CUPRINS Sistemul bancar

INTRODUCERE STRUCTURALA Cap. I - BANCA PARGHIE IN DEZVOLTAREA ECONOMIEI DE PIATA

1.1 1.2 1.2.1. 1.2.2. 1.2.3. - Conceptul de banca - Rolul bancii in economia de piata capitalista - Atributiile bancilor - Functiile bancilor - Rolul bancilor la scara internationala

Cap. II - BANCILE DE EMISIUNE SI BANCILE COMERCIALE

2.1 2.1.1. 2.1.2. 2.1.3. 2.1.4. 2.1.5. 2.2. 2.2.1. - Banca de emisiune si legislatia bancara - Tipuri de banci - Independenta si credibilitatea Bancii Centrale - Obiectiv imperios necesar , inflatia sub control - Banca Centrala , obiective si instrumente - Instrumente de politica monetara - Supervizarea sistemului bancar - Scut istoric al BNR
1

2.2.2. 2.2.3. 2.3. 2.3.1. 2.3.2. 2.3.4. [Link]. [Link]. [Link]. 2.3.5. 2.3.6. [Link]. [Link].

- Rolul si functiile BNR - Legislatia bancara cu privire la desfasurarea activitatii BNR - Rolul si operatiunile bancilor comerciale in economia de piata - Bancile Comerciale (de depozit), in veriga de baza a sistemului bancar - Atributiile Bancilor Comerciale - Principalele operatiuni efectuate de o Banca Comerciala moderna - Depozitele bancare - Imprumuturile - Capitalul propriu - Operatiunile de plati si rolul acestora in cadrul activitatii Bancilor Comerciale - Diversificarea relatiilor Banca Client - Serviciile bancare , prezent si perspectiva - Colaborare si asistenta in cadrul relatiilor Banca Client

Cap. III - CREDITUL BANCAR

3.1. 3.1.1. 3.1.2. [Link]. 3.2. 3.3. 3.3.1. 3.3.2. - Eficienta creditului in economie - Creditul bancar, concept si trasaturi - Importanta creditului bancar - Avantajele si fluctuatiile creditului - Categoriile de credit acordate de banca - Activitatea de acordare a creditelor - Principalele activitati de creditare - Activitatea propriu-zisa de acordare a creditelor

Cap. IV - PREZENT SI PERSPECTIVA IN ACTIVITATEA BANCARA

4.1. 4.2. 4.2.1. 4.2.2. 4.3. 4.3.1. 4.3.2. 4.4. - Serviciile de asistenta , consultanta si informare oferite de banci - Modernizarea activitatii bancare. Reteaua SWIFT - Avantajele retelei SWIFT - Importanta retelei SWIFT - O banca model in economia de piata Banca Romana de Dezvoltare - Groupe Societe Generale - Prezentarea generala a bancii - Strategie de dezvoltare in activitatea bancii - Concluzii

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Anexa 1 - Legea 312 / 2004 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei Anexa 2 - Ordonanata 94 / 26.08.2004 , actualizata . Anexa 3 - Regulament cu privire la operatiunile efectuate de BNR si facilitatile de creditare si de depozit acordate de aceasta bancilor Anexa 4 - Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar Anexa 5 - Aspecte privind istoria banilor si a circulatiei monetare pe teritoriul Romaniei Anexa 6 - Istoricul bancii Nationale a Romaniei Anexa 7 - Imprimeria Bancii Nationale a Romaniei
3

INTRODUCERE

Bancile ca institutiii specializate se ocupa de organizarea si realizarea imprumuturilor , obiectul lor de activitate fiind , in principal , gestionarea acestora , iar scopul final , desigur , consta in obtinerea profitului bancar . Rolul bancilor sporeste pe masura dezvoltarii societatii . In ultima treime a secolului XIX-lea , dar mai ales , dupa 1900 bancile au luat un avant deosebit , ajungand ca acestea sa administreze azi , active de sute de miliarde . Ca atare , ele joaca un rol fundamental de principale mijlocitoare ale pastrarii si transferurilor bancare . Bancile cu cele mai multe conturi deschise pe seama celor din strainatate isi au sediul in Elvetia , Franta , Anglia , Germania , Belgia , SUA , Japonia , precum si altele. Din acest punct de vedere , Romania , coopereaza nu numai cu unele tari europene , dar si cu state mai putin dezvoltate , care se regasesc in lume sub forma societatilor bancare mixte . Primele banci au aparut in secolul XVI-lea la Venetia , Genova si Milano . Bancile au luat o tot mai mare amploare pe masura extinderii relatiilor de productie , contribuind astfel , la eliberarea creditului de conditiile inrobitoare ale camatariei . Tot in secolul al XVI-lea au aparut si asa-numitele asociatii de credit, care acordau membrilor credite in conditii favorabile . Astfel de asociatii au captat o larga dezvoltare in Olanda , Germania, Italia , Anglia , dar si in alte tari . Circulatia capitalului de imprumut este infaptuita in principal , prin intermediul unor organizatii de credit , adica prin intermediul bancilor . 4 In aceste conditii , s-a ajuns la o crestere a activitatii bancare , care s-a generalizat pe la sfarsitul secolului al XIX-lea . Prin urmare , bancile reprezinta intreprinderi particulare , societati in nume colectiv , societati anonime sau apartinand statului care concentreaza capitalurile disponibile din economie si le pun la dispozitia agentilor economici , onclusiv la

