Turismul Rural

INTRODUCERE Este necesar s se scoat n relief rolul revitalizator al turismului rural in zonele rurale, mpiedicnd depopularea i crend venituri suplimentare pentru populaie. Turismul rural este un factor important de dezvoltare economic, social i uman pentru lumea rural i este, n acelai timp, o alternativ la vacanele obinuite. Fr ndoial, turismul actual este sinonim cu activitatea economic i, astfel, produce o serie de efecte pozitive i negative asupra vieii sociale. nc din anii '60 i '70, n Europa se experimenteaz o tendin de specializare n oferta turistic, att prin apariia de noi motivaii n cerere, ct i prin epuizarea modelelor turistice tradiionale. Aceast tendin este deja o realitate social i de pia n anii '80. Noua structur social, consecinele turismului de mas i cunoaterea mediului nconjurtor au creat climatul favorabil finanrii formelor de turism mai individualizate, specializate i ecologice. Turismul de mas a fost, n principiu, o mare oportunitate de afaceri, dar curnd a generat diferite probleme cauzate de carenele iniiale - inexistena asumrii de riscuri ambientale i de planificare, ceea ce a dus la o cretere necontrolat i speculativ. La sfritul secolului al XX-lea societatea noastr se caracterizeaz printr-o economie bazat pe informaii i servicii, localiti cu o cerere mai mare, pe preferina turitilor de a-i petrece vacanele individual, nu n grupuri i exist, totodat, o nevoie de rennoire a schimburilor umane. Aceste noi condiionri reclam necesitatea unei noi oferte turistice diversificate, de calitate, care s poat satisface cereri din ce n ce mai precise. Unul din factorii fundamentali, creator al schimbrii sociale, va fi relaia specific dintre om i natur, att de influenat de micarea ecologist care, mai mult dect moda, s-a extins n societate, marcnd un stil de via. Pentru turism, mediul nconjurtor nu mai reprezint un obstacol, ci acum este o resurs, o oportunitate. Turismul a ncetat s mai fie un prdtor al secolului nostru. Turismul poate fi unicul mijloc de evitare a degradrii mediului nconjurtor. Resursele turistice de care dispun rile sunt formate din spaiu, bunuri i valori. Este vorba de resurse care nu pot fi utilizate la voia ntmplrii fr a se risca degradarea, sau chiar distrugerea lor.

Satisfacerea nevoilor turistice nu trebuie s constituie o ameninare pentru interesele sociale i economice ale locuitorilor din regiunile turistice, nici pentru mediul nconjurtor, n special pentru resursele naturale, nici pentru atracia turistic, locurile istorice i culturale. Toate resursele turistice aparin patrimoniului umanitii. Comunitile naionale i ntreaga comunitate internaional trebuie s desfoare eforturile necesare pentru pstrarea lui. Din toate ideile menionate anterior putem deduce c se impune promovarea turismului compatibil pe deplin cu protecia mediului nconjurtor. Mathieson i Vall (1982) semnalau dou tipuri de impact al activitii turistice: impactul economic (beneficii din turism, turism i dezvoltare, turism i structur economic, influena n PNB) i impactul fizic (turismul i mediul nconjurtor, turismul i sntatea, impactul turismului asupra ecosistemelor, turismul i resursele). 1. MEDIUL RURAL CA DESTINAIE TURISTIC: TURISMUL RURAL I TURISMUL ALTERNATIV Climatul creat de o societate n continu schimbare, tot mai contient de aspectele ecologice, care reclam o nou calitate a vieii i care ine seama de efectele negative ale turismului masiv, a pus bazele renaterii turismului n zonele rurale. Renaterea turismului rural se produce n principal din diverse motive: - Exist o nou cerere pentru o form deosebit de vacane, caracterizata printr-o mai bun calitate a mediului nconjurtor i pentru noi destinaii non-turistice; - Cltoria la sfrit de sptmn sau zilele libere din sptmn sunt din ce n ce mai importante; - Se produce criza agriculturii; - Exist o presiune din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea turismului rural; - Se consider c turismul rural poate impulsiona economia rural. Motivele pentru care se manifest tendine de extindere ale turismului rural s-ar putea clasifica n modul urmtor: - Satisfacerea noilor necesiti i exigene ale turitilor Diversificarea ofertei turistice se produce pentru a rspunde traiectoriei ascendente a cererii europene, conjugat cu forma de via n care timpul de relaxare este din ce n ce mai mare. Tendina cantitativ (pre, amplitudinea ofertei) va face loc celei calitative, caracterizat prin 2

