapa si dintii precum lopetile, si inca iute de picior, Joimarita se ajuta de o galeata cu jar, cu care umbla din casa in casa, intreband: Catii, catii, tors-ai caltii? Caltii daca n-ai torcat, mainile ti le-am tocat! Si canepa netoarsa raspunde ii raspunde din toate cotloanele, dand-o de gol pe gospodina [Link] Joimarita arde mainile celor lenese cu jar, le pune cu ochii pe carbuni aprinsi, le arde caltii, le zdrobeste [Link] fel se intampla cu barbatii care nu au strans gunoiul din curte sau nu au
13

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag.270-272

Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 31
14

27

terminat de reparat [Link] spune ca Joia mare le daruia gospodinelor harnice oua rosii, daruri si cozonaci, pe care acestea le gaseau in [Link] unele locuri, in miercurea de dinaintea Pastelui sau in Joia Mare, tinerii colinda prin sat cerand oua si strigand: Calti, calti, tors-ai caltii?Doua oua-ncondeiate, puse bine pe perete! De frica Joimaritei, gospodinele le dau [Link] femeile cele lenese reuseau sa scape de pedeapsa meritata prin viclenie si printr-o buna cunoastere a [Link] stia ce sa faca iesea afara si striga: Saritica ard muntii Canagalilor! sau Ard casele Sfintei Vineri!.Pacalita, pedepsitoarea pleca sa vada daca intr-adevar arde [Link] femeia cea lenesa se baricada in casa si rasturna toate obiectele cu capul in [Link] obiectul care ramanea nerasturnat se putea duce sa deschida usa [Link] in Joimarita era atat de puternica, incat prin sate umblau femei deghizate in Joimarita, care le pedpseau pe fetele si copilele lenese, sub privirile aprobatoare ale [Link] si Joimarita ii pedepseau numai pe oamenii [Link] sa se apere de ele, acestia ungeau tocurile usilor si ale ferestrelor cu usturoi, dadeau foc gunoaielor in cele patru colturi ale curtii sau afumau casa cu carpe.15 Baba- Dochia Este un personaj important in calendarul [Link] ei este prima din [Link] zice ca Dochia este o femeie foarte [Link] vremurile de la inceputul lumii, spune o legenda, lemnele taiate in padure veneau singure la casa [Link]-o zi BabaDochia s-a suit pe un bustean taiat, sa o aduca sip e ea [Link] s-a suparat si a blestemat oamenii ca pe viitor sa-si care singuri [Link] pare ca rautatea Babei-Dochia i-a adus sfarsitul, facand ca inceputul lui martie sa fie insulator si sa apara niste stanci cu forme [Link] putin asa ne invata [Link] spun ca pentru rautatea ei a fost pedepsita de Dumnezeu, altii ca de [Link] taranilor spun ca Baba-Dochia era o soacra foarte rea, care isi chinuia nora in fel si [Link], a trimis-o, la inceputul lunii martie, sa spele lana neagra pana o va face [Link] ca tocmai atunci au trecut pe acolo Dumnezeu cu Sfatul Petru si au facut o [Link] baba isi trimite nora sa innegreasca lana alba, tot spaland-o la [Link] o ajuta Dumnezeu, care ii da, pe deasupra, un buchetel de flori [Link] florile, Dochia crede ca a venit primavara si porneste cu oile la munte, imbracata in noua [Link] insa o ploaie fara oprire si, pentru ca se uda, baba este nevoita sa renunte la cate un cojoc, pana ramane in [Link] da Dumnezeu un ger strasnic, drept pedeapsa, asa ca baba ingheata si este strasnic, drept pedeapsa, asa ca baba ingheata si este prefacuta in stana de piatra, spre [Link] ei a durat noua zile, cate i-au trebuit pana a lepadat toate [Link] de ce primele noua zile din martie se numesc zilele babelor, si oamenii au parte de o vreme foarte schimbatoare si adesea [Link] apoi alte alte noua zile, cate i-au trebuit pana a lepadat toate [Link] de ce primele noua zile din martie se numesc zilele babelor si oamenii au parte de o vreme foarte schimbatoare si adesea [Link] apoi alte noua zile: zilele mosilor, cu vreme blanda si calduta de [Link] zilelor friguroase din martie se numesc zile imprumutate, pentru ce le-a luat cu imprumut Martie de la Februarie, ca sa o biruiasca pe Dochia.

Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 32
15

28

Asa cum aflam dintr-o alta legenda, Baba-Dochia era o femeie [Link] pleaca la munte cu oile, sic and Martie se infurie sic ere imprumutat cateva zile geroase de la [Link] da o asemenea caldura, ca baba isi arunca pe rand cojoacele, ca la urma sa o inghete cu un ger strasnic sip e ea, si turma [Link] spun ca Dochia ar fi fost fata de [Link] a fugit in munti, ca sa scape de imparatul care voia sa o ia de [Link] s-a ascuns si s-a facut [Link] inceputul lui martie, fiind foarte cald, si-a lepadat pe rand cojoacelecare o aparau de [Link] vremea s-a stricat din nou, Dochia a cartit impotriva lui Dumnezeu, pentru ca suferea de [Link] a prefacut-o, drept pedeapsa, in stana de piatra, iar oile ei s-au transformat in [Link] cred ca fetele trebuie sa tina sarbatoarea Dochiei, ca sa nu aiba soacre rele si [Link] sarbatoreau ziua Dochiei prin munca multa, caci Dochia fusese foarte [Link] nu munceau, de teama sa nu vina furtuna peste an, ci torceau, caci si Dochia a tors atunci cand a urcat la [Link] daca ningea de ziua Dochiei, femeile mai intelepte scuturau o bucata de panza afara, sa se duca raul din casa odata cu iarna si cu [Link] de lana pe care l-a tors Baba-Dochia pe cand urca muntele se zice ca este firul martisorului, pe care femeile il puneau la gatul sau la mana copiilor, ca sa le aduca noroc si sanatate.16 Halele sau alele sunt aratari pe care doar cainii le simt si le [Link] umbla noaptea si nu mai au putere decat dupa ce canta cocosul, in zorii [Link] se leaga mai ales de copii foarte mici si de lucrurile acestora, uitate afara dupa caderea serii, de femeile care tocmai au nascut, de cei care adorm sau calca noaptea prin locuri nepotrivite dar pot intra si-n apa lasata afara peste [Link] intra si-n oile pe care le gasesc pe campuri sau care au trecut prin rauri pe unde s-au scaldat [Link] cred ca daca intra intr-un om in toata firea, halele il imbolnavesc de duca-se-pe-pustii, o boala foarte [Link] nu sunt frumoase, au tot felul de nume caudate si inspaimanta pe oameni, mai ales [Link] pot fi alungate sau tinute la distant cu miros de ierburi [Link] anumite plante care nu le plac deloc: crengute de tamarisca, Frunze de ai sau lemnul cainelui, de boz, de leustean, de pelin, sau scai, dar si Frunze sau matasori de salcie.17 Ursitoarele Taranii cred ca dup ace se naste un copil in a treia noapte vin ursitoarele, sa hotareasca destinul pe care el il va avea in [Link] mai sunt numite ursite, ursoaie, albe, fecioare, [Link] trei surori care traiesc singure: Ursitoarea, Soarta si [Link] si le inchipuie tinere si frumoase, altii cred ca ar fi batrane si [Link] mai mare tine in mana o furca de tors, cea mijlocie un fus, iar cea mai mica o [Link] toarce firul vietii, ba neted, ba noduros, si de aceea I se mai spune si torcatoarea.A doua depanatoarea, il deapana, iar ultima curmatoarea, il taie hotarand momentul [Link] tin intotdeauna sfat lung la capul copilului nou-nascut.[] Nimeni
Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 36 - 37
16

Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 46
17

29

nu stie ce vorbesc ursitoarele, desii a fost o vreme cand parintii copilului sau moasa le puteau auzi, dar unii pot visa destinul hotarat de ele in seara [Link] sa le imbuneze oamenii le asteapta cu masa [Link] pe masa ursitoarelor trei pahare cu vin, trrei paini, miere, ulei, sare, busuioc, bani de aur sau de [Link] pun caier de lana, panza noua, presara faina sau coc o pogace special pentru [Link] faina cica se poate vedea urma [Link] se straduiesc sa fie veseli, ca sa nu le intristeze, si lasa usile, ferestrele si luminile aprinse, iar cainii ii duc la vecini, sa nu latre cumva sis a le [Link] si atunci cand sunt bine primate, ursitoarele raman [Link] nu este [Link] zice ca ele locuiesc intr-un palat cu 365 de incaperi, cate una pentru fiecare din zilele [Link] camera sunt mari si frumoase, altele potrivite ca marime, iar altele inghesuite si foarte [Link] noaptea in care au dormit intr-o camera buna, ursitoarele viseaza frumos si se trezesc [Link] ursiti dupa o astfel de noapte au noroc de un destin [Link] o noapte petrecuta intr-o incapere urata, zanele sortie se trezesc morocanoase si vai de copiii la care se duc!Nimeni nu poate schimba soarta pe care au hotarat-o ursitoarele la [Link] cred ca ele scriu soarta pe fruntea [Link] unde si vorba: Ce ti-e scris in frunte ti-e pus!.18 Piaza-Rea Intruchipare a nenorocului, Piaza-Rea poate aparea oricand si oriunde, spre paguba celui care intalneste acest duh [Link] cand se leaga de un loc sau de un [Link]-Rea adduce numai nenorociri, de la unele marunte pana la cele mai mari, cum ar fi saracia, boala sau chiar [Link] iesi in calea oricui, intrupata in om, animal, pasare sau chiar in lucru obisnuit, haina, de [Link] zice ca cel mai adesea un caine sau o pisica neagra pripasiti pe langa casa, sau o gaina care canta cocoseste, dar si cucuveaua fac a rau, adica cobesc si aduc necazuri celor pe langa care [Link] cred ca aducatorii de nenoroc sunt si anumiti oameni insemnati: spanii, cei cu parul rosu, ciungii, olofii sau cei care privesc [Link] Piaza-Rea poti sa scapi doar intr-un fel: lipsindu-te de fiinta sau de lucrul in care se intrupeaza.19 Sperietorile Multe fiinte nevazute ascunse in casa sau in preajma casei par sa-I pandeasca pe copiii cei mai [Link] ales daca ei sunt neatenti sau neascultatori, parintii cheama in ajutor [Link] se tem de aceste fapturi, crezand ca sunt grozav de rele si ca le pot face mult [Link] este o astfel de fiinta, care se ascunde in jaratic si in taciunii [Link] copii trebuie sa se fereasca de vatra, de cuptor, de soba sau de [Link] ii pandeste din intunericul de sub pat sau din toate locurile de care te poti impiedica si [Link] amurgul serii sta ascuns Cau, o fiinta rautacioasa si inspaimantatoare pentru copiii care se incumeta si iese afar ape [Link] este
Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 57 - 58
18

Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 61
19

30

intruchiparea frigului care musca, iar Baul sau Baubaul are chip de lup si urla, ca si acesta, prin prejma [Link] sau Goga ii ameninta pe copiii care [Link] mai primejdioasa este Borza, o fiinta urata care-I sperie pe cei mici atat de rau, incat nu numai ca plang in hohote si tresar din somn, dar chiar se pot imbolnavi de [Link] se infatiseaza uneori ca o batrana manioasa cu parul ca penele, cu ochii zgaiti, cu dintii ranjiti, cu buzele negreu, cu mainile crapate si picioarele [Link] ia chipul unei insect, numite gandacul-mortilor.20 Avestita careia I se mai zice si Aripa Satanei sau Samca, este un duh foarte [Link] are nu mai putin de nouasprezece nume si poate face tot atatea rele.I se mai spune si Vastita, Navodaria, Solnomia, Silina, Lincoida, Avizuha, Scarmila, Miha,Lepiba, Gripa, Naconta, Atana, Hubiba, Huba, Giona, Glubina, Isprava, [Link] caudate, despre care nu se stie de unde [Link] chinuie femeile insarcinate, fiindca nu iubeste copiii si nu vrea ca oamenii sa se [Link] unele le schilodeste, iar pe altele chiar le [Link] nou-nascuti le da boala pe care taranii o numesc samc sau [Link] li se arata oamenilor sub diferite [Link] fi musca, pisica, pasare, paianjen, broasca, [Link] astfel, poate patrunde mai usor in orice [Link] se poate transforma in oaie, vaca sau porumbel, pentru ca acestea sunt animale [Link] zice ca Avestita a incercat sa se apropie si de Maica Domnului, atunci cand il purta in pantece pe pruncul Iisus, dar i-a iesit in cale Arhanghelul [Link] a batut-o cu un bici de foc, pan ace Avestita i-a promis ca totdeauna il va ocoli pe cel care va sti toate numele [Link] aceea, femeile care urmeaza sa nasca poarta asupra lor o cartulie intitulata Rugaciunea Sfantului Arhanghel Mihail, in care sunt scrise cele nouasprezece nume ale duhului [Link] aceasta rugaciune aflam cum arata Satana: are parul pana la calcaie, mainile de fier, unghiile de la maini si de la picioare ca niste secere, iar ochii ii sunt ca de foc.21 Ciuma Cand vine vorba de Ciuma, trebuie numaidecat sa te gandesti pe unde scoti camasa, pentru ca avem de-a face cu o fiinta ingrozitoare, mai rea chiar si decat sora ei mai mare, [Link] spune ca ciuma este o baba dintre cele mai urate, subtire ca pomul uscat si neroditor, inalta si cu ani multi, ca sa te gandesti ca e sora cu [Link] acestea sunt putine din cele care se pun pe seama [Link], apare ca o fata harnica si nevinovata, alteori, ca un caine, o mata, un purice sau o [Link] adesea in alb, si cu o secerea ascutita in [Link] spun chiar ca ar avea o coada de sarpe cu ghimpe in [Link] ghimpelui adduce [Link] nu numai ca ca baga spaima in sufletele oamenilor, ci ii si [Link]-I rostul ei, sa ia viata celor hotarati sa moara sip e a celor cu care se intalneste, dar nu vor sa ii faca pe [Link] ca cel mai cuminte lucru este sa te inchizi in casa atunci cand ii vine Ciumei vremea sa strabata satele sis a intre in toate gospodariile la rand, adica pe inserat si [Link] timpul, oamenii au invatat ce trebuie sa faca pentru a se feri de inversunarea [Link] stiu ca ea se teme de latratul cainilor, care o simt si chiar o [Link], oamenii sunt anuntati de primejdia care pluteste in
Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 62
20

Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 63
21

31

[Link] mai stie, ca pentru a impiedica Ciuma sa intre in sat, nu trebuie decat ca femeile sa faca o camasa pana la miezul [Link] inseamna tors, tesut, croit, cusut, treaba multa, pentru care se aduna intr-o casa mai multe femei [Link] muncesc fara ragaz, iar dimineata cineva iese cu acea camasa si o agata intr-un par la marginea [Link] unele parti, se spune ca acest lucru trebuie facut de fetele [Link] ce termina de cusut, cand ajung la marginea satului, ele lasa camasa Ciumei pe o ridicatura de pamant []. Cand apuca Ciuma sa intre intr-o casa este jale mare, pentru ca nimeni nu mai scapa [Link] daca se mai intampla ca vreunul sa scape cu viata, se stie ca acela ori i-a facut Ciunei un bine candva, ori s-a intamplat s-o gaseasca in toane [Link] ce intra intr-o casa, Ciuma trece pe la hardaie sib ea toata apa, apoi umple cu apa de-a ei, datatoare de [Link] au mai aflat si alte feluri de a scapa de creatura inspaimantatoare care le ia viata, isi afuma casele sau mananca samanta din planta numita ciumfaie, ciuma-fetii, ciumaic, ciumahaica sau ciumasc.22 Holera Este o alta batrana urata sir ea, despre care taranii cred ca umbla din cand in cand prin [Link] pare a fi ceva mai intelegatoare decat [Link] oameni ai spus ca au vazut-o asa cum este, inalta, scarboasa si mergand [Link] boala era in toi intr-un sat, ii puteau fi auzite [Link] se lasa chiar vazuta de [Link] intampla uneori ca baba aceasta uracioasa sa se lase induplecata sis a nu faca rau.[] Altii spun ca Holera se imbraca in alb si umbla cu secera, cu coasa ori cu grebla, potrivit cu dispozitia buna sau rea pe care o are [Link] umbla cu secera, oamenii cad cativa colo, alti cativa dincolo, pe cata vreme, cand are coasa, vietile curmate sunt mult mai [Link] oamenii de boala cum cade iarba multa la [Link] cea mai mare este atunci cand Holera umbla turbata si inarmata cu [Link] in urma ei nu mai ramane chiar nimic, ii face pe toti una cu pamantul, adica praf si pulbere.23 Pca Taranii cred ca Paca sau Pafa este mama dracilor.S-a nascut in iad si odata cu ea s-a raspandit prin lume un fum puturos, aducator de boala si [Link] cinstea ei dracii au inventat si sadit pe pamant tutunul, numit in popor [Link] ei au nascocit pipa, careia oamenii de la tara ii zic si cadelnita dracului si i-au invatat pe pamanteni sa fumeze, ba chiar sat raga pen as tutun maruntit, adica [Link] cei care beau tutun sau duhnesc pipa si pufaie fum pe nari o slavesc si-o pomenesc pe Paca, patroana tutunului si mama [Link] Paca oamenii si-o inchipuie ca o baba neagra, urata foarte si cu coarne rasucite, cu nasul lung si coroiat, dinti ca de mistret, ghearele ca secerile, coada lunga si [Link] sade turceste in fundul iadului cu o pipa mare in gura, scoate flacari si fum negru pe nari si miroase a tutun de trazneste.24 Spirite supranaturale vegetale
Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 64 -65
22

Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 66
23

32

Muma-Padurii I se mai zice si Stima-Padurii, Vlva-Codrului, Surata-din-Padure,[Link] in existent acestei finite ocrtitoare a padurii este [Link] spune ca numele ii vine de la faptul ca toti copacii padurii sunt copii ei, pe care ii [Link]-Padurii plange si jeleste cand oamenii ii taie arborii, si tot din aceasta cauza le face rau, in fel si chip, cand ii gaseste prin [Link] vieturitoarele padurii sunt de asemenea odraslele ei, inclusive [Link] daca vreunul musca pe cineva, se zice ca Muma-Padurii nu-l mai [Link] obicei umbla prin padure noaptea, iar cand umbla ea, vuieste [Link] poate arata muritotilor in multe feluri: ca o baba infricosatoare sau ca o femeie inalta si voinica, cat casa, cu ochii mari cat o strachina, dintii de-o palma, picioare de bou, capul cat banita, par pana-n [Link] zic ca este jumatate om, jumatate copac noduros, caci un cioban a vazut-o venind spre el ca o femeie frumoasa, despletita, dar cu unghiile de la maini si de la picioare ca de lup, iar cand s-a intors cu spatele, era ca un ciot de copac, invelit cu [Link] obicei se arata frumoasa cand se indragosteste de cate un taietor de lemne, ca sa-l [Link] pe cel de care s-a indragostit il impiedica cu bluestem de moarte sa se insoare cu vreo alta [Link] are si puterea de a se face oricat de mica sau oricat de mare, dupa voie, Muma-Padurii, se freest de oameni, de zonele locuite sau [Link] face rau numai celor care intra pe teritoriul ei, in [Link] acestia ii face sa se rataceasca, ii omoara, ii mananca, le hodorogeste [Link] se aude strigat in padure nu trebuie sa raspunda, pentru ca altfel [Link] fura somnul, ca sa-l dea copiilor ei, care nu pot dormi si sunt [Link] chiar ii schimba pe prunci, punand in locul puilor de om copii de-ai ei, plangaciosi si [Link] cand are toane bune, este prietenoasacu copiii si ii ajuta sa gaseasca drumul atunci cand se ratacesc prin [Link] stiu ca Muma-Padurii se teme de [Link] vanator speriat a vrut sat raga in ea, dar pusca nu s-a [Link] omul si-a scos crucea, si Muma-Padurii a inceput sa planga in hohote, de teama.[] In basme, Muma Padurii este intotdeauna o fiinta primejdioasa.[] Dar poate fi si miloasa [].25 Fata-Padurii Se spune ca este o tanara fata, frumoasa la chip, care vietuieste in padurile [Link] par negru, lung si despletit, cu fata alba, obrajii rumeni, ochi negri, cu o camasa alba si un brau de iedera, cam asa arata [Link] o mai numesc si [Link] prin paduri de la inserat pana la miezul noptii, iar la cantatul cocosilor se face [Link] nu cauta sa faca rele ratacind prin padure, ci canta de starneste plansul stancilor si al [Link] care-o aud amortesc si raman asa pan ace [Link] ii place focul si nu se sfieste sa se apropie de el, chiar daca valvataile se vad la mare [Link] afla vreun foc la stana, il stinge, iar daca ciobanii au adormit, arunca spre ei cu [Link] intampla ca, atunci cand Fata-Padurii intalneste un tanar voinic si frumos, sa-l buimaceasca si chiar sa-l duca la salasul ei, unde-l tine o buna bucata de [Link] care se incalceste in urmele incrucisate ale fetei
Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 76
24

Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 78
25

33

este ademenit si dezmierdat de [Link] se impotriveste, Padureanca ii spinteca pieptul cu o varga de sanger si-I ia [Link], tanarul trebuie sa-I faca pe plac fetei cu dansuri si multe [Link] habar nu are ce I se intampla toata noaptea, dimineata se trezeste oboist, ca si cum nu ar avea inima in [Link] astfel de baiat nu se mai poate insura, pentru ca cine l-ar lua de barbat ar trebui sa indure din partea Fetei-Padurii chinuri mari, care oricum s-ar sfarsi cu [Link]-Padurii nu [Link] ramane tot timpul tanara si frumoasa, pentru ca se hraneste cu dragostea feciorilor [Link] nu o poate prinde, nimeni nu o poate lega, pentru ca intotdeauna rupe legaturile ca pe niste fire de ata putreda.26 Brehnele Sunt acele duhuri mici, pocite sip use pe sotii care se ascund in scorburile copacilor batrani si in tufisurile dese ale [Link] numai bune de speriat oamenii slabi de inger, care se tem sa umble singuri prin [Link] nu fac nimanui rau cu adevarat, doar ca au infatisari inspaimantatoare: sunt alcatuite din amestecul membrelor diverselor animale, plante si gaganii care vietuiesc prin [Link] putin asa spun cei care le-au vazut27

Spirite lunare
Artemis ( Diana ) Fiica lui Zeus si a lui Leto, ea este sora geamana a lui [Link] banuitoare si vindicativa, vesnic neimblanzita ea apare in mitologie ca opusul [Link], pedepseste pe toti cei care nu o respecta, transformandu-I bunaoara pe unul din ei in cerb si dandu-l prada cainilor; in schimb, ii rasplateste cu nemurirea pe adoratorii ei fideli, cum ar Hipolit, care isi plateste cu viata castitatea.[] Ocrotitoare si uneori infricosatoare, Artemis domneste si peste lumea oamenilor in care vegheaza asupra nasterii si dezvoltarii [Link] si zeita lunara, ratacind precum luna si zbenguindu-se printre munti, in timp ce fratele ei geaman, Apollo, a devenit un zeu solar.[] Artemis ar intruchipa, pentru anumiti analisti, latura pizmasa, dominatoare, castratoare a [Link] de Afrodita, opusul ei, ea ar constitui portretul integral al femeii, atat de profund divizata in ea insasi atat timp cat nu a redus tensiunile nascute din acest dublu aspect al naturii [Link] de care Artemis se inconjoara sunt instinctele, inerente finite omenesti, care trebuie infranate pentru a se putea ajunge la aceea cetate a celor drepti pe care dupa spusele lui Homer o indragea zeita.28
Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 79
26

Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 80
27 28

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag.145-146

34

Spirite acvatice
Zana Stapana a magiei, zana simbolizeaza puterile supranormale ale spiritului sau capacitatile prestigioase ale [Link] produce transformarile cele mai extraordinare si satisface sau risipeste intr-o clipa dorintele cele mai [Link] ca reprezinta puterea omului de a fauri in inchipuire proiectele pe care nu le-a putut infaptui in [Link] irlandeza este prin esenta banshee, iar zanele din celelalte tari celtice nu sunt decat niste echivalente ale ei, mai mult sau mai putin alterate sau [Link] inceput, zana, identificata cu o femeie, este o mesagera venita din lumea [Link] calatoreste adesea sub infatisarea unei pasari, de preferinta a unei [Link] calitate a incetat de a mai fi inteleasa dupa crestinare, iar copistii au transformat zana intr-o femeie indragostita, venita in cautarea alesului inimii [Link] definitie, banshee, este inzestrata cu darul [Link] nu este supusa contingentei celor trei dimensiuni, si marul sau ramurica pe care le ofera au calitati [Link] cel mai puternic dintre gruizi nu-l poate oprii pe acela pe care ea il cheama, si atunci cand pleaca pentru o vreme, alesul se topeste de dorul [Link] a aratat foarte bine prin regina Mab ambivalent zanei care se poate preface in vrajitoare : Pesemne ca azi-noapte te-a calcat/ Regina Mab, care la zana moasa/Deloc mai mare ca un bob de agata/ In inelarul unui demnitar ()/ Sirepe pulberi ii imping trasura ()/ Tot zana Mab, la cal,/ Le-ncurca noaptea coamele si ciuful/ Soios al deocheatelor/ De parul spiridusilor pazea!/ Te paste nenorocul de-l dezlegi/() Si tot ea vrajitoarea (). ( Romeo si Julieta, I.4: tradus de Virgil Teodorescu ) Intr-adevar palatele pe care zanele le infiripa facandu-le sa scanteieze in noapte se risipesc intr-o clipa, nelasand in urma lor decat amintirea unei [Link] evolutia psihica, aceste fenomene se situeaza printer procesele de adaptare la real si de acceptare a sinelui, cu limitele sale [Link] recurge atunci la zane si la ambitiile excessive ale [Link], dimpotriva, ele compenseaza aspiratiile [Link] si inelul sunt insemnele puterii [Link] strang sau desfac nodurile [Link] ca zanele din folclorul francez sunt la origine Parcele romane, la randul lor transpunerea latina a Moirelor grecesti, pare a fi un lucru [Link] numele lor de Fata, Ursitele o [Link] trei Parce precizeaza Grimal erau reprezentate in forum de trei stature, numite in mod obisnuit cele trei zane tria [Link] poarta si azi aceste nume, in majoritatea limbilor latine, si radacina cuvantului se regaseste in nenumaratele zane si numerosii spiridudsi creati de imaginatia popular in descendenta [Link] Franta, de pilda, ele apar in Provence sub numele de fadas, in Gascogne, sub acela de fedes, apoi drept fadettes si fayettes, fadets si [Link] general grupate cate trei, zanele deapana de un fus firul soartei umane, il rasucesc pe vartelnita si il taie cu foarfeca atunci cand ii bate [Link] origine, poate ca au fost zeite protectoare ale [Link] ternar care le caracterizeaza activitatea este cel al vietii insesi: tineretea, maturitatea, batranete sau nastere, viata si moarte, din care astrologia va face: evolutie, culminatie, [Link] conformitate cu unele vechi traditii bretone, la nasterea unui copil se astern masa pentru trei personae intr-o incapere mai indepartata a casei cu scopul de a le indupleca pe ursitoare sa se arate [Link] ele sunt acelea care insotesc sufletele copiilor nascuti morti pana la cer, si care ajuta la
35

inlaturarea facaturilor [Link] a intelege mai bine simbolismul zanelor, ar trebui ca, dincolo de Parce si de Moire, sa se mearga pana la Kere, divinitati infernale ale mitologiei grecesti, un soi de Walkiri care pe campul de batalie pun stapanire pe cel ce trage sa moara, dar care totodata, asa cum apare in Illiada, determina soarta [Link] I se arata, oferindu-I o alegere de care va depinde finalul benefic sau malefic al calatoriei [Link] zanelor, asa cum am aratat-o dovedeste ca ele sunt la origine expresia [Link] curentul istoriei, datorita unui mechanism ascensional pe care l-am expus in alte articolea le-a facut sa urce incetul cu incetul din adancul pamantului spre suprafata, unde, la lumina lunii, devin spirite ale apelor si ale [Link] epifaniei lor insa le dovedeste clar [Link] apar cel mai adese pe munti, langa sparturi si torenti, pe nenumaratele mese ale zanelor sau adancul padurilor, la marginea unei pesteri, a unei prapastii sau a unei vetre a zanelor, langa un fluviu care vuieste, langa un izvor sau o [Link] asociate ritmului ternar, dar private mai de aproape si celui cutaernar: in muzica s-ar spune ca masura lor este de trei patrimi, trei timpi batuti si un timp de [Link] ce reprezinta intr-adevar si ritmul lunii si ritmul [Link] e vizibila in trei faze din patru, in care a patra faza devine invizibila, se spune ca ar fi [Link] fel si viata reprezinta prin vegetatie, se naste pa pamant odata cu primavara, se dezvolta vara, descreste toamna si dispare in timpul iernii, timp al tacerii, al [Link] se cerceteaza mai indeaproape povestile si legendele referioare la zane, acest al patrulea timp se vede ca nu a fost uitat de autori anonimi ai [Link] timpul repturii, cand epifania antropomorfa a zanei se [Link] participa la supranatural pentru ca viata ei este continua si nu discontinua ca a noastra si a tot ce este viu in lumea [Link] deci firesc sa nu poat fi vazuta in anotimpul mortii, deci sa nu [Link] continua sa existe, dar sub o alta forma, reliefand in esenta sa viata continua viata [Link] de ce Melusine isi paraseste sotul om sambata, cerandu-I sa nu incerce sa o vada, sa-I respecte [Link] aceasta faza, a patra, e nevoita sa isi lepede infatisarea omeneasca pentru a se preschimba in sarpe, epifanie animal, cum se stie, a vietii [Link] este alternative femeie si sarpe, in acelasi fel in care sarpele isi schimba pielea pentru a se innoi la [Link] momentul care la oameni corespunde timpul tacerii, [Link] zanele se arata intotdeauna cu intermitenta, ca prin eclipse, desi raman ele insele [Link] lucru s-ar putea spune despre manifestarile subconstientului.29 Nimfele Divinitati ale apelor limpezi, ale izvoarelor, ale fantanilor: nereide, naiade, oceanide, surori ale zeitei [Link] aduc pe lume si cresc [Link] si in pesteri, prin locuri umede: de aici un anumit aspect htonian, de temut, orice nastere fiind in relatie cu moartea si [Link] dezvoltarea personalitatii ele reprezinta expresia aspectelor feminine ale [Link] ale nasterii, si mai cu seama ale nasterii intru eroism, ele suscita o veneratie amestecata cu [Link] fura copii si tulbura mintile oamenilor carora li se [Link] este momentul epifaniei [Link] care le vede cade prada unui entuziasm [Link] aceea se recomanda ca la amiaza sa nu te apropii de fantani, izvoare, cursuri de apa sau de umbra anumitor arbori.O superstitie mai tarzie se refera la nebunia carel cuprinde pe acela ce zareste o froma iesind din [Link] ambivalent de atractie si teama, fascinatie exercitata de nimfe aducand
29

