Sisteme de productie

(CIM, PPC - Planning Production Control (Planificarea si Urmarirea Productiei);CAD - Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator);CAE - Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator);CAPP - Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator);CAM - Computer Aided Manufacturing re}(Fabricatia Asistata de Calculator);CAP - Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator);CAQ - Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator);CAS - Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator)) cele mai importante resurse economice, chiar daca nu se arata nicaieri in inventarele vreunei companii, el ramane, efectiv, o resursa ascunsa. Noile cunostinte grabesc lucrurile, ne conduc spre o economie de timp-real, instantanee si substituie consumul de timp.

La ora actuala, pe plan mondial, concurenta impune realizarea de produse noi in timp foarte scurt. Asa cum timpul -unul dintre micsorand timpul dintre cererea produsului si livrarea lui pe piata.

Evolutia dinamica a societatii romanesti a determinat schimbari majore si in obiectivele economiei. Economia de piata, cu rigorile si exigentele ei, face necesara acum, mai mult ca oricand, trecerea de la cantitate la calitate, iar accentul trebuie pus pe abordarea domeniilor de varf ale stiintei, pe tehnologia avansata si pe metodele manageriale eficiente. Metodele si mijloacele de productie ale industriei mecanice sunt bulversate de prezenta calculatoarelor, robotilor, automatelor programabile, comenzilor numerice etc. Dupa aparitia masinilorunelte cu comanda numerica, evolutiile au fost in principal marcate de dezvoltarea intr-un ritm accelerat a tehnicii de calcul, centrelor de prelucrare, tehnologiilor de grup, sistemelor DNC, senzorilor, tehnicilor de modelare geometrica si procesare grafica a datelor, simularii, sistemelor CAD/CAM, sistemelor si tehnicilor de diagnosticare, limbajelor de programare de inalt nivel, inteligentei artificiale.

Fabricatia integrata cu calculatorul e o versiune automatizata a procesului general de fabricatie, in care fiecare functie e inlocuita printr-un set de tehnologii automatizate. In plus, mecanismele traditionale de integrare a comunicarii orale si scrise sunt inlocuite prin tehnologie numerica. Prin CIM, cele trei functii principale - conceptia produsului si a procesului de fabricatie, planificarea si urmarirea productiei, fabricatia propriu-zisa - sunt inlocuite prin sase zone functionale: conceptia asistata de calculator, tehnologia de grup, sistemele de planificare si urmarire a fabricatiei, manipularea automata a materialelor, fabricatia asistata de calculator si robotica.

La conceperea si implementarea unui sistem integrat de productie, principalele demersuri sunt: cel de integrare a echipamentelor si cel de integrare a datelor.

Cerintele actuale ale productiei Organizarea unei intreprinderi depinde in mod esential de importanta sa si de tipurile de produse fabricate. Se poate considera ca resursele unei intreprinderi sunt organizate dupa o structura determinata de functiile sale. Cele cinci functii principale ale intreprinderii sunt: o functia marketing, al carui rol de a percepe nevoile pietii; o functia productie, regrupeaza conceptia si realizarea cererilor clientelei in conditiile impuse de obiectivele intreprinderii; o functia distributie, asigura difuzarea produsului finit; o functia financiara, prive optimizarea resurselor financiare ale intreprinderii; o functia personal, prive gestiunea personalului necesar la bunul mers al intreprinderii.

Ace functii pot fi repartizate in servicii independente marilor intreprinderi, regrupate in cateva servicii pt. intreprinderile mijlocii sau centralizate in acelasi serviciu pt. intreprinderile mici.(CIM, PPC -

Planning Production Control (Planificarea si Urmarirea Productiei);CAD - Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator);CAE - Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator);CAPP - Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator);CAM - Computer Aided Manufacturing (Fabricatia Asistata de Calculator);CAP - Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator);CAQ - Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator);CAS - Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator)) PPC - Planning Production Control (Planificarea si Urmarirea Productiei);CAD - Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator);CAE - Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator);CAPP - Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator);CAM - Computer Aided Manufacturing (Fabricatia Asistata de Calculator);CAP - Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator);CAQ - Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator);CAS - Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator)

Functia productie poate fi considerata principala functie a unei intreprinderi, ea constand in a produce, la timpul dorit, in cantitatile cerute de catre clienti, la cost si calitate determinate, realizand optimizarea resurselor intreprinderii in asa fel incat sa se asigure perenitatea, dezvoltarea si competitivitatea sa.(CIM, PPC - Planning Production Control (Planificarea si Urmarirea Productiei);CAD Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator);CAE - Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator);CAPP - Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator);CAM - Computer Aided Manufacturing (Fabricatia Asistata de Calculator);CAP - Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator);CAQ Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator);CAS - Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator))

In ciclul de viata al unui produs, etapele de conceptie si industrializare au o mare responsabilitate, influentand costurile, calitatea si termenele de realizare.(CIM, PPC - Planning Production Control (Planificarea si Urmarirea Productiei);CAD - Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator);CAE - Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator);CAPP - Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator);CAM - Computer Aided Manufacturing (Fabricatia Asistata de Calculator);CAP - Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator);CAQ - Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator);CAS Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator))

Pe parcursul creatiei unui produs, cea mai mare parte din intreprinderile manufacturiere aplica un demers liniar. Acest demers a fost impus de modul de organizare al intreprinderii si de fluxul de informatii intre diferitele servicii. In vederea parcurgerii etapelor ciclului de viata al produsului urmeaza sa intervina in mod succesiv un numar mare de persoane: o specialistii in marketing definesc caietul de sarcini al produsului; o inginerul de conceptie va crea o solutie tehnica; o desenatorul o va reprezenta; o designerul, va ajusta formele in mod etic; o inginerul de calcul va dimensiona elementele trebuie sa garanteze un anumit comportament in functionare sau o anumita durata de viata a produsului; o inginerul de metode va alege procedeele de obtinere a pieselor si va studia procesele de fabricatie; o muncitorii din atelier urmeaza sa realizeze produsul; o echipa de incercari va accepta sau va respinge produsul, dupa verificarea conformitatii cu caietul de sarcini; o agentul de vanzare va comercializa produsul; o echipa de mentenanta va urmari produsul pe parcursul utilizarii sale.