respectarea mediului nconjurtor, servicii de calitate, primire personalizat. - Soluionarea problemelor de concentrare a turitilor n spaiu i timp. O dat cu apariia i consolidarea noilor forme turistice se poate contribui la o mai mare amplitudine i rspndire geografic a activitilor turistice, atenundu-se presiunea exercitat asupra serviciilor tradiionale. - Dezvoltarea anumitor regiuni i zone din Uniunea European. Turismul rural trebuie s contribuie la corectarea inegalitilor teritoriale, revitaliznd dezvoltarea local. - Posibilitatea crerii de noi profesiuni i servicii. Turismul rural ofer oportunitatea ca agricultorii s obin ctiguri i venituri suplimentare. - Contribuia la mbuntirea competitivitii globale a economiei turistice i a locurilor de munc n sector. ns sub eticheta de turism rural utilizat cu insisten n mijloacele de comunicaie de ctre industria relaxrii, se ascunde o enorm tipologie a ofertei care, n anumite ocazii, abia se difereniaz de cea convenional. Conform diverselor publicaii ale Centrului European de Formare Ambiental i Turistic (CEFAT - NATOUR), ideea pro-ambientalist a dus la proliferarea de termeni care se refer de la un turism ecoturismul, diferit, turismul mai ecologic", i de interior. sportiv. Pe pia au aprut noi tipuri de produse turistice ca turismul rural, agroturismul, turismul aventur, cultural turismul Pe de alt parte, este frecvent apariia articolelor referitoare la acest tip de produse, iar marketingul consider acest fenomen ca fiind un segment important al cererii care solicit calitate ambiental i ecologie. Rezultatul este un ir fr sfrit de termeni care pot crea confuzii marii majoriti a publicului. Analiznd termenii menionai n paragraful anterior se pot ntlni similitudini i diferene. n general, punctele comune de identificare sunt amplasarea fizic (mediul rural i/sau natural reprezint locul unde se afl cazarea i activitile care sunt asociate acestei forme de turism) i activitatea (propunerea oricreia dintre aceste faete este asociat cu conceptul de vacane i relaxare activ). Fr ndoial, coninutul fiecrei activiti este acela care difereniaz un concept de altul. Coninuturile educative, sportive, culturale vor fi prioritare n funcie de obiectivele stabilite. Prin turism interior se nelege turismul care se ndreapt spre localitile care nu sunt pe coast. Diferena principal dintre turismul interior i cel rural provine din faptul c 3