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag.496-498

36

dupa sine nebunia, abolirea personalitatii ( ELIT, 178 ). El simbolizeaza ispita nebuniei eroice, care nazuieste sa se desfasoare in ispravi eroice, erotice sau de orice fel.30 Naiadele - erau nimfe ale apelor dulci i reprezentau una din cele trei clase principale de nimfe - celelalte fiind Nereidele (nimfe ale Mrii Mediteraneene) i Oceanidele (nimfe ale oceanelor). Naiadele guvernau peste ruri, uvoaie, praie, izvoare, fntni, lacuri, eletee, puuri i mlatini. Erau divizate n mai multe subclase: Crinaeae (fntni), Pegaeae (izvoare), Eleionomae (mlatini), Potameides (ruri) i Limnades sau Limnatides (lacuri). Surse romane atribuie Naiadelor pn i custodia rurilor din inutul Hades, acestea fiind clasificate ca Nymphae Infernae Paludis sau Avernales. Sirenele sau Seirenele (n greac ) erau Naiade care triau pe insula numit Sirenum scopuli, care era nconjurat de stnci i pietre. Marinarii care erau n apropiere erau atrai de cntecul lor fermector, fcndu-i s se loveasc cu navele de stnci i s se nece.O Naiad era strns legat de corpul su de ap i chiar existena sa pare s fi depins de el. Dac un pru seca, Naiada sa murea. Apele peste care Naiadele domneau erau presupuse a fi deintoare de puteri inspiraionale, medicinale sau profetice. De aceea Naiadele erau deseori adorate de grecii antici alturi de diviniti ale fertilitii i [Link] Naiadelor variaz mult, un factor important fiind zona geografic i sursa literar. Naiadele erau fie fiice ale lui Zeus, fie fiice ale unor zei de ru, fie doar o parte din vasta familie a titanului Oceanus. Ca toate nimfele, Naiadele erau din multe privine sex-simboluri feminine ale lumii antice i jucau i rolul de sedus, i rolul de seductor. Zeus, n special, se pare c s-a bucurat de favorurile a numeroase Naiade, iar ceilali zei nu se lsau mai prejos. Naiadele se ndrgosteau i de muritori i i urmreau i pe acetia. Literatura clasic abund cu legende despre aventurile amoroase cu zei i brbai i poveti despre copiii rezultai din aceste [Link] despre Naiade pot lua forma unora cu scop moralizator, cu sfrituri nefericite. Naiada Nomia s-a ndrgostit de un cioban chipe, pe nume Daphnis. El i-a rspltit dragostea cu neloialitate, iar ea i-a rspltit trdarea prin orbirea lui. Naiadele unui izvor din Bithynia s-au amorezat de Hylas (nsoitorul lui Heracles) i l-au atras n apele lor. Elementul moralizator nu este clar aici. Soarta lui Hylas ar fi putut fi ori o moarte brusc prin necare, ori fericirea etern [Link] poveti despre Naiade erau explicaii ale originii nemuritorilor i ale muritorilor. Zeul soare Helios s-a mperecheat cu Naiada Aegle (renumit ca cea mai frumoas dintre Naiade) i astfel au aprut Gratiaele. Melite, o Naiad a rului Aegaeus din Corcyra, a avut o relaie cu Heracles i a devenit mama lui Hyllus. Naiadele au fost iubitele lui Endymion, Erichthonius, Magnes, Lelex, Oebalus, Otrynteus, Icarius i Thyestes i au fost, astfel, cofondatoare ale unor familii [Link] greceti erau denumite dup numele unor Naiade. De exemplu, Lilaea din Phocis, i-a primit numele de la Lilaea, Naiada rului [Link] o referire n Odiseea lui Homer la o peter, i nu la un corp de ap, care este sacru pentru Naiade. Se poate presupune, deci, c aceast peter din Ithaca ar fi putut conine un izvor sau s fi fost sursa unui pru sau torent.31
30

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 2, pag. 341

31

[Link]
37

Sirene Monstrii ai marii, avand corp si bust de femeie, iar restul trupului de pasare, sau, dupa legendele mai tarzii, de origine Nordica, de [Link] ii seduceau pe coraieri prin frumusetea chipului si melodicitatea cantecelor lor, apoi ii atrageau in largal marii ca sa se hraneasca cu [Link] s-a legat de catargul corabiei sale ca sa nu cedeze in fata seducatoarei lor [Link] la fel de raufacatoare si periculoase ca Harpiile sau [Link] reprezinta imaginea pericolelor care ii pandesc pe cei ce navigheaza pe mare; sunt de asemenea, o imagine a [Link] influenta Egiptului care reprezinta sufletul mortilor sub forma unei pasari cu cap de om, sirena a fost considerate drept sufletul mortului care nu si-a implinit destinul si s-a transformat intr-un vampire [Link] toate acestea, din nimfe perverse si divinitati infernale, ele s-au transformat in divinitati apartinand celuilalt taram care vrajeau prin armonia muzicii lor pe cei Preafericiti ajunsi in insulele Norocoase; in aceasta ipostaza apar reprezentate pe anumite sarcoface ( GRID, 425).Dar in imaginea traditionala, ceea ce s-a perpetuat in mitul sirenelor este simbolismul seductiei [Link] vom compara viata cu o calatorie, sirenele reprezinta capcanele pe care ni le intind dorintele si [Link] fiind ca ele se trag din elementele nedeterminate ale aerului ( pasarile) sau din mare (peste), au fost considerate a fii creatii ale inconstientului, ale viselor fascinante si infricosatoare in care prind contur pulsiunile neintelese si primitive ale [Link] puterea autodistructiva a dorintei, careia o imaginative pervertita nu-I arata decat un vis smintit, in locul unui obiect real si a unei actiuni [Link], la fel ca Ulysses a te agate sis a te legi de realitatea dura a catargului, care se afla in mijlocul navei, reprezentand axul vital al spiritului, ca sa poti sa scapi de iluzile pasiunii.32 Afrodita zeita de o neasemuita si seducatoare frumusete, al carei cult, de origine asiatica, este celebrate in numeroase sanctuare ale greciei, si in mod special in [Link] a samantei lui Uranus (Cerul) , raspandita peste mare, dupa castrarea cerului de catre fiul sau Cronos ( de unde legenda nasterii Afroditei din spuma marii); sotie a lui Hefalstos cel schiop, pe care il ridiculizeaza adesea, ea simbolizeaza fortele irepresibile ale fecunditatii, dar nu in roadele lor, ci in apriga dorinta pe care o trezeste in cei [Link] de ce ea, este adesea reprezentata printre fiarele care o insotesc, ca in acest imn Homeric in care autorul evoca mai intai puterea ei asupra zeilor, si apoi asupra oamenilor.[] Afrodita reprezinta dragostea sub forma ei fizica, dorinta si placerea simturilor, ea nu este inca dragostea la nivel specific [Link] planul cel mai inalt al psihismului uman, unde dragostea se completeaza cu legatura sufleteasca, al carei simbol este sotia lui Zeus, Hera, simbolul Afroditei va exprima perversiunea sexual, caci actul fecundarii nu poate fi cautat decat in functie de rasplata placerii pe care natura i-o [Link] naturala se exercita in acest caz in mod pervers ( DIES, 166).Ne putem insa intreba daca interpretarea acestui simbol nu va evolua ca urmare a cautarilor moderne cu privire la valorile propiu-zis umane ale [Link] in mediile religioase, extreme de exigent cand e vorba de morala, se discuta pentru a se afla daca unicul scop al sexualitatii este fecunditatea si daca mai este posibila umanizarea actului sexual, independent de [Link] Afroditei ar putea
32

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag.230-231

38

ramane inca o vreme ca imagine a unei perversiuni, pervesiunea bucuriei de a trai si a fortelor vitale, nu doar pentru ca vointa de trai viata ar fi o absenta din actul dragostei, ci pentru ca dragostea insasi ar fi dezumanizata: ar ramane la nivel animal, demna doar de acele fiare care alcatuiesc cortegiul [Link] sfarsitul unei asemenea evolutii Afrodita ar putea totusi aparea ca zeita care subliniaza dragostea salbatica, integrand-o unei vieti cu adevart umane.33 tima-Apei Fiecare apa, curgatoare sau statatoare, rau, parau sau iaz oricat de mic, are un duh al ei numit [Link] un duh [Link] iese pe mal si se lasa vazuta, Stima apare ca o femeie foarte frumoasa si voinica, are parul lung pana la calcaie, lucitor ca aurul in lumina [Link] sta in apa, este jumatate om, jumatate [Link] eu sunt oamenii-de-apa, vietati transparente care vietuiesc in [Link] Stima-Apei se infurie, iese din matca cu tot cu ape si matura totul in [Link] ce se satura inecand oameni si animale, se intoarce la locul [Link] uneori iese noaptea din ape numai asa, ca sa se plimbe, si atunci ii amuteste sau ii sluteste pe cei intalniti in drumul ei, care nu-I dau [Link] este seceta mare, sta numaiin adanc, cautand sa se fereasca de parjolul [Link] la miezul noptii iese deasupra, ca sa-l strige pe cel care ii este sortit drept [Link] ii este scris, sa manance cate un om pe [Link], cel chemat isi pierde firea, se trezeste din somn si vine intins spre apa, unde se [Link] nu-l poate opri, pentru ca se zbate si fuge spre destinul [Link] aude din apa cuvintele: Ceasul a sosit/ Omul n-a venit! trebuie sa stie ca-I Stima-Apei, care cheama om la [Link] spune ca de mai multe ori au incercat oamenii buni sa-l opreasca pe unul [Link], vazand ca nu poate scapa din bratele lor, a plans si s-a rugat sa-l lase numai picioarele sa si le ude cu [Link] si le-a udat, indata a [Link]-un basm, se spune ca un om please pana la Dumnezeu sa-l intrebe cum sa scape dintr-un [Link] drum a intalnit, printre altele, o balta [Link] glas din apa l-a rugat sa-L, intrebe pe Dumnezeu de ce balta nu are pesti, desi e frumoasa si [Link] intoarcere, omul, intelept, trece mai intai apa, apoi ii spune ca trebuie sa manance un cap de om daca vrea sa aiba [Link] balta regret ca nu l-a mancat chiar pe aducatorul [Link] ape mai mari sunt recunoscute drept foarte [Link] exemplu, se spune despre Olt ca urla si se-nvolbura, daca nu isi capata omul [Link] oamenii se feresc sa intre in [Link] despre Raul Bistrita se spune ca mananca cel putin un om pe an. Fetele-Marii In apele marilor traiesc, dupa credintele poporului, Fetele-Marii, care se mai cheama si femeile-esti, fetele-de-apa sau [Link] o vorba in Bucovina care zice ca Fetele-Marii sunt acele copile care se ineaca in scaldatoare la varsta [Link] spun ca faraonii ar fi chiar finite omenesti, blestemate de [Link], tot de prin Bucovina, spun altceva, cum ca Fetele-Marii ar fi copile ale Stimei-Apei, cea care stapaneste toate apele din lume, ape curgatoare sau [Link] numai Dumnezeu stie care-o fi [Link] cei care jura ca le-au vazut si-au povestit despre ele si vorbesc necontenit despre neasemuita lor [Link] spune ca fetele ar arata de la brau in sus ca niste fete in prg, iar restul corpului ar fi o coada de [Link] mai frumoase au parul destul de lung si chiar niste aripioare, albe ca spuma [Link] ceea ce le face cu totul deosebite este glasul lor, desi se stie ca cine vietuieste in apa nu [Link]-Marii, inainte
33

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag.73-74

39

de rasarit si la lasarea serii, ies din apa, iscand miscarea valurilor, apoi se joaca, improscandu-se unele pe [Link], lasa pe mal pietre colorate, margean, ghiocuri si scoici de pe fundul [Link] momentul cel mai frumos al aparitiei lor este cantarea, cu care vrajesc doar tinerii si barbatii chipesi, pe care ii atrag in apa, pentru ca apoi sa se ascunda pana cand acestia se [Link] care de la bun inceput vor sa le faca rau, le-o platesc, rasturnandu-le [Link] ce Fetele-Marii termina de cantat, se ascund in apa si reapar la zeci de kilometric departare, pentru a face si alte [Link] nostril doar povestesc despre ele, pentru ca apele noastre sunt mai mult [Link] cica ele s-ar scalda mai degraba in apele dimprejurul [Link] moldovenii spun ca prin apele adanci ale Bistritei au umbla o astfel de fiinta frumoasa, numita Lostri.34

Spirite solare
Searfimii sunt fiinte supranaturale de origine divina, care au o stransa legatura cu [Link] natura lor putem spune ca se inrudesc cu sanzienele, fiinte si ele supranaturale si de natura pozitiva, care emaneaza caldura si apar la solstitiul de [Link] Dionisie Aeropagitul a inteles perfect aceasta semnificatie a [Link] denumire de serafimi inseamna pentru cine stie ebraica, cei care ard, adica cei care [Link] miscare in jurul secretelor divine, caldura, profunzimea, infocarea clocotitoare a unei rotiri constant care nu cunoaste nici ragaz si nici declin, puterea de a ridica cu folos pe cei inferiori la nivelul lor, induflentindu-I cu acelasi elan, cu aceeasi flacara, cu aceeasi caldura, puterea de a purifica prin fulger si prin foc, neindoielnica si indestructibila insusire de a-si pastra intocmai propia lumina si propia putere de straluminare, facultatea de a desfiinta obstacolul oricaror tenebre, acestea sunt insusirile serafimilor, asa cum reies din propiul lor nume ( PSEO, 206-207).35 Venus Ciclul diurn al lui Venus, care apare alternative la Est si Vest ( Luceafar de dimineata si de seara ), face din ea simbolul esential al mortii si al [Link] doua aparitii ale planetei, la cele doua capete ale zilei, explica de ce Quetzolcoalii, divinitatea azteca, a putut fii numita deasemenea pretiosul geaman ( SOUM, SOUA ).Asociatia dintre Venus si Soare, datorita asemanarii cursei lor diurne, face uneori din aceast astru divinizat un mesager al soarelui, un intermediary intre acesta si oameni, este si cazul indienilor din Brazilia, care cred ca soarele are doi mesageri: Venus si Jupiter.[] Pentru sumerieni, Venus era cea care arata calea catre [Link] a serii, ea favorizeazadragostea si voluptatea, zeita a diminetii, prezida razboaiele si [Link] fiica lunii si sora [Link]-se in zori si in amurg, era firesc sa apara ca un fel de legatura intre divinitatile zilei si celei ale [Link] aceea, avandu-l frate geaman pe Soare, avea zeita Infernului drept [Link] ei cu soarele ii datora calitatile razboinice: era numita viteza sau doamna
Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 82 - 83
34 35

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag.220-221

40

[Link], in calitate de stea a [Link] stea a serii, ea se afla sub influenta dominant a mamei ei Luna, devenind zeita dragostei si a placerii.[] Planeta Venus reprezinta in astrologie, atractia instinctiva, sentimentele, iubirea, simpatia, armonia si [Link] astrul artei si acuitatii senzoriale, al placerii, si al desfatarilor: Evul Mediu a poreclit-o micul [Link] este atribuit simtul pipaitului precum si toate manifestarile feminitatii ( lux, moda, gateala ).[] Inca din timpurile primitive, Venus era steaua dulcilor destainuri; prima dintre frumusetile ceresti ii inspira pe indragostiti, asa cum blanda luminare a astrului influenteaza sufletele contemplative.[] Sub simbolul ei bucuria de a trai cuprinde fiinta omeneasca, intr-o sarbatoare primavarateca, de betie a simturilor, ca si in placerea mai rafinata si spiritualizata a [Link] ei este aceea a tandretii si a mangaierilor, a dorintei armonioase si a contopirii senzuale, a admiratiei fericite, a blandetii, bunatatii, placerii aca si a frumusetii, este domnia acelei paci a inimii pe care o numim Fericire.36 Fat-Frumos si Ileana-Cosanzeana In cele mai multe basme ale romanilor, personajul principal, indifferent de numele pe care-l poarta este un [Link] un flacau foarte frumos, foarte puternic, foarte intelept, foarte cinstit si foarte viteaz, care trece printr-o multime de incercari dintre cele mai grele si le duce la bun sfarsit, capatand si o rasplata binemeritata: jumatate de imparatie, o sotie plina de calitati, lucruri de prt sau puteri [Link] flacaul care se lupta cu toate infatisarile raului si, ajutat de prieteni nazdravani, duhuri bune si babe sfinte, invinge [Link] nu este un om cu puteri supranaturale, Fat-frumos se deosebeste de oamenii obisnuiti, nu are niciun [Link] un om [Link] se naste ca un copil obisnuit din parinti obisnuiti, ci din parinti foarte saraci sau prea batrani si in imprejurari caudate: este gasit sau se iveste din lacrima, din graunta, dintr-un bob de piper sau dintr-un leac [Link] nu este singur la parinti, este cel mai frumos, mai destept si mai curajos dintre fratii [Link] fiind, creste intr-o zi cat altii intr-un an si-I uimeste pe toti cu intelepciunea [Link] la varsta tineretii, porneste intr-o calatorie plina de aventuri si intamplari caudate, cautand sa dobandeasca un lucru de prt, sa-si afle sotie, sa-si salveze fratii de la moarte sau imparatia tatalui de la pieire, sau sa-si vindece parintii de boli fara [Link] drumul lui intampina tot felul de piedici si sfarseste totdeauna prin a se intoarce acasa acoperit de glorie.Fat_frumos nu moare niciodata tanar, ci traieste fericit pana la adanci [Link] lui este, la randul ei, o fata exceptioanala, numita cel mai adesea in basme Ileana-Cosanzeana sau [Link] ei fara seaman este vestita in lume: I se zice cosita de aur, campul inverzeste, florile infloreste si din cosita floarea-I canta .Neasemuita ei frumusete nu poate fi omeneasca, de vreme ce este insemnata pe spate cu Luna, in fata cu Soarele si are Luciferii pe [Link] de imparat, Ileana-Cosanzeana este totdeauna frumoasa ca o zana, inteleapta, buna, generoasa si [Link] ea nu are vreun [Link] a unui fat-frumos, ea este adesea rasplata acestuia pentru toate incercarile de care a reusit sa treaca.37

36

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag.434-436

41

Sanzienele - Singura srbtoare pgn intrat cu nume propriu n calendarul cretin, Snzienele aduc un altfel de magie, n care minunile i gsesc locul lor, n care "znele" coboar din basme pe pmnt. Este o srbtoare n care cretinismul, credinele pgne i vrjitoria se mpletesc fascinant. Numele, acelai cu al parfumatelor flori galben aurii, ce cresc la margini de pduri sau n livezi, i-ar veni, dup unii cercettori, de la latinescul "Sancta Diana", zeia vntorii i a [Link] ziua de 24 iunie, este celebrata sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, sarbatoare cunoscuta in popor ca Sanzienele sau Dragaica. Este o straveche si fascinanta sarbatoare romaneasca surprinsa in scrierile lui Dimitrie Cantemir si descrisa si de Mircea Eliade, o sarbatoare incarcata de magie si sfintenie, o sarbatoare a verii si a luminii, o sarbatoare a iubirii si a incercarilor de deslusire a ursitei. In credinta populara, noaptea dinspre Sanziene este o noapte magica si sfanta in care cerurile se deschid la miez de noapte, iar duhurile umbla libere pe pamant pentru a se intoarce spre dimineata. Tot in aceasta noapte vrajile si descantecele de dragoste au cele mai sorti de izbanda. Sarbatoarea Sanzienelor are atat un caracter crestin, cat si pagan si este plasata in apropierea solstitiului de vara echivalent cu cea mai lunga zi si cea mai scurta noapte a anului. Etimologia cuvantului Sanziene este asociata cu Sancta Diana, o zeitate pagana, iar Dragaica este un termen de provenienta slava. Sanzienele (sau Dragaicele cum mai sunt cunoscute in anumite zone ale Munteniei) sunt percepute de regula in mentalul colectiv al poporului ca personaje de factura pozitive, fiinte eterice si inimaginabil de frumoase ce populeaza pe timpul verii padurile si campiile, colindand prin vazduh, pe ape sau pe pamant. Unii si le imagineaza sub forma unor fete tinere, zane bune, cu trupuri zvelte, semiinvesmantate, cu parul lung, splendid si de culoarea aurului. Ele se prind de mana intr-o hora ametitoare, desprinsa parca parca dintr-o alta lume. Sanzienele sunt detinatoare ale unor puteri magice. Ele investesc plantele si mai ales florile ce le poarta numele cu proprietati magice, facandu-le apte pentru a veni in ajutorul celor care isi doresc iubirea. Sanzienele sunt cele care aduc vara rod pamanturilor, noroc, sanatate si copii frumosi femeilor casatorite, alinare si tamaduire celor bolnavi si aflati in suferinta, protectie fata de furia naturii. Tot Sanzienele arunca vraja tamaduitoare peste plantele si buruienile pamantului. Fiinte supranaturale, Sanzienele beneficiaza si de anumite insusiri umane. Sanzienelor le place sa fie iubite. Se supara si pedepsesc daca nu le iubesti. Pot deveni la fel de rele si dusmanoase precum Ielele sau Rusaliile. Daca nu le respecti ziua sau nu o tii asa cum se cuvine, Sanzienele, ca si Ielele, te pot poci sau [Link] intamplator Sanzienele se sarbatoresc la cateva zile de la solstitiul de vara. Sarbatoarea Sanzienelor este o sarbatoare solara prin natura sa, celebrand viata, verdele, soarele si lumina. Soarelui ii sunt inchinate focuri impresionante in ziua de Sanziene. In jurul lor oamenii danseaza si se veselesc pentru ca relele si necazurile sa arda, spiritele rele sa se risipeasca si sufletul sa se purifice. In tinuturile maramuresene, se pastreaza inca obiceiul umblatului cu faclia, obicei ce deriva dintr-un stravechi cult solar. Aprinderea rugurilor si invartirea lor in sensul in care are loc miscarea soarelui sunt un prilej de intalnire si petrecere pentru multi flacai si [Link] seria obiceiurilor legate de aceasta zi face parte si traditia baii de solstitiu (21 iunie), sau de ziua Sf. Ioan Botezatorul (24 iunie). Aceasta se face ntr-o apa curgatoare si se considera ca spala toate nenorocirile si supararile anului trecut, precum si ca ajuta ca sa se mplineasca toate dorintele n urmatorul an. Exista de asemenea obiceiul unui scaldat ritual pentru pastrarea sanatatii. Pentru acest lucru sunt alese locuri anume, ape din salbaticie. Se mai spune ca daca la miezul noptii bei roua cazuta pe floarea de Snziana, aceasta purifica si este aducatoare de noroc, iar daca faci n aceasta zi o baie n care ai turnat decoctul facut din noua plante anume obligatoriu
Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 87
37