dispozitia statului sub forma de credite . Dar , unii economisti limiteaza esenta bancilor la simple organisme intermediare intre agntii care dispun de capitaluri si cei care au nevoie de capitaluri suplimentare . Alti teoreticieni afirma ca rolul principal al bancilor al fi acela de creatoare de moneda (emisiunea de moneda). Insa nici unul din punctele de vedre exprimate de acesti economisti cu privire la rolul bancilor nu reflecta esenta si continutul notiunii de credit si banca , deoarece, toate acestea au la baza determinari incomplete Justificarea bancilor rezida , in primul rand , in necesitatea caactivitatea economica sa fie alimentata cu fonduri (sub forma de capital) . In al doilea rand , relatia de ansamblu a acestor capitaluri se soldeaza cu importante sume temporar libere care trebuie integrate in economie si , deci , orientate in scopuri precise ale tuturor proceselor economice . Totodata , datorita managementului pe care il practica aceste banci -ele fiind institutii cu grad ridicat de specializare in operatiuni monetare dintre cele mai diversereusesc sa stapaneasca anumite tehnici , sa creeze o intreaga psihologie si atitudine in relatiile dintre posesorii de capitaluri (creditori) si beneficiarii acestora (debitori). Cu toate ca fiecare forma a managementului bancar isi are propriile ei functionalitati , dat fiind specificul activitatii pe care o desfasoara , totusi , in ansamblul lor si al nivelul macroeconmiei , bancile indeplinesc urmatoarele functii :

atragerea disponibilitatilor monetare , temporar libere ale diferitilor agenti economici . 5 In acest sens , intreprinzatorii , institutiile , diferitele societati , populatia , chiar si statul apeleaza la banci pentru a le pastra veniturile si capitalurile , pentru acestea platesc o anumita dobanda acordarea , si deci , distribuirea de mijloace banesti suplimentare diferitilor agenti economici - la solicitarea acestora - in vederea completarii capitalurilor proprii . In felul acesta, bancile se dovedesc , un sprijin real in sustinerea proceselor

economice pe care le desfasoara un agent economic sau altul ;

banca centrala - conform legislatiei bancare in vigoare emite , si deci , pune in circulatie atat moneda de hartie , cat si moneda divizionara , contribuind astfel la asigurarea proceselor de aprovizionare , productie si desfacere si , pe aceasta baza la fornmarea masei monetare in circulatie ; o functie deosebita este caeea de a crea instrumente de credit ale circulatiei banesti . Astfel, ele pot sa acorde credit prin mijloace proprii de care dispun, prin acumularile formate diferite depuneri si prin emisiunea de bancnote . In felul acesta, este , limitata cantitatea de numerar care ar trebui sa circule in realitate; activitatea bancara pune in evidenta atat avantajele de ordin tehnic, cat si cele de ordin economic , intrucat asigura pastrarea sumelor proprietate a deponentilor , efectuarea rapida a platilor si , nu in ultimul rand , capacitatea de a detine informatii si de a tine evidente certe . Rolul bancilor nu se rezuma numai la functiile de mai sus . Activitatea bancara se intrepatrunde cu activitatea economica , penetrand

mecanismul complex al acesteia , avand totodata , rolul de a servi procesul decizional si de a lua masurile necesare in legatura cu politica monetar - financiara a statului . Exista opinii , care deosebesc o functie a bancilor , respectiv cea de asistenta tehnica si economica . 6 Aceasta functie se manifesta pe plan financiar si pe plan tehnic . Pe plan financiar , ea se exprima in urmatoarele forme : - participarea bancilor la capitalul social al societatilor comerciale . Conform prevederilor Legii 58 / 1998 participarea unei societati bancare la o firma sau intreprindere al carei obiect nu are legatura cu activitatea bancara nu poate depasi 20 % din capitalul firmei sau al intreprinderilor respective . - acordarea in vederea obtinerii calitatii de asociat sau de actionar , de