Aceasta viziune traditionala, mostenire a taylorismului, calificata, in general, ca secventiala, tinand cont de anclansarea cronologica a activitatilor. Ea are meritul de a defini o ordine necesara in parcurgerea ciclului de viata al unui produs, a proceselor sale, precum si stabilirea clara a responsabilitatilor. Dar, diviziunea muncii intre diferite servicii, cat si in interiorul acestora determina o specializare ingusta a personalului si regruparea dupa criteriul sarcinilor de indeplinit.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

O intreprindere dornica sa pastreze sau sa castige segmente de piata, o solutie posibila o constituie 'spargerea' demersului liniar si secvential, de la conceptie pana la productie, incercand realizarea unei suprapuneri partiale sau paralelizare a unor activitati ale ciclului de viata, ceea ce aduce un castig de timp si reduce termenele de lansare si de punere in distributie ale produsului.(CIM,PPC - Planning Production Control (Planificarea si Urmarirea Productiei);CAD - Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator);CAE - Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator);CAPP - Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator);CAM - Computer Aided Manufacturing (Fabricatia Asistata de Calculator);CAP - Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator);CAQ - Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator);CAS - Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator))

Acest mod de organizare bazat pe ingineria simultana (concurenta) contribuie in mod decisiv la crerea reactivitatii intreprinderii. Productia de bunuri materiale a cunoscut in timp o continua evolutie. Crerea productivitatii muncii a determinat trecerea de la o industrie de tip artizanal, in care rolul hotarator il detine munca manuala, la una de tip manufacturier, caracterizata atat de munca manuala cat si de o subdiviziune a muncii. (CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

In productia de serie mica si mijlocie, imbunatatirea tehnologiilor si crerea performantelor masinilorunelte nu pot, singure, conduce la crerea eficientei functionarii sistemului industrial. Rezerve mari de rationalizare se afla in domeniul automatizarii si conducerii, acea avind rolul sa asigure sincronizarea multitudinii de activitati diferite, specifice acestui tip de productie.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

Crerea flexibilitatii fabricatiei implica combinatii noi de informatii legate de valorificarea resurselor, care sa puna in evidenta analogiile din structura sarcinii de productie cat si din structura capacitatii de productie. Flexibilitatea e calitatea unui sistem tehnologic de a se adapta la sarcini de productie diferite, atat din punctul de vedere al formei si dimensiunilor produsului, cat si din punctul de vedere al operatiilor tehnologice care trebuie efectuate pt. producerea lui.

Una din premisele fundamentale ale aplicarii in conditii optime a tehnologiilor flexibile tocmai capacitatea de a face sa devina transparente spectre largi de produse si de activitati asemanatoare, ceea ce creaza posibilitatea de a trece la normalizarea, standardizarea si organizarea optimala a fabricatiei.

Aplicarea in practica a fabricatiei flexibile a intampinat destule greutati, piedici, din acea rezultand concluzia ca notiunea de flexibilitate nu inseamna numai optimizarea sistemului tehnologic sub aspectul economiei de resurse materiale si umane, ci o evaluare legata de dinamismul sistemului, de

capacitatea lui de a se adapta atunci cand intervin factori noi.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS) Factorii externi ce pot interveni in modificarea unui sistem de fabricatie, necesitand adaptarea lui la conditiile nou create ar putea fi: o cerintele pietii; o modificarea sarcinii de productie (a reperelor puse in fabricatie, a cantitatii si calitatii lor); o uzura fizica si morala a masinilor-unelte aflate in dotare; o uzura morala a procedeelor tehnologice de fabricatie.

Stadiul si tendintele de dezvoltare a sistemelor de productie. Sistemul integrat de productie - CIM O solutie prin care se poate ameliora competitivitatea consta in a face intreprinderea sa evolueze spre conceptul de sistem integrat de productie (CIM). Acest mod de organizare industriala s-a dezvoltat in Japonia cu scopul de a cre reactivitatea intreprinderii si flexibilitatea fabricatiei. Demersul poate fi definit ca un proces de simplificare, urmat de unificarea intreprinderii prin automatizare si integrare. Simplificarea consta in suprimarea oricarei activitati inutile sau redondante, care nu adauga valoare produsului. Este vorba de a reconsidera fluxurile in intreprindere, in scopul de a simplifica metoda de gestiune a productiei si a reduce termenele de fabricatie, timpii de schimbare a echipamentelor, marimea loturilor lansate in fabricatie, productia in curs, stocurile, costurile indirecte de transport si magazinare, procedurile etc.(CIM-Sistemul integrat de productie, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

Se poate afirma ca fluxul informational - un factor determinant in caracterizarea conceptului CIM, calitatea, intensitatea si viteza acestuia avand implicatii hotaratoare asupra produselor realizate. Tehnologiile informationale sunt un complex de discipline interconectate pt. constituirea intreprinderilor integrate, avand la baza sisteme de baze de date distribuite, unificate si standardizate.

Tehnica de calcul necesara sistemului integrat de productie reprezinta complexul software/hardware/comunicatii capabil, pe baza unor algoritmi implementati, sa realizeze conducerea optimala, in timp real, a fabricatiei, figura 1.2. Sistemul integrat de productie (CIM) reune sub cupola sa un manunchi de subsisteme de sine statatoare dezvoltate ca urmare a utilizarii informaticii in activitatile ciclului de viata ale produsului: conceptie, planificare, fabricatie, control, mentenanta.

Conceptul CIM cuprinde in principal: o PPC - Planning Production Control (Planificarea si Urmarirea Productiei); o CAD - Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator); o CAE - Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator); o CAPP - Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator); o CAM - Computer Aided Manufacturing (Fabricatia Asistata de Calculator); o CAP - Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator); o CAQ - Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator); o CAS - Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator).

Componentele principale ale sistemului CIM sunt: PPC - Production Planning Control (Planificarea si Urmarirea Productiei) - un domeniu clasic de aplicatie pt. procesarea electronica a datelor legate de intregul proces de productie. Termenul de PPC e folosit pt. a descrie modul de folosire a sistemelor informatice , planificarea, urmarirea si

monitorizarea proceselor ciclului de viata al produsului, de la faza de preluare a datelor (comenzii) pana la expedierea produselor, tinand cont, in acelasi timp, de aspectele legate de calitate, date de livrare si capacitate.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS) Sistemele PPC sunt destinate sa satisfaca urmatoarele obiective operationale: 1. imbunatatirea cunoasterii datelor de livrare; 2. perfectionarea livrarii informatiilor (in fluxul informational 3. reducerea termenelor de livrare; 4. reducerea nivelurilor de stocuri in timp, cu pastrarea nivelurilor de disponibilitati in materiale si componente.