42

si Snziana, tot anul vei fi sanatos si-ti va merge bine. Lista credintelor populare legate de aceasta sarbatoare este foarte bogata: - n aceasta noapte, ca si n noaptea de Craciun, se spune ca animalele stau de vorba. Cine le pndeste le poate ntelege graiul si poate afla multe taine. - Tot n aceasta noapte se spune ca rasare n mod magic floarea alba de feriga, care aduce noroc celui care o va culege nfruntnd curajos duhurile care o pazesc; acesta va putea citi gndurile oamenilor si va descoperi comori ascunse. - n aceasta noapte se nconjoara casa cu facliile aprinse, la fel cmpurile cu cereale, fnetele, grajdurile, aceasta pentru ca anul urmator sa fie mai bogat. n acelasi timp se fac puternice zgomote nocturne pentru a alunga duhurile rele. - Daca o fata arunca un buchet de flori de Snziene prin usa deschisa sau prin fereastra, atunci si va gasi n acest an ursitul. Alteori buchetul se pune sub perna, caci se spune ca visele din aceasta noapte se mplinesc. - Perioada solstitiului de vara este si prilej pentru organizarea trgurilor, blciurilor si iarmaroacelor, pentru ntlnirea tinerilor n vederea casatoriei (Trgurile de Fete). - Una dintre plantele deosebit de folosite n medicina populara este verbina. Pentru ca sa aiba eficienta, verbina se culege doar n noaptile de Snziene, de naltarea la Cer si de Sf. Petru si Pavel. Acestei plante i s-a acordat o importanta si un respect deosebit nca din antichitate: romanii si mpodobeau cu ea templele. Se considera ca este sub influenta planetei Venus, de aceea era folosita n ritualurile pentru dragoste. Daca se punea pe cmp, atunci aducea prosperitate si recolta bogata. Daca se punea n pantofi, ti lua oboseala pe loc. Se spune ca nu e voie sa o scoti din pamnt cu un obiect din fier, ci doar cu unul din argint. nainte de a o scoate nsa se toarna pe pamnt ceara si miere. Dupa ce este scoasa (n noaptea sarbatorilor amintite) trebuie sa fie pusa usor pe pamnt si sa fie vegheata pna la rasaritul zorilor. n medicina populara se mai spune ca daca culegi aceasta planta nainte de asfintitul soarelui, tot anul urmator nu vei avea dureri de cap. - La solstitiul de vara se atrna crengi de artar la usi si la ferestre, pentru ca exista credinta ferma ca n acest fel vor fi ndepartate toate fortele malefice. Frunzele de artar culese n aceasta zi si puse la uscat vindeca orice rana si nlatura durerea de cap. - Daca hainele, covoarele si asternuturile sunt expuse n 24 iunie la soare, ele nu vor fi mncate de molii. - Daca n aceasta zi vezi o furnica rosie aceasta este de foarte bun augur. Iar daca gasesti o furnica n portmoneu, este semnul cel mai indubitabil ca vei avea un an foarte bogat. - n unele zone se obisnuieste ca n aceasta zi sa se mannce turte din aluat cu flori de soc, n felul acesta ntregul an care urmeaza vei fi sanatos. Crengute de soc sunt atrnate la ferestre si la usi, pentru a apara n felul acesta casa de orice necazuri si boli si pentru a se asigura astfel bunastarea n tot anul urmator. Din cele mai vechi timpuri, socul este plantat lnga casele oamenilor deoarece se crede ca n el salasluieste un duh sau o zna buna care-i apara pe oameni de nenorociri. E considerat un sacrilegiu sa tai un soc, copacul despre care taranii spun ca n fata lui trebuie sa-ti scoti palaria.
43

- Se spune ca daca culegi si mannci la miezul nopti de Sf. Ion Botezatorul petalele florii de gru, numita albastrica, tot anul vei avea noroc n toate. Sarbatoarea de Sanziene, este o sarbatoare a satului traditional romanesc cu diverse obiceiuri in functie de zona etnografica. Astfel: - In Bucovina sarbatoarea este dedicata Sfantului Ioan cel Nou (Sfantul Ioan de Vara), ale carui moaste se afla la Suceava. - In Oltenia, Banat, Transilvania, Maramures importanta zilei este data de relatia cu Sanzienele, zanele bune care dau noroc pentru holde si sanatate. - In Muntenia, Dobrogea, sudul si centrul Moldovei sarbatoarea se numeste Dragaica, unde exista obiceiul ca mai multe fete sa se faca Dragaici. Cea mai frumoasa dintre ele se imbraca in mireasa si capata puteri nelimitate: da roade holdelor si le apara de furtuni si grindina, da miros florilor, da sanatate bolnavilor, urseste fetele de maritat, dar apoi, trei ani se spune ca nu se va putea casatorii, caci de 3 ani are nevoie pentru ca sa se lepede de puterile pe care le-a primit in calitate de Dragaica. Noaptea de Sanziene este considerata una magica, in care toate minunile sunt posibile, fortele benefice, dar si cele malefice se spune ca ajung in aceasta noapte la apogeu. Iata si alte cateva dintre datinile, obiceiurile si superstitiile legate de ziua de Sanziene, care inca se mai practica in diferite zone din tara. Se spune ca: - Pentru ca doi tineri sa fie legati prin dragoste pentru toata viata, se spune ca trebuie sa se scalde in mare impreuna, in noaptea de Sanziene. - Fetele care vor sa afle numele viitorului sot, in noapte de Sanziene trebuie sa faca urmatoarele: sa ia un vas cu gura larga, sa-l umple cu apa proaspata si sa picure in el 23 de picaturi de ceara de la o lumanare rosie. Pe marginea apei ceara se va aduna, iar fetele trebuie sa urmareasca sa vada ce initiale formeaza acestea, iar prima intiala formata va fi intiala viitorului lor sot. - In noaptea de Sanziene, daca fetele nemaritate isi pun flori de sanziene sub perna se zice ca isi vor visa ursitul. - In ziua de Sanziene fetele si femeile care vor purta in par sau in san, cununa din flori de sanziene, vor deveni mai atragatoare si dragastoase. - Inainte de rasaritul soarelui, fetele si baietii au obiceiul sa mearga in grajdurile unde sunt adapostite vitele si sa arunce inspre acestea cununi de flori de sanziene. Daca cununa se agata de coarnele unei vite tinere, inseamna ca ursitul tinerei sau tanarului va fi o persoana tanara, daca vita pe care va cadea cununa va fi una batrana, atunci ursitul sau ursita va fi in varsta. Daca vor cununa va cadea pe jos, vor ramane necasatoriti. - De asemenea, se impletesc cununi pentru barbati in forma de cruce si pentru fete in forma de cerc, care sunt aruncate pe casa. Daca
44

jerbele se opresc pe acoperis, este semn ca va avea loc curand o nunta, iar daca vor cadea pe pamant, ursitul sau ursita vor mai trebui asteptati. - In noaptea de Sanziene (23 spre 24 iunie), femeile pornesc in plina noapte spre pentru a culege ierburi de leac si descantece. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi, se duc la biserica, cu credinta ca vor fi sfintite si prin aceasta vor fi curatite de influentele negative ale Rusaliilor (Lelelor), zanele rele ale padurilor. Se spune ca numai astfel fel de ierburi si flori sunt bune de leac. Sanzienele erau socotite de tinerele fete si un mijloc de a-si afla ursitul si timpul cand se vor marita. Cununile barbatilor, impletite in forma de cruce, iar cele ale fetelor in forma de cerc, sunt aruncate pe casa. - In ajun de Sanziene, seara, se intalnesc fetele care vor sa se marite cu flacaii care doresc sa se insoare. Baietii pregatesc ruguri si aprind faclii pe care le invartesc in sensul miscarii soarelui, in timp ce canta: Du-te, Soare, vino, Luna/Sanzienele imbuna,/Sa le creasca floarea - floare,/Galbena, mirositoare,/Fetele sa le-adune,/Sa le prinda in cunune,/Sa puna la palarie,/Floare pentru cununie,/Babele sa le rosteasca,/Pana-n toamna sa nunteasca. A doua zi dimineata, baietii se plimba prin sat cu florile de Sanziene la palarie, in semn ca au vazut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor care-i intereseaza. Ei canta si striga: Du-te, Luna, vino, Soare,/Ca tragem lansuratoare,/Cununile neursite,/Zac sub hornuri azvarlite. In conceptia populara, sanzienele sunt zane bune, extraordinar de frumoase care au putere asupra pamantului, asupra holdelor si care ocrotesc recoltele doar daca acestea sunt cinstite cum se cuvine de ziua lor. In popor se crede ca in aceasta noapte magica aceste fapturi umbla pe pamant sau plutesc prin aer si impart rod holdelor si femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolile oamenilor si apara semanaturile de grindina. Poate ca toate acestea par ca niste povesti spuse de batrani pentru a adormi copii, dar se spune ca aceste lucruri se intampla cu adevarat si se mai spune ca cei care nu cred in ele, prin necredinta lor transforma Sanzienele care sunt zanele cele bune, in zane rele - Iele.38

Spirite ale aerului

Ingerii Sunt fiinte intermediare intre Dumnezeu si lume care apar mentionate sub forme diverse in textele akkadiene, ugaritice, biblice [Link] ar fi niste entitati pur spiritual sau niste spirite inzestrate cu un corp eterat, aerian, ei nu pot, insa, imprumuta de la oameni Romulus Vulcanescu, Mitologie romna, Ed. Academiei, Bucuresti, 1985; [Link] [Link]
38

45

decat [Link] ar indeplinii functia de ministrii, de ajutoare ale lui Dumnezeu: crainicii strajeri, carmaci ai astrelor, implinitori ai legilor, ocrotitori ai celor alesi, si ar fi organizati in ierarhii continand sapte ordine, noua coruri sau trei triade.[] Altii vad in ingeri niste simboluri ale functiilor divine, niste simboluri ale relatiilor lui Dumnezeu cu creatiile sale; sau dimpotriva dar in plan symbolic opozitiile concid niste simboluri ale functiilor umane sublimate sau ale aspiratiilor nesatisfacute si imposibile de [Link] Rilke intrun chip mai larg inca, ingerul simbolizeaza creatura in care apare dj desavarsita transformarea vizibilului in invizibil, pe care noi incercam sa o infaptuim.[] Cele ce s-au spus despre ingeri sunt [Link] Iustin, care este unul din principalii autori care vorbesc despre cultura ingerilor, acestia, in ciuda naturii lor spiritual au un corp analog celui omenesc. [] Sfanta Scriptura nu pomeneste deloc de ingerii [Link] dupa cartea lui Enoch ( 100,5 ), sfintii si cei drepti au proteguitorii [Link] credincios este insotit de un inger, spune Sfantul Vasile; acest inger ii calauzeste viata, fiindu-I in acelasi timp educator si ocrotitor. [] Ingerul, in calitatea lui de mesager, este intotdeauna purtatorul unei vesti bune pentru suflet. 39 Ingerii sunt finite aflate tot timpul intre cer si pamant, ducand mesaje de la oameni la Dumnezeu si [Link] unde vin ingerii, oamenii nu prea [Link], tare demult, se zvone ca ingerii au aparut din apa cu care s-a spalat Dumnezeu pe maini la facerea lumii, dupa ce a terminat de mesterit [Link] si-a inmuiat mainile in apa si le-a scuturat, iar stropii de apa, raspanditi peste tot, s-au transformat in [Link] locuiesc in [Link] organizati in noua cete si sunt condusi de Arhanghelii Mihail si [Link] multe feluri de ingeri, cei mai cunoscuti fiind aceia cu mai multe aripi - serafimii si ingerii cu mai multi ochi [Link] si ingeri cazuti, care nu mai sunt buni si ascultatori de [Link] au aparut acestia?Despre caderea ingerilor circula in popor mai multe [Link] spun ca Satana se numea la inceput Satanail si ca era cel mai iubit inger al lui [Link] in cer ca slujitor al [Link] Dumnezeu s-a hotarat sa creeze lumea, i-a spus ingerului ca va lipsi de acasa sapte [Link] absenta Lui, Satanail avea libertatea sa se plimbe prin toate cele unsprezece camera ale lacasului lui Dumnezeu, cu exceptia ultimei, a [Link] de a cobori din cer, Domnul l-a amenintat ca, daca va incalca aceasta porunca, il va arunca in fundul [Link] cea de a saptea zi, intorcandu-Se, l-a prins pe Satana in camera [Link] patrunsese acolo, crezand ca gaseste cine stie ce [Link] fapt, in odaie se afla un scaun, o masa, iar pe masa, o carte, in care statea scrisa toata intelepciunea lui [Link] sa se umple de intelepciune divina, Satanail cities in tot acest [Link] mare durere, pentru fapta lui, Dumnezeu l-a blestemat sa locuiasca in fundul pamantului, sa- creasca coarne si coada ca sa sperie oamenii cu infatisarea [Link] din Oltenia si-au imaginat altfel caderea [Link] povestile lor se spune ca, intr-o zi, ingerul cel mai mare peste oastea ingereasca, Lucifer, s-a gandit sa-si aseze scuanul mai sus decat tronul lui [Link] ca Dumnezeu este atotstiutor si nu iubeste trufia, cu viteza gandului Lucifer s-a trezit in fundul [Link] cu el au cazut si ingerii pe care ii [Link] ingerii ca o ploaie de vara, pana cand Arhanghelul Mihail, de teama sa nu ramana cerul fara locuitori, a strigat:
39

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 2, 169 - 172

46

Opriti-va! Si s-a [Link] i-a surprins pe toti in locul unde se aflau: ingerii din cer au ramas luminosi la locul lor, ingerii aflati intre cer si fundul pamantului au ramas unde s-a putut ( prin vazduh, prin ape, pe pamant ), iar cei mai multi au ajuns in [Link] la cadere, Satan ail dusmaneste de moarte pe om, sic and cineva ajunge in Iad ii chinuie [Link] pamant ineamna numai [Link] cazuti prin ape sunt denumiti ai - din - [Link] incearca sa-I inece pe [Link] vazduh, diavolii nimeriti pe acolo au facut vamile vazduhului, douasprezece porti pe drumul catre Dumnezeu, unde opresc sufletele care calatoresc spre cer si le [Link] fiecare vama, sufletul omului plateste trecerea cu o fapta buna facuta in timpul vietii, cu banul care se pune in mana mortului sau cu pomenile care I se fac timp de 40 de [Link] primeste un inger pazitor de la Dumnezeu prin [Link] zice ca acest paznic al sufletului sta pe umarul drept al omului si scrie intr-o condica toate faptele bune care le [Link] ne indeamna sa facem binele, indemn pe care il simtim numai cu [Link] ne trimite si el un diavol care sta pe umarul stang si ne impinge la [Link] lui este sa noteze rautatile pe care le facem si, la moartea fiecaruia, sa I le arate lui Dumnezeu, pentru a ne lua sufletul in [Link] oamenii credinciosi se spune ca sunt tari de ingeri, iar despre cei necredinciosi ca sunt slabi de [Link] straja ingerilor si pentru grija lor fata de noi, oamenii, suntem datori sa ne rugam, mai ales inainte de culcare, pentru ca sa nu se departeze ingerii de noi sis a fim aparati cu puterea crucii de duhurile [Link] iti tiuie o ureche, e semn ca se apropie de tine [Link] suna dintr-un clopotekl ca sa te [Link] iti faci cruce la urechea cu pricina, dracul [Link] frumoase sunt soptite la ureche de inger, iar cosmarurile sunt opera diavolului.40 Vezi Despre ingeri de Andrei Plesu Elfi, iele Zeitati ale aerului, de origine Nordica, obisnuind sa danseze pe pajisti in timpul noptii, care par a-I chema pe oameni sa le se alature, aducandu-le de fapt astfel [Link] spirite sau genii ale aerului, ivite din pamant si din ape, mici ca dimensiuni, incantatoare, capricioase, plutitoare, vaporoase si [Link] fortele htoniene si nocturne care stranesc spaime de moarte, mai cu seama in randul [Link] le intrezaresc in ceata, acolo unde adultii, mai putini ageri ori sensibili in fata celor imperceptibile si a nascocirilor imaginatiei nu observa [Link] ca aburii tulburi din primele vise de iubire si pasiunile pe cale de a se [Link] si vrajesc imaginatiile pline de candoare: Doar noaptea elfii se arata/ Cu straiul lor ce-I ud in parte/ Spre nuferi albi tarasc in ceata/ Pe cel ce-n dant l-au dus spre moarte. ( Theophile Gautier ). Doamne alba este regina [Link] comentatori interpreteaza orele elfilor drept condensari ale energiei care tasneste din univers; de unde forta lor de a fascina si puterea lor de a deschide portile zavorate care separa cele trei nivele ale universului dar mai ales lumea celor
Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 10 - 12
40

47

vii de cea a [Link] asupra imaginatiei pe care o inflacareaza prin vise si tot felul de aratari si de atrag in dansul lor fiinta pe care o farmeca prin [Link] fortele inconstiente ale dorintei metamorfozate in imagini seducatoare a caror atractie atotputernica tind sa inhibe controlul de sine si spiritual de discernamant.41 Se spune ca ielele au fost candva slujnicele lui Alexandru Macedon, [Link] acesta a primit in dar de la Ivantie imparat, trei vase cu apa vie, fetele au furat apa si au zburat cu ea, prefacandu-se in zane.O alta legenda povesteste ca ele zboara in cautarea calului lui Alexandru Macedon, pe care nu-l vor gasi pana in vremea de apoi, cand se vor duce cu el in [Link] umbla in cete de cate trei sau noua, cantand si jucand noaptea prin [Link] se tem de ele pentru ca au putere foarte mare asupra [Link] aceea le spune zane, zanioare, sfinte, dansele, frumoasele, iezme, fecioare, rusalii, milostivele, maiestre, puternice, doamne, imparatesele vazduhului, ursoaice, cu toate ca stiu si numele lor adevarate: Rudeana, Ruja, Rujalina, Trandafira, Magdalina, Margalina, Savantina, Ana, Tiranda, Todosia, Sandalina, [Link] au aripi si parul despletit, zboara imbricate in vejminte albe si poarta coronae [Link] in vazduh sau prin paduri neumblate, prin munti, la marginea apelor, la raspantia [Link] isi intend mesele pe iarba verde si beau apa de prin fantani, se scalda prin izvoare si lacuri, dar cel mai adesea umbla prin vazduh, cantand si jucand cu maiestrie, abia atingand [Link] canta frumos si straniu, dar cantecele lor nu seaman cu ale [Link] plas si melodiile [Link] ii rapesc pe cantaretii renumiti, lautari de prin sate, ca sa le cante si ii tin cu ele o [Link] aceea le da drumul , dar ei nu au voie sa spun ace au vazut sau ce au facut, nici sac ante cantecele pe care le-au invatat; astfel sunt pedepsiti cu boala sau chiar cu [Link] ielele rapesc si feciori frumosi, ca sa joace cu [Link] ademenit devine pentru o vreme vizitiul [Link] caruta zanelor trasa de 12 cai de [Link] cel mai mult le plac zanelor melodiile cantata din [Link] din vechime stiau chiar cum sa obtina un fluier fermecat care sa cante maiestrit, cu ajutorul [Link] care-si dorea un astfel de instrument astupa gaurile unui fluier obisnuit cu ceara rosie, il umple cu lapte de capra, si dezbracat, se duce sa-l ingroape la raspantie. [] Ielelor le place mult sa danseze, isi aleg pentru joc locurile parasite, poienile, raspantiile, arborii singuratici, mai ales paltinii, dar pot dantui si in vazduh, pe streasini sau pe [Link] lor se aud dar putini le [Link] de pe pamant in care joaca ielele raman arse si [Link] trebuie sa se fereasca in drumul lor, caci ii iau cu ele pe sus, la joc, si ii lasa apoi paralizati sau [Link] pocesc sip e cei care trec pe unde joaca ele si le raspund la chemari sau pe oricine face zgomot cand danseaza ele, ca si pe cei ce le aud cantand sau le vorbesc [Link] ce beau din vasele lasate afara neacoperite sa imbolnavesc, daca au baut de acolo [Link] au si o stapana numita Irodeasa sau Aradia - Doamna, care le conduce dansurile si [Link] I se inchina calusarii cand isi pornesc jocul, aducandu-I in dar prima imbucatura de mancare si primul pahar de bautura care il [Link] crede ca trebuie sa respecti zilele ielelor, cine munceste atunci este aspru [Link] aduc grindina, starnesc vanturi mari, iau mana vacilor sau le omoara, rapesc copii mici sau chiar aprind casele celor care nu le acorda
41

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 2, pag. 18 - 19

48

respectful [Link] lor incep de sambata seara inainte de duminica mare sau de Rusalii si tin pana in ziua de luni dupa-amiaza din saptamana a doua de dupa [Link] pleaca iar de unde au [Link] sa se apere de iele, in aceste zile romancele din Bucovina ungeau vitele cu zeama de pelin sau odolean si purtau pelin in [Link] pentru cei loviti de iele sunt putine, dar folositoare: descantecel pentru ele, jocul calusarilor la Rusalii, obiectele pe care zanele le lasa anume sau le uita in locurile de unde au jucat dar si plantele ca sita ielelor, avrameasa, odoleanul, cristineasa, leusteanul ielelor, mararul ielelor sau chiar leusteanul de [Link] un copil tresare in somn si plange, femeile nestiutoate zic ca a fost speriat de iele si il [Link] aceea este bines a stii cum se te porti cu [Link] le intalnesti, trebuie sa nu scoti nici un cuvant, e bines a nu raspunzi la nici una dintre intrebarile [Link]-un basm, un voinic vede ielele dansand si fura hainele uneia dintre [Link] este nevoita s ail urmeze dar, cand voincul greseste si se uita inapoi, ea ii trage o palmazdravana, isi ia hainele si [Link] a treia oara reuseste voicul sa nu priveasca in [Link] insoara cu zana, dar ii pastreaza hainele bine [Link] o nunta, zana ii cere sotului hainele, ca sa danseze mai frumos, si pleaca cu [Link] are de umblat noapte si se teme de dansele, trebuie sa poarte cu el usturoi si [Link] sa isi fereasca gospodaria de ele, uniti taranii puneau cate o capatana de cal uscata intrun varf de [Link] zanelor este atat de mare, ca doar in basme unii eroi au curaj sa le infrunte. [] Vazduhul este populat de tot felul de duhuri necurate, care plutesc noaptea peste lume si intra in oameni, in vite si in lucruri dupa bunul lor plac.42 Ielele - La 50 de zile dupa Pasti se sarbatoreste minunea Pogorarii Duhului Sfant peste Apostolii Domnului, carora le-a dat putere divina, spre convertirea tuturor oamenilor. Sarbatoarea populara care se celebreaza in aceeasi zi cu Cincizecimea este dedicata indeosebi spiritelor mortilor, dar este si prilej al unor traditii ce se pierd in negura [Link] sarbatoresc Rusaliile timp de 3 zile, in zona Moldovei si a Transilvaniei, 7 zile in zona Munteniei si a Olteniei, iar in zona Banatului, timp de 8 [Link] traditie se spune ca cei care nu tin sarbatoarea de Rusalii vor fi pedepsiti de Iele. Reprezentari mitice feminine, Rusaliile snt femei fabuloase, fiicele lui Rusalim mparat, si spirite malefice. Ielele, asa cum li se mai spune, snt spirite rebele ale mortilor, care, dupa ce au parasit mormintele n Joia Mare si au petrecut Pastele cu cei vii, refuza sa se mai ntoarca n lacasurile lor pamntene si ncep sa faca necazuri oamenilor. Spre deosebire de strigoii mortii, care apar si fac necazuri oamenilor n anotimpul frigoros, Ielele se ntlnesc vara. Potrivit traditiei, Ielele snt fecioare frumoase, mbracate n alb, fecioare batrne, spirite sau duhuri rele si locuiesc prin paduri neumblate si neatinse de om, prin vazduh ori prin ostroave pustii. Rusaliile snt mereu nsotite de lautari, danseaza mereu si ntind mese pe iarba. Petrec si danseaza mirific, nsa muritorii nu au voie sa le vada. Daca snt zarite de un muritor sau daca, din greseala, cineva calca pe locul pe care au dansat (unde iarba ramne arsa), acesta se mbolnaveste foarte grav de o boala numita, n limbaj popular, luat de Rusalii. Iar de boala Ielelor se poate scapa doar prin descntec ori prin intrare n hora Calusarilor. n unele zone se spune ca Ielele ursesc copiii la
Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manolache i Ciprian Voicila ngeri, Zmei i Joimrie, Editura Humanitas, 2008, pag. 43 - 45
42

49

nastere si prezic moartea oamenilor. Ca sa se fereasca de duhurile rele, oamenii si mpodobesc locuintele cu leustean, tei, usturoi, dar ncearca si sa mbuneze spiritele mortilor cu ofrandele specifice. Ele, Rusaliile, pedepsesc si pe aceia care lucreaza in aceasta zi considerata a dansului lor, si nu o pretuiesc si sarbatoresc cum se cuvine. O superstitie spune ca daca in noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau daca te vei duce la fantana, vei cadea sub puterea Ielelor, deci este indicat sa eviti sa faci aceste [Link] sate in special se pastreaza traditia ca in aceasta zi sa se duca la biserica pentru sfintire crengi de tei si nuc, acestea simbolizand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, care s-a pogorat peste Sfintii Apostoli. Aceste crengute se agata apoi la strasina caselor sau la icoane. Se spune ca acestea te vor apara de cele rele si in plus, se mai spune ca acestea ar capata puteri miraculoase pentru vindecarea celor care sufera de [Link] de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara p pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a [Link] si satenii ies pe camp in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate [Link] obicei unic in tara aduna, de Rusalii, in localitatea clujeana Batin, sute de turisti. Numele obiceiului este impanatul boului si consta intr-o procesiune care se desfasoara pe ulitele satului, personajul principal fiind un bou impodobit cu ghirlande de flori. In fata parohiei, preotul satului il sfinteste, apoi da de baut participantilor. Boul este, la un moment dat, eliberat si, conform traditiei, o fecioara il stapaneste, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese, in incurajarile asistentei. Potrivit datinii, fata se va marita intr-un an. Satenii de pe Valea Gurghiului (judetul Mures) sarbatoresc in fiecare an, dupa Rusalii, obiceiul numit udatul nevestelor. Conform traditiei, numai femeile care vor fi udate vor fi mai sanatoase si mai [Link] mitologie si in folclor, Ielele sunt descrise ca fiind femei voluptoase , zburdalnice, nemuritoare, si,
se cunoaste ca sunt rele insa nu malefice. Ielele nu fac rau celor ce le respecta aparitia, dansul, evitandu-le, pastrand distanta. Devin rele numai daca sunt provocate, ofensate sau daca dansul lor este privit, atunci, se razbuna pe vinovat luandu-i mintile definitiv. Ele, Rusaliile, pedepsesc si pe acei oameni, femei si barbati care lucreaza in aceasta Zi a Dansului lor, si nu o pretuiesc si sarbatoresc cum se cuvine. Acestia, sunt ridicati in vazduh, chinuiti, invartiti de trei ori in aer intr-un vartej nebunatic si apoi sunt zmintiti si azvarliti la pamant . Rusaliile, Ielele, au atributele unor Nimfe, Elfe, Sirene, Naiade nu li se cunoaste numele, numele lor este tainic si inaccesibil si de aceea au fost inlocuite cu simboluri atributive : Fetele Codrilor , Imparatesele vazduhului , Maiestrele , Izmele Pesterilor si padurilor , Rusaliile , Fetele lui Rusalin Imparat , Elfele padurilor si grotelor , Ielele noptilor magice , etc . Remediul cunoscut pentru imbolnavirea unui suflet care a privit Dansul Ielelor ce i-au luat mintile, singurul leac se pare ca ar fii Dansul Calusarilor , dans pastrat din vechimi, si care urmareste sa indeparteze vraja picurata peste cel sedus, sa fugareasca ielele . In vremuri indepartate, calusarii, barbatii care umblau singuri noaptea, drumetii prinsi de magia noptii de Rusalii calatorind, purtau la brau usturoi, frunze de tei sau nuc, fire de busuioc, si, cine stie ce alte ierburi de leac si indepartare a puterii misterioase a Ielelor . Se mai spune si ca, nu era de dorit, nu era bine, sa te prinda noaptea in 50

Noaptea Tainica a Dansului Ielelor, nici la rascruci de drumuri, nici la marginea padurii, nici in munti, nici pe malul intunecat al apelor multi din cei care isi inganau pasii cu aceasta noapte magica, intalneau dansul ielelor si isi pierdeau mintile.