imprumuturi participative in favoarea societatii comerciale la care banca participa . - acordarea de credite bancare societatilor comerciale ; Conform Legii 58 / 1998 , imprumuturile acordate de o societate bancara unui singur debitor nu pot depasi cumulate 20 % din capitalul si rezervele societatilor bancare respective . Pe plan tehnic , functia de asistenta bancara se manifesta in urmtoarele forme : - bancile joaca rolul de consilier financiar al agentilor economici in cautare de resurse de finantare si de mijloace de investire a resurselor ; - bancile acorda asistenta societatilor comerciale in cazurile de majorare a capitalului acestor societati prin subscriptie publica sau in cazul emisiunii de obligatiuni , punand la dispozitie reteaua lor de ghisee sau chiar garantand subscierea actiunilor si a obligatiunilor .

Istoria economiei nu este cronica unei acumulari continue de realizari teoretice ci povestea revolutiilor intelectuale amplificate in care adevarurile deja cunoscute sunt neglijate in favoarea noilor revelatii MARK BLAUG

 Ritmul dezvoltarii economice nu constituie un aspect relevant si nicidecum un aspect important pentru o natiune . Dar el constituie un aspect relevant pentru individ MILTON FRIEDMAN

Unitatile specifice de masura ale economiei politice sunt doua : unitatea om si unitatea valoare . Omul are in economia politica doua aspecte : omul ca mijloc social si omul ca scop social . Omul ca mijloc social este producatorul , iar ca scop social este consumatorul. In ambele sensuri , omul este cea mai interesanta unitate pentru economia politica . MIHAIL MANOLESCU 8

Capitolul I BANCA - PARGHIE IN DEZVOLTAREA ECONOMIEI DE PIATA 1.1. - Conceptul de banca

Constituirea unei banci se face in conformitate cu Legea 58 / 1998 cu privire la infiintarea , organizarea si functionarea societatilor comerciale , de functionare a bancilor

ca societati comerciale prin intermediul si cu autorizarea BNR , unicul organ central care autorizeaza functionarea unei banci comerciale . Actuala legislatie bancara in baza legilor aprobate in 1999 si modificate in ordonanta nr. 136 / 2001 impun exigente privind cererea de autorizare a unei societati bancare , care trebuie sa cuprinda in speta : calificarea profesionala a conducatorilor bancii ; cererea de intocmire a autorizatiei pentru viitoarea banca ; curriculum vitae si experienta profesionala a viitorilor conducatori ai noii banci si nivelul capitalului subscris si varsat care se prezinta odata cu cererea de constituire a bancii . Astfel , cererea de constituire a noii banci trebuie sa prezinte un studiu de fezabilitate al bancii stipulandu-se necesitatea constituirii acesteia , potentialul financiar prezent si viitor , sfera de activitati , obiectivele si perspectivele de dezvoltare ale noii banci . Concomitent se vor mentiona actionarii si membrii fondatori ai bancii . Banca este o intreprindere , o institutie ce are ca obiect de activitate comertul cu bani . In acest sens , ea vinde si cumpara bani in folosul operatiunilor sale . Scopul final spre care se indreapta activitatea bancara si scopul esential al intreprinzatorului bancar il reprezinta obtinerea profitului , un important rezultat al muncii sale . 9 Profitul in ultima instanta , o suma in expresie absoluta , fie ca se prezinta ca atare, respectiv , brut , fie ca profit net - determinat dupa plata impozitelor , trebuie sa fie raportat la principalele lui detreminante pentru a evidentia interdependentele in evolutia performantelor bancare si pentru a pune in lumina parghiile de actiune pentru imbunatatirea acestora . Una din sracinile principale consemnate de legislatie si de experienta bancara internationala este ca , banca atrage , aduna si prelucreaza disponibilitatile banesti de la populatie sau de la persoane juridice si apoi le reinvesteste solicitantilor sai , care pot fi deasemenea , persoane fizice sau juridice , dar care corespund ca , bonitate bancara , adica care prezinta incredere .