CIM Fisierele de informatii formeaza baza sistemului PPC, alcatuita din prelucrarea comenzii, circulatia materialelor, directive de productie si fisiere directoare: o fisierul director al clientului, necesar in vanzari, contabilitate si prelucrarea comenzii. El poate fi utilizat de asemenea la planificarea vanzarilor si la a directa promovare a vanzarilor. o fisierul director al produsului, solicitat in principal la fabricatie si la optimizarea materialelor necesare. o fisierul comenzii curente, utilizat la comenzile clientului. (CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS) Pentru optimizarea materialelor sunt necesare, in general, urmatoarele fisiere: fisierul director al materialelor, fisierul resurselor materiale, fisierul structurii listelor de piese, fisierul director al furnizorilor, fisierul comenzii de cumparare curent. In sfera PPC s-au dezvoltat diferite metode de planificare a productiei, dintre care se pot aminti: MRP, PERT, Kanban. Sistemele de operare compatibile sau unificate si programele sursa solicitate pt. subsistemul PPC nu sunt inca disponibile la extensia necesara.

CAD - Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator) - termenul utilizat pt. folosirea mijloacelor informatice in conceptia produselor. Prezentat mecanismul general de conceptie si proiectare, distingindu-se si locul unde intervine inteligenta artificiala. Rolul conceptiei constructive asistate de calculator -acela ca pornind de la cerintele functionale, etice si constructive sa fie determinate, cu ajutorul calculatorului, proprietatile de forma, de material si de calitate ale obiectului.

Procesul de conceptie e considerat ca o activitate bazata pe inductie, deductie, intuitie, experienta si creativitate. Prin intermediul mijloacelor informatice e posibil sa se transfere progresiv experienta, deductia si inductia de la inginerul de conceptie la sistemul CAD, aceasta devenind un sistem inteligent.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS) Un sistem CAD presupune dialogul permanent, prin intermediul monitorului de conceptie, intre baza de date tehnice si baza de date generale, pe de o parte, si baza de algoritmi, pe de alta parte. Fiind sistem om-masina, sistemul CAD se bazeaza pe capacitatea creativ-inteligenta a omului si pe puterea de calcul a calculatorului, acesta posedand rapiditate in functionare, precum si o capacitate superioara de stocare si regasire a informatiilor.

Sistemele CAD reprezinta deci integrarea metodelor stiintei calculatoarelor si a celor ingineresti, cuprinzind: baze de date, banci de metode fundamentale si algoritmi, sisteme de comunicatie, sisteme de grafica, programe de aplicatie. Un sistem CAD trebuie sa aiba capacitate de decizie care sa includa asignarea cerintelor de proiectare si a specificatiilor de proiectare. Ace caracteristici includ prelucrarea limbajului natural, transformarea si rafinarea prin chestionarea utilizatorului (interactiv) asupra gradului de detaliere a proiectarii.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

Un sistem inteligent destinat conceptiei asistate de calculator va trebui sa prezinte capacitate de arhivare, intr-o logica simbolica accesibila utilizatorului sa-i permita sa formuleze expresiile sale despre cunostintele de proiectare si sa acceseze calculatorul in sensul reprezentarii corespunzatoare a acestora .

Crearea unui sistem CAD presupune integrarea informatiilor negeometrice si tehnico-administrative cu informatiile geometrice, intr-o baza de date si cunostinte, incorporand deci "realitatea" oricarui produs conceput. Trecerea de la geometria analitica clasica, euclidiana, la geometria axionometrica, care se preteaza la interfete logice asupra multor proprietati abstracte ale entitatilor geometrice poate constitui solutia de integrare a celor trei tipuri de informatii.

Astfel, a aparut necesitatea de a dezvolta sisteme CAD mai inteligente, in domeniul modelarii grafice si geometrice.

CAE - Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator) - subsistemul destinat optimizarii si calculelor ingineresti cu ajutorul mijloacelor electronice de calcul. CAE se ocupa cu analiza si evaluarea proiectelor utilizand tehnici asistate de calculator pt. a calcula parametri operationali, functionali si de fabricatie ai produsului. In cadrul procesului de proiectare, CAE isi gase locul la nivelul etapelor de sinteza, analiza si evaluare si are de asemenea un loc bine determinat in cadrul conceptului de inginerie simultana.

La nivel de sinteza a solutiilor, principala activitate a CAE - concentrata pe tehnologicitatea produsului: la nivel de analiza si evaluare, CAE e utilizat pt. analiza calitatii proiectului produsului. Pe baza informatiilor CAE, proiectul produsului e iterat prin primii pasi ai procesului de proiectare pana in momentul in care e gasita solutia optima.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS) CAE in etapa de sinteza presupune realizarea urmatoarelor activitati: Schitele de principiu rezultate din etapa de conceptie sunt dezvoltate in etapa de sinteza, prin adaugarea detaliilor geometrice si remodelarea produsului prin aplicarea conditiilor dictate de tehnologicitate: o din punct de vedere a procesului de fabricatie: 1. 2. 3. 4. rationalizarea constructiei si a schemei cinematice; unificarea constructiva; masa si consumul de material; concordanta formei constructive cu particularitatile metodelor si proceselor de fabricatie. din punct de vedere a tehnologiei de asamblare: conditii de manipulare; conditii de asamblare; conditii privind schema de montaj.

o
1. 2. 3.

Procedurile utilizate in scopul realizarii unor produse cu o tehnologicitate cat mai ridicata au fost inglobate sub terminologia DFMA - Design for Manufacturing and Assembly. Calculele efectuate se refera la timpul de asamblare, costul produsului si o limita teoretica a numarului minim de piese. In plus, sunt evaluate diferite variante de materiale si procese de fabricatie. Cu ajutorul acestor programe proiectantul introduce specificatiile pt. un anumit proiect, iar programul ofera o analiza cantitativa a alternativelor de proiectare.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