Ielele, fiintele supranaturale menite sa faca rau oamenilor - Dintre toate fiintele supranaturale a caror menire e sa faca rau oamenilor, cele mai de temut sunt Ielele. Nici unele n-au atatea nume ca acestea, nume eufemistice, create pentru a le imbuna, pentru a nu atrage asupra-si efectele teribile ale maniei [Link] de Iele, identic cu pronumele personal feminin, ele, dupa cum dovedeste sinonimul Dansele, le-a fost dat pentru a evita rostirea unui nume care ar fi putut sa le supere. Celelalte nume, formate din epitete, unul mai magulitor decat altul, sunt extrem de numeroase. Le citam pe cele mai cunoscute: Mandrele, Frumoasele, Frumuselele, Ale-frumoase, Zanele, Sfintele, Ale-sfinte, Milostivele, Miluitele, Vrednicele, Cinstitele, Harnicele, Puternicele, Maiestrele, Soimanele, Vitezele, Doamnele, Cuconitele, Jupanesele, Imparatesele, Vantoasele, Vinturitele, Dragaicele, Nemaipomenitele, Iudele, Fetele campului, Fetele lui Sandru [Link] vin fie in numar nelimitat, fie umbla in cete de sapte, uneori chiar 3, in acest ultim caz (raspindit in Oltenia), legenda le considera fiicele lui Alexandru Machedon si le numeste Catrina, Zalina si Marina. Nu sint considerate, in general, genii rele; ele se rabuna doar atunci cind sint provocate, ofensate sau vazute in timpul dansului (in mod obisnuit sint invizibile, putind fi zarite rareori si numai noaptea), insa atunci pedepsesc pe cel vinovat pocindu-l, dupa ce l-au adormit cu cintecul si cu virtejul horei jucate in jurul acestuia de trei ori. Principalele lor insusiri sint coregrafia si cintecul vocal cu care, ca si Sirenele, isi vrajesc ascultatorii. O traditie din Prahova, pomenita de [Link], spune ca "ielele beau noaptea apa de prin fintini si oricine va bea dupa dinsele, il pocesc". Ielele nu duc o viata individuala: cetele lor se aduna in aer, ele pot zbura, cu sau fara aripi, si se pot deplasa cu viteze fabuloase, parcurgind "noua mari si noua tari" intr-o singura noapte, uneori folosind trasuri cu cai de foc. Ielele apar pe stinci singuratice, in poieni sau in anumiti copaci ca paltinul si nucul, rareori la rascruci de drumuri. In aproape toate descrierile care li se fac, Ielele apar acorporale. Foarte importanta in sistemul lor de seductie este imbracamintea. Vesmintele lor cel mai adesea sint vaporoase, de matase ori din in, de obicei translucide sau chiar stravezii, prin care li se zaresc sinii. Intilnirea cu Ielele este in asemenea conditii extrem de periculoasa pentru oameni. Ielele sint considerate uneori razbunatoare, menire pe care le-a dat-o Dumnezeu sau Diavolul, in aceasta ipostaza fiind identice cu Eriniile din mitologia greaca (la romani, Furii). Dimitrie Cantemir despre iele In "Descriptio Moldaviae", Dimitrie Cantemir numea Ielele "nimfe ale aerului, indragostite cel mai des de tinerii mai frumosi". Nu se cunoaste originea acestui mit. "Iele" nu este un nume, ci pronumele personal feminin "ele", rostit popular. Numele lor real, tainic si inaccesibil este inlocuit cu simboluri atributive clasificate de obicei in doua categorii: epitete impartiale - Iele, Dinse, Dragaice, Vilve, Iezme, Irodite, Rusalii, Nagode, Vintoase si epitete flatante, cum sint Domnite, Maiestre, Frumoase, Musate, Fetele Codrului, Imparatesele Vazduhului, etc. In folclor, apar insa si nume individuale pentru iele, ca Ana, Bugiana, Dumernica, Foiofia, Lacargia, Magdalina, Ruxanda, Tiranda, Trandafira, rar Cosinziana. Aceste nume nu pot fi rostite intimplator, deoarece pot deveni invocatii
51

periculoase. Fiecare vrajitoare cunoaste 9 dintre aceste pseudonime, pe care le poate utiliza in vraji. Poporul a consacrat si citeva sarbatori pentru Iele - Rusaliile, Stratul, Sfredelul sau Bulciul Rusaliilor, cele 9 joi de dupa Pasti, Marina, sf. Foca - ce trebuie respectate; cei care ignora aceste sarbatori vor avea de-a face cu minia Ielelor: barbatii si femeile care lucreaza in timpul acestor sarbatori sint ridicati in virtejuri de pe pamint, chinuiti si "smintiti", la fel ca oamenii care au calcat locul batatorit de Hora Ielelor (in aceasta situatie cei vinovati sint prinsi in hora, intr-un dans demential care ii duce la nebunie), oameni si vite mor in mod misterios, apare grindina, se produc inundatii catastrofale, se usuca pomi, casele iau foc, alti oameni sint paralizati sau schiloditi. Toti cei care au reusit sa invete si sa cinte cintecele Ielelor sint rapiti si dispar fara urma. Nici cei care dorm sub arborii considerati de Iele proprietate intangibila, sau beau din izvoarele, din fintinile sau din iazurile lor ori din vasele de gospodarie care au fost uitate afara peste noapte, descoperite, nu scapa de razbunarea Ielelor. Pedepse cumplite primesc cei care refuza invitatia la hora sau care le imita gesturile ridiculizindu-le. Cine, din intimplare, le aude cintecul, ramine mut. Sfintele. Frumoasele. Fata Padurii Sanzienele sunt niste flori de camp, galbene-aurii, cu inflorescente marunte, pline de polen aromind puternic a fan si a miere. La cea mai mica atingere, din ele se scutura o ploaie fina de aur, pentru ca sunt florile solstitiului de vara, iubitoare de soare, iar viata lor este scurta, de numai doua-trei saptamani, atata vreme cat astrul zilei se afla in taria lui. Imaginea lor suava le-a facut Doamnele Florilor, Santzianele (Sfintele zeite sau zane), poate si pentru ca parfumul lor nu seamana cu al nici unei alte flori si, totusi, il inglobeaza pe al tuturora. Dar in traditia populara, Sanzienele sunt si niste fapturi ireale, fantastice, numite Sfintele, Frumoasele, fapturi luminoase de aer, albe, frumoase, binefacatoare. Din cauza acestei denumiri, sunt adesea confundate cu Ielele, Maiastrele sau Vantoasele, care de regula sunt zane rele. Parerile specialistilor, dar si ale taranilor sunt extrem de amestecate cand este vorba despre Sanziene, incat, pana la urma, totul ramane cat se poate de neclar. Ca sunt diferite de Iele este absolut sigur, pentru ca au numai insusiri bune: fuioare de vant usoare in timpul zilei, noaptea se transforma in zane cu parul galben si rochii albe de abur, ce danseaza sub razele lunii (astrul celor nascuti in aceasta zi) prin gradini, mutandu-se de la un loc la altul, cantand pe sus, cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Rusaliile - Provenit de la latinescul Rosalia, srbtoare a trandafirilor cnd mormintele erau mpodobite cu roze, Rusaliile s-au suprapus peste praznicul cretin postpascal al Cincizecimii, devenit Duminica Mare, a Rusaliilor, a Pogorrii Sfntului Duh. Cu origini mitologice, Rusaliile evideniaz vechi ritualuri de pomenire a morilor. Este totodat o srbtoare legat de abundena vegetal a [Link] dinaintea Rusaliilor, denumit i Moii de var, este consacrat prznuirii morilor. Este numit i Moii cei Mari sau Moii Rusaliilor, iar din btrni se spune c sufletele morilor (moilor) se ntorc n lcaurile subpmntene n Ajunul Rusaliilor, dup ce au prsit mormintele la Joia Mare i au petrecut Patile printre cei vii. Ca s mbuneze sufletele celor rposai, femeile ddeau de poman vase de lut, linguri de lemn, vin, ap, lapte, pine, flori i lumnri aprinse. Obiceiul este consemnat att n Moldova, ct i n Dobrogea, Muntenia, Banatul de Est i Oltenia. Ritualul era foarte bine structurat, considerndu-se c, prin mplinirea lui, morii vor fi mbunai i se vor ntoarce n lcaurile lor subterane.n Muntenia, aceast rnduial este pstrat i astzi. Femeile pregtesc strchini
52

de lut, cumprate din vreme, de la trguri, n care pun orez cu lapte, aeznd deasupra cteva ciree i o lingur de lemn. n acelai timp, sunt date de poman ulcele cu ap, iar la codia oalei se aaz cteva flori de iasomie i frunze de nuc. Blidele sunt mprite n cimitir, la cptiul celor rposai, n miezul zilei, dup ce preotul ncheie la biseric slujba pentru cei adormii. ranii nu uit ns s-i mpodobeasc porile cu flori de tei sau frunze de nuc, cu rol apotropaic. Fpturi mitice - Se spune c n sptmna dinaintea Duminicii Mari, cnd vara i intr n drepturi, cmpurile sunt pndite de fel de fel de primejdii: furtuni, vrtejuri, grindin, iar oamenii sunt urmrii de Rusalii, fpturi mitice, ciudate, stpne ale vzduhului, de care btrnii satelor se tem i le numesc n fel i chip: Ielele, oimanele, Znele, Dnsele, Frumoasele, Miestrele, Milostivele, mprtesele vzduhului, Fetele Cmpului, Ursoaicele (Ursitoarele). Le spun astfel ca s nu le zic pe nume, s nu le supere. Oamenii n vrst vorbesc cu team despre aceste misterioase femei i aduc n discuie legende pe care le tiu de la moii lor. Spun c Rusaliile ar fi fost slujnice ale lui Alexandru Macedon i, dup ce au but ap vie pe furi, s-au transformat n [Link] spun c Rusaliile sunt btrne malefice care-i pedepsesc pe cei care nu le-au respectat srbtoarea, sluindu-i, n timp ce o alt legend vorbete despre fetele lui Rusalim mprat. Rusaliile apar noaptea, nainte de cntatul cocoilor. Se mai zice c sunt spirite rzvrtite ale morilor care, dup ce au petrecut Patile cu cei vii, prsind mormintele la Joimari, nu mai vor s se ntoarc sub pmnt. Cu o nfiare antropromorf, mbrcate n alb, umbl numai n cete, de obicei n numr impar, 3-5-7 ori 9. Se spune c plutesc i flfie n aer, ns nu oriunde, ci n preajma fntnilor din rspntii, pe sub streini sau prin pomi. Sun din clopoei, din trmbie, bat tobele, joac i cnt n cor. ncing hore nvalnice, ca un vrtej, n locuri neumblate, dar i la rspntii ori n poieni tinuite, iar pe locul n care au nvrtit hora iarba se nroete i se usuc, n timp ce pmntul devine [Link] deosebire de strigoi, Rusaliile populeaz peisajul mitic romnesc doar pe timpul verii, i nu oricnd, ci doar n anumite zile, cunoscute n calendarul popular drept Rusaliile, Sptmna Rusaliilor, Todorusalii. Locuinele Rusaliilor s-ar afla prin codri neumblai, prin vzduh, pe cmpii, pe ostroave pustii, pe ape mari. Rusaliile se deosebesc de Iele, fiind babe grbovite i urte, n timp ce Ielele au nfiarea unor fete frumoase care apar tot noaptea, i tot vara, ns n perioada altei srbtori, Drgaica, nchinat coacerii holdelor (24 iunie). Alte superstitii , traditii si obiceiuri de Rusalii cuprind : - In aceasta zi, oamenii poarta pelin la briu sau in san, spre a fi feriti de mania ielelor; - Acum nu se merge la camp, pentru ca Rusaliile ii pedepsesc pe cei ce o fac cu boala zisa amorteala, dambla, luat de vant sau ologeala; - In Duminica Rusaliilor nu e bine sa te urci in arbori sau in locuri inalte si nici sa calatoresti departe de casa; - La poarta si in casa se pun flori, frunze de tei sau de nuc; - De Rusalii sa nu se certe nimeni, caci e luat de Iele; - E bine sa ai la tine trei fire de usturoi, in sin sau la briu; - Femeile duc la biserica frunze de nuc si de tei;
53

- De la Duminica Rusaliilor, timp de noua saptamini, nu se mai culeg ierburi de leac; - Daca in noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau daca te vei duce la fantana, vei cadea sub puterea Ielelor, deci este indicat sa eviti sa faci aceste lucruri; - Rusaliile pedepsesc pe aceia care lucreaza in aceasta zi considerata a dansului lor, si nu o pretuiesc si sarbatoresc cum se cuvine. In ziua de Rusalii , oamenii purtau pelin in san sau la brau , perntru a fi aparati fata de [Link] unele regiuni, satenii considerau de bun augur sa poarte la san ori la brau trei fire de usturoi , in altele obisnuindu-se sa se poarte usturoi la ureche sau chiar in palarie. - Daca vrei sa nu fii luat de Rusalii , in aceasta duminica (Duminica Mare) nu este bine sa te certi cu nimeni. -In unele regiuni folclorice , precum cea de pe valea Gurghiului , din judetul Mures , exista in fiecare an , dupa Rusalii , traditia "udatului nevestelor" .Conform credintei populare, femeile care erau udate din plin deveneau mai frumoase si mai sanatoase. - In Bihor , se obisuia sa se aduca la biserica oale si diferite vase ce urmau a fi folosite pentru a se face mancare in restul anului , in care se punea faina si sare amestecate cu [Link] care se infruptau din aceasta mancare sfintita de preot erau aparate fata de vraji si spirite [Link] faina binecuvantata la biserica se facea paine pe vatra , indicata pentru femeile ce isi doreau sa ramana insarcinate sau pentru cele gravide, cele din urma fiind astfel sigure ca vor da nastere unor copii sanatosi si frumosi. - In satul Batin din judetul Cluj se practica obiceiul "impanatului boului" , in care un astfel de animal defila pe ulite , gatit cu ghirlande de flori , urmat de oamenii din [Link] sfintea apoi boul in fata parohiei si dadea de baut oamenilor din [Link] ca boul sa fie eliberat si stapanit de catre o fecioara , ce dadea ocol cu el unei mese de trei [Link] fata era recompensata, se spune, prin faptul ca o astepta maritisul in mai putin de un an. - In Banat , se credea ca de la Joia Mare si pana la "Rusitori" (a saptea sau a noua zi dupa Rusalii) cerul , raiul si iadul sunt deschise, astfel incat sufletele sa poata veni acasa si sa petreaca in familie. - Cine indrazneasca sa munceasca la camp in zilele de Rusalii, este pedepsit de catre Iele cu amorteala , amuteala , strambarea gurii , ologeala , dambla ori luat de vant. - Pentru a fi feriti contra deochiului, copiilor li se atarna la gat usturoi de la Rusalii. - In Valcea , usturoiul de la Rusalii se punea la ferestre , pentru a feri casele de duhuri rele. - Usturoiul si pelinul de la Rusalii se tinea in casa un an incheiat , ca protectie fata de duhurile necurate si de felurite vraji. - Portile curtilor si casele se impodobeau cu frunze de nuc , tei sau cu flori. - Potrivit unui alt obicei, oamenii duceau la biserica ramuri de tei si frunze de nuc , semnificand limbile de foc prin care si-a aratat puterea Sfantul Duh atunci cand a coborat peste Sfintii [Link] ce erau sfintite, acestea se asezau la stresinile caselor si la icoane, ca mijloace de protectie a locuintei si familiei. - In unele regiuni , pentru a se scapa de razbunarea Ieleleor, se infingea in parul portii un craniu de cal.
54

- In duminica de Rusalii nu este recomandat sa te cocoti in copaci sau in locuri inalte si nu este bine sa calatoresti departe de casa. Astfel, se zicea ca nu e bine sa te urci pe varfurile dealurilor, pentru a nu fi pocit de catre Iele. - In a doua zi de Rusalii, se obisnuia ca preotul impreuna cu satenii sa mearga pe camp , in scopul sfintirii apei si a stropirii pamantului , in asa fel incat acesta sa fie ferit de grindina. - Rusaliile sunt cele din urma zile in care gospodinele mai pot face [Link] la viitorul Paste , acest lucru este oprit. - Vreme de noua saptamani dupa Rusalii nu se culeg ierburi de leac.43

Manifestari ale fiintelor supranaturale

43

[Link]

[Link]

55

CALATORIA - extrem de bogata , se rezuma totusi la cautarea adevarului, a pacii, a nemurii, la cautarea si descoperirea unui centru spiritual.[] Literatura universal ne ofera numeroase exemple de calatorii, care, fara a avea deschiderea simbolurilor traditionale se doresc semnificative in grade diferite chiar si numai statice si moralizatoare dar care sunt tot cautari ale adevarului.[] In vise si legend, calatoria sub pamant inseamna patrunderea intr-un domeniu esoteric: calatoria in spatial aerian si ceresc, accesul la un niversul ezoterismului.[] Calatoria exprima o dorinta profunda de schimbare interioara, o nevoie de noi experiente, mai degraba decat o deplasare [Link] Jung, ea este marturia unei nemultumiri care impinge la cautare si descoperirea de noi orizonturi.[] In toate literaturile calatoria simbolizeaza deci o aventura si o cercetare, fie ca este vorba de o comoara sau de o simpla dorinta de cunoastere, concreta sau spirituala. Dar aceasta cercetare nu este in fond decat o cautare sic el mai adesea o fuga de sine. Adevaratii calatori sunt aceia care pleaca doar pentru a pleca, spune [Link] nemultumiti, ei viseaza la un necunoscut mai mult sau mai putin inaccesibil.44 Zborul in mituri si in vise, zborul exprima o dorinta de sublimare, de cautare a unei armonii interioare, de depasire a [Link] tip de vise se regaseste mai ales la persoanele nervoase, care nu prea sunt in stare sa isi realizeze prin ele insele dorintele de a se [Link], simbolic : a nu fi in stare sa [Link] cat creste si se intensifica aceasta dorinta cu ata se transforma in capacitatea angoasa, iar vanitatea care a determint-o, in [Link] avantului in zbor se sfarseste in cosmar al caderii : expresia simbolica a realitatii traite, a esecurilor reale, consecinta ineluctabila a unei false atitudini fata de viata [Link] zborului este un substitute ireal al actiunii care ar trebui [Link] nu stii, nu poti sau nu vrei sa o faptuiesti, ceri visului sa o realizeze, [Link] totusi trebuie retinut la activul dorintei si visului de zbor simbolul unei ascensiuni de planul gandului sau al moralitatii : dar a unei ascensiuni mai mult imaginare si veleitare decat proportionate nevoilor si mijloacelor [Link] ciudat sa constati in aceasta perspective analitica a simbolului, ca zborurile spatial, proiectele interplanetare pot ascunde in ciuda inteligentei si erosimului pe care le presupun incapacitatea marilor natiuni industriale de a rezolva problemele umanitare ale dezvoltarii economice si [Link], neputand sau nevoind sa utilizeze imensele lor resurse, cu virtualitati aproape infinite, intru folosul omului, al oricarui om, ele pornesc in zbor deasupra [Link] tradata aici o intreaga psihologie colectiva in care vointa de a-si afirma puterea in cer nu face decat sa compenseze sentimental neputintei de pe [Link] ceva infantile in acest gigantism stiintific, care dovedeste incapacitatea acestei societati de asi rezolva propiile [Link] si cum ar fi in stare sa se assume pe sine pentru a-si determina in primul rand propiul [Link] mitul lui Icar si fuge de sine crezand ca se inalta spre cer ( v. si ICAR ).45Zborul sanzienelor este o legenda, ridicarea lor de la pamant spre cer sau coborarea lor de la cer spre pamant, reprezinta o idee supranaturala care le transforma in fiinte cu puteri supra44

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag. 268 - 270

56

[Link] este un vis de neatins al omului, care da astfel nastere unor legende/mituri, sau in ziua de azi, unor aparate capabile sa indeplineasca acest vis. Dansul inseamna celebrare, dansul este [Link] dincoace de cuvant: dansurile nuptial ale pasarilor arata acest lucru; limbaj dincolo de cuvant: caci acolo unde cuvintele nu mai sunt de ajuns apare [Link] oare ce este aceasta febra in stare sa cuprina sis a agite pana la frenezie orice creatura, daca nu manifestarea, adesea exploziva, a instinctului vietii, care aspira la suprimarea oricarei dualitati a lumii temporal, pentru a redescoperii dintr-o data unitatea originara in care trupuri si suflete, creator si creatie, vizibil si invizibil se regasesc si se contopesc, dincolo de timp, intr-un extaz [Link] exprima si celebreaza identificarea cu ceea ce este nepieritor. [] Toate aceste figure exprima si cheama la un fel de fuziune intr-o aceeasi miscare estetica, emotive, erotica, mistica sau religioasa, ca o reintoarcere la fiinta unica de la care emana totul, la care totul revine printr-o continua transmitere in ambele sensuri a energiei vitale. Dansatoare apsara Farmecul dansatoarelor si curtezanelor divine numite apsara a fost raspandit de reproducerile dupa basoreliefuri din [Link] pe care ne-o propune Ramayana ( ap insemnand apa si sara insemanand esenta ) ne demonstreaza cu prisosinta faptul ca e vorba de simboluri si nu de figurinele auxiliare sig ratios inutile ale [Link] de esenta apelor vine de la ideea ca dansatoarele apsara s-au nascut din baterea apelor si din spuma lor, comparabila cu batutul [Link] ca undele inspumate ele simbolizeaza lumea, posibilitatile necontrolate, implicite, fata de care apele de deasupra constituie o reprezentare mai [Link] lor secundara de curtezane, de instrumente ale dragostei, este capabila sa realizeze o transpunere ritual care le identifica cu asa numitele hybris din paradisul [Link] vestitoare ale lui Kali, ele ii indeamna pe oameni sa-l iubeasca pe [Link] frecventa a dansatoarelor si curtezanelor apsara in cortegiile din iconografia budhista le mai confera acestora si un rol [Link] legenda inceputurilor sau a originilor, la kmeri, apsara, obarsie a dinastiei solare, se opune ca atare lui Nagi, nascatoarea dinastiei lunare si divinitate a apelor [Link] India, apsara este socoitata in mod current o divinitate a jocului ( CHOO, DANA, KRAA, THIK).46 Hora Sanzienelor (sau Dragaicele cum mai sunt cunoscute in anumite zone ale Munteniei) - sunt percepute de regula in mentalul colectiv al poporului ca personaje de factura pozitive, fiinte eterice si inimaginabil de frumoase ce populeaza pe timpul verii padurile si campiile, colindand prin vazduh, pe ape sau pe [Link] spun ca Sanzienele sunt niste fete foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii. Ele se prind in hora si "dau puteri" deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune
45

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag. 487-488 Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag. 427 - 428

46

57

la toate bolile. In popor se crede ca in noaptea Sanzienelor zanele zboara prin aer sau umbla pe pamant. Ele canta si impart rod holdelor, femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolnavii, apara semanaturile de grindina. Daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara, devenind surate bune cu inraitele Iele sau Rusalii. Sanzienele se razbuna pe femeile care nu tin sarbatoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici barbatii nu scapa usor. Pe cei care au jurat stramb vreodata, sau au facut alt rau, ii astepta pedepse ingrozitoare, despre Sanziene stiindu-se ca sunt mari iubitoare de dreptate.47 Jocul calusarilor - Legat de Rusalii este si faimosul joc al Calusarilor, dans ritual care vine de la saritul peste foc pentru a scapa de iele, zanele rele. Dansul Calusarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit Dansul Ielelor ce i-a luat mintile, acesta fiind singurul leac. Dansul Calusarilor este un dans pastrat din vechimi si care urmareste sa indeparteze vraja picurata peste cel sedus si sa puna pe fuga [Link] judetul Olt, luni, in a doua zi de Rusalii, se duc calusarii la casa bolnavilor din sat. Persoana suferinda este scoasa din casa, asezata cu fata in sus, cu capul spre miazazi (sau rasarit), se aseaza langa ea steagul si o oala de pamant cu apa, de care leaga o ata rosie si un pui mic de [Link], dupa executarea tuturor melodiilor, bolnavul incepe sa tremure, e semn ca e luat din calus. Atunci stabilesc o zi in care vor veni sa-l scoale din calus. Ei repeta jocul potrivit de trei ori; atunci este prins si bolnavul in joc; in acest moment vataful ia oala de lut si o arunca in [Link] cade, oala se sparge si puiul ramane mort. Daca bolnavul are noroc sa se scoale, sar cateva picaturi de apa pe el; atunci el se va ridica si fuge dupa calusari jucand. Daca nu are noroc sa se scoale, nu-l atinge nicio picatura de apa, inseamna ca e ursit sa [Link] vremuri vechi barbatii care umblau singuri noaptea, drumetii care riscau sa fie prinsi de magia noptii de Rusalii, de Iele, purtau la brau usturoi, frunze de tei sau nuc, fire de busuioc, pentru indepartarea puterii misterioase a Ielelor .Se mai spune si ca nu este de dorit sa te prinda in Noapte de Rusalii, noaptea tainica a dansului Ielelor, nici la rascruci de drumuri, nici la marginea padurii, nici in munti, nici pe malul intunecat al apelor, caci aceia au sanse mari de a surprinde dansul Ielelor si de a-si pierde [Link] Mit al Ielelor, Rusaliilor in timp s-a suprapus peste Sarbatoarea Crestina a Sfintelor Rusalii, iar din sarbatoare pagana, a devenit sarbatoare crestina, pastrandu-se de atunci aceste obiceiuri, datini, superstiti si legende cu [Link], cunoscute in mitologia romaneasca sub denumirea de Ielele , fecioare zanatice, zburdalnice, vesele, se spune ca le iau oamenilor mintile. Aceste fapturi fabuloase sunt inzastrate cu puteri magice, de seductie, salasuiesc in vazduh, munti, hauri, stanci, pesteri, paduri si codrii, pe malul apelor in hatisuri si luminisuri. Pe timpul noptii, in lumina blanda, complice si tainica a Lunii, Rusaliile se scalda goale in izvoare, ape, cascade, despletite, dezlantuite si vesele. Sunt temute mai ales dansurile Ielelor, si din vremuri indepartate Romulus Vulcanescu, Mitologie romna, Ed. Academiei, Bucuresti, 1985; [Link] [Link]
47