De aceea , ea isi formeaza activitatea sa prin atragerea de fonduri banesti in acordarea de credite sau imprumuturi . Banca efectueaza astfel de operatiuni in schimbul unor speze bancare , care reprezinta de fapt , atat cheltuielile bancare , cat si beneficiile . Asfel prin formarea fondurilor bancare si exercitarea de credite , ea plateste si primeste dobanzi . In acest context , contravaloarea unor servicii bancare inseamna comisioanele. Aceasta percepe si plateste dobanda in functie de serviciile pe care le presteaza . Ca urmare , avantajele create sunt de natura financiara si sociala . Banca acorda credite , garanteaza depozitele bancare si in acest mod , fereste debitorul de camatarie . Ea transforma economiile populatiei in investitii , in sensul ca , ea creaza depozitele bancare , fondurile atrase in proprietatea bancii pe care le reinvesteste pentru dezvoltarea si armonizarea economiei nationale . Ea stimuleaza productia , comertul , turismul , transporturile si in general , intreaga dezvoltare economica a tarii . De aceea , bancile contribuie nemijlocit la stabilirea imprumuturilor , la 10 regularizarea pietei creditului , la stabilirea costului banilor . Ele creeaza astfel , o piata valutara , iar prin intermediul operatiunilor sale bancare - determina si ajuta la dezvoltarea economica a tarii . Totodata , ele isi asuma riscul . Ca urmare , legislatia bancara garanteaza in conditii de faliment o suma minima pentru deponenti . In acest cadru , bancile comerciale au creat un Institut Bancar care sa garanteze o suma minima deponentilor , adica tuturor clientilor bancari. Banca are un rol de intermediar , pentru ca atrage fonduri , le reinvesteste , face comer cu bani , intermediaza mijloacele banesti . Astfel , in conditiile in care , aceasta atrage mijloacele banesti , formeaza depozite cu banii clientelei , se gaseste in postura de debitor , pentru cei care au constituit depozite

bancare . Pe de alta parte , ea ofera imprumuturi , credite . In atare pozitie ; aceasta are rol de creditor , activitate bancara ce reflecta coordonarea optima a mijloacelor banesti . Bancile reprezinta institutii financiare care concentreaza mijloace de plata si acorda credite , facilitand solutionarea problemelor pietei . Ele au aparut in timpurile mai vechi . Activitatea acestora in acea perioada se concretiza indeosebi in pastrarea de valori, incerdintate de particulari si la executarea de plati . Asemenea institutii au existat in antichitate in Babilon , Egipt , Grecia si Roma , iar intr-o forma mai noua in Republicile Oraselor Italiene . Marele economist roman , Virgil Madgearu mentioneaza ca in secolul al XII-lea , zarafii genovezi nu se ocupau numai cu schimbul monedelor , ci primeau in acelasi timp , de la particulari , depozite de bani pentru pastrare , acordau imprumuturi , in forma asanumitelor cambii maritime si executau plati pe baza depozitelor . Forma tipica de organizare bancara s-a consacrat prin creearea Bancii din Amsterdam (1609) si a Bancii Angliei (1694) 11 Dezvoltarea comertului maritim si indeosebi marele avant industrial di secolul al XIX-lea au impulsionat foarte mult procesul de dezvoltare a bancilor , cresterea numarului si activitatii acestora , precum si specializarea acestora pe baza unei diviziuni a muncii . Odata cu infiintarea primelor institutii bancare consemnate inca din primele decenii ale secolului XIX , pe teritoriul Romaniei , a luat fiinta : Banca Nationala a Moldovei cu sediul la Iasi (1857) si Banca Romaniei cu sediul la Bucuresti (1866). In anul 1880 a luat fiinta Banca Nationala a Romaniei , ca societate pe actiuni , cu capital initial de 30 milioane lei aur din are 10 milioane apatineau statului . Ulterior , proportia capitalului detinut de stat a scazut ajungand la 10 % , in anul 1929 . Totodata s-a dezvoltat un sistem de : - Banci Comerciale : Banca Romaneasca , Banca Comerciala Romana , Banca de Credit ,

Societatea Bancara Romana , s.a . - Banci Agricole : Creditul Funciar Rural , Banca Agricola, Casa Rurala , Casele de Credit , Institutul National de Credit Agricol s.a - Alte institutii specializate . In prezent , in toate tarile exista numeroase banci si tipuri de banci structurate dupa anumite criterii si care alcatuiesc un sistem bancar dezvoltat si integrat in economia nationala a fiecarei tari . Principalii intermediari financiari sunt bancile a caror caracteristica importanta consta in capacitatea lor de a pune in circulatie creante asupra lor insele , sporind volumul mijloacelor de plata si , implicit , al masei monetare . Aceasta faciliteaza formarea capitalului disponibil in economie si permit coordonarea procesului de economisire - investire in scopul sporirii volumului total de resurse alocate economiei . Ele , in calitatea lor de intermediari financiari , au un dublu rol , pe de o parte , emit propriile titluri , negociabile , in scopul mobilizarii activelor monetare disponibile in 12 economie ; pe de alta parte , achizitioneaza pe cele emise de agentii nebancari , plasand astfel , o parte din resursele mobilizate . In anumite situatii , egentii nebancari emit propriile titluri , de regula , dupa ce siau dovedit solvabilitatea in relatiile lor cu bancile . Increderea este un element esential in derularea acestui proces de intermediere . Bancile imediata . Pentru fundamentarea incerderii acestea trebuie sa adopte un comportamnet prudential si de maxima rigoare in luarea deciziei de plasare a fondurilor (indeosebi prin distribuirea de credite), sa-si deruleze afacerile intr-o maniera care sa nu submineze increderea deponentilor . In acest proces de intermediere , ele indeplinesc doua importante functii , care le ofera deponentilor garantii asiguratorii ca isi pot retrage fondurile oricand doresc si le plaseaza spre fructificare pe cele de care acestia nu au nevoie