CAE in etapa de analiza presupune: 1. Datele si informatiile utilizate ca intrari pt. programul CAE sunt sub forma desenelor create in CAD. Fisierul cu informatii geometrice produs in CAD - utilizat de programul CAE pt. obtinerea informatiilor necesare analizei. 2. Aplicatiile CAE in etapa de analiza a proiectarii au loc in doua mari domenii: analiza cu metoda elementelor finite si analiza proprietatilor de masa (structura). 3. Analiza prin metoda elementelor finite - o tehnica numerica utilizata pt. analizarea si studierea performantei functionale a unei structuri prin divizarea obiectului intr-un numar mic de blocuri numite elemente finite. 4. Analiza proprietatilor de masa se refera la posibilitatea realizarii de calcule ingineresti. Cele mai comune aplicatii CAE au posibilitatea calcularii ariei sau volumului, iar cele mai complexe realizeaza calculul centrelor de greutate, momentelor de inertie. Parametrii complexi sunt importanti pt. analiza geometriei reperelors aflate in miscare de translatie sau de rotatie.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

CAE in etapa de evaluare presupune: 1. Procesul de analiza al proiectului ofera informatii ample cu privire la diferitele alternative de proiectare. Examinarea acestor informatii pt. a determina gradul de corespondenta intre proiectul real si obiectivele si specificatiile de proiectare initiale e una dintre componentele procesului de evaluare. Una dintre activitatile CAE realizata in mod traditional in etapa de evaluare a proiectului e construirea si testarea prototipului utilizand programe concepute in acest scop. Tehnicile de prototipare rapida/virtuala tind sa inlocuiasca actualmente tehnicile clasice de evaluare.

CAPP - Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator) - subsistemul destinat realizarii urmatoarelor categorii de activitati: o selectarea operatiilor de prelucrare; o determinarea secventei operatiilor de prelucrare; o selectarea (alegerea) utilajului tehnologic; o alegerea sculelor aschietoare; o determinarea necesarului de dispozitive de prindere a piesei; o proiectarea schemelor de prindere si a dispozitivelor; o stabilirea conditiilor de aschiere.

Tendinta ca sistemele CAPP sa inglobeze tot mai multe elemente de inteligenta artificiala, urmarinduse atat interpretarea automata a desenelor si metodelor de proiectare, dar si detalierea planului de operatii, a modalitatilor optime de prindere a piesei, analizarea economica a proceselor, precum si generarea traiectoriilor optime de aschiere. Utilizarea sistemelor CAPP prezinta urmatoarele avantaje: 1. reducerea cerintele de experienta ale tehnologului; 2. reducerea timpul de conceptie a proceselor de fabricatie; 3. reducerea costurilor, atat in proiectarea proceselor, cat si in realizarea acestora; 4. elaborarea proceselor de fabricatie in mod minutios si consistent; 5. crerea productivitatii.

CAM - Computer Aided Manufacturing (Fabricatia Asistata de Calculator) - un termen care nu are o consistenta clara. Unii folosesc termenul pt. a defini prelucrarea asistata de calculator, altii includ in

CAM functiile de control ale productiei. Cel mai adesea, CAM desemneaza asistarea cu calculatorul a procesului de fabricatie. In esenta sa, aceasta presupune elaborarea programelor NC, a tehnologiilor de prelucrare si de montaj.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS) Functiile sistemului CAM sunt: o comanda fabricatiei si a atelierelor de fabricatie; o comanda posturilor de lucru; comanda fluxurilor de materiale; o comanda magaziilor si a transportului; o comanda procesului de prelucrare , necesita baze de date care contin informatii despre: 1. 2. 3. 4. 5. 6. contracte de fabricatie; capacitati de productie; fluxuri de materiale; mijloace de productie; situatia magaziilor si a transportului; contracte de service.

In cadrul sistemului CAM un loc aparte il ocupa FMS - Flexible Manufacturing System (Sistemul Flexibil de Fabricatie). Acesta se define diferit de la o tara la alta, dar in esenta e o unitate de productie capabila de a fabrica o gama (familie) de produse discrete cu o interventie manuala minima. El cuprinde posturi de lucru echipate cu capacitati de productie (masini-unelte cu comanda numerica sau alte utilaje de asamblare sau tratament) legate printr-un sistem de manipulare a materialelor, in scopul deplasarii pieselor de la un post de lucru la altul, functionind ca un sistem integrat cu comanda complet programabila.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

Din punct de vedere al domeniilor de utilizare a FMS si a raspandirii acestora, se observa suprematia Japoniei. Aparitia si dezvoltarea sistemelor flexibile de prelucrare, asamblare, turnare, sudare au constituit un real sprijin in dezvoltarea sistemelor CIM . Dintre acea, evolutia cea mai rapida au avut-o sistemele flexibile de prelucrare. Aceasta tendinta s-a remarcat inca de la inceputul utilizarii masinilor cu comanda numerica, incluzand dezvoltarea sistemelor DNC pana la o treapta superioara de automatizare a FMS si incorporarea acestora in CIM.

Fiind sisteme inalt automatizate, sistemele flexibile de fabricatie, indiferent de natura proceselor comandate, sunt conduse de calculatoare. In scopul imbunatatirii modului de functionare, pt. a le mari gradul de flexibilitate si in acelasi timp productivitatea, ace sisteme necesita structuri software tot mai evoluate, utilizand din ce in ce mai mult elemente de inteligenta artificiala.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

Atat componentele hardware cat si componentele software ale unui sistem flexibil de fabricatie pot fi separate in blocuri functionale, FMS putand fi privit ca un ansamblu integrat de masini cu comanda numerica deservite de un sistem automatizat de manipulare, transport si depozitare a semifabricatelor, pieselor finite, sculelor si dispozitivelor, prevazut cu mijloace automatizate de masurare si testare, capabil sa realizeze sub comanda calculatorului fabricarea simultana sau succesiva a unor piese de tip diferit apartinand unei anumite familii, in conditii de interventie minima a operatorului uman si cu timpi de reglare redusi.

CAP- Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator) - un subsistem al CIM unde se realizeaza planificarea asistata a proceselor de fabricatie, unde are loc pregatirea, proiectarea si coordonarea proceselor tehnologice.

O data cu aparitia calculatorului, metodele de planificare a productiei, bazate pe algoritmi matematici au putut deveni operative.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

In dezvoltarea unor metode moderne de planificare a productiei s-a pornit de la criteriile de optimizare abordate, criterii care vizau: reducerea timpului si a costurilor de productie, amortizarea investitiilor, circulatia minima a semifabricatelor si reducerea stocurilor, maximizarea productiei etc. Indiferent de metoda folosita, un sistem CAP realizeaza urmatoarele categorii de functii: 1. planificarea resurselor de fabricatie; 2. distribuirea resurselor planificate; 3. simularea si optimizarea resurselor planificate; 4. monitorizarea proceselor tehnologice de fabricatie.