58

se cunoaste ca dansul lor este Hora Ielelor, ele adorand sa danseze cu sanii goi in cerc, avand parul despletit, clopotei la glezne, picioare, si purtand valuri subtiri, transparente, dansul lor fiind unul magic, bogat in taine si simboluri de neinteles pentru muritori . Cel mai spectaculos, complex, arhaic i misterios dans brbtesc de la noi este fr ndoial Cluul. Joc ritual, apotropaic, atinge apogeul n Sptmna Rusaliilor, cnd alung Ielele, i vindec pe cei atini de aceste diviniti malefice i apr de energiile lor pustiitoare ntreaga comunitate. Se povestete c aceti dansatori magici, care aduceau fertilitate i prosperitate comunitii, nu erau ferii de pericole. Cluarii vieuiau mpreun n perioada funcionrii cetei i dormeau sub acoperiul bisericilor, pentru a fi aprai de Iele. n acest rstimp, mergeau din sat n sat i jucau cluul pentru a-i tmdui pe cei bolnavi cu puterea pe care o dobndiser dup jurmnt i cu fora magic a plantelor ce le purtau cu sine: frunze de pelin, usturoi, alun, nuc. Numele cluului - Denumirea jocului prezint particulariti n funcie de regiunea n care se desfoar. Astfel, n Oltenia se numete Clu i Cluar, n Transilvania Cluer, n Moldova i Banat Clucean i Cluan. Att etimonul, ct i originea dansului sunt greu de stabilit i continu s nasc controverse. Unii cercettori susin c este vorba despre o strveche celebrare a cultului totemic cabalin i consider ceata de Cluari un fel de herghelie divin, care lupt mpotriva znelor rele ale Rusaliilor, grupate la rndul lor n cete. nainte de apariia cretinismului, Zeul cal era celebrat la echinociul de primvar. Cu timpul, aceste serbri pgne, fiind incompatibile cu cea mai important srbtoare cretin Patile , au fost mutate la ieirea din ciclul pascal, mai precis de Rusalii. Ali cercettori fac trimiteri la cluul cu care se nfund gura, lund n consideraie conspiraia tcerii, care face parte din mecanismul obligatoriu al magiei, scond totodat dansul n afara originii [Link]-adevr, conspiraia mutismului este esenial n ritualul jocului, ntruct coeziunea cetei este determinat de pstrarea secretului, de jurmntul tcerii, de discreia comenzilor vtafului i de repetatul apel la pruden fa de posibila prezen a Ielelor: I-auzi, i-auzi, m!. Aceast ipotez este susinut i de teoria potrivit creia structura magic a dansului are rdcini fixate nainte de domesticirea calului pe aceste meleaguri. n acest context, zurglii, nelipsii din recuzita cluarilor, nu au nici o legtur cu pintenii, ci mai degrab sunt echivalentul tobei amanice care asigur acel sunet ritmic menit s goneasc duhurile rele. Originea dansului. Ipoteze - Mircea Eliade considera cluul ca fiind un ritual de iniiere a tinerilor la geto-daci, dar consemneaz totodat obiceiul nfigerii unui craniu de cal n parul porii, pentru alungarea Ielelor, drept indiciu al prezenei ritualice a calului n jocul cluarilor. O alt ipotez a originii Cluului ar fi Saliile romane un spectacol coregrafic ritual executat de 12 Salii, preoi ai zeului Marte i ai lui Hercule, n timpul Idelor din mai. Dansul ritual al Saliilor era condus de o cpetenie Vates (echivalentul vtafului), iar acetia erau supranumii [Link] i teorii care susin originea greac a dansului, considernd cluarii drept descendeni ai dansului ritual dedicat zeiei Rhea, protectoare a vegetaiei, sau urmaii dansului magic al preoilor cltori executat n cinstea lui Demeter, zeia fertilitii. n ceea ce privete originea trac a jocului, exist teoria referitoare la un dans solstiial solar, cu implicaii rituale ludice, medicale i rzboinice, n care brbaii purtau toiege-mastoide ce semnificau razele soarelui, transformate mai trziu n mastoide de cai solari. ntr-adevr, spectaculoasa dezlnuire de energie din timpul dansului, executat pn la epuizare n cazul n care se ntlneau dou cete de cluari, arderea, zvcnirea de flacr, precum i jocul armelor ne pot duce cu gndul la un strvechi
59

cult al [Link] cluarilor - Cetele au un numr impar de cluari, dintre care se detaeaz Mutul i Vtaful. Exist i cazuri n care nu este semnalat prezena Mutului, taina ritualului fiind garantat de ntreaga ceat. Vtaful are misiunea supravegherii corectitudinii jocului, a chemrii periodice la vigilen i a meninerii strii de tain. Cluarii fac legmntul pe durate diferite de timp. Primirea n ceat este socotit act iniiatic, iar o eventual trdare va fi pedepsit de divinitate, ca orice sacrilegiu. Scenariul ritual al cluarilor mitologici, aa cum consemneaz cercettorul Ion Ghinoiu, cuprinde trei episoade, bine determinate, fiecare cu caracteristicile specifice: Naterea Cluului, Jocul Cluarilor i Moartea [Link] Cluului are loc n a patra sptmn de dup Pati, cunoscut ca Sfredelul Rusaliilor sau Todorusalii, o dat cu formarea cetei de cluari n jurul steagului i a depunerii jurmntului. Jurmntul se face la loc de tain, n pdure, cu minile pe steag sau trecnd pe sub steag, i reprezint prsirea lumii profane i intrarea n lumea sacrului. Cluarii sunt alei n funcie de calitile lor morale i fizice, absolut necesare pentru a putea executa un astfel de joc. Dup depunerea jurmntului sunt considerai personaje sacre i obligai s respecte o perioad impus de castitate. Costumul cluarilor mbin dou culori: albul semnificnd puritatea, jocul pus n slujba zeului Luminii i rou (brul, fundele, betele ncruciate pe piept) mpotriva [Link] trebuie uitat faptul c n vechime albul, culoarea oaselor, simboliza moartea, pe cnd rou, culoarea sngelui, era culoarea vieii. Fiecare cluar trebuie s poarte un b n mn, simbol al iniierii n vechime, dar i posibil arm mpotriva forelor malefice sau reprezentare a razelor Soarelui, ntr-un ancestral cult solar. Ritualul dansului - Desfurarea dansului pentru vindecarea bolnavilor urmeaz un adevrat ritual, cu semnificaii simbolice de exorcizare. Se povestete c atunci cnd cluarii ajungeau la casa unui bolnav, acesta era scos afar, aezat cu faa n sus, cu capul spre rsrit. Se aeza lng el steagul, iar alturi o oal nou din lut plin cu ap, de care se lega o a roie i un pui de gin. Dac, dup executarea tuturor melodiilor, bolnavul ncepea s tremure, era semn clar c e luat de clu. Atunci se stabilea o zi n care vor veni s-l scoale din clu. Odat ntori la casa cu pricina, cluarii repetau jocul de trei ori, iar cnd bolnavul era i el prins n hor, vtaful lua oala de lut i o arunca n sus. Cznd, oala se sprgea, omornd puiul. Dac pe bolnav vor sri cteva picturi de ap, atunci acesta se va ridica i va fugi dup cluari jucnd, dar dac nu-l va atinge nici o pictur, nseamn c e ursit s [Link] mai multe poveti sunt despre cei atini de puterea Rusaliilor, fiicele lui Rusalim mprat, care iau minile oamenilor. Despre acetia se spune c sunt luai din clu. Nefiind o boal propriu-zis, ci mai degrab o trans hipnotic, nu poate fi vindecat dect prin puterea magic a dansului cluarilor. Vtaful, cel care deine taina i puterea practicilor magice, diagnosticheaz spiritul bolii, n funcie de semnele date de bolnav n timpul dansului ritual. Actul care aduce vindecarea este doborrea din clu. Vtaful atinge cu steagul mpodobit, cu o legtur de usturoi, una de pelin i un nur rou, pe unul dintre cluari, care, czut la pmnt, preia simbolic suferina bolnavului. Se mai spune c pn n zilele noastre tinerele mame i dau pruncii cluarilor s-i joace n brae, ca s creasc mari i s fie ferii de boli, tot timpul [Link] Cluului are loc n a doua mari de dup Rusalii, cnd se celebreaz moartea i ngroparea Cluului un adevrat ritual funerar executat n tain, dup apusul soarelui, lng o ap curgtoare. Odat ngropat steagul, fiecare cluar pleac n alt direcie, pentru ca, atunci cnd se va ntlni ntmpltor cu ali oameni, s nu pomeneasc nimic din tot ce s-a ntmplat, conform jurmntului. Regulamentul riguros al Jocului, funcia magic, tmduitoare a cluarilor nzestrai cu energii psiho-fizice oculte, carac60

terul exorcist al dansului, precum i ntreaga dimensiune mitologic a ritualului demonstreaz originea ancestral a Cluului Romnesc, justificnd pe deplin includerea acestuia pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitiii UNESCO n anul 2005.48

Calatoria fiintelor supranaturale Fiintele supranaturale/ Sanzienele calatoresc pe mai multe planuri pamant, desert, apa, vegetal , padure, cer, soare, aer Pamantul In raport cu Apele care se gasesc si ele la originea lucrurilor, pamantul se distinge prin aceea ca Apele precede organizarea Cosmosului, pe cand pamantul produce formele vii: apele reprezinta masa nediferentiata, pamantul- germenii [Link] acvatice cuprind perioade mai lungi decat ciclurile telurice in evolutia generala a [Link] si femeia sunt adesea asimilate in diferitele literaturi: brazde insemantate, araturi si patrunderea sexuala, nasteri si seceris, munci agricole si act generator, cules de fructe si alaptare, flerul plugului si falusul [Link] Asia ca si in Africa, dupa anumite credinte femeile sterpe pot face sterp pamantul familiei si sotul lor le poate repudia din aceasta [Link] insarcinate pot imbogati recoltele aruncand granele in brazda: ele sunt izvorul de [Link] azteci, zeita Pamant are doua aspecte opuse: este muma nutritoare care ne permite sa traim din vegetatia ei, in schimb ea cere morti cu care se hraneste, si in acest sens, este [Link] indienii maya, glia pamantului este zeita luna, regina a ciclurilor [Link] zeita Maya, selenara si pamanteana deopotriva, are o functie primordiala: este stapana numarului 1, asta inseamna ca ea vegheaza asupra nasterii, a originilor oricarui lucru, la inceputul manifestarii.[]Avand un caracter sacru, acest rol matern, pamantul intervine in societate ca un garant al [Link] juramantul constituie legatura vitala a grupului, pamantul este muma si doica oricarei societati.[]Paul Diel a schitat o intreaga psihologie a simbolurilor in care suprafata plana a pamantului reprezinta omul, in calitatea sa de fiinta constienta: lumea subterana, cu demonii, monstrii sau zeitatile rauvoitoare, reprezinta subconstientul, varfurile cele mai inalte , mai apropiate de cer sunt imaginea [Link] pamantul devine astfel simbol al
48

[Link]

[Link]
61

constientului si al situatiei sale conflictuale, simbol al dorintei pamantesti si al posibilitatilor sale de sublimare si de [Link] arena conflictelor de constiinta in fiinta umana (Dies, 37).49 Pustiul - Desertul inchide in sine doua sensuri simbolice esentiale: nediferentirea originara si intinderea superficial, sterile, sub care trebuie cautata Realitatea.[]Facand un paradox verbal se poate afirma ca simbolul desertului este unul dintre cele mai fertile din [Link] arid, pustiu, fara locuitori, desertul semnifica pentru om lumea indepartata de Dumnezeu, taramul demonilor (Matei, 12,43; Luca 8,29) locul pedepsirii lui Israel si al ispitirii lui Iisus (Marcu 1,12 s).De aceea calugarii crestini de mai tarziu se vor retrage in desert ca ermitii ( desert, in greceste, se spune eremas), pentru a-si infrunta atat propia natura, cat sip e cea a lumii, numai cu ajutorul lui Dumnezeu.[]Ambivalenta simbolului este izbitoare daca il consideram plecand doar de la imaginea solitudinii: este sterilitatea, fara Dumnezeu; este fecunditatea, cu Dumnezeu, dar datorita numai lui [Link] reveleaza suprematia harului; in ordinea spiritual nimic nu exista fara El; totul exista prin El si numai prin El.50

49

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag.41-42 Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag.139-140

50

62

Apa/lumea acvatica

63

Apa Semnificatiile simbolice ale apei pot reduse la trei teme dominante: originea a vietii, mijloc de purificare, centru de regenerescenta ce pot fi regasite chiar in cele mai vechi traditii, ele formand combinatii imaginare dintre cele mai variate, desi toate [Link], ca masa nediferentiata reprezinta infinitatea posibilitatilor; ele contin tot ceea ce este virtual, tot ceea ce nu are inca forma, samanta primordiala, toate semnele unei dezvoltari viitoare, dar si toate amenintarile de resorbtie.A te cufuna in apa si a iesii din ea fara a te dizolva total, in afara de cazul in care este vorba de o moarte simbolica, inseamna a te intoarce la origini, a-ti regasii obarsa
64

intr-un imens rezervor potential tragand de acolo forte noi; este o faza trecatoare de regresie si dezintegrare de care depinde o faza progresiva de reintegrare si regenerescenta.[] Cu toate acestea apa, ca de altfel toate simbolurile, poate fi considerate din punct de vedere diametral opuse, dar nicidecum ireductibile, si aceasta ambivalent se regaseste la toate [Link] este generatoare de viata si de moarte, creatoare si distrugatoare.[] Apa vie, apa vietii, se prezinta ca un simbol cosmogonic, ea este o poarta spre vesnicie tocmai pentru ca purifica, vindeca si intinereste.[] Multe culte graviteaza in jurul [Link] orice loc de pelerinaj se afla o sursa de apa si o fantana.[] Apa mai este simbol al dualitatii sus-jos: apa ploilor apa [Link] este curate, cealalta este [Link] curate este simbolul vietii, ea este creatoare si purificatoare; apa amara aduce [Link] pot fi ape binefacatoare sau dimpotriva, pot fi salasul unor [Link] involburate sunt semnul raului, al dezordinii.[] Apa mai simbolizeaza puritatea si este folosita ca mijloc de purificare.[] In sfarsit apa mai simbolizeaza viata, apa vietii care poate fi descoperita in bezna si care are puetere regeneratoare.[] Valorizarea feminine, senzuala si maternal, a apei a fost minunat incantata de romanticii [Link] este apa lacului, nocturna, lunara si laptoasa, unde se trezeste libidoul.[] De la simbolurile stravechi ale apei ca sursa de fecundare a pamantului si a locuitorilor sai putem revenii la simbolurile analitice ale apei ca sursa de fecundare a sufletului: raul, fluvial, marea, reprezinta cursul existentei umane si fluctuatiile dorintelor si [Link] si in cazul pamantului trebuie sa se faca o distinctive in simbolistica apelor, intre suprafata si [Link] sau ratacirea erolilor la suprafata apei arata ca ei sunt expusi pericolelor vietii, simbolizate in mit prin monstrii iesiti din [Link] submarina devine astfel simbol al subconstientului [] Apa este simbolul energiilor inconstiente, a puterilor nedeslusite ale sufletului, al motivatiilor secrete si necunoscute.51

51

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag.107-116

65

Atlantida Oricare ar fi originea istorica a acestei legende, Atlantida, continental inghitit e ape, a ramas in mintea oamenilor, in lumina textelor inspirate lui Platon de egipteni, ca simbol al unui soi de paradis pierdut sau cetate [Link] al lui Poseidon, care-si aseaza aici copii pe care-I avusese de la o muritoare, el amenaja, infrumuseta si organiza el insusi insula care fu un regat mare si [Link] ca avem aici de a face cu dainuirea unei traditii stravechi, fie ca este vorba de o utopia, Platon isi proiecteaza in aceasta
66

Atlantida propiile vise, o organizare politica si sociala fara cusur.[] Dar cand elemental divin incpu sa scada in el si caracterul omenesc ajunse dominant, ei meritara pedeapsa lui [Link] Atlantida se intalneste cu tema paradisului, a varseti de Aur care se regaseste in toate civilizatiile, fie la capatul [Link] ca paradisul ar insemna predominanta in noi, a unui element divin, constituie originalitatea ei [Link] Atlantidei mai arata ca oamenii, pentru ca au lasat sa se piarda cele mai frumoase din lucrurile cele mai de prt, sunt pana la urma alungati din paradisul pe care valurile il inghit odata cu [Link] sugereaza oare aceasta ca raiul si iadul sunt mai intai in noi insine?52 Scoica ( Conca ) - Este o cochilie marina din care mitologia greaca pretine ca s-ar fi nascut Afrodita, si pe care a socotit-o atributul [Link] ei are doua aspecte: relatia sa cu apele primordial si folosirea sa ca instrument de muzica sau, mai degraba, ca producator de [Link] pe care il emite, perceptibil de departe, insapamantator; de aceea odinioara era folosita in razboi [] Conca marina, asemeni tuturor scoicilor, tine de arhetipul: luna apa, gestatie fertilitate. La populatiile maya ea poarta pamantul pe cale sa se nasca pe spinarea unui crocodile monstrous, aparut din apele cosmice, la inceputul [Link] se regaseste asociata cu divinitatile Htoniene si anume cu Jaguarul; zeu puternic din interiorul pamantului care asemeni marelui crocodile, o poarta pe [Link] extensie, scoica simbolizeaza lumea subterana si divinitatile ei ( THON ).53 Vegetal/ Vegetatie Simbol al unitatii fundamentale a [Link] texte si imagini si texte, din toate civilizatiile, arata trecerea de la vegetal la animal, de la omenesc la divin si invers [] Este deasemenea un simbol al caracterului ciclic al oricarei existente: nastere, maturitate, moarte, [Link] vegetatiei, ale carei rituri se diversifica in toate culturile, culminand in solstitiul de vara, glorifica forte cosmic care se manifesta in ciclurile anuale, la randul lor imagini ale unor cicluri mai stramte si ale unor cicluri mai vaste construind cadrul imens in care se inscrie evolutia lumii [Link] Grecia, aproape toate divinitatile feminine apara vegetatie: Hera, Demeter, Afrodita, Artemis, deasemenea anumiti zei, precum cel al razboiului, Ares ( Marte ) .Vegetatia este in chip foarte firesc simbolul dezvoltarii, al posibilitatilor care se vor actualize plecand de la samanta, de la germene: plecand de la material nediferentiata pe care o reprezinta pamantul.54 Padurea
52

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag.151 - 152

53

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag. 357 - 358 Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag.433

54

67

Floarea - Daca fiecare floare are macar ca pe o insusire secundara un simbol propiu, pe plan general, floarea este un simbol al principiului [Link] florii este ca si cupa, receptaculul activitatii ceresti, iar printre simbolurile acesteia trebuie pomenite ploaia si [Link] altmiteri, dezvoltarea florii din pamant sau din apa simbolizeaza inceputurile ei pornind cu aceasta substanta [Link] analogic cu fluturii, florile reprezentau, ca si acestia, sufletele [Link], de pilda, traditia mitologica greaca pretinde ca Persefona, viitoare regina a Infernului a fost rapita de Hades pe campiile siciliene pe cand culegea flori cu tovarasa ei ( Grid ). Floarea se infatiseaza adesea ca o figura arhetip, a sufletului, ca un centru [Link] ei se precizeaza dupa culori, care reveleaza orientarea tendintelor psihice: galbenul ia un simbol solar, rosul un simbol sangvin, albastrul simbolul unei irealitati [Link] nunatele psihismului se diversifica la [Link] alegorica a florilor este si ea infinita: ele fac parte dintre atributele primaverii, aurorei, tineretii, retoricii, virtutii, etc. ( TERS, 190-193)55 Sanzienele: Puterea magica a florilor cu chip de soare - Dar ce anume face ca florile de Sanziene sa fie atat de speciale? Sanzienele sunt flori maruntele, de culoarea soarelui galbenauriu, cu un miros foarte placut, un amestec intre mirosul de fan si miere. Ele infloresc numai in preajma acestei sarbatori si, culese in ziua Sanzienelor, in cantec si voie buna, capata proprietati magice, cu adevarat tamaduitoare. Se spune ca florile de sanzienele au puterea de a spori farmecul fetelor care apeleaza la darul lor facandu-le frumoase si curate ca apa neinceputa. Ele aduc totodata si fertilitate si ajuta la vindecarea bolilor trupesti si sufletesti. Mai sunt cunoscute si ca iarba Sfantului Ioan. Sunt numeroase obiceiurile si traditiile legate de aceasta sarbatoare. Difera de la o zona la alta si multe dintre ele sunt puse in legatura cu iubirea, casatoria si ursita omului. Nu degeaba este insa cunoscuta sarbatoarea Dragaicelor si sub numele de Sarbatoarea Iubirii. Fetele nemaritate isi pot pune flori de sanziene sub perna pentru a-l visa pe cel care le este ursit. In anumite zone, coronitele de sanziene sunt puse la un loc ferit in gradini si spatii deschise. Daca dimineata florile de sanziene sunt incarcate de roua insemna ca Sanzienele ti-au harazit o casatorie in anul respectiv. Prin urmare, fii foarte atenta la ceea ce visezi in noaptea dinspre 23 spre 24. Se spune ca visele din aceasta noapte sunt franturi din viitor si realitate In dimineata Sanzienelor, fetele pornesc in grupuri pentru a culege sanziene din care impletesc coronite pe care le inchina Soarelui. Prind aceste coronite in par, le pun pe cap sau le pun in san. Daca este posibil, florile de sanziene trebuie culese cat inca au stropi de roua pe ele. Totodata, fetele pot impleti cununi si pentru membrii familiei sau pentru cei care nu sunt prezenti. Pentru persoanele de sex masculin, cununile sunt impletite in forma de cruce, iar pentru persoanele de sex feminin acestea iau forma cercului. Seara, fiecare fata isi arunca coronita catre acoperisul casei. Asteapta pana dimineata ca Sanzienele sa lase semne pentru a afla cand se vor casatori, cu
55

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 2, pag. 55 - 58

68

cine se vor casatori Daca cununita ramane pe acoperis si nu pica pe pamant, este un semn de bun augur. Se crede ca persoana care a aruncat-o se va marita in curand. Daca pica de pe acoperis pe pamant se considera a fi un semn rau pentru persoana respectiva. Caderea ei anunta un necaz sau chiar o primejdie de moarte. In zonele urbane, s-a perpetuat un alt ritual de aflare a ursitei in noaptea dinspre Sanziene. Fetele care doresc sa-si afle destinul sau numele celui cu care se vor casatori trebuie sa umple ochi un vas cu apa si sa aprinda o lumanare rosie. In acest vas cu apa vor trebui sa picure 23 de picaturi de ceara de la lumanarea aprinsa. Ceara are tendinta de a se strange pe margine, formand anumite litere. Prima litera formata este initiala celui cu care urmeaza sa te [Link] de alta parte, inainte de a se culca, tinerii flacai obisnuiesc sa puna un fir din aceste flori ale soarelui in fereastra. Daca in timpul noptii Sanzienele lasa un "semn" (spre exemplu un fir de par agatat in firul de sanziana) este un indiciu ca o casatorie va avea loc cat mai curand. In schimb, daca mai multi ani la rand Sanzienele nu lasa niciun semn inseamna ca feciorul respectiv are ursita intarziata. Se spune ca undeva, in mijlocul padurii, In noaptea magica dintre 23 si 24 iunie, infloreste magica floare alba de feriga, aflata insa in paza duhurilor. Cel care o gaseste si reuseste sa culeaga floarea, tinand piept duhurilor, va fi binecuvantat prin cel mai mare noroc si prin puterea de a citi gandurile [Link] poarta noroc daca sunt zarite in aceasta zi si cu atat mai mult daca se intampla sa zaresti una in geanta sau portofel. Se crede ca vei avea parte de abundenta si noroc in anul respectiv. Daca vor ca iubirea sa ii uneasca toata viata si sa nu curga, tinerii indragostiti trebuie sa se scalde in apele marii in ziua de Sanziene, fie pret si de cateva [Link] mult, ziua de Sanziene reprezinta prilejul cel mai indicat pentru a culege si alte plante tamaduitoare, utilizate ca leac in diverse suferinte trupesti de-a lungul anului. De asemenea, in dimineata de 24 iunie, in anumite sate ale Romaniei, se mai pastreaza obiceiul scaldatului in roua proaspat culeasa de pe sanziene si alte plante sau obiceiul clatirii obrazului cu aceasta apa magica, vie, binecuvantata. In functie de starea vremii in ziua de Sanziene, batranii satelor citesc vremea pentru urmatoarele 40 de zile. Ploaia in aceasta zi sau in ziua urmatoare anunta o perioada indelungata de zile ploioase. De asemenea, in anumite zone ale tarii, s-a mai pastrat un alt obicei, cel al scaldatului in ape curgatoare, de data aceasta pus in legatura semnificatiile religioase ale sarbatorii Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. Scaldatul ritualic are rolul de a purifica persoana respectiva si de a spala necazurile din acel an. Multi cred ca scaldatul in apa atrage dupa sine bunavointa sfantului Ioan, acesta ajutandu-te sa iti indeplinesti [Link] noaptea dinspre Sanziene este un moment prielnic pentru a cere ajutorul sfantului Ioan in a gasi raspunsul la anumite probleme si intrebari care te macina. Un obicei ce pare a fi insa mai degraba imprumutat decat autohton este urmatorul: scrie pe o foaie de hartie intrebarile care te framanta si pentru fiecare intrebare fa doua biletele pe care scrii Sfantul Ioan spune da, Sfantul Ioan spune nu. Asaza biletelele cu da si nu afara intr-un vas si lasa-l acolo pe tot timpul noptii. Dimineata, cand te trezesti, citeste intrebarea si extrage un biletel pentru intrebarea respectiva fara sa tragi cu ochiul la ce extragi din vas. Se spune ca raspunsul pe care il alegi este raspunsul bun. n noaptea magica de Sanziene se deschid cerurile- Traditia sarbatorii Snzienelor, a Solstitiului de vara si a zilei Sfntului Ioan Botezatorul. Noaptea de Snziene este o noapte magica, un moment de liniste, de echilibru, n care se deschid portile cerului si lumea de dincolo vine n contact cu lumea pamnteana. Se spune ca mai ales n aceasta noapte (23-24 iunie, noaptea premergatoare zilei Sfntului Ioan Botezatorul) cei norocosi pot ntlni [Link] n traditia populara si Sfintele, Frumoasele, Maiastrele, Snzienele sau Snzienele sunt fiinte ireale, fantastice, fapturi luminoase din aer, albe, frumoase, binefacatoare, care au numai
69

nsusiri bune. Fuioare usoare de vnt n timpul zilei, noaptea se transforma n zne cu parul galben si rochii albe de abur, ce danseaza hore ametitoare prin gradini, mutndu-se dintr-un loc ntr-altul, cntnd n aer cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Sunt entitati ale aerului, transparente, pure si nobile, foarte greu de perceput data fiind natura lor instabila, fluida, predispusa la miscari foarte rapide. Spre deosebire de alte personaje mitice, ca Ielele si Rusaliile, Snzienele (Dragaicele) sunt binevoitoare omului, aduc fertilitate culturilor agricole, femeilor casatorite, pasarilor si animalelor, dau miros si puteri tainice florilor, tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor si apara lanurile de intemperiile naturii. Sub un nume sau altul aceste fapturi mitice exista n folclorul tuturor popoarelor, nu numai n Europa, ci pe toate continentele. Sarbatoarea Snzienelor are loc la trei zile dupa Solstitiul de Vara, cea mai lunga zi din an, moment de rascruce situat la mijlocul anului si nscris sub semnul focului, al Soarelui. n cinstea acestuia se aprind focuri uriase pe culmile dealurilor. ncinsi cu bruri din pelin, oamenii se rotesc n jurul focului, apoi arunca n foc aceste bruri ca sa arda odata cu toate posibilele necazuri viitoare. La final, se rostogolesc la vale roti aprinse, si ele simboluri ale Soarelui care se ndreapta odata cu vara catre toamna, si care au rolul de a alunga spiritele rele. Uneori, sunt lasate sa pluteasca pe ape mici ambarcatiuni cu lumnari. Se practica saritul peste focul purificator. Se crede ca cine va trece prin foc sau va sari peste el n aceasta noapte, se va purifica si ntregul an care urmeaza va fi aparat de duhurile rele, de boli si va fi fericit. Traditiile acestea care exista si acum n tarile Europei Centrale si de Nord dateaza de secole, cu mult naintea [Link] ce se trece de miezul noptii si focurile se sting, oamenii se ndreapta n liniste spre casele lor, lasnd locul spiritelor care, dupa credinta populara, n noaptea aceasta ca si n toate noptile importante ale anului, hoinaresc hai-hui prin lume. De aceea, cu aceasta ocazie se realizeaza si practici de pomenire a mortilor, numite Mosii de Snziene: se face curatenie la morminte, se pun flori, se aprind lumnari si se da de pomana la cimitir.n aceasta zi, florile de snziene, mpletite n cununi, sunt atrnate, pna n anul urmator, la ferestre, la porti, la stresinile caselor, cu credinta ca vor apara oamenii, animalele si recolta de fortele nefaste, malefice si vor aduce noroc si belsug. Aceste cununi sunt folosite si pentru prevederea viitorului, n functie de felul n care cad dupa ce sunt aruncate pe casa. Floarea de Snziana (Gallium verum sau Gallium mollugo dupa culoarea galbena sau alba) este o floare de cmp cu inflorescente marunte, pline de polen, frumos mirositoare, care nfloreste n preajma solstitiului de vara, n perioada coacerii cerealelor. Ea are numeroase ntrebuintari n medicina si cosmetica, drept pentru care mitologia populara i-a acordat si proprietati mistice, fiind folosita n practicile magice efectuate n noaptea premergatoare zilei Sfntului Ioan Botezatorul. Daca o fata tnara o pune sub perna n noaptea respectiva, si va visa cu siguranta ursitul. Daca si pun n par sau n sn floarea respectiva, att fetele ct si femeile devin mai atragatoare si mai dragastoase. Daca se spala la ivirea zorilor cu roua cazuta pe Snziene sau se mbaiaza n apa curgatoare devin mai frumoase. n medicina populara Snziana are numeroase ntrebuintari, dar pentru a avea eficienta dorita trebuie culeasa dupa un anume ritual: florile se culeg n zorii zilei de Sf. Ioan Botezatorul n timp ce tulpina si semintele, cum este si firesc, toamna. Daca sunt culese corespunzator, proprietatile lor sunt miraculoase. Astfel, ntaresc copiii debili si limfatici, daca se pun n apa lor de baie; vindeca frigurile; puse n alcool vindeca ranile si urmele loviturilor; roua cazuta pe flori n noaptea de Sf. Ioan Botezatorul este leac sigur pentru bolile de ochi si piele.n acelasi timp floarea de Snziana este un reper calendaristic agrar. Daca nfloreste nainte de Sf. Ioan Botezatorul, nseamna ca vegetatia plantelor este prea avansata. La trei zile dupa Solstitiul de Vara, ziua ncepe deja sa scada. ntreaga vegetatie si pierde cte putin sevele si aromele. De aceea, ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Snziene, fiind considerata cea mai buna zi din an pentru
70