confera o pozitie privilegiata si prin care se diferentiaza de celelalte institurii financiare : - constituirea de resurse prin atragerea disponibilitatilor temporare ale clinetilor si plasarea acestora spre fructificare , in principal , prin acordarea de credite pe termene diferite . In general , termenele de utilizare a resurselor sunt superioare celor de constituire a lor . Datorita acestui decalaj , o banca se poate confrunta cu doua situatii delicate : prima , de a nu putea sa-si onoreze angajamentele pe termen scurt , a doua, de a avea resurse ale caror disponibilitati sa ajunga la scadenta , in timp ce utilizarile (plasamentele) raman cu termen neschimbat . - asigurarea mecanismului de functionalitate a platilor care sa sustina cresterea economica , prin efectuarea de viramente si plati in numerar . Banca moderna , banca de azi , reprezinta o diversificare , o multiplicare , a 13 serviciilor prestate catre populatie si catre persoanle juridice . Datorita complexitatii si rigurozitatii activitatii sale ea ofera , contre cost servicii multiple : computerizarea operatiunilor bancare ; diversificarea operatiunilor bancare ; dezvolatrea informationala .

1.2. - Rolul bancii in economia de piata capitalista

Economia de piata presupune in mod implicit , existenta unei economii banesti in centru careia sistemul bancar trebuie sa asigure cadrul care sa dea posibilitatea mobilizarii tuturor fondurilor banesti disponibile din economie si orinetarea acestora , chiar daca temporara , pe perioade mai scurte sau mai lungi catre activitatile economice .

In acest context , banii si creditul devin instrumente active pentru stimularea dezvoltarii economice , prin intermediul lor incurajandu-se orice fenomen pozitiv sau descurajandu-se , la nevoie , tendintele ce ar putea sa se indrepte spre realizarea unor obiective neeconomice sau speculative . Pentru agentii economici de stat cu capital mixt sau privat , care isi desfasoara activitatea in conditii de piata libera , bancile, pe langa efectuarea operatiunilor de finantare si a platilor , au si rol de sfatuitor , care le tin in permanenta treaza atentia spre problemele majore si ii feresc , atunci cand este cazul , de intararea in implicatii ce ar putea comporta riscuri pentru gestiunea lor . Pentru ca bancile sa poata juca un asemenea rol este nevoie ca agentii economici sa desfasoare o activitate rentabila ,sa dea dovada de reantabilitate in adaptarea la orice situatie , si , in functie de perspectivele ce se intrevad in dezvoltarea economica , sa functioneze continuu pentru a putea oricand sa-si restructureze activitatea . 14 Mecanismul pietei libere , in care trebuie sa se inscrie activitatea bancara , datorita operatiunilor specifice pe care bancile le desfasoara , se poate rasfrange din punct de vedere al riscului si asupra bancii cu aceleasi consecinte ca asupra aricarui agent economic , insa cu deosebire ca intinderea si efectele acestuia se pot resimti asupra unui numar mare de agenti economici , care formeaza clientela bancii respective . De aceea , activitatea bancara trebuie riguros reglementata si bine coordonata de banca centrala , care in calitatea ei de banca a bancilor , sa fie in masura ca , prin metode si tehnici proprii , specifice sa dea un ajutor calificat fiecarei banci in parte . Deci , in conditiile economiei de piata pot sa functioneze in mod independent mai multe banci organizate fie pe domenii de activitate , fie pe zone geografice , care insa trebuie supuse unui regim de otganizare , functionare si supervizare din partea bancii centrale . Intrarile in sistemul bancar - reprezinta elementul cheie de la care prneste si care determina existenta si functionarea celorlalte elemente ale sistemului bancar , dar care se