Ace functii sunt posibil de realizat datorita unei colectii de structuri de date de sistem care devin operabile printr-un sistem de decizie si un sistem grafic.

Experienta a demonstrat ca planificarea e cu atat mai bine realizata cu cat tine cont de mai multe resurse si e structurata pe doua niveluri: nivelul planificarii pe termen lung si cel al planificarii zilnice. Piata deschisa, ciclul de viata scurt al produselor si intensificarea concurentei reclama utilizarea sistemelor informatice pt. planificarea si urmarirea procesului de productie.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS) In pregatirea si desfasurarea activitatilor din sistemul CAP un rol important il are EDP -Electronic Data Processing (Prelucrarea Automata a Datelor). In domeniul planificarii exista destul de mari rezerve expuse rationalizarii, rezerve care au evidentiat ca numai dupa investitii semnificative, mai mult de 80% din costurile pt. comenzi si energie au fost recuperate in faza de pregatire si planificare a productiei. CAP e un termen ce indica suportul EDP pt. planificarea muncii.

CAQ - Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator) reprezinta o importanta componenta CIM. Calitatea constituie o notiune complexa care are in vedere, pe de o parte, proprietatile intrinseci ale produsului de a satisface la un anumit nivel o necesitate oarecare, iar pe de alta parte, aspectele legate de conceptia si fabricatia produsului. Calitatea nu se aduga dupa realizarea produsului, ci se creaza odata cu el.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS) Obiectivele strategice ale CAQ sunt urmatoarele: o mentinerea si promovarea capacitatii (potentialului) pt. calitate; o reducerea riscului slabei calitati; o actiuni preventive pt. a preveni garantia produsului; o transparenta si actualitatea activitatii de calitate; o reactii mai rapide la probleme de calitate. Obiectivele operationale ale CAQ sunt: o rationalizarea procedurilor de inspectare si testare; o reducerea timpului inactiv si a timpului de trecere intre punctele de inspectare; o inlaturarea costurilor cu documentatia; o reducerea retusurilor si a rebuturilor; o utilizarea maxima a echipamentului de inspectare si testare; o colectarea sistematica si regulata a datelor; o inspectarea tehnologica eficienta si oportuna; o inlantuirea directa de la sistemele CAQ la toate locurile individuale in cadrul intreprinderii; o inlantuirea on-line intre masini si sistemele CAQ proprii pt. localizarea si eliminarea erorii; o folosirea bazelor de date al caror continut e relevant pt. calitate.

Sistemele CAQ au urmatoarele caracteristici conceptuale comune: 1. conceptul de nivel (nivelul planificarii, nivelul controlului si nivelul prelucrarii)reglementeaza responsabilitatile si metodele de acces; 2. conceptul de informatie ce se desprinde din diferitele tipuri de informatii (informatia de trasare a directivelor, informatia actuala, informatia rezultanta, reguli); 3. conceptul de comanda desemneaza comenzile care urmeaza a fi inspectate si al caror progres poate fi controlat si planificat; 4. conceptul de colectare a datei furnizeaza calculatorului suportul pt. colectarea datei referitoare la calitate; 5. conceptul modular al softului; 6. conceptul de baza de date asigura ca datele referitoare la calitate sa fie stocate pe termen 7. lung.

Toate ace concepte ale CAQ sunt regasite in toate sferele de activitate ale unui sistem integrat de productie, adica in sfera controlului fabricatiei, in asamblare, in controlul final al produselor, planificarea mentenantei etc. Un sistem de calitate poate fi descris prin trei subsisteme : 1. subsistemul de decizie a calitatii, al carui scop e sa controleze calitatea produsului; 2. subsistemul de informatie a calitatii alimenteaza subsistemul de decizie cu informatii; 3. subsistemul fizic indepline activitati de inspectie a calitatii, folosind resursele tehnice si umane. CAS - Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator) se refera la mentenanta produsului si a sistemului sau de fabricatie. Mentenanta - ansamblul activitatilor care permit mentinerea sau readucerea unui bun intr-o stare specificata sau in conditii date de siguranta de functionare, in vederea indeplinirii unei functii stabilite. Ace activitati sunt o combinatie de actiuni tehnice, administrative si de management.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS) In raport cu politica de mentenanta privind momentul de interventie se disting in principal: o mentenanta preventiva, efectuata pe baza de criterii predeterminate, in intentia de reducere a probabilitatii de defectare a unui bun sau a degradarii unui serviciu. o mentenanta corectiva, efectuata dupa defectare. Numita si mentenanta curativa. Timpul consacrat acei mentenante afecteaza direct disponibilitatea masinilor si timpii de productie.

Un rol aparte il ocupa gestiunea mentenantei cu ajutorul mijloacelor electronice de calcul, precum si vizualizarea functiei mentenantei intreprinderii. Atunci cand se vorbe despre CIM, cuvantul cheie e integrarea. Nevoia de integrare s-a dezvoltat ca raspuns la un set de probleme specifice ce s-au ridicat ca rezultat al procesului de automatizare a productiei. Ace probleme au fost subliniate intr-un studiu special facut pt. programul ICAM (SUA), studiu ce a evidentiat problemele cu care erau confruntate firmele ce au trecut la automatizare, si anume: o utilizatorii nu pot controla informatia; o schimbarea prea costisitoare; o sistemele nu sunt integrate; o calitatea datelor saraca; o schimbarea sistemelor dureaza prea mult.

CIM - o vasta intreprindere de procese de conducere pt. automatizare industriala. El apare ca un program special sub care proiectele de automatizare industriala sunt planificate, executate si integrate. CIM creaza legaturi sistemice eficiente intre diferitele compartimente izolate care vor influenta calitatea procesului de fabricatie. Reteaua e realizata prin fluxul informational ce integreaza toate componentele CIM, flux ce se constituie ca factor determinant al integrarii subsistemelor CIM. Deoarece integrarea datelor e esenta CIM, cheia aplicarii sale pe scara larga va fi rafinarea si

standardizarea limbajelor de programare care asigura legaturile.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

Fiecare tehnologie CIM e o unealta puternica, doar cand legata la o baza de date comuna, puterea fiecarei tehnologii cre geometric. Ceea ce face ca functiile CIM sa-si arate eficienta e fluxul informational ce leaga toate componentele CIM.

Ideea reunirii cunostintelor intr-o baza de date unitara la care sa aiba acces toti cei care concura la realizarea unui produs e des intalnita in literatura de specialitate, constituind principiul ingineriei simultane (concurente).