aceasta, florile potentndu-si puterile si mirosurile nainte sa le nceapa declinul. Multe din florile si ierburile care se culeg n aceasta zi, sunt duse la biserica, cu credinta ca vor fi sfintite si prin aceasta vor fi curatate de influentele negative ale Rusaliilor/Ielelor, znele rele ale [Link] tarani aceasta zi este foarte importanta pentru prognoza vremii. n credinta populara se crede ca daca ploua de Sf. Ioan Botezatorul sau dupa Snziene, este de rau augur deoarece urmatoarele 40 de zile va ploua nencetat.56 Cerul Simbol cvasiuniversal prin care se exprima credinta intr-o fiinta cereasca divina, creatoare a universului si garanta a fecunditatii [Link] de finite sunt inzestrate cu o capacitate de previziune si cu o intelepciune infinita; legile morale si, adeseori chiar ritualurile clanului, au fost instituite de ele in timpul scurtei lor sederi pe [Link] finite vegheaza la respectarea legilor si fulgerul il nimiceste pe cel care le [Link] este o manifestare directa a transcendentei, a puterii, a perenitatii, a sacralitatii: ceea ce nici o fiinta de pe pamant nu poate [Link] si numai faptul de a fi deasupra, de a se afla sus, inseamna a fi puternic, ca atare, saturat de [Link] divina se reveleaza direct in inaccesabilitatea, infinitatea, eternitatea si forta creatoare a cerului ( ploaie ). Felul de a fi al cerului este o hierofanie [Link] urmare tot ceea ce se petrece in spatiile siderale si in regiunile superioare ale atmosferei evolutia ritmica a astrilor, fuga norilor, furtunile, traznetul, meteoritii, curcubeul - sunt moment ale acestei hierofanii.[] Prin actiunea cerului asupra pamantului sunt nascute toate [Link] pamantului de catre cer este deci infatisata ca o unire sexuala. Rezultatul acesteia este fie omul, fiu al cerului si al pamantului, fie, in simbolismul specific al alchimiei interne, embrionul nemuritorului, mitul casatoriei cerului cu pamantul se intinde din Asia pana in America, trecand prin Grecia.[] Cerul este si un simbol al [Link] este des folosit pentru a semnifica absolutul aspiratiilor omului, ca plenitudine a cautarii, ca loc posibil al perfectiunii spiritului sau, ca si cum cerul ar fi spiritual [Link] lesne de inteles ca traznetul sfasiere stralucitoare a cerului a fost apt de a simboliza aceasta deschidere a spiritului care este constientizarea.57 Soarele Simbolismul soarelui este tot atat de plurivalent pe cat de bogata in contradictii este realitatea [Link] daca pentru multe popoare nu este el insusi un zeu, soarele se infatiseaza ca o manifestare a divinitatii (epifonie uraniana) el poate fi conceput ca fiu al zeului suprem si frate al curcubeului.[] Soarele nemuritor se ridica in fiecare dimineata si se coboara in fiecare noapte pe taramul mortilor; el poate sa duca oamenii cu sine si, apunand, sa-I omoare; pe de alta parte insa, el poate sa calauzeasca sufletele prin legiunile Romulus Vulcanescu, Mitologie romna, Ed. Academiei, Bucuresti, 1985; [Link] [Link]
56 57

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag. 285-290

71

infernale si sa le aduca a doua zi dimineata la [Link] deci functia ambivalent de psihopomp ucigas si de hierofant iniatic. [] Platon face din el o imagine a Binelui, asa cum se manifesta acesta in sfera lucrurilor vizibile pentru orfici, el reprezinta inteligenta [Link] este izvorul luminii, al caldurii si al [Link] sale figureaza influentele ceresti sau spirituale primite de pamant.[] In afara faptului ca da viata, stralucirea soarelui face lucrurile manifeste, nu doar in sensul ca le face perceptibile, ci si in acela ca figureaza punctul de obarsie si ca masoara spatial razele Soarelui (carora le este asimilata parul lui Shiva) sunt, in mod traditional, in numar de sapte corespunzand celor sapte dimensiuni ale spatiului si dimensiuni extracosmice, figurate de insusi punctul [Link] raport intre iradierea solara si geometrica cosmica este exprimat in Grecia prin simbolismul [Link] apare inchipuit Strabunul zilelor al lui Blake, un zeu solar care masoara cerul si pamantul cu ajutorul unui [Link] hinduse fac din soare originea a tot ce exista, principiul si sfarsitul oricarei [Link] este cel care hotaraste (Savitiri).Din alt punct de vedere e drept, soarele este si distrugatorul, principiul secetei, careia I se opune ploaia roditoare.[] Soarele se afla in centrul cerului asa cum inima se afla in centrul [Link] vorba insa de soarele spiritual, pe care simbolismul vedic il reprezinta nemiscat la zenith si care mai este numit si inima sau ochiul luminii.[] Daca lumina raspandita de soare reprezinta cunoasterea intelectiva, soarele el insusi este intelegenta cosmica , asa cum inima este in fiinta sediul facultatii cunoascatoare.[] Prin analogie, soarele este un simbol universal al regelui, inima a imperiului. []Luna este mereu yin prin raportul cu soarele yang, pentru ca acesta lumineaza direct, in vreme ce luna rasfrange lumina soarelui; unul este deci principiul activ, iar celalalt principiul pasiv.[] Dualitatea active-pasiv, masculin-feminin care este si cea a focului si apei nu constituie o regula absoluta.[] Soarele negru este soarele aflat in timpul calatoriei sale nocturne, atunci cand paraseste aceasta lume ca sa lumineze o [Link] reprezentau soarele negru ca fiind purtat in spate de zeul [Link] este antiteza soarelui de amiaza (simbol, acesta, al vietii triumfatoare) si reprezinta desavarsirea malefica si devastatoare a mortii.58 Raza Numeroase opera de arta din oricare arie culturala reprezinta raze in jurul soarelui, aureole si alte figuri de acest [Link] simbolizeaza o emanatie luminoasa care se raspandeste dintr-un anumit centru, fie acesta soare, sfant, erou, duh sau alte [Link] exprima o influenta fertile de ordina material sau spiritual.O fiinta care radiaza, care straluceste de lumina apartine unei nature produse de foc inrudite cu [Link] putea sa incalzeasca, sa stimuleze, sa fecundeze, sau, dimpotriva sa arda, sa usuce, sa sterilizeze, in functie de posibilitatile subiectului care-i va primi razele.59 Aerul Dupa cosmogoniile traditionale, aerul este unul din cele patru elemente, alaturi de pamant, apa si [Link] si focul, aerul este un element active si masculine, in vreme ce pamantul si apa sunt considerate elemente passive si [Link] doua din urma
58

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag.237-242 Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag.147

59

72

sunt materializate pe cand aerul este un simbol al [Link] este un element asociat in mode symbolic cu vantul, cu [Link] reprezinta lumea subtila, asezata intre cer si pamant, lumea expansiunii pe care dupa cum spun chinezii o umple suflul, necesar fiintelor vii.[] Elementul aer, zice sfantul Martin, este un simbol sensibil al vietii nevazute, un factor de miscare universal si purificator.[] Aerul este mediu prielnic luminii, zborului, parfumului, culorii, vibratiilor interplanetare; el este calea de comunicare dintre cer si [Link] sonorului, a diafanului si a mobilului duce la crearea impresiei intime de [Link] nu ne este oferita de lumea [Link] Victoria unei finite, odinioara greoaie si confuza, care prin miscarea imaginara, profitand de invatamintele imaginatiei aeriene a devenit usoara, luminoasa, vibranta. Libertatea aeriana vorbeste, lumineaza, [Link] aeriana este libera ca aerul si departe de a se evapora, se opune propietatilor subtile si pure ale aerului.60

Originea literara a acestei teme - Noaptea de Sanziene - Mircea Eliade "Noaptea de Sanziene" (aparut la Paris, mai intai in limba franceza in anul 1955, sub titlul "La ForSt interdite", apoi in romaneste in 1970) este un roman mitic, structurat ca nuvelele de mai mica amploare, pe o schema in care scenariul temporal al lumii este cunoscut inca de la inceput. Mircea Eliade opereaza aici cu un simbolism al radacinilor arhetipale ale omului, prin constructia unei perspective ireale chiar in mijlocul realului celui mai concret. Despre geneza acestui roman se exprima insusi Mircea Eliade: "Cand, acum ceva ani, am inceput sa scriu Noaptea de Sanziene, nu stiam nimic altceva in afara de sfarsit. Stiam ca, dupa doisprezece ani, Stefan o va reintalni pe Ileana, tot intr-o padure, si ca va recunoaste masina care (i se paruse lui) disparuse sau ar fi trebuit sa dispara in padurea de la Baneasa, in noaptea de Sanziene 1936."Irealul este omniprezent in opera lui Mircea Eliade. Prin definitie, obiectele care apartin irealului se opun celor reale, banale. Irealul se releva in mod special celor care au capacitatea de a-1 percepe: fiind incomprehensibil, e un fel de autoprotectie pe care si-o ofera personajele cu acces in spatiul initiatic, fara a avea asupra lor un efect devastator. in consecinta, portile irealului nu se deschid decat initiatilor, celor cu puteri de a-1 stapani, nu celor profani, care si-au pierdut atributele originare. in aceste conditii, evolutia personajului principal, Stefan Viziru, implica o cautare a mortii, o calatorie initiatica, similara cu aceea a cavalerilor Mesei Rotunde, care petrec ani intregi din viata pentru a descoperi Graalul. Capitolul I al romanului se deschide cu imaginea linei case vechi, stapanita de morbul timpului: "Deschise cat putu de incet usa si aprinse lumina. Odaia era calda; mirosea a praf. Obloanele ferestrelor erau lasate. Alaturi de pat se afla o masa de lemn incarcata cu carti,
60

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag.72-73

73

aproape toate noi, unele cu foile inca netaiate. De celalt perete era rezemata o biblioteca subreda, facuta parca de un amator, plina si ea cu carti." Suntem introdusi dintr-jo data intr-un decor baroc, cu o nota de comoditate moderna, unde aglomerarea spatiului si dezordinea urmeaza parca regulile universului haotic. Singurele elemente contrastante cu restul camerei sunt cartile, toate noi, fapt ce sugereaza o prezenta a Logosului primordial, transcendent, infuzat intr-un univers banal. Personaje stranii, rabufnind in spatiul inchis la imobilului, sunt Arethia si SpiridonVadastra, acesta avand un ochi de sticla, ambii vorbind singuri in acest spatiu ordonat de legi necunoscute. Stefan Viziru este obsedat de iesirea din Timp, tema obsedanta in toata literatura lui Mircea Eliade: "Sa scapi din Timp. Sa iesi din Timp. Priveste bine in jurul d-tale: ti se fac din toate partile semne. increde-te in semne. Urmareste-le...". Viziru vrea sa elimine timpul, sa se mineralizeze sufleteste, asa cum ii declara si domnisoarei Zissu, un adevarat personaj mitologic, Circe sau Calypso; vrea sa fie "de-a pururi tanar, ca in basmul nostru Tinerete fara batranete si viata fara de moarte". Stefan Viziru penduleaza intre lumea reala si cea ireala, prevazand ca o va iubi pe Ileana, un personaj enigmatic, desi are un copil cu Ioana, sotia lui. El are revelatia ca ".. .Timpul nostru, asa zis al vietii, e un Timp al mortii." incercarea de a parasi timpul real este legata de evenimente ascunse din copilarie, de camera "Samb6", "un spatiu privilegiat, un loc paradisiac, pe care, daca ai avut norocul sa-1 cunosti, nu-1 mai poti uita toata viata." Camera secreta devine un punct de trecere in alta lume, de conexiune cu lumea cealalta, a irealilor, a situatiilor fantaste. Un personaj situat la limita lumii reale, fantomatic, este Baleanu, care se ocupa cu spionajul si contraspionajul. Vadastra este un colaborator al politiei secrete, luand chiar uniforma lui Baleanu, pentru a se plimba cu ea noaptea prin oras, dezvaluind o guvernare oculta a lumii: "Guvernul, ministrii, toate marimile de care auzi yorbindu-se in dreapta si in stanga sau citesti in ziare, nu sunt decat instrumentele noastre. Papusi, draga fata, simple marionete in mana mea sau a altuia din conducere. Ce conteaza un guvern?". Schimbarea slujbei lui Stefan Viziru, promovarea lui intr-o legatie diplomatica, nu sunt schimbari notabile, care sa-t distraga de la obsesiile sale: el se intereseaza mereu de Ileana, sperand ca aceasta sa nu se logodeasca, prins de obsesia iesirii din Timp. Teatrul este reprezentat in roman prin intermediul lui Ciru Partenie, care concepe o scriere dramatica, "Priveghiul", vorbind de orele fatale ce pot schimba lumea, ^despre acele cateva ceasuri in care se concentreaza atatea evenimente si se implinesc atatea destine". Obsesia pentru timpul-moarte - iesirea din real este totala la personajele romanului: gazduit de Irina, devenita sotia lui Vadastra, Bibicescu va scrie o alta piesa de teatru, "intoarcerea de la Stalingrad", in care crede ca a descoperit un alt mit, al Mortii, necunoscut in restul Europei. Viziru este arestat si deportat in lagarul de la Miercurea-Ciuc, pentru ca-1 gazduise pe Teodorescu, un cunoscut legionar; strabate, adica, labirintul lumii, cu toate meandrele sale, transformate in avataruri ale vietii: se simte vinovat de moartea lui Partenie, impuscat de agentii Sigurantei cafe il urmareau pe Teodorescu, rataceste pe strazile Londrei, pentru a fi arestat in cele din urma de politia engleza; crezut spion, va ajunge in Crimeea, pe front; dupa ce afla de moartea Ioanei si a copilului sau in bombardamentul american din ziua de Pasti (1944), o cauta pe Ileana in Moldova devastata de seceta. El iubeste doua femei si motiveaza acest fapt prin aceea ca una fusese chemata la Dumnezeu, in timp ce Ileana mai este inca pe lume, gata a savarsi ritualul magic al trecerii in lumea eterna. Ultima secventa a romanului marcheaza iesirea totala din labirint, in afara universului cognoscibil, in atemporalitate, spre [Link] acest traseu labirintic, marcat de ore atemporale si camere ascunse, punte de legatura spre alte dimensiuni, simbolurile rtimpului sunt profunde, sugerate prin replicile aparent banale ale personajelor: "Tu citesti chiar in noaptea de Sanziene?" o intreba. N-am stiut ca e noaptea de Sinziene... A fost. Acum a trecut de miezul noptii [...] Par atat de batran?". Stefan isi aduce aminte, printr-un procedeu ce este mai curand o anamneza,
74

de padurile inalte si de lacurile adanci in care se scalda, impreuna cu Ionel. Ambele locuri contin simbolul profund al portilor de intrare in alta lume. Pentru ca discutia se concentreaza asupra unei masini care poate disparea din ansamblul material cunoscut al lumii obisnuite: "Tu crezi ca, in zilele noastre, o masina poate disparea fara s-o fi furat cineva, se poate topi in nevazut, fara sa lase nici un fel de urma?" Lucrul acesta, al disparitiei atipice, este prevazut inca din copilarie, de pe vremea cand copacii inalti si baltile adanci erau tot atatea lucruri favorizand trecerea catre lumea cealalta, sacra; atemporala. Calatoria pe munte reprezinta un alt mod de redobandire a conditiei arhaice, pentru ca in astfel de zone nepatrunse mai staruie inca atimpul de la inceputul existentei omului pe pamant, din paradis, si tot aici continua sa existe magii de dincolo de [Link] vine inapoi, prezentul, viitorul si trecutul contopindu-se intr-un tot, intr-un spatiu atemporal complex: "Acum, timpul se intorsese inapoi si acele putine clipe petrecute impreuna ii reveneau incarcate de dor." Discutia despre Timp este importanta, pentru ca, in viziunea personajului, timpul este o dimensiune ce poate fi modelata dupa dorinta, dandu-i-se o arhitectura supradimensionala, care poate depasi lumea comuna, profana. Problema cautarii timpului-atimp, a caii de codificare a acestei dimensiuni mult prea liniare, este una esentiala: "Trebuie sa cauti asta acum, cat esti tanara, te prinde viata si te macina pe dinauntru, si intr-o zi te trezesti batrana...". Problema este de a scapa de Timp, de a iesi din scenariul acestuia, ca si cum s-ar iesi de pe un drum.O alta discutie il are ca interlocutor pe Biris, personaj care il confundase pe Viziru cu Partenie, undeva, la cheile Tatarului. Discutia se duce in jurul scrisului, meserie si vocatie deopotriva, care macina pe dinauntru. Partenie scrisese un articol interesant despre oamenii unilaterali, cei care se comporta intotdeauna ca un organ intern, "ca un ficat, bunaoara, sau un rinichi". Un om poate fi comparat cu un stomac, acest fapt neinsemnand in mod special ca el consuma multe alimente, ci ca isi digera propriul Univers. Omul-rinichi isi va filtra propriul Univers. Lucrurile pot fi generalizate, pentru ca unele natiuni s-au comportat ca niste organe interne si, in acest caz, natiunea a murit, din cauza unilateralitatii propriului proces de conducere. Dictatura practicata de aceste state ar fi fost a splinei sau a intestinelor. Articolul s-ar fi putut intitula "Istoria universala sau jalnica dictatura a organelor". O aparitie stranie a lui Stefan are loc la clinica, personajul principal fiind cuprins de o aura deosebita. Senzatia pe care o traieste Stefan este de deja vu: el are impresia ca a intrat intr-o camera din care cineva tocmai a iesit, abia avand timp sa lase florile culese pe un antret si sa raspunda la telefonul care suna cu insistenta. Stefan se misca in labirint, primeste mesaje pe care, printr-un proces de up-date al mintii, printr-un salt colosal de cateva milenii, il poate intelege: "Probabil ca in curand am sa redevin ce-am fost, am sa redevin eu insumi". Procesul de comprehensiune a realitatii mitice inserate in realul profan cuprinde o masina si un labirint care se cere a fi strabatut: "...in labirint, ma simteam inchis din toate partile. Parca m-as fi aflat prizonier intr-o imensa sfera de metal. Parca nu ma mai gaseam in pantecul balenei, ci inlauntrul unei imense sfere de metal. Nu-i vedeam nicaieri marginile, dar ma simteam totusi inchis iremediabil in mijlocul ei...". Din aceasta sfera temporala, in care este inscris destinul fiecarui om, nu se poate iesi, iar spargerea peretilor sferei este tocmai provocarea destinului. Sfera este grea, ceea ce sugereaza nemiscarea, lipsa de impotrivire la amenintarea mortii. Masina timpului chiar exista, iar agentul atemporal care o desemnase ca mijloc de transport hotarase sa-i apartina chiar Ilenei. O data cu aceasta revelatie, din trecut sau din viitor, apare si un miros de petrol, de pe vremea cand Stefan umbla iarna prin Ferentari si incerca sa descopere lumea. Aceasta i se pare alcatuita din miliarde si miliarde de caramizi, dintre, care numai una face legatura cu timpul exterior, iar incercarea de a o gasi seamana cu incercarea la care era supus Fat-Frumos, de a ghici marul de aur. Daca pasul unic este gresit, atunci capul i se taie viteazului sau dispare puntea de legatura cu exteriorul. Gustul de petrol ii aduce aminte de "o flacara galbena roscata" care
75

ii aparuse in fata ochilor in momentul cand aprinsese o lampa cu gaz. Scapase de gustul salciu, persistent multa vreme, cu ajutorul lui Stere, un macelar batran, dar sanatos, care ii daduse in fiecare dimineata sa bea un pahar cu un lichid rosu, poate vin sau poate sange. Lumea i se pare personajului cufundata in necredinta, aparand chiar simboluri ale infernului, ale lumii mediane care face legatura cu Tartarul: Irina ajunge la biserica in timpul unui bombardament, locasul fiind lovit chiar in momentul cand se ingana "Binecuvantat fie numele lui Dumnezeu!": "in acea clipa exploziile se auzira in sir, din toate partile, si toate geamurile sarira in tandari." intalnirile dintre Adela, Biris, Irina si Stefan urmeaza regulile conclavului: Stefan este un personaj misterios, capabil sa redeseneze planurile temporale, sa le contureze, insa numai pentru cateva momente. Iesirea din istorie, intrarea in anistorie, este miza enorma a naratiunii: "...pe vremuri spuneai ca existenta in Timp e iluzorie, nesemnificativa, ireala. Spuneai ca singura scapare este iesirea din Timpul istoric. Visnu iti da dreptate: iti spune limpede ca Timpul e iluzie, e Maya... [...] Asculta-ma, il intrerupse Biris, imi pare rau ca trebuie sa-ti vorbesc deschis. Dar din ziua cand ne-am cunoscut am auzit mereu ca vrei sa iesi din Timp, ca vrei sa scapi de Istorie. Iarta-ma ca ti-o spun, dar dorinta ti-a fost indeplinita. E groaznic, dar asa s-a intamplat. O bomba americana a pus capat Istoriei tale. Ai pierdut tot. Nu numai pe Ioana si Razvan, dar ai pierdut chiar marturiile exterioare ale existentei tale in istorie, suvenirurile din copilarie...". Identitatea personajului este pierduta, pentru ca nimic din viata trecuta nu se mai poate recupera, singura modalitate de reintoarcere fiind camera secreta. Situatia este similara cu a lui Narada, care se credea fermier insurat, cu copii, si caruia Visnu ii da lectia de mai sus. Intuitiile personajului provoaca "irealitatea Timpului istoric." Stefan se lasase condus de semne si de mistere, dar aceasta incercare de regasire a paradisului pierdut fusese supusa greselii. Povestea doamnei Zissu tine seama de aceeasi facticitate necunoscuta a legilor universului. Discutia dintre Stefan si Bursuc pune in evidenta pacatul mandriei, acela de a incerca sa existe dincolo de Timp, de a pastra fiinta iubita aparata de avalansa entropiei [Link] discutia cu Weissmann, Stefan marturiseste ca vrea sa o descopere pe Ileana: "Eu iubesc de multi ani o fata, Ileana, Ileana Sideri. N-am vazut-o de aproape sase ani. Stiu Ca traieste ascunsa undeva si am venit s-o caut." Ca orice istorie traita de Stefan, si aceasta este o revelatie: Stefan incearca sa descopere esentialul, sa afle ce este dincolo de limitele realului, dar incercarea aceasta e dificila, pentru ca mintea lui nu se adapteaza solicitarii; confunda chiar doua intamplari, una de la restaurant, de la Bussaco, alta din 1941, din noaptea de revelion. Cauza poate fi emotia pe care o prilejuise zborul cu avionul, care era sa fie doborat de patrulele rusesti. Timpul mistuie, doboara, este un agent al macinarii fortelor: "Timpul poate ataca chiar revelatiile venite de dincolo de el, le poate ataca", dar dincolo de Timp mai exista si altceva. Ioana fusese pierduta din cauza uitarii: omul, ca sa biruie Timpul, trebuie sa-si aduca aminte integral de anumite [Link] o va gasi in cele din urma pe Ileana, femeia atemporala, "asa cum o lasase el; arsa de soare, cu ochii de culoarea acelei specii rare de pansele". intalnirea are loc intr-o noapte de Sanziene, departe de lumea profana, intr-o padure, padurea de la Royaumont de langa Paris. Amintirea portilor ce duc catre celelalte lumi revine cu insistenta, figurate de baltile adanci si de padurile inalte, toate ascunzand forte increate, de dinainte de Timp. Chiar vehiculul de transport catre cealalta lume se afla acolo, masina fiind trasa la marginea aleii, la "umbra rara a unui paltin", iar in fundul masinii se afla teancuri de reviste. Imaginea masinii il obsedase timp de 12 ani si ii distrusese viata, existenta ei enigmatica trebuind sa-i ofere calea iesirii din timp: "Pentru ca aveam si eu, ca toti, nostalgia unei existente fara rupturi. Numai un sfant poate trai in timp si totodata in afara timpului."Ileana este un personaj misterios, care incepuse sa-1 iubeasca pe Stefan Viziru inca de pe vremea cand se intalnisera in padurea Baneasa, in noaptea de Sanziene a anului 1936; ea il iubise si in toti cei
76