turismul rural trebuie s se dezvolte meninnd habitatul i activitatea obinuit a locuitorilor care primesc vizitatori. n acest context, se poate vorbi de agroturism sau turism ecologic, fr de care nu exist turism rural. Aceasta este cauza care face ca acest tip de ofert s menin preocuparea populaiei pentru activitatea agrar, n adevratul sens al cuvntului, preocupare ce cuprinde agricultura, creterea vitelor, producia forestier CEFAT (1994) stabilete, n publicaia Dezvoltarea turistic n mediul rural, anumite diferene care au fost amplificate de alte documente ale Secretariatului General al Turismului. 2. TURISM RURAL N ROMNIA Teritoriul Romniei prezint: o mare varietate de valori culturale istorice - arta popular, etnografie, folclor, tradiii, vestigii istorice - un cadru natural armonios mbinat, cu un fond peisagistic variat i pitoresc. Toate acestea sunt valene ale turismului rural romnesc n mod special. Aprute i dezvoltate pe cele mai variate forme de relief nc din vremea traco-dacilor, aezrile rurale romneti au pstrat i mai pastreaz nc n bun msur datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea turismului rural. Turismul rural in tara noastra se practica din totdeauna, dar spontan, sporadic, intamplator, si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezinta, incepand cu anii 20-30, cazare la cetateni a vizitatorilor ocazionali a unie asezari rurale. 15778zjr31qgf4p Primele incercari de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri de turisti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre. Se pare ca fost un inceput promitator , caci in anul 1972 Ministerul Turismului elaboreaza ordinal 297/1972, urmare caruia Centrul de cercetare pentru promovarea turistica interantionala procedeaza la identificare asi selectarea unor localitati rurale representative pentru satele romanesti ce urmau a fi lansate in turism. In urma acestor studii, de comun accord cu oficiile judetene de turism si organele administratiei locale s-a atabilit ca pot fi introduse in turismul intern si international circa 118 localitati rurale.

Cu incepere de la 16 iulie 1973, prin ordinal Ministerului Turismului numarul 744/1973 se declarau , experimental, sate de inters turistic, demumite sate turistice, urmatoarele 14 localitati: Letesti (Arges), Fundata si Sirmea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Mirighiol si Crisan (Tulcea), Racos (Timis), Sfantu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Voda (Maramures), Vatra Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata (Bacau), Vaideeni (Valcea). In anul urmator, prin decretul 225/1974 s-a intrezis cazarea turistilor straini in locuintele particulare, satele turistice devenind nefunctionale pentru turismul international. Dat fiind faptul ca o parte din satele turistice amintite au fost incluse in programele cu caracter cultural si folcloric ale Oficiului National de Turism Carpati Bucuresti si contracte pe piata externa, se realizeaza o bresa prin intermediul unei ordonante a fostei puteri politice (cancelaria PCR) pentru satele Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan. Scurta perioada de oficializare a turismului nu a facut posibila organizarea activitatii de turism si nici amenajarea corespunzatoare a satelor turistice. In multe localitati nu sau omologat gospodariile care intruneau conditiile de cazare (Rucar, Vatra Moldovitei, Vaideeni), in altele cazarea tuirstilor romani se facea in mod neorganizat si fara o evidenta (Crisan, Bogdan Voda, Rucar). Cu foarte mici exceptii, aceasta situatie a dainuit pana in annul 1989. jg778z5131qggf Incepand cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaste. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una din acestea este Federatia Romana entru Dezvolatare Montana (1990), care isi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului. Urmeaza Agentia Romana pentru Agroturism (1995) ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul interantional si Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC) 1994 -, membra a Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGITES). Din randul acestora ANTREC este cea mai viabila si in maer parte a realizat ceea ce isi propunea la fondare:

identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul satesc; formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de lunga si scurta durata; 5

burse de specializare; schimburi de experiente in tara si in strainatate; editarea de buletine informative si reviste; infiintarea unei banci de date; cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tara si strainatate; campanii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare; participarea la targuri ssi expozitii nationale si internationale; realizarea unui sistem dee rezervati in turismul rural romanesc.

Preocupari din ce in ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Educatiei Nationale (Invatamantului) si insusi Guvernul Romaniei. Legat de strategia dezvoltarii turismului rural in tara noastra ANTREC si Ministerul Turismului au optat mai mult pentru calitate si nu atat pentru cantitate. Conform datelor Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului, la nceputul anului 2011 au fost urmtoarele uniti de cazare clasificate care se pot considera relevante n sensul turismului rural: Pensiuni agroturistice: Pensiuni turistice rurale:

Bibliografie

Puiu Nistoreanu - Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003 Rodica Minciu Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001 [Link]