afla in stransa relatie de interconditionare reciproca . Intrarile sunt reprezentate de urmatoarele elemente constitutive . - resursele umane = reprezinta factorul cel mai important si singura sansa cu adevarat inepuizabila ; - mediul ambiant = constituie un element deosebit de important cu impact puternic asupra elementului uman ; - informatiile = acestea se rasfrang asupra mediului economico - social in care este constituita si activeaza banca . Acest element depinde de gradul de informatizare si dotare a bancii , pentru a putea culege , prelucra si tranmite intr-un timp cat mai util toate informatiile necesare unei bune desfasurari a activitatii bancare . 15 Structura sa organizatorica cuprinde directii specializate : casierie , informatica , strategie si invatamant , contabilitate generala , directiile cu profil valutar ; directii si sevicii functionale : economice si secretariat , organizare - juridic - personal , serviciu social . Iesirile = produse si servicii bancare - aceasta componenta reprezinta rezultatul actiunii primelor doua , de calitatea acestuia depinzand in final , valoarea multimi de iesiri . Iesirile se fac prin interfata bancii si constau in :

servicii bancare : constituirea de depozite la vedere sau la termen , operatiunile de schimb valutar , operatiunile de arbitraj pe pietele monetare in numele bancii , dar in contul clientilor sai , servicii de asistenta in materie financiara , juridica si patrimoniala , etc. ; produse bancare ; cecuri de virament cu si fara limita de suma , cecuri pentru ridicare de numerar , scrisori de garantie emise , contracte de credite , extrase de cont privind operatiunile efectuate asupra conturilor deschise de clienti , etc. .

Concesiunea inversa = autoreglarea sistemului bancar reprezinta capacitatea de reactie (feed-back) care este o componenta asentiala a subsistemului bancar din urmatoarele considerente :

este determinata in ceea ce priveste gradul de acomodare , de adaptabilitate a bancii la mediul economic ; vizeaza , prin ea insasi , atat intarile in sistem , cat si structura organizatorica , aducand corecturile ce se impun ambelor componente vizate in functie de resultate (iesiri); este componenta cea mai mobila a sistemului cibernetic , banca oferind practic toate posibilitatile de a inteveni prin decizii in functie de semnalele primite din mediul economico social . 16

1.2.1. - Atributiile bancilor :

Banca trebuie sa deschida un cont curent in lei si in valuta clientelei Deschiderea contului curent este prima operatiune bancara care creaza relatiile intre o persoana fizica si banca si deci care ofera posibilitatea efectuarii de operatiuni bancare . De aceea , orice operatiune bancara presupune si obliga la deschiderea unui cont curent in lei sau in devize liber convertibile . Primul pas este deci , stabilirea unui punct de lucru - deschiderea contului curent care reprezinta totodata , prima functiune a unei banci moderne ; Aceasta primeste depozite in lei si in devize liber convertibile la vedere sau la termen . Remunerarea depozitelor este diferita in functie de natura depozitului . De aceea la vedere dobanzile sunt relativ mici . La termen , dobanzile sunt mai mari in functie de termenul stabilit pentru suma depusa , precum si lichiditatile

bancare ale bancii sau ale pietei . Fixarea dobanzii se face in concordanta cu piata si cu afluenta de lichiditati . Ea acorda credite in lei si in devize liber convertibile pe termene diferite , adica pe termen scurt , mediu si lung . Legislatia bancara stabileste termenul scurt pana la un an , termenul mediu intre 2 si 5 ani , termenul lung peste 5 ani . Remiterea depunerilor la tremen ale populatiei , atragerea de mijloace banesti de la populatie permit operatii de creditare , finantarile bancare efectuandu-se din mijloacele banesti la termen pentru diminuarea sau evitarea riscului bancar . 17 Operatiunile bancare trebuie sa determine astfel , echilibrul bancar si o corelare stransa intre angajamentele si fondurile atrase . Banca efectueaza operatii de inacsari si plati in lei si in devize liber convertibile , ca urmare a stingerii obligatiilor comerciale . Ca urmare , ea , prin ntermediul serviciilor sale bancare se intrepatrunde in cadrul acestor operatii comerciale . Deci , aceasta insoteste permanent efectuarea tuturor acestor operatii . Totodata , ea emite cecuri in lei sau in valuta in functie de operatiile pe care le pastreaza , cecul fiind folosit ca mijloc de plata si incasare . Ea primeste si emite garantii bancare pentru angajamentele sale , atat pe piata interna , cat si in strainatate . Garantiile bancare , ca si creditele se pot acorda cu sau fara garantii materiale . In anul 1998 , odata cu Legea bancara datorita unor norme si directive elaborate de Banca Nationala , garantiile bancare se acorda pe baza unor credite materiale , date pe baza de bilant , de bnitate . Exista insa cazuri de clientele cu garantii materiale de renume si un patrimoniu