In ultimii ani se discuta de integrarea CAD/CAM, fara a se preciza insa pozitia CAPP. Daca se va analiza riguros procesul CAD/CAM se va constata ca acesta presupune in mod inevitabil etapa intermediara CAPP, putandu-se spune ca, de fapt, e vorba de un proces CAD/CAPP/CAM.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

Modulele CIM reprezinta punctul de plecare pt. dezvoltarea sistemului CIM. Unele firme produc elemente ale FMS (MUCN, roboti, unitati de conducere, automate programabile, sisteme de transport si depozitare, software etc.) in timp ce alte intreprinderi sunt beneficiari ale acestor elemente si sunt interesate in crearea sistemului CIM, pe baza modelelor de referinta. CIM nu e un produs care se cumpara pe piata, ci un concept strategic de dezvoltare al intreprinderii.

Cu toate ca scopurile vizate de sistemul CIM sunt in concordanta cu scopurile potentialilor utilizatori, exista retineri, mai ales la nivelul intreprinderilor mijlocii. Aceasta se datoreaza faptului ca e dificil sa se cunoasca modul cum se pot evalua riscurile si avantajele, stiind ca CIM reprezinta un mod de gandire pt. rezolvarea problemelor, iar implementarea cu succes se poate face doar in conditiile unei individualizari. Experienta acumulata in conceperea si implementarea variantelor CIM arata ca o dezvoltare sistematica are aplicabilitate mai ales an cazul intreprinderilor mijlocii. Se poate prezenta un model procedural generic, pt. implementarea sistemelor CIM. Etapele modelului de implementare sunt desfasurate pe cinci niveluri distincte: analizarea situatiei curente, conceperea planului, proiectarea, implementarea, instalarea.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

Principala sarcina in analizarea situatiei curente e separarea si ordonarea informatiilor operationale. Rezultatele se inregistreaza intr-un raport de analiza, raport ce va permite identificarea variantelor de organizare ale procesului.

In conceperea planului, propunerile de solutii identificate in faza precedenta sunt conturate definitiv. Faza de proiectare formuleaza subfunctiile definite, aparand astfel arhitectura tehnica. Dupa definirea completa a subfunctiilor si interfetelor se poate trece la implementare. Odata ce sistemul a fost integrat in procesul operational se incheie metodologia.

Aplicarea conceptului CIM intr-o intreprindere conduce la: 1. crerea competentei tehnologice, prin realizarea unor produse de conceptie imbunatatite la pret mai redus, imbunatatirea calitatii produselor, deci in mod implicit, imbunatatirea imaginii

2.

intreprinderii, imbunatatirea logisticii, prin reducerea depozitelor intermediare, a productiei neterminate, deci si a costurilor legate de acea, perfectionarea profesionala a angajatilor, satisfactii mai mari in munca, crearea unor locuri de munca necesitand calificare superioara: (CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS) crerea competentei organizatorice, care se traduce prin scurtarea timpului in care un produs parcurge toate fazele productiei si, prin aceasta scaderea costurilor, crerea flexibilitatii, crerea volumului vanzarilor si a serviciilor, avand drept efect posibilitatea de creare a unor noi produse, sanse de dezvoltare, crerea lichiditatilor financiare disponibile prin diminuarea cerintelor de mijloace si crerea vitezei de circulatie a capitalului.

Patru factori-cheie de management vor determina in final viteza de implementare si odata cu ea succesul unei intreprinderi: o articularea unei strategii CIM care recunoaste impactul CIM asupra competitivitatii generale a intreprinderii, nu doar asupra implicatiilor financiare pe termen scurt. Aceasta inseamna ca, intreprinderea trebuie sa determine exact cum va concura (superioritatea ei relativ la pret, calitate, flexibilitate) si cum CIM poate contribui in mod specific la competitivitate; o necesitatea planificarii la nivel de intreprindere, implicand toate functiile de afaceri. Cea mai buna cale de a planifica pt. CIM e de obicei printr-o forta operationala multidisciplinara, cu implicarea directa a top managementului:; o recunoasterea ca structura administrativa si sarcinile fortei de munca trebuie a fi schimbate pt. a beneficia din plin de capabilitatea sistemului CIM.

CIM e atat o noua filozofie cat si o tehnologie noua care darama barierele departamentale si necesita aptitudini de munca noi. Este binecunoscut faptul ca o cerinta esentiala pt. folosirea eficienta a CIM e interactiunea stransa intre inginerie si fabricatie rezultand structuri de echipa. De asemenea sunt necesare tipuri similare de grupari sau noi forme de legaturi organizationale intre marketing, inginerie si fabricatie. Sarcinile fortei de munca devin evident mai legate de computer necesitand aptitudini de procesare a informatiilor mai curand decat aptitudini legate direct de productie. In fine, exista dovezi ca CIM duce la crerea volumului muncii si deci la posturi noi si mai putine; * recunoasterea faptului ca diverse activitati vor trebui sa fie modificate pt. a sprijini tehnologiile CIM.

Tehnologiile de grup, de exemplu, vor necesita modificari in standardele de lucru, procedurile de intretinere, prelucrare etc. Beneficiile aduse de subsistemele CIM, figura 1.16, sunt numeroase pt. a fi discutate in detaliu. Totusi ar fi necesara o sinteza de ansamblu asupra avantajelor majore. Avantajele tehnologiei de grup includ reducerea numarului de piese intr-o baza de date, costuri reduse de introducere a pieselor, coeficienti de utilizare a masinilor mariti si timp general de pregatire mai scurt. Manipularea automata a materialelor produce beneficii cantitative si calitative. (CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

Beneficiile cantitative tipice includ reducerea erorilor de inventariere, reduceri generale de inventare, productivitate mai mare, mai putine livrari intarziate, timpi de livrare mai mici si stocari mai putine. Beneficiile calitative includ relatii mai bune si un management profesional. Beneficii tipice in urma manipularii automate a materialelor includ o precizie mai mare a inregistrarilor de inventar, necesar de spatiu de stocare mai mic, productivitate a muncii mai mare, siguranta marita si siguranta spatiului de depozitare, deteriorarea redusa a produselor si coordonarea miscarilor materialelor cu echipamentul de manipulare a materialelor.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