doisprezece ani cat fusesera despartiti. Ursita, regulile carora li se supun pamantenii, sunt stipulate dincolo de vreme, chiar daca femeia ar trai o suta sau cincizeci de ani, chiar daca ar avea o multime de copii care sa o inconjoare la moarte. Stefan este un "zburator" care venea sa-i vorbeasca despre masina cu care aveau sa dispara. Disparitia celor doi are loc chiar la miezul noptii, parand un banal accident de circulatie; secventialitatea momentului este stricta, cu toate detaliile unei neasteptate prabusiri in prapastie, preconizata parca de cei doi protagonisti. Finalul consemneaza intrarea in lumea tacuta, atemporala, a Multiversului vast: "As vrea sa stii doar atat, incepu el cu efort. As vrea sa stii... Iubitul meu, o mai auzi soptind. Zarise parapetul si, dincolo de el, ghicise cascata in intuneric prapastia. incepu sa tremure. Ar trebui sa-i spun, mai am timp sa-i spun... Dar il orbira farurile masinii rasarite pe neasteptate din intuneric, in fata lor, si fara sa-si dea seama ce face, se apropie mult de Ileana. Simti in acea unica, nesfarsita clipa, intreaga beatitudine dupa care tanjise atatia ani, daruita in privirea ei inlacrimata. Stiuse de la inceput ca asa va fi. Stiuse ca, simtindu-1 foarte aproape de ea, Ileana va intoarce capul si il va privi. Stiuse ca acea ultima, nesfarsita clipa ii va fi deajuns." Naratiunea nu respecta, propriu-zis, schema cronologiei lineare; apar personje diabolice sau schematice, cum sunt Bursuc, Bibicescu, Catalina, Vasile, ultimul invatatul. Personaje-reflector sunt Stefan, Biris, Vadastra, Ioana, sotia lui Stefan, Ileana, Irina. Bursuc este un personaj demonic, informator si turnator, Partenie este un dublu, un duplici rooral al lui Stefan, care asculta confesiunile lui Vadastra, din camera secreta, Weissma - protectorul artistilor. Doamna Zissu este o Caliope sau o Circe, traind dincolo de trm; ,,Yueru pe care il incearca si Stefan, printr-o invocatie a sacrului, el vrand sa fie "de-? nurun tanar", cerandu-si dreptul la nemurire. Drumul spre moarte, intamplata intr-o padure de langa Paris, exact dupa doisprezece ani de la prima intalnire cu Ileana, tot intr-o noapte de Sanziene, seamana cu mitul coborarii lui Istar in Infern, descrisa in religia akkadiana in versurile: "Casa din care nu mai iese nimeni dintre cei care au intrat/ Soseaua a carei directie nu se schimba/ Casa ai carei locuitori duc lipsa de lumina./ Trupul se face tarana, iar sufletul coboara in regiunea numita Kigallu sau Arali." Viziru este plimbat spre nefiinta si eternitate de Ileana, fosta lui iubita, care, la volanul emblematicei masini a timpului, devine un inger al Mortii, un Charon care-1 duce pe celalalt taram. Viziru isi gaseste astfel taramul mitic, aspatial si atemporal din toate timpurile, o Asgartha ascunsa, proprie lui. Halucinant de la nceput pn la sfrit, ultimul roman eliadesc nglobeaz toate temele utilizate de autor n scrierile sale fantastice i lucrrile de specialitate. Personajele se contureaz, prind via n noaptea de Snziene (24 iunie) cnd cerurile se deschid ("pentru cei care tiu s le priveasc"), cnd maleficul i beneficul ating punctul culminant, cnd magia i miracolele sunt mai mult dect oricnd [Link] reuete s redea aciunea printr-o perfect abolire a timpului, discursul din prezent contopindu-se cu rememorri cu accente magice ale unor ntmplri trecute. De-abia acum i gsesc acestea nelesul pentru personajele legate ntre ele de fire nevzute ca ntr-o fresc [Link] i Istoria sunt, de altfel, motivele centrale ale acestui roman de idei, personajele principale (Viziru i Biri) purtnd lungi conversaii asupra lor: "S scapi de Timp. S iei din Timp. Privete bine n jurul d-tale: i se fac din toate prile semne. ncrede-te n semne. Urmrete-le..."Istoria ns, de care Viziru are fobie, "el care ar vrea ca toate lucrurile s rmn pe loc, aa cum i se preau lui c erau n paradisul copilriei", nu cru pe nimeni! Prini n labirinturile lor personale, avnd senzaia, pe alocuri, c triesc o via strin i plasate pe fundalul terifiant al rzboiului, personajele romanului reacioneaz n maniera lor n faa acestui flagel; efect magic are patima unuia dintre personaje (Gheorghe Vasile) de a strnge toate volumele din Biblioteca pentru Toi 77

mrturie c omul este capabil de orice pentru a accede la ritmurile cosmice, de a se integra atemporalitii; Viziru ajunge pe front, dar i pierde soia i copilul. Femeile Nopii sunt ciudate, animate de fore invizibile, adevrate preotese i, n acelai timp, ngeri trimii [Link] personajelor principale, aspirnd la nemurire, la tineree fr btrnee, nu pare s fie mai mult dect un vis. De fapt, aceasta este i impresia cititorului: c plutete prin decorurile eliadeti, unde personajele se comport confuz, cu elanuri care-i plaseaz deasupra contemporanilor lor, cu resurse infinit superioare, cu un destin care le confirm posibilitile.i totui, Mircea Eliade a nfiat oameni vii, pe care poi s-i simi: i-e team de Viziru cnd ncepe s vorbeasc despre Timp i tu nu nelegi, ntocmai ca Ileana, l iubeti, l nelegi i, cu durere, te resemnezi, ca Ioana, refuzi s fii consolat ca filosoful Biri, i-e team pentru crile tale i le pzeti asemenea lui Gheorghe Vasile. i resimi i senzaia c lng tine au loc miracole, c viaa poate dobndi accente misterioase dac tii so contempli i dac i pui ntrebrile potrivite. "Noaptea de Sanziene" este focalizata pe doua mari planuri: iesirea din timp si posibilitatea iubirii mai multor femei in acelasi [Link] din timp, adica posibilitatea de a te rupe de toate problemele din jurul tau, de a te transpune in alt plan unde nimic din jur sa iti mai aduca aminte de prezent, sa traiesti vesnic. (S scapi de Timp. S iei din Timp. Privete bine n jurul d-tale: i se fac din toate prile semne. ncrede-te n semne. Urmrete-le)tefan Viziru, personalul principal al romanului reuseste sa iubeasca doua femei, Ioana, cu care este si casatorit, si Ileana, o fata pe care o intalneste foarte rar insa de care ajunge obsedat, el plecand in cautarea acesteia dupa ce sotia ii moare in timpul celui de-al doilea razboi [Link] sa o reintalneasca pe Ileana dupa doisprezece ani, timp in care aceasta s-a casatorit... Citate Vol. 1 (pag. 239) El o cuprinse, zambind, in brate. O strangea, tot mai puternic, ca si cum ar fi implorat-o sa taca. Esti trist, soptise ea tarziu. Toti suntem tristi, spunea el. Nu se vede intotdeauna, dar toti oamenii sunt tristi. (pag. 244) In fond, degeaba te ascunzi tu, spuse Catalina [...], degeaba pretinzi ca nu-ti place fata; tu incepi sa te indragostesti de ea!... E absurd, spuse. Nici nu stiu daca am s-o mai vad a doua oara Asa spunem toti, continua Catalina, facandu-si drum pe divan spre perete. Asa spunem toti, si la urma ne trezim indragostiti. Nici macar nu bagam de seama cum se intampla asta. Ne vedem o data, de doua ori, de zece ori si apoi simtim ca trebuie sa ne vedem mereu, ca nu mai putem unul fara altul. Si se cheama ca suntem indragostiti. Vol. 2 (pag. 46) Toti suntem nemuritori. Dar trebuie sa murim intai!... (pag. 191) Cand, cu un ceas si jumatate mai intainte, trenul se oprise in aceasta gara ruinata in care n-ar fi trebuit sa ramana decat cateva minute. (pag. 194) Faci mare pacat daca vorbesti asa, il intrerupse Irina, caci te asezi inn locul lui Dumnezeu si te judeci pe tine in numele Lui. Toate le-a hotarat Dumnezeu. Tu n-ai nici o putere. Cum ai fi putut schumba tu soarta hotarata de Dumnezeu? Dumnezeu ti-a ursit sa iubesti doua femei. Pe Ioana a chemat-o langa el. Acum, trebuie s-0 cauti pe cealalta...
78

(pag. 318) In literatura, oamenii elementari, cu pasiuni puternice, dominati de un singur viciu sau oarecum maniaci, par vii si autentici. Ceilalti, mai ales oamenii buni, blanzi, inteligenti, si in primul rand oamenii preocupati de probleme morale, par fazi, fara contur, lipsiti de personalitate. In fond, literat vorbind, sunt neinteresanti. (pag. 348) Te lupti cu o umbra, cu ceva care a murit de mult, dar te incapatanezi sa-i dai viata, din propria ta imaginatie, din sangele tau, dar nu mai e dacat o umbra... Simbolistica culorilor coleciei Cromatica propus pentru aceast colecie cuprinde tonuri de crem/maro, alb, griuri colorate, nchise i metalizate, iar ca accent galbenul..Conceptul colectiei dicteaza cromatica acestei [Link] cromatica am dorit sa subliniez calatoria fiintelor supranaturale pornind de la soare, cer, aer, pamant si apa.

Morala [Link] sondajele de opinie fcute dup cel de-al doilea rzboi mondial arat c albastrul e culoarea preferat a europenilor, situndu-se n topul preferinelor, cu mult n faa verdelui i [Link] fel stau lucrurile n SUA, Canada, Australia, de fapt
79

n ntreaga lume [Link] la fel se ntmpl n alte culturi sau civilizaii.n Japonia culoarea preferat este roul, n China galbenul, iar n rile islamice, evident verdele. 61 GalbenulDintre culori importan metafizic, fiind o culoare ce calmeaz, linitete, nu tonific ca i verdele, ceea ce duce ntrun final la o stare de deprimare.

61

Cecilia Caragea Istoria vestimentaiei europene, Editura Teora, Bucureti, 1999, pag.35

80

FEBRA GALBENULUI

81

Febra galbenului Tangerine tango ar putea fi considerata de Pantone culoarea anului, insa fiecare nunate de galben poate fi considerata culoarea [Link] ca este galben pastel, banana, lamaie cruda, fiecare colectie are o urma a acestei culori [Link] luminos si solar pentru primavara 2012 De la galbenul auriu la cel de lamaie, mustar sau neon , primavara 2012 detine o sursa de potimism cu raze de [Link] este o culoare greu de purtat si de digerat, insa cine nu il poarta nu este la moda.62Acest
nou sezon cald este o paleta colorata, predominat de galben si de familia apropiata [Link] un epitet al rasaritului, a florilor soarelui, a campiilor de mustar, a verii cu citricile ei si a fericirii, sunt multe motive atasate de glorificarea acestei culori, care reprezinta un adevarat trend in sine pentru primavara lui [Link] au facut propuneri pentru acest sezon, care contin galben fara a crea tinute comice, hilare si fara ca femeia sa arate ca un cos cu [Link] este stapanul culorilor in 2012, si nu este doar o interpretare pentru atentia data peisajelor rustice ale [Link] culoare evoca o emotie in devenire, un sens al incitarii, al sperantei, si o pauza distractiva de la peisajul economic dominat de negru si [Link] evoca o personalitate extrovertita, si purtat intr-un context potrivit are un imens potential pentru [Link] este mai mult ca prezent pe podium, si felul in care este asortat si contextul este cel mai [Link] de la Renta ,Victoria Beckham, Carolina Herrara, si Rodarte, au speculat in colectiile lor vibratie, entuziasm si vitalitate prin aceasta [Link] timp ce unii au folosit galbenul doar pentru o singura piesa sau accesoriu dintr-o tinuta, Reed Krakoff a spart orice regula si l-a folosit in intregime cu mare curaj.

62

Scris de Shitika Anand pe [Link]

82

Reed Krakoff S/S 12

Mulberry S/S 12

Akris S/S 12

Barbara Bui, S/S 12

Reed Krakoff, S/S 12

83

Louis Vuitton, S/S 12

Simbolul galbenului - Intens, violent, strident chiat, sau amplu si orbitor ca un suvoi de metal topit, galbenul este cea mai calda, cea mai expresiva, cea mai insufletita culoare; cea care este greu de stins si care se revarsa mereu din cadrele in care am vrea sa o [Link] soarelui strabatand azurul ceresc au puterea divinitatilor din lumea cealalta.[...] Fiind de esenta divina galbenul auriu a ajuns pe pamant un atribut al puterii principilor, regilor si imparatilor, un atribut care predomina originea divina a puterilor.[...] Galbenul este culoarea vesniciei tot asa cum aurul este metalul [Link] unul si celalalt stau la baza ritualului [Link] crucii de pe patrafirul preotului, aurul anafornitei, galbenul vietii vesnice, al credintei, se imbina cu puritatea originara a albului din steagul Vaticanului.[...] In simbolistica chineza, galbenul se naste din negru, tot asa cum pamantul se iveste din apele [Link] China, galbenul este culoarea imparatului pentru ca aceasta se afla in centrul universului, tot asa cum soarele se afla in centrul [Link] cand galbenul adasta pe pamant, la mijloc de drum intre ceea ce este de tot inalt si foarte jos, el nu mai provoaca decat pervertirea virtutiilor: credinta, intelepciune, viata [Link] divina este uitata, ii ia locul pucioasa luciferica imagine a orgoliului si infumurarii, a inteligentei care isi este hrana siesi.[...] Aceasta ambivalenta poate fi intalnita si in mitologia [Link] de aur din gradina Hesperidelor sunt un simbol al iubirii si [Link] furate de Herocles, ele continua sa apartina gradinii [Link] mere sunt adevaratele fructe ale dragostei, pentru ca Gaia, pamantul, le-a oferit ca dar de nunta lui Zeus si Herei, ele au consfintit, astfel, hierogamia fundamentala din care a purces totul, in schimb, marul discordiei si el un mar de aur aflat la originea razboiului Troian, este un simbol al trufiei si [Link] in mitologia greaca cele doua aspecte ale simbolului se apropie de mitul Atalantei Diana [Link] agresiva in timp ce se intrece la fuga cu Hippamenes pe care are intentia sa-l ucida, ca pe toti ceilalti pretendenti ai sai, ea cedeaza in fata coplesitoarei pofte pe care i-o trezesc merele de aur aruncate de tanar in dreptul ei, pe [Link] este deci, infranata si isi tradeaza juramantul, insa descopera prin aceasta tradare dragostea.63 Sa scanez nunatele pantone

Griul culoarea cenuie, compus din negru i alb n pri egale, ar semnifica n simbolistica cretin, conform lui F. Portal, nvierea [Link] din evul mediu, adaug acest autor, nfieaz pe Hristos nvemntat cu o mantie cenusie la Judecata de [Link] culoarea cenuii i a [Link] evrei i turnau cenu n cap pentru a exprima o mare [Link] noi, acest gri de nuana cenuii este o culoare de [Link] nchis, cenuiu al vremii ceoase d o impresie de tristee, de melancolie, de [Link] ceea ce se cheam o vreme [Link] despre visele care apar nvluite ntr-un fel de cea cenuie, ele se situeaz n straturile profunde ale incontientului, care cer s fie laminate i desluite prin [Link] aici expresia a se griza, a se afuma pentru a fi pe jumatate beat, adic n starea de ntunecare a [Link] punctul de vedere al geneticii culorii, se pare c cenuiul este perceput mai nti i tot el rmne, pentru om, n centrul sferei [Link] nscut triete ntr-o lume de culoare [Link] acelai cenuiu pe care l vedem cu ochii nchii, chiar i n bezna [Link] momentul n care copilul deschide ochii, este solicitat progresiv de tot felul de
63

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 2 , pag. 81 84

84

[Link] devine contient de lumea culorilor n cursul primilor si ani de [Link] cu cenuiul, se identific cu [Link] se afl in mijlocul fiinelor i obiectelor, cenuiul su devine central lumii culorii, termenul su de referin, el inelege c tot ceea ce vede este [Link] culorii n lumea formelor explic mimetismul n lumea animal i camuflajul n lumea uman. Omul este cenuiu n mijlocul lumii cromatice, reprezentat prin analogie cu sfera celest n sfera [Link] este produsul sexelor opuse i dac se afl n cenuiul central, ntre culorile opuse, care formeaz o sfer cromatic armonic, pentru el toate perechile de culori complementare se gsesc ntr-un echilibru [Link] imperfect a acestei sfere cromatice poate fi concretizat printr-un act [Link] cele mai vechi timpuri omul a cutat s materializeze culorile perfecte pe care i le nchipuie i le vede n visele sale..El i coloreaz semenii i chiar propia [Link] nevoie de culoare i de opusul ei, cci el este cenuiul situat la mijloc ntre toate culorile opuse, ntre galben i albastru, rou i verde, alb i negru, trecerile de la una la alta i ntre nenumrate perechi de culori complementare avnd mereu n centrul lor cenuiul [Link] contient n centrul lumii culorii, al sferei cromatice perfecte, ideale, unde culorile reale i ireale sunt ntr-un echilibru perfect, acest om simte c se afl ntr-un cmp de fore cromatice foarte puternice, n centrul acestui spaiu tridimensional al perechilor de culori complementare i, n acelai timp n centrul unui alt spaiu asemntor primului, dar fr echilibru, n care toate culorile aflate ntr-o sfer cromatic omogen sunt uniform [Link] ansamblu de dou sfere este viu, cci exist pulsaia omului din centrul cenuiului [Link] n lumea culorii este posibil datorit celor patru tonuri absolute, cele patru tonaliti fundamentale, numite galben absolut, verde absolut, albastru absolut i rou [Link] patru tonuri rmn constant, aspectul lor galben, verde, albastru i rosu nu depinde de intensitatea luminii, toate celelalte culori i modific tonalitatea n functie de condiiile de [Link] patru tonuri absolute corespund celor patru puncte [Link] atribuie fiecrui punct cardinal o culoare a crei alegere depinde de condiiile sale de via. Fiecare tonalitate fundamental domin nenumrate culori nrudite care sunt mai calde sau mai reci dect [Link] culorile care au o tendin spre galben, rou i intermediara lor, orange, manifest o tendin spre cald, toate culorile care au o tendin spre albastru, verde, manifest o tendin spre [Link] simte c orange-ul este polul care atrage toate tonalitile calde, n timp ce albastrul-verzui, turcuazul, constituie polul [Link] tineri le place violetul, care este indiferent la cald i rece, el se identific cu aceast indiferen [Link]-verde, culoare complementar violetului, atrage mult pe tinerele fete, care se identific cu el n mod [Link] omului aflat n centrul cenuiu se schimb n funcie de condiiile caracterului i vieii sale.n ceea ce-i privete, zona circular care conine cele dousprezece tonaliti principale, cele patru tonuri absolute i intermediarele lor, este o oglind fidel a [Link] este atras, deci spre regiunea cromatic de care aparine, de culoarea sa [Link] de oameni, popoare ntregi pot s se roteasc n consecin i s-i gseasc o poziie asemntoare n centrul [Link]-un mod iraional i imprevizibil, culoarea devine semnificativ pentru om, pentru popoare i poate chiar pentru umanitate.64

64

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag.284-285

85

Crem culoarea pamantului si a nisipului de sub ape Nisipul - Simbolismul nisipului provine de la multimea boabelor sale.[] Pumnii de nisip zvarliti cu prilejul ceremoniilor sintoiste reprezinta ploaia, asadar inca o forma de symbolism a [Link] anumite imprejurari nisipul se poate substitui apei in ablutiunile ritual islamice ( HERS, PORA, SCHC ). Nisipul este purificator, lichid ca apa, abraziv ca [Link] patrunde usor si este plastic, nisipul ia forma lucrurilor care se muleaza in el: in aceasta privinta el simbolizeaza [Link] resimtita cand umblii pe nisip sau cand te intinzi pe el, infundandu-te in masa lui supla, se inrudeste in mod inconstient cu acel regressus ad uterum despre care vorbesc [Link] efectic un soi de cautare a tihnei, a sigurantei a regenerarii.65
65

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 2, pag.342

86

87

Albul ntocmai culorii sale opuse, negrul, albul se poate situa la cele dou extremiti ale gamei [Link] absolute, i neavnd alte variaii dect cele care merg de la mat la strlucitor, el semnific absena, fie suma [Link], el se situeaz fie la nceputul, fie la captul vieii diurne i al lumii manifestate, ceea ce confer lui o valoare ideal, [Link] vieii, momentul morii, este ns i un moment de tranziie, la grania dintre vizibil i invizibil, i reprezint , deci, o alt [Link] este culoarea canditatului, adic a celui care i va schimba condiia, este deci normal ca majoritatea poparelor, atunci cnd figurau prin culori punctele cardinale, s fi fcut din alb culoarea estului i a vestului, adic a acestor dou puncte extreme i misterioase unde soarele, astrul gndirii diurne, se nate i moare n fiecare zi.n amndou cazurile, albul este o valoare limit, ntocmai acestor dou extremiti ale liniei nesfarite a [Link] este o culoare de trecere, n sensul n care se vorbete de rituri de trecere, el reprezint chiar culoarea privilegiat a acestor rituri prin care se nfptuiesc mutaiile finite, potrivit schemei clasice a oricrei iniieri, moartea i [Link] apusului este albul mat al morii, care absoarbe fiina i o introduce n lumea lunar, rece i feminin, el conduce spre absen i vid nocturn, spre dispariia contiinei i a culorilor [Link] alb??????????Albul rsritului este cel al ntoarcerii, este albul zorilor ce redezvluie o bolt cereasc nc lipsit de culori, dar ncrcat de potenialul de manifestare cu care microcosmosul i macrocosmosul s-au ncrcat , precum o baterie electric, n timpul trecerii prin pntecul nocturn, izvor al oricrei [Link] tip de alb coboar de la strlucitor spre mat, ce de-al doilea urc de la ipostaza mat spre cea strlucitoare.n ele nsele aceste dou momente, aceste dou alburi sunt goale, suspendate ntre absen i prezen, ntre lun i soare, ntre cele dou chipuri ale sacrului, ntre cele doua pri ale [Link] simbolism al culorii albe i al ntrebuinrii sale rituale decurge din aceast observare a naturii, pe baza creia toate culturile umane i-au edificat sistemele filozofice i [Link] Wasilly Kandinsky, pentru care problema culorilor depea cu mult domeniul esteticului, s-a exprimat n aceast privin , mai bine dect oricine, spunnd c albul, care este ntotdeauna non-culoare, constituie un simbol al lumii n care toate culorile, n calitatea lor de propieti ale substanelor materiale s-au evaporat i acioneaza asupra sufletului nostru precum linitea absolut, dar o linite care nu e totuna cu moartea, ea abund de posibiliti [Link] spunea c albul este un nimic plin de veselie juvenil, sau mai bine spus, un nimic de dinaintea oricrei nateri, a oricrui [Link] a vibrat poate pmntul, alb i rece, n vremea epocii [Link] nu puteau fi mai bine descrise.n orice gndire simbolic moartea precede viaa, orice natere fiind o [Link] aceast pricin, albul a fost la nceputuri culoarea morii i a [Link] stau lucrurile n ntreg Orientul, tot aa a fost mult vreme situaia n Europa i cu precdere la curtea regilor [Link] sub aspectul su nefast, albul livid este opusul roului, care este culoarea vampirului ce caut tocmai sngele, condiie a vieii diurne, care s-a retras din [Link] culoarea giulgiului, a tuturor spectrelor, a tuturor nlucirilor, culoarea, sau mai degrab lips de culoare, a piticului Oberon, rege al Albilor sau [Link] culoarea strigoilor, i aceasta explic de ce primul om alb care a aprut negrilor bantu din sudul Camerunului a fost numit Nango Kon, adic fantoma-albinos, care a nspimantat i a pus pe fug toate populaiile pe care le-a [Link] ce s-au convins c inteniile lui erau panice, btinaii s-au ntors sa-i cear veti despre rudele decedate, pe care era presupus a le cunoate, de vreme ce se ntorcea din ara [Link], noteaz Mircea Eliade, n riturile de iniiere, albul este culoarea primei faze, aceea a luptei mpotriva [Link] spune mai degrab c este aceea a plecrii ctre [Link] n acest sens, Apusul este alb pentru azteci, a cror gndire religioas, cum se tie,
88

consider viaa omului i coerena lumii ca fiind pe de-a ntregul condiionate de drumul [Link] prin care astrul zilei dispare, era numit casa negurii, el reprezenta moartea, adic intrarea n [Link] rzboinicii jertfii zilnic pentru a se asigura regenerarea Soarelui erau condui spre sacrificiu fiind mpodobii cu puf alb i nclai cu sandale [Link]-l de sol, erau suficiente pentru a demonstra c ei nu mai aparineau acestei lumi i c nu intrasera nc n [Link], se spunea, este culoarea primilor pai ai sufletului, naintea desprinderii spre nalturi a rzboinicilor [Link] aa, zeii Panteonului Aztec, ai cror mit celebreaz un sacrificiu urmat de o renatere purtau ornamente albe. Indienii pueblo aeaz culoarea alb la rasarit din aceleai motive, lucru confirmat de faptul c rsritul, n gndirea lor, ascunde ideile de toamn, de pmnt din strfunduri, i de [Link] a rsritului, n aceast concepie, albul nu este o culoare [Link] mai este culoarea aurorei, ci a zorilor, acel moment de vid total dintre noapte i zi, cnd lumea visului acoper orice realitate, fiina este inhibat, suspendat ntr-o albea gunoas i pasiv, din acest motiv, constituie momentul propice percheziiilor, atacurilor prin surprindere i al execuiilor capitale, n cadrul crora, o tradiie ce nc mai persist cere condamnatului s poarte o cama alb, care este camaa supuneri i a disponibilitii, aa cum este vemntul alb al celor ce se ndreapt spre mprtanie sau cel al logodnicei mergnd la ceremonia [Link] spune rochie de mireas, dar de fapt e vorba de rochia celei care merge spre cstorie, odat mplinit, albul va lsa loc roului, tot aa cum ntia manifestare a deteptrii zilei, pe pnza de fundal a zorilor, laptoas i neutr ca un cearaf, va fi construit de apariia roului Venus, cnd se va vorbi de nunta zilei.E albeaa imaculat a cmpului operator, n care bisturiul chirurgului va face s neasc sngele [Link] culoarea puritii, care la origine nu reprezint o culoare pozitiv, un semn a ceva ce a fost asumat, ci o culoare neutr, pasiv, artnd doar c nimic, nca nu a fost mplinit, acesta este sensul iniial al albului virginal i motivul pentru care copiii, n cadrul ritului cretin, sunt condui spre nhumare ntr-un linoliu alb, decorat cu flori albe. n Africa neagr, unde ritualurile iniiatice condiioneaz ntreaga structur a societii, albul caolinului, un alb neutru, este culoarea tinerilor circumcii de-a lungul ntregii lor [Link] i ung faa i uneori, ntregul trup cu acest caolin, spre a arta c pentru moment se afla n afara corpului social, atunci cnd se va reintegra, ca barbai ntregi i responsabili, albul va lsa pe trupul lor locul [Link] n Africa, ct i n Noua Guinee, vduvele, care sunt temporar strmutate n afara corpului colectiv, i acoper faa cu un alb neutru, n acelai timp n Noua Guinee, ele i taie un deget de la [Link] are un sens simbolic evident, ele i amputeaz falusul care le trezise n decursul acestei de-a doua nateri care fusese cstoria, ca s revin la starea de laten, imagine a nediferenierii originare, care este alb precum oul cosmic al [Link] le mpinge, astfel n ateptarea unei noi [Link] alb neutru, de matrice, un izvor pe care o atingere de baghet trebuie s l detepte, se va scurge ntiul lichid nutritiv, laptele, ncrcat de un potenial vital nc neexprimat, nc mbibat de visare, laptele pe care pruncul l bea nainte chiar s fi deschis ochii spre lumina diurnal, laptele a crei albea este cea a crinului i lotusului, imagini, i acestea ale devenirii, ale trezirii pline de promisiuni, de virtualiti, laptele, strluminare a argintului i a lunii care este arhetipul femeii roditoare, tgduind bogaii i aurora. Astfel se produce, progresiv, o schimbare, iar ziua urmnd nopii, spiritual se trezete i proclam splendoarea unui alb care este cel al luminii diurne, solare, pozitive i [Link] alb din vis, aductor de moarte, l urmeaz caii albi ai lui Apollo, pe care omul nu-l poate privi fr s [Link] pozitiv a albului, care decurge din aceasta, este legat, de asemenea, de fenomenul [Link] nu mai este un atribut al postulantului sau al candidatului care merge spre moarte, ci al celui care se ridic, care renate, care a izbndit ntr-o [Link] toga viril, simbol al afirmrii, al renaterii mplinite, al consacrrii.n zorii cretinsmului, botezul, care este un rit iniiatic,
89

se numea [Link] ce se stabilea legmntul, noul cretin, nscut la via adevarat, mbrca, potrivit termenilor lui PseudoDionisie, nite haine de un alb strlucitor, cci aduga Areopagitul, scpnd printr-o hotrt i divin statornicie de atacurile patimilor i tnjind cu trie spre unitate, ceea ce era greit n el se nfrumusea i ajungea s rspndesc ntreaga lumin a unei viei curate i sfinte. Pentru celi, acest alb pozitiv era culoarea rezervat clasei sacerdotale, druizii erau mbrcai n [Link] excepia preoilor, doar regele, a crui funcie se aseamn cu cea a preoiei i care este un rzboinic nsrcinat cu o misiune religioas excepional, are dreptul s poarte [Link] simbolic al regelui Nuada este argintul, a crui culoare este una [Link] personajele nvemntate n alb din epopee, dac nu sunt regi, sunt fie druzi, fie preoi, deci membrii ai clasei [Link] adjectiv galic, vindo-s, care intr n nenumrate combinaii, nsemna se pare alb i frumos, n irlandeza de mijloc, find nseamn alb i sfnt totodat, n britonic, gwen nseamn alb i [Link] alb i lotusul alb sunt asociate n budismul japonez cu gestul pumnului cunoaterii al marelui iluminator Buddha, n opoziie cu roul i gestul de [Link], culoare a iniierii, devine n accepia sa diurnal o culoare a revelaiei, a strii de graie, a transfigurrii care uluiete, trezind facultatea de nelegere i depind-o n acelai timp, este culoarea teofaniei din care o rmi va nconjura capul tuturor acelora care l-au cunoscut pe [Link] va avea forma unei aureole de lumin, care reprezint suma tuturor [Link] alb triumfal nu poate aprea dect pe un pisc.i dup ase zile a luat Iisus cu Sine pe Petru i pe Iacov i pe Ioan i i-a dus ntr-un munte nalt, deosebi pe ei singuri, i s-a schimbat la fa naintea lor, i vemintele Lui s-au fcut strlucitoare, albe foarte, ca zpada, cum nu poate nlbi aa pe pmnt nlbitorul i li s-a artat Ilie mpreun cu Moise, i vorbeau cu Iisus.(Marcu, 9, 2-4).Ilie este stpnul principiului vital simbolizat de foc, iar culoarea sa este [Link], potrivit tradiiei islamice, este asociat forului intim, a crui culoare este albul, albul ocult al luminii interioare, lumina, secretul, misterul fundamental al gndirii sufitilor. ntlnim de asemenea, la sufiti, relaia simbolic dintre alb i [Link] este culoarea esenial a nelepciunii, venit din obrii i purtnd n sine chemarea uman ctre progres, roul este culoarea finit nclcit n negurile lumii, incapabil s-i depeasc [Link] este omul pe acest pmnt, un arhanghel [Link] solar, albul devine simbolul contiinei diurne desavrite, care muc din realitate, pentru populaiile bambara, dinii albi sunt simbolul [Link] se apropie deci de auriu, aceasta explic asocierea celor dou culori pe drapelul Vaticanului, prin care se afirm mpria Dumnezeului cretin pe pmnt.66