imens , in atare cazuri , bancile acorda credite pe baza de incerdere absoluta . Exemplificare : Sa se inregistreze in contul curent prin metoda directa si metodala scara urmatoarele operatiuni efectuate de banca prin titularul G.F. 9 octombrie - depunere 150.000 fr. 18 octombrie - plata unui cec 35.000 fr. 1 noiembrie - virare in cont 45.000 fr. 16 noiembrie - incasare in favoarea titularului 90.000 fr. 18 24 noiembrie - efectuarea unei plati din cont 50.000 fr. 21 decembrie - retragerea unei sume in numerar 30.000 fr. Contrul respectiv a fost inchis la data de 31 decembrie . Asfel pentru rezolvare , exista doua variante : - varianta A : in care dobanzile practicate sunt reciproce de 6 % ; - varianta B : pe baza unor dobanzi creditoare de 4 % s a unor dobanzi debitoare de 6 % . In cadrul relatiilor multiple de credite desfasurate intre intreprinderi si banci , depunerea si retragerea depozitelor , acordarea si rambursarea de credite , au loc relatii reciproce evidentiate de regula de banca prin sistemul conturilor curente . Evidentierea corecta a operatiunilor in conturile curente urmareste deopotriva inregistrarea operativa a prestarilor reciproce , cat si stabilirea judicioasa si cu promtitudine a creantelor provenite din dobanzi . In raport cu particularitatea relatiilor reciproce si a evolutiei tehicii bancare , metodele de evidentiere a operatiilor in conturile curente au luat forme diferite intalnindu-se in practica bancara , metoda directa , metoda indirecta si metoda la scara . Metoda directa de evidenta a operatiilor in contul curent se caracterizeaza printr-o

serie de particularitati . Operatiunile se inregistreaza in partida dubla in ordinea in care ele survin . Prin contract se stabileste data de inchidere periodica a contului ( trimestrial , semestrial , annual) denumita epoca . Pentru fiecare operatiune inregistrata se calculeaza dobanzile , respectiv numerele , de la data operatiunii (denumita valuta) pana la epoca de inchidere a contului . La epoca se stabileste soldul operatiunilorsi totodata , soldul dobanzilor . 19

Metoda la scara reprezinta o serie de avantaje decuargand din simplitate si firesc , in sensul ca prin aceasta se reflecta in fiecare moment cuantumul soldului si natura sa . De asemenea , aceasta metoda se adapteaza mai bine posibilitatilor tehnicii moderne de calcul , fapt ce ii subliniaza actualitatea . Rezolvare varianta A - Metoda directa : Se inscrie in partida dubla operatiile in ordinea lor cronologica in creditul sau debitul contului curent si se stabilesc numerele in functie de numarul de zile aferent ( de la valuta pana la epoca) intai numerele creditoare , apoi cele debitoare . 150.000 x (22 + 30 + 31) = 150.000 x 83 = 12.450.000 90.000 x (14 + 31) = 90.000 x 45 = 4.050.000 Total 45.000 x (29 + 31) 50.000 x ( 6 + 31) 30.000 x 10 Total = = = 16.500.000 2.590.000

35.000 x (13 + 30 + 31) = 35.000 x 74 =

45.000 x 60 = 2.700.000 50.000 x 37 = 1.850.000 = 300.000 = 7.440.000

In consecinta rezulta un sold creditor de numere de 9.060.000 . Dobanda bonificata de banca titularului va fi de : 9.060.000 / 6.000 = 1510 De la 1 ianuarie noul sold al contului va reprezenta suma de 81.510 , ca efect al cumularii soldului de capital (80.000) si a dobanzii (1.510) , astfel :

20 Debit
Data 18.X [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] Total Sold numere Sold capital 81.510 241.510 16.500.000 Total 241.510 16.500.000 Explicatii Capital Zile 35.000 45.000 50.000 30.000 74 60 37 10 Numere 2.590.000 270.000 1.850.000 300.000 9.060.000 [Link] Dobanzi 1.510 Data 9.X [Link] Explicatii Capital 150.000 90.000 Zile 83 45

Credit
Numere 12.450.000 4.050.000

Rezolvare varianta A - Metoda la scara In cadrul acestei metode , particular - este evidentierea cronologica in partida simpla si obligativitatea de a se stabili de fiecare data soldul , precum si numerele aferente . Pentru fiecare operatiune se fac inregistrari in doua momente distincte :

la data operatiunii - pentru evidentierea ei si pentru stabilirea soldului si la data operatiunii urmatoare - pentru calcularea zilelor si a numerelor afernte . Cele doua momente se vor derula astfel :
Momentul 1a 1b Data 9.X Operatiunea C Capitalul 150.000 9 1.350.000 C Zilele Numerele