Sistemele CIM au multe beneficii similare cu cele deja mentionate pt. celelalte domenii, cum sunt productivitatea muncii marite, calitatea mai buna a produsului si mai putin timp de pregatire, adica o flexibilitate ridicata, figura 1.17. Beneficiile pe termen lung ale unui sistem integrat cum e CIM sunt beneficiile individuale amplificate geometric cu beneficiile integrarii fiecarei componente intr-un sistem comun: o Beneficiile CIM = Beneficiile fiecarei componente x Beneficiile integrarii o Punerea la punct si implementarea unui sistem CIM e deosebit de dificila si dureaza o perioada mare de timp .De fapt e vorba de o strategie CIM pe care trebuie sa o adopte orice firma care va implementa un sistem avansat de productie. O serie de experti sunt de parere ca firmele care nu vor avea ca obiectiv strategic implementarea CIM vor disparea.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS) o Integrarea duce la un management mai bun al fluxului de date de fabricatie, comunicatii interdepartamentale mai bune si utilizarea mai buna a resurselor, care pot duce toate la castiguri mari in calitatea produsului si in eficienta productiei. Elocvent, pt. aceasta e studiul realizat pe cinci companii americane care au implementat CIM, care evidentiaza, domeniul si valoarea de imbunatatiri realizate de pe urma implementarii.(CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

Tendinte in dezvoltarea sistemelor de productie Dupa conceptul CIM au aparut si s-au dezvoltat si alte concepte de sisteme de productie. Caracteristic e faptul ca ele constituie trepte ale unei evolutii, constand in utilizarea superioara, rationala a pietei de munca si in descentralizarea conducerii intreprinderilor. Se poate afirma, ca ace concepte se contin unul pe celalalt, folosind principii comune.

Sistemul CIM3 In anul 1990 s-a lansat ideea largirii conceptului CIM cu problematica legata de participarea factorului uman in intreprinderea viitorului. Astfel, Peter Yim introduce conceptul CiM3 (Computer Integrated Man - Machine - Manufacturing) concept ce incorporeaza paradigma generala a CSCW (Computer Supported Cooperative Work). CIM3 e o dezvoltare a abordarilor CIM si nu o alternativa, deoarece oricat s-ar discuta de intreprinderi complet automatizate ele implica si oameni, cel putin la nivelul conducerii. (CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

CIM3 se preocupa in special de gasirea solutiilor de armonizare a componentei umane si a celei materiale. Acest nou concept se armonizeaza complet cu cel de TQM (Total Quality Management) lansat si sustinut de japonezi. CIM3 incearca sa promoveze un sistem de productie cu adevarat inteligent, mai flexibil si mai cooperativ, ce poate manipula cu usurinta atat reguli cat si exceptii, poate gestiona atat activitatile planificate cat si pe cele care apar spontan. O astfel de abordare unitara nu poate avea succes decat daca se are in vedere utilizarea celor mai noi rezultate in domeniul calculatoarelor, ceea ce implica rezolvarea unor probleme care pana nu demult intrau in competenta exclusiva a expertilor umani, bineinteles prin aportul incontestabil si din ce in ce mai greu de evitat al inteligentei artificiale.

Sistemul CIM-OSA Utilizarea rationala a tehnologiei informatiei (IT - Information Technology) in sistemele de productie manufacturiera e una dintre orientarile strategice in vederea atingerii obiectivelor de integrare, de automatizare si de flexibilitate a prioductiei, care ar trebui sa le permita sa devina mai competitive. Ace obiective determina redefinirea si adesea simplificarea proceselor intreprinderii (procese de decizie, procese de fabricatie, procese administrative), precum si gestionarea continua a nevoilor de schimbare a acestor procese in functie de evolutia piesei sau a mediului inconjurator intreprinderii. (CIM, PPC, CAD, CAE, CAPP,CAM, CAP, CAQ, CAS)

CIM-OSA (Open System Architecture for CIM) - o arhitectura de sisteme deschise de productie integrata prin calculator articulata in jurul a trei componente fundamentale : 1. un cadru de modelare de intreprindere; 2. infrastructura integranta; 3. metodologie care acopera ciclul de viata al sistemului CIM.

CIM-OSA are ca scop furnizarea unui suport de-a lungul ciclului de viata al sistemului CIM, pt.: 1. definirea precisa a obiectivelor intreprinderii si a strategiilor de fabricatie; 2. configurarea si exploatarea sistemului CIM in corelare cu ace obiective; 3. conducerea sistemului intr-un context de schimbare permanenta. Problema integrarii in intreprinderile manufacturiere prive capacitatea de a face sa comunice si sa lucreze impreuna diversele componente ale intreprinderii (oameni, masini, sisteme informatizate etc.) intr-un mediu distribuit si intr-un mod coordonat si coerent, in functie de obiectivele de productie stabilite.(CIM, PPC - Planning Production Control (Planificarea si Urmarirea Productiei);CAD - Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator);CAE - Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator);CAPP - Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator);CAM - Computer Aided Manufacturing (Fabricatia Asistata de Calculator);CAP - Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator);CAQ - Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator);CAS - Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator))

Se pot distinge trei forme de integrare, care se suprapun: o integrarea fizica a componentelor, care se bazeaza pe sistemele de comunicare prin retele de calculatoare si protocoalele de comunicare (MAP, TOP, CNMA si retele de teren FIP); o integrarea aplicatiilor sau integrarea prin date, care se bazeaza pe de o parte pe formate neutre de schimb de date (STEP, EDI etc.) si pe de alta parte pe un ansamblu de servicii informatice care permit schimbul de date; o integrarea globala a intreprinderii, care vizeaza integrarea proceselor intreprinderii, adica a tuturor functiilor intreprinderii, luand in considerare o buna parte a bazei de cunostinte a intreprinderii. Este nevoie de un model de intreprindere si de o infrastructura integranta care sa permita executia acestui model pt. a controla realizarea proceselor intreprinderii. Aceasta ultima forma de integrare globala constituie obiectivul si originalitatea sistemului CIM-OSA. Sistemul suplu de productie (lean production)

Productia supla difera de productia de masa prin finalitatea sa: perfectiunea fabricatiei. Productia de masa se diferentiaza de productia unitara prin cantitatea mare de produse la pret scazut, dar ea se preocupa putin de calitatea intrinseca a ceea ce fabrica. Astfel, productia de masa se multume cu un produs suficient de bun, pe cand productia supla vizeaza un produs intotdeauna mai bun.(CIM, PPC Planning Production Control (Planificarea si Urmarirea Productiei);CAD - Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator);CAE - Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator);CAPP - Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator);CAM - Computer Aided Manufacturing (Fabricatia Asistata de Calculator);CAP - Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator);CAQ - Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator);CAS - Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator))

Japonezii au reusit performanta de a ameliora calitatea produselor lor multiplicand in acelasi timp modelele si fabricand in cantitati mereu crescande. Ei au realizat astfel sinteza perfecta a avantajelor productiei de masa (productivitate ridicata, cost redus) si ale productiei unitare (calitate inalta). Productia supla impune: 1. termene de conceptie mai scurte;

2.
3. 4.

termene

de

livrare

mai

reduse;

5.
6.

defecte mai putine; productie in curs si stocuri mai mici; suprafata ocupata produse standardizate mai putine. Rolul angajatilor cre in productia supla, acestora cerandule: pregatire mai ridicata; responsabilitate sporita; autonomie mai multa.

mai

mica;

o
1. 2. 3.