Materialele colec iei Materialele utilizate pentru realizarea acestei colecii nu sunt costisitoare, i nici opulente sau stridente, ci dincolo de importana lor i de comoditatea i lejeritatea pe care trebuie s o asigure corpului uman, ele descriu piese vestimentare rafinate, dar nu prin preiozitatea lor n sine, ci prin felul n care ele se pot utiliza i conduc la rezultate i tehnici [Link] intermediul materialelor
66

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 1, pag.75-78

90

folosite am ncercat s creez libertatea unui spaiu plastic n care materialul nu este un obstacol, ci un auxiliar n drumul creativitii i susinerii tematicii [Link] cteva materiale eseniale ce au condus la realizarea acestor inute vestimentare precum n general costumul depinde de resursele naturale ale fiecrei zone, chiar dac n zilele noastre acest lucru nu mai este att de vizibil, datorit mondializrii [Link], importul i exportul de costume era foarte restrns, limitndu-se doar la articolele de [Link] locale determinau n mod decisiv confecionarea [Link] textile sunt cunoscute dintr-o perioad foarte [Link] spre sfritul secolului al XIX-lea oamenii s-au mulumit cu materialele naturale, considernd-ule suficiente pentru fabricarea hainelor [Link] aceea datorit creterii numrului de locuitori ai planetei, a fost nevoie de cutarea i inventarea unor noi materiale n domeniul [Link] rmne materialul cel mai purtat n rile n curs de dezvoltare, datorit preului sau mai sczut i datorit calitilor sale care l fac uor de ntrenut i deosebit de practice n ri cu climat [Link] de bumbac este cea mai folosit n lume, reprezentnd 75% din producia mondial a [Link] [Link] substanele fibroase, inclusive cele naturale, conin macro-molecule alungite, dispuse n [Link] n clipa n care aceast particularitate a fost cunoscut, chimitii au putut preconiza realizarea nu doar a unor textile artificiale, derivate din celuloz, ci i a unor fibre sintetice absolute noi, care s aib caliti n plus fa de fibrele [Link] mai bun procedeu de obinere a firului const n prelucrarea materialului n stare topit, el a fost pus la punct n 1939, pentru firul de nailon.n domeniul vestimentar, cele mai multe fibre sintetice utilizate sunt poliamidele, dintre care nailonul are cea mai mare rezisten la [Link] mai cunoscut polyester textil este tergalul, foarte folosit singur sau n combinaie cu lna, al crei aspect [Link] fibre provin din transformarea subproduselor petroliere.n lume, fibrele sintetice sunt mai puin folosite dect fibrele naturale, dar tendina lor este de a se extinde, ele constituind o soluie posibil pentru problemele vestimentare ale unei lumi n expansiune.67Costumul nu e att de perisabil cum pare la prima vedere, cci, pus la adpost de praf i de lumin, el se pstreaz aproape [Link] fiind obiecte de consum, hainele se pstreaz de fapt foarte [Link] sunt purtate, uzate, aruncate, transformate, mai ales n rndul claselor srace, de la care nu rmne aproape nici un [Link] numeroase sunt costumele rmase de la clasele nstrite, haine pstrate n amintirea unor mari personaje sau relicve.68Spre deosebire de fizic, unde se lucreaz cu raze de lumin descompuse de prism, sau de pictur, unde se lucreaz cu culori de ulei sau acuarele, n costum, culoarea e integrat materialelor din care aceasta e facut neputnd fi gndit abstract sau n [Link] pe care le inspir un vemnt sunt determinate n buna msur i de textura sa, de moliciunea sau rigiditatea, asprimea sau netezimea suprafeei, care mpreun cu coloritul, declaneaz reacii la nivelul tuturor simurilor: senzaii tactile, auditive, gustative i olfactive.
67

Cecilia Caragea Istoria vestimentaiei europene, Editura Teora, Bucureti, 1999, pag.21, 23, 31 Cecilia Caragea Istoria vestimentaiei europene, Editura Teora, Bucureti, 1999, pag.15

68

91

Imbracamintea din punct de vedere simbolic Imbracamintea este un simbol exterior al activitatii spirituale, forma vizibila a omului [Link] toate acestea, simbolul poate deveni un simplu semn destructor al realitatii, atunci cand vesmantul nu este decat o uniforma, fara legatura cu [Link] ne-au dat individualitatea, distinctiile , rafinamentele sociale, vesmintele au facut din noi oamenii, dar tot ele ameninta sa faca din noi niste manechine ( Carlyle ). Preferinta actuala a preotilor sau ofiterilor pentru imbracaimntea laica sau civila care ia locul sutanei sau al uniformei se explica fara indoiala printr-o anume evolutie a societatii : acest fenomen trebuie sa o punem inseamna si o desacralizare, o pierdere a intelesului [Link] haina nu mai exprima un raport symbolic cu personalitatea profunda, sacerdotala sau militara este mai bines a o lepezi sis a te integrezi in banalitatea [Link] arata apartenenta la o societate anume: cler, armata, marina, [Link] ei inseamna intru-catva renegarea acestei aparente. Ne cam pripim spunand cu nu haina face pe om sau, cum spune Zhuangzie, pe mandarin, caci si lucrul acesta isi are importanta lui vesmantul calugaresc poate avea rolul de a masca aspectul individual al trupului.[] In vechiul testament vesmantul poate semnifica si manifesta caracterul profund celui ce il poarta.[] Specific omului, caci nici un animal nu se imbraca, vesmantul este unul dintre primele indicia ale unei constiinte a goliciunii, ale unei constiinte, ale constiintei [Link] este si revelatorul anumitor aspect ale personalitatii, indeosebi al caracterului ei influentabil ( moda ) si al dorintei ei de a [Link] sau cutare a imbracamintei ( cravat, casceta, etc.) indica aparenta la un grup, atribuirea unei misiuni, a unui [Link] traditia islamica, schimbarea ritual a vesmintelor anunta trecera de la o lume la [Link], de pilda, un emir nu poarta aceleasi vesminte in tara si intr-un hotel de lux din Occident, decat atunci cand calatoreste in calitate de [Link] vesminte denota insa o schimbare si mai radical rasa calugareasca, de pila, prin care omul trece de la ordinea lumeasca la cea religioasa.69 Ilustraia de mod proiectare schite desen-ansamblul colectiei ATASEZ SCHITE PRELUCRATE Demersul pregatitor pentru realizarea colectiei poze initiale PRIMA SEDINTA FOTO Look-book / poze atmosfera/ film de moda DESCREREA NUTELOR n urma descrierilor realizate, asupra inutelor executate, am ncercat s demonstrez c am reuit prin aceast colecie vestimentar s introduc un nou concept i o nou tehnic de mbogire a hainelor prin diferite tehnici, care susin privirea vieii i a vestimentaiei ca un joc ctigat cu o atitudine potrivit.
69

Jean Chevalier i Alain Gheerbrant Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumul 3, pag. 444-447

92

Silueta linia colec iei Colecia prezentat descrie o siluet puternic, a unei femei Astfel aceast colec ie nf ieaz o siluet ce mbin sculpturalitatea formei cu grafismul liniei. Creaiile vestimentare prezentate debordeaz imaginaie i creativitate prin croiala hainelor i felul n care cteva elemente cheie ale coleciei pot conduce la naterea nenumratelor soluii vestimentare, construite cu scopul de a susine ideea de baz a coleciei i anume n acest fel creaiile vestimentare conduc spre definirea unei n toate creaiile vestimentare sunt prezente cteva elemente eseniale, cheie, ce demonstreaz faptul c se poate realiza prin resurse puine o bogie de soluii, astfel Personajul- caracterul Colecia vestimentar propus se adreseaz sezonului de primavar-var, datorit croiului i materialelor utilizate, i este prt a porter de lux, ntru-ct nu prezint nici inute vestimentare casual, dar nici un croi nalt, [Link] are un croi modern, avnd ca scop anticiparea tendinelor pentru anul 2012-2013, nfind o siluet sculptural cu ritmuri i micri grafice, promovnd o personalitate feminin puternic i echilibrat, cu o tent intelectual accentuat, i cu o vrst cuprins ntre 18-30 de [Link] vestimentare realizate sunt destinate sfritului de zi, pentru sear, pentru scen i pentru o persoan dornic s ias din banalitate printrun look nou, ieit din tipare, prin care reueste s atrag atenia asupra ei datorit inteligenei i curajului su de a aborda o frumusee aparte, i nu una [Link] colecie iese din obinuit prin aplicaiile realizate, dar i prin forme sau volum, conturnd o personalitate feminin complex, care nu rmne blocat ntr-un singur tipar, ci ncearc prin aceeai personalitate s exprime aceeai idee,dar prin mai multe metode. Accesoriile Accesoriile pot face o inut s arate excelent, sau, dimpotriv, o pot transforma ntr-un comar. Chiar i o pereche de jeansi i un pulover pot arta bine daca le asortm cu un colier drgu, o pereche de cercei, o brar, o curea i o pereche de pantofi. Aceeai inut poate fi transformat ntr-una casual dac adaugi mai puine accesorii i o pereche de nclminte [Link] persoane nu consider machiajul ca fiind un accesoriu, ns acesta poate face att de multe pentru o inut vestimentar. Astzi, gen ile i poetele
93

au forme foarte variate, iar pe lng faptul c sunt foarte utile pentru o femeie, ele ne ajut sa afim o inut casual, elegant sau clasic, n funcie de ocazie..Pantofii, ce femeie nu tie ct de importani sunt pantofii? O pereche de botine cu toc sau pereche de balerini pot schimba radical felul cum arat o inut [Link] poate fi orice ornament, o pat de culoare (earf, guler, pn la plrie), o intervenie n textura materialului (broderie, ncrustaie, aplicaie sau un obiect de podoab adugat (nfipt, prins, atrnat, agat).Prin definiie accesoriile nu sunt eseniale, indispensabile din punct de vedere funcional, dar pot avea un rol nsemnat n compoziia [Link], ele sunt prada cea mai uoar a modei care, ca un scamator, scoate din plrie lucrul la care te atepi mai [Link] de sine stttoare, accesoriile puncteaz compoziia imaginii ca nite centre vizuale, atrgnd atenia, unde e [Link], ele se plaseaz de predilecie n anumite zone ale trupului. Tineretul nu mai este sensibil la ostenta ia averii.S sperm c va deveni mereu mai sensibil la valorile [Link], costumul actual se mbogete mereu cu noi aparate, de la ceasul de mn cu calendar i sonerie, la ctile walkman-ului i la telefonul mobil conectat curent la [Link] i impune funcia, dar i schimb forma, devenind accesoriu de costum.70Astfel accesoriile sunt accente ale vestimentaiei, cu rol util sau nu, care mbogesc inuta vestimentar pozitiv sau negativ, fiind ntr-o continu evoluie i dezvoltare concomitent cu tendinele vestimentare, ns ofer posibilitatea de a transforma o imagine banal i plictisitoare, ntr-una creativ, cu doar un pic de imaginaie, ele fiind la ndemna tuturor. Pantofii nvelirea tlpii a fost probabil una din primele msuri de protecie a bipedului, care tocmai prin veminte s-a deosebit de celelalte [Link] la simpla talp prins cu sfori sau curele (sandaua), sau de la opinca din piele groas, pliat, increit i legat cu nojie, i pn la cizmele peste genunchi sau chiar la pantofii-ciorapi-pantaloni dintr-o bucat, croii din piele n Europa secolului al XV-lea, nclmintea a evoluat odat cu stilurile i modele.n Egiptul Antic, n Valea Nilului, erau suficieni un fel de lapi mpletii din papur, n Grecia muntoas, sandalele de piele erau bine legate de [Link] i-au nzestrat ostaii, care marluiau pe tot ntinsul imperiului, cu sandale cu clciul acoperit, cu sandale-cizme, nuruite pnsub genunchi, sau chiar cu bocancii Caliga, de unde i numele mpratului [Link] tbcit, supl, dar rezistent, a devenit o a doua piele a picioarelor, n special pentru [Link] mblnite ale eschimoilor au fost preluate iarna pe tot [Link] toate materialele existente au fost folosite i la nclminte, de la saboii cioplii n lemn la galoii, cizmele de cauciuc i tlpile de crep, la espadrilele din [Link] social pornea tot de la [Link] erau dui pe sus cu lectica sau n trsur i nu-i uzau nclmintea ca oamenii de [Link] ceremoniile palatelor, faraonii i puneau sandale din foaie de aur, iar regii i mpraii, pantofi uori din mtsuri sau catifele brodate cu aur, pietre i perle ( de la mpratul bizantin Justinian la regina Elisabeta a Angliei sau la regina Marie-Antoinette).Dimensiunile ncl rilor au slujit la sublinierea ierarhiei sociale, piciorul mic, delicat fiind ndeosebi un semn al [Link] era regsit de prin datorit
70

Adina Nanu Arta pe om, Editura Compania, Bucureti, 2001, pag.178

94

pantofului minuscul pe care l [Link] cea mai nemiloas a fost practicat n China Medieval, unde picioarele fetelor din familiile nobile erau bandajate strns din copilrie, ca s nu mai creasc, astfel nct la maturitate acestea deveneau nite cioturi pe care nu se putea merge fr [Link] mai puin de prejudeci ct de aspiraii estetice, Coco Chanel a lansat escarpeni bej sau gri cu piul i clciul n culori ntunecate, negre sau maron, care fac piciorul s par mai mic, soluie adoptat i de Lady [Link] mult dect att, pantofii reveleaz prin forma lor chiar i concepia despre via a purttorului. Forma pantofilor, n special a vrfului, a variat odat cu idealul de frumusee al fiecrei [Link] rotunjit, comod, a fost lit ostentativ n unele epoci, n Renatere mai era lrgit i prin [Link], alungirea siluetei a fost realizat concomitent prin nlarea i uguirea plriei, ca i prin ascuirea botului pantofilor, ca n costumele etruscilor din secolele VI-V, sau n cele ale tracogeilor de la noi.n secolul al XV-lea, n moda la Curtea burgund, care se nscria n goticul flamboaiant, ciocul nclrilor atingea 2030 cm i trebuia legat de glezn pentru a permite mersul. n secolul XX, epoca celor mai rapide i mai senzaionale schimbri a imaginii umane, i pantofii au fost supui [Link] din piele de arpe, bizon, rechin, pantofii luxoi au fost asortai cu poeta, cu cordonul i [Link] nlarea staturii s-a recurs deseori, de-a lungul timpului, la tlpi groase, ca nite postamente, sau la tocuri nalte. Tocul, etern atribut al eleganei, nu a fost permis practic dect celor care nu erau obligai s mearg pe jos, ca ranii, ci se puteau deplasa clare sau n [Link] numai femeile au purtat toucri, ci i brbaii.n secolul al XVII-lea, olandezii, cei mai moderni europeni ai timpului, nclau cizme cu toc nalt, care, ca s nu se dea peste cap, era fixat de pingea cu o a doua talp, rezultatul era un fel de toc ortopedic perforat. n ultimul deceniu al secolului XX au reaprut pantofii brbteti cu tocuri, ca o consecin logic, fireasc, a evoluiei imaginii masculine spre o mai mare libertate de expresie [Link] de excentricitate scandaloas pe care au strnit-o s-a datorat faptului c, pe ct vreme tocurile de 3-4 centimetri ale cizmelor cowboy nu ocau, pstrandu-i caracterul masculin, pantofii lansai de Jean Paul Gaultier erau tipic femini, doar cu cteva numere mai [Link] n anii 1980-1990 homosexualii au desfurat n ntreaga lume manifestri cernd drepturi legale, majoritatea brbailor s-au ferit de echivocul pantofilor cu toc.E de prevzut o evoluie mai lent i mai insidioas a tocurilor masculine spre ortopedic sau spre tocul ascuns, ca o talonet, n interiorul pantofului, aproape pe invizibil din afar i, n orice caz, spre tocul solid, cu baza lat, nu cui, total instabil, care i pentru femei constituie doar o excepie incomod de zile [Link] suprem e ns cea a poantelor balerinei, dansnd pe vrfuri, n pantofi speciali, cu bombeu din carton, cptuit cu vat,

95

care permit rsucirea de titirez i lansarea n zbor de [Link], rotilele i schiurile, de zpad i de ap, nu sunt dect prelungiri ale ncltarilor.71 n aceast colec ie vestimentar am utilizat pantofi din imitaie de piele, cu toc nalt, de 10 i 12 centimetri, [Link] acestor accesorii colecia vestimentar este completat si contureaza imaginea unui personaj feminin puternic, inteligent, cu inceredere in propiile puteri i n dobndirea unei [Link] nalt al pantofiilor contureaz un picior frumos i o atitudine seductoare, astfel inuta coleciei este susinut de aceti pantofi i ntregesc imaginea de ansamblu a temei utilizate. Machiajul i coafura n viaa zilnic fiecare om i creaz figura de care are nevoie pentru a-i juca rolul n societate, ncercnd s se apropie de idealul su de [Link] figurii umane face uz de o larg gam de mijloace artistice, sculpturale sau picturale, folosind de la creionul dermatograf pn la crme sau pudre colorate, mai luminoase sau mai [Link] este cea care d culoare dominant a machiajului, care poate fi rumen, tonic, palid, lipsit de vlag, cenuiu i trist [Link] de culoare vie pot constitui accente dintre care cel mai nsemnat e dat de rujul [Link] pentru aceast colecie vestimentar am considerat c accentul machiajului va fi pus asupra buzelor, cu un ruj ntru-ct ochii sunt acoperii de.., este clar c centrul de interes al machiajului nu va cdea asupra [Link] gurii cu ruj centreaz atenia, fcnd ca faa s par mai [Link] acest motiv, nuane nchise s-au folosit ( i se folosesc i n aceast [Link], pudra i creionul dermatograf i permit oricrei femei s-i realizeze chipul dorit.72 Prin forma i culoarea sa, prul e o component nsemnat a nfirii individuale, face parte din semnalmentele oficiale, ca i culoarea ochilor sau nlimea, fiind considerat o manifestare a forei [Link] nu e dect aparent un domeniu de joac i fantezie fr [Link] reprezint, din cele mai vechi timpuri, o component a modului de comunicare, transmind, ca i vemintele, informaii asupra locului i rolului individului n [Link] fa de ordinea social s-a manifestat de obicei prin adoptarea unor coafuri [Link] cu anul 2000 lungimea prului pare c i-a pierdut semnificaiile politice sau sociale, cci ea nu mai deosebete rangul, funcia sau [Link] cu att mai importante posibilitile expresive de natur artistic, cu ajutorul crora o figur poate deveni mai interesant i mai placut, uurnd comunicarea datelor personale.73
71

Adina Nanu Arta pe om, Editura Compania, Bucureti, 2001, pag.161-165 Adina Nanu Arta pe om, Editura Compania, Bucureti, 2001, pag.91, 92, 96 Adina Nanu Arta pe om, Editura Compania, Bucureti, 2001, pag.99 - 103

72

73

96

Pentru aceast colec ie vestimentar, coafura nu este un centru de interes, ci un aspect, care trebuie s susin unitatea i tema coleciei vestimentare, astfel ea nu va prezenta exagerri sau complexitate, ci prul, n funcie de lungimea sa este aranjat, dup cum urmeaz, prul scurt este .simboliznd o femeie cu un accent masculin mai puternic, iar prul lung va fi.., .alturi de pomeii accentuai cu o pudr, pentru a crea senzaia de concentrare a [Link] aceste elemente, femeia acestei colecii se lipsete de artificii i de un machiaj-masc, care s o fac s par ceea ce nu este, revelnd o expresie simpl, nvluit n mister i nonconformism, jucndui singurul i propiul su rol. edin a foto

ns n zilele noastre fotografia de mod a revenit, iar ilustraia de mod i desenul de mod, de cele mai multe ori, rmn nchise n atelierul designerului [Link] intermediul fotografiei de mod, mesajul publicitar este transmis mult mai uor i atrage mai mult atenia, ntru-ct fotografia de mod i-a evoluat exprimarea plastic i poate exprima un mesaj clar i concis, ori un mesaj creativ i excentric, n funcie de scopul i destinaia fotografiei executate. n edin a fotografic a acestei colecii am abordat un spaiu nchis, cu un fundal gri neutru, care s scoat inutele vestimentare n eviden, iar accentul s cad asupra [Link] ca fotografiile de mod s fie mai atrgtoare am introdus n dcor i [Link] executat la fiecare inut vestimentar nite fotografii standard de mod, n care haina s fie vizibil i evident, prin plasarea modelului n poziia fa, lateral i spate, iar apoi manechinul a adoptat o atitudine ct mai spontan i puternic, debordnd atributele acestei colecii: feminitate, inteligen i [Link] ca edina foto s aib un ritm consecvent i alert am folosit dou manechine i am realizat un set de fotografii n care cele dou personaje joac ..se lupt, gndesc sau [Link] ca fotografiile s ating scopul coleciei am utilizat un dcor luminat, neutru, minimalist, n care creaiile vestimentare transform modelele n personaje cu roluri puternice i [Link] intermediul acestor fotografii de mod am ncercat s exprim vizual conceptul i ideea acestei colecii, dar prin alegerea acestor manechine i silueta feminin adecvat, alturi de atitudinea [Link] ca edina foto s introduc echipa de lucru n atmsofera coleciei vestimentare, pe fundal am proiectat coloana sonor a acestei colecii, reprezentat printr-o melodie ritmat , melodie ce va fi utilizat i la prezentarea de mod.

97

CONCLUZ Prin realizarea acestei colecii vestimentare am ncercat s introduc un nou concept, dar s i exploatez tehnica mpletirii ce ofer preiozitate [Link] ncercat s m joc att cu mpletirea i dispunerea paspolului, panglicilor, benzilor, ct i cu volumele i formele rezultate din dispunerea materialelor n diverse [Link] colecie vestimentar a avut elemente i direcii clar trasate, dar care au condus spre o diversitate vestimentar ce contureaz o colecie vestimentar unitar i atrgtoare prin diversitatea [Link] coleca prezentat conine doar 10 inute vestimentare, aceast tem a condus la naterea mai multor idei, pe care sper c le voi dezvolta pe viitor i vor creea o continuitate a acestei [Link] ideea acestei colecii poate conduce la naterea altor idei i poate evolua i progresa n nenumrate feluri, fiind o abordare i o tem ce permite dezvoltarea a numeroase inute vestimentare. Aceast tem a fost aleas pornind de la., ..i astfel am descoperit universul fascinant al acestui joc, care a condus la definirea unei feminiti inteligente, ntru-ct n zilele noastre femeia tinde s Prin cromatica restrns i folosirea doar a ctorva materiale am ncercat s demonstrez c prin resurse puine i mijloace restrnse pot lua natere efecte estetice numeroase, care s ofere preiozitate i s nfieze pn la urm ideea c designerul este cel care transform un material i o inut n ceva valoros, iar parcursul nu trebuie s fie invers, cci orice persoan poate face lucruri frumoase din materiale scumpe, luxoase, i orice ar face de la bun nceput arat bine datorit resurselor [Link] n realizarea acestei colecii a trebuit s in cont i de costul financiar, cci n momente de criz economic, este absurd s investeti ntr-o pies vestimentar un pre pe care nici o persoan nu ar fi dispus s l acorde.

98

BBLOGRAFE

CR
Adina Nanu Cecilia Caragea Arta pe om, Editura Compania, Bucureti, 2001 Istoria vestimentaiei europene, Editura Teora, Bucureti, 1999

Dic ionarul explicative al limbii romne, Editura Academiei, 1975, Bucureti Jean Chevalier i Alain Gheerbrant 2,3 Dicionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureti, 1993, volumele 1,

Mihail Sadoveanu, Nopti de snziene. Pastele blajinilor, Editura Minerva, 1980 Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae Romulus Vulcanescu, Mitologie romna, Ed. Academiei, Bucuresti, 1985 SURSE NTERNET [Link] [Link] [Link] [Link]
99

[Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link]

ARTCOLE REVSTE revista Sky Lady, primavara 2010, pag.17

100

Vogue Italy February 2010 Elle Romania Bazaar America

NU UITA!!!

In primul rand structura pe capitole. Abordarea-argumentatia-bibliografia-documentarea vizuala generaladocumentarea din moda,etc

Floarea de sanziene Traditii si credinte Referinte literare Tudor Pamfile, Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu Culoarea anului 2012 - galbenul Mai multe nivele apa/pamant/aer/cer/soare Jocul ielelor continuarea jocul de sah Elemente cheie- structuri Tendinte lumea oceanica, vegetala Zona de laborator Atmosfera - Surse de inspiratie principia/idei/fenomene/plante Refrinte- moda/arta/muzica/cultura/tip de atitudine Anexe-lucruri neimportante Contextul contemporan
101

Viziunea ampla gradatia proportiilorc/ritmuri Reinterpretarea textelor citite - Poveste motivatie personala - Sanziene versus iele

102