2a 2b 3a 3b 4a

18.X

D C

35.000 115.000 14 1.610.000 C 1.050.000 C 45.000 15 90.000 160.000

[Link] [Link]

D C C

21 In succesiunea efectiva a operatiei acestor momente este : 9 octombrie = 1a ; 18 octombrie = 2a ; 1b ; 1 noiembrie = 3a ; 2b si 16 noiembrie = 4a ; 3b . Prin urmare , operatiunile vor fi astfel , reprezentate in cont :
Data 9.X 18.X [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] [Link] C D C D C C D C D C Sold numere Dobanzi Sold creditor 1.510 81.510 Operatiunea Capitalul 150.000 35.000 115.000 45.000 70.000 90.000 160.000 50.000 110.000 30.000 80.000 10 800.000 C 9.060.000 C 27 2.970.000 C 8 1.280.000 C 15 1.050.000 C 14 1.610.000 C 9 Zilele Numerele 1.350.000 C

Se remarca necesitatea de a nota caracterul soldului : creditor ( C ) sau debitor ( D) . Aceasta exemplificare contine desigur , numai solduri creditoare ( C ) . Atunci cand exista atat numere debitoare , cat si creditoare , se ia in considerare numai diferenta . De aici , si similitudinea de rezultate , respectiv , soldul de numere

creditoare (9.060.000) si dobanda creditoare (1.510) . Rezolvare varianta B In cazul variantei B se reiau inregistrarile efectuate in cadrul variantei A, valabile atat pentru metoda directa , cat si pentru metoda la scara . Ceea ce difera este insa , cuantumul dobanzii . 22 In metoda la scara pe baza sumei numerelor care este 9.060.000 se stabileste dobanda apeland la divizorul 9.000 , corespunzator unei rate a dobanzii de 4 % , astfel : 9.060.000 / 9.000 = 1.006,66 respectiv , soldul va fi in suma de 81.006,66 . In metoda directa se procedeaza la stabilirea dobanzii aferente numerelor debitoare si apoi , celor creditoare . - dobanda debitoare : 7.440.000 / 6.000 = = 1.240 1.833,33 .

- dobanda creditoare : 16.500.000 / 9.000

Efectuand soldul dobanzilor rezulta o diferenta de 593,33 de dobanzi creditoare , astfel ca noul sold la data de 1 ianuarie va reprezenta 80.593,33 . Rezultatele diferite inregistrate nu sunt efectul strecurarii vreunei erori , ci sunt implicate de insasi particularitatile fiecarei metode in sine . In timp ce metoda la scara se refera numai la soldul efectiv al raporturilor dintre parti , metoda directa absolutizeaza fiecare din creantele reciproce si le considera pe intregul ciclu de la valuta la epoca . Atunci cand utilizeaza metoda directa care opereaza cu dobanzi diferite , atat titularii de cont , cat si banca , trebuie sa ia in considerare efectele specifice ce actioneaza in acest cadru .

23

1.2.2. - Functiile bancilor

Activitatea si functiile bancare pot fi sistematizate si clasificate in diferite moduri. Totusi , literatura de specialitate desprinde patru laturi , considerate a fi functii de baza ale activitatii bancare : gestiunea sistemului de plati ; transformarea sistemului de plati ; evaluarea si mutualizarea riscurilor ; si arbitrajul pe diferite piete monetare .

1. Gestiunea sistemului de plati

Prin intermediul creditelor pe care le deschid , bancile , creaza moneda . Deasemenea , colectand depozite , ele au dreptul sa gaseasca formule multiple pentru a permite acestei forme de moneda sa circule eficient . Aceasta activitate este totusi , deosebit de importanta . Teoretic , moneda nu este activ financiar la fel ca celelalte . Ea reprezinta un bun public si , de aceea , statul are misiunea sa exercite un control sporit asupra functionarii ei . Astfel , in toate tarile , statul intervine pentru a regla capacitatea de a crea moneda de catre banci (prin intermediul politicii monetare) pentru a se asigura ca , acestea nu vor deveni foarte slabe - in aceasta constand in fapt , activitatea de control si de supervizare a activitatii bancare . Daca totusi , aceasta slabire se produce se iau masuri rapide pentru a pune la punct mecanisme de aparare (cel putin, numai partial) a intereselor deponentilor .

Practic gestiunea mijloacelor de plata ocupa