Sistemul inteligent de productie (IMS) Sistemul inteligent de productie (IMS - Intelligent Manufacturing System) - un acronim de origine japoneza care corespunde unui program de cercetare si dezvoltare.(CIM, PPC - Planning Production Control (Planificarea si Urmarirea Productiei);CAD - Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator);CAE - Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator);CAPP Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator);CAM Computer Aided Manufacturing (Fabricatia Asistata de Calculator);CAP - Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator);CAQ - Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator);CAS - Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator))

Programul IMS are ca obiective: dezvoltarea generatiei urmatoare de tehnologii si norme pe baza experientei din trecut a industriei manufacturiere, organizandu-le si sistematizandu-le; 1. organizarea cunostintelor normalizate pt. viitoarele sisteme de productie; 2. inceperea cercetarii si dezvoltarii asupra tehnologiilor de fabricatie ale inceputului secolului XXI.

1. Ciclul de viata total al produsului: o Sisteme de fabricatie pt. viitor. Exemple de propuneri sunt 'fabricatia agila', 'intreprinderea fractala', 'fabricatia bionica' etc. o Sisteme inteligente de comunicare pt. procesarea informatiei in procesul de productie; o Protectia mediului, consumul minim de energie si materiale; o Reciclarea si reutilizarea.

2. Metode de productie o Procese de productie ce reduc impactul asupra mediului inconjurator: sisteme cu emisii reduse, sisteme cu reziduuri reduse, procese cu ciclu de viata prestabilit; o Procese cu randament ridicat, ce corespund cerintelor de fabricatie cu un minim consum energetic; o Inovare tehnologica in procesul de productie: metode de schimbare rapida a produsului fabricat, prin 'Metoda Prototiparii Rapide', metode de productie cu raspuns flexibil la modificarile conditiilor de lucru, schimbarea produsului sau materialelor;

Imbunatatirea flexibilitatii si autonomiei modulelor de fabricatie ce compun sistemul de

productie; o Imbunatatirea interactiunii sau armoniei intre diversele componente si functii ale productiei.

3. Instrumente de strategie/planificare/proiectare o Schimbarea structurilor verticale si ierarhice catre o structura 'hetrarhica'; o Metode si mijloace pt. re-engineering; o Instrumente de modelare pt. analiza si dezvoltarea strategiilor de productie; o Instrumente pt. planificare intr-o intreprindere mare sau mediu productiv virtual.

4. Probleme umane/organizare/sociale o Promovarea si dezvoltarea de proiecte pt. imbunatatirea imaginii activitatii de productie; o Imbunatatirea pregatirii profesionale; o Fabrici autonome mobile (integrarea unor functii in filiale); o Resurse informationale tehnice ale firmei - pastrare, dezvoltare, accesare; o Metode noi de cuantificare a performantelor, conform noilor cerinte.

5. Intreprinderi

extinse/virtuale

Intreprinderea extinsa - un rezultat al cerintelor de piata, de a cuprinde in intreprindee resurse externe, fara a le poseda. Specializarea afacerii intr-un domeniu e cheia catre excelenta, dar produsul sau serviciul necesita un amalgam de capacitati excelente. Pietele in schimbare necesita un mix variabil de resurse. Telul e intreprinderea extinsa, care e comparata cu cea mai mare forma de productie ce poate fi condusa.(CIM, PPC - Planning Production Control (Planificarea si Urmarirea Productiei);CAD - Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator);CAE Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator);CAPP - Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator);CAM - Computer Aided Manufacturing (Fabricatia Asistata de Calculator);CAP - Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator);CAQ - Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator);CAS - Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator))

Intreprinderea fractala Din punct de vedere industrial, frontierele intreprinderii depasesc pe cele ale unei natiuni. Aceasta afirmatie s-a intarit in ultimii ani. Numeroase exemple confirma zilnic aceasta constatare. S a citam: diagnosticul la distanta cu ajutorul transmiterii de date, comanda directa de materiale prin fax, montarea de masini in intreprinderea client, stocul deportat etc.(CIM, PPC - Planning Production Control (Planificarea si Urmarirea Productiei);CAD - Computer Aided Design (Conceptia Constructiva Asistata de Calculator);CAE - Computer Aided Engineering (Ingineria Asistata de Calculator);CAPP Computer Aided Process Planning (Conceptia Proceselor de Fabricatie Asistata de Calculator);CAM Computer Aided Manufacturing (Fabricatia Asistata de Calculator);CAP - Computer Aided Planning (Planificarea Asistata de Calculator);CAQ - Computer Aided Quality (Calitatea Asistata de Calculator);CAS - Computer Aided Service (Mentenanta Asistata de Calculator))

Astazi nu e greu de dovedit ca structurile interne ale intreprinderii au devenit instabile si se poate constata ca schimbarile de mediu au o influenta directa asupra angajatilor. De exemplu, e obisnuit sa se gaseasca echipe de proiecte formate din ingineri si executanti sau servicii comerciale urmarind comanda din momentul primirii ei pana la livrare. Se intalnesc parcursuri orizontale de-a lungul unor servicii foarte diferite ale intreprinderii si disparitia nivelelor ierarhice.

In fata unei astfel de situatii s-ar parea ca stiintele ingineresti se afla in fata unei paradigme a lumii industriale care nu mai cauta sa liniarizeze turbulentele mediului. Dimpotriva, astazi, ace stiinte cauta sa exprime si sa stapaneasca complexitatea si indeterminismul sistemului intreprindere. O astfel de paradigma e denumita Paragigma Fractala.
Joomla SEF URLs by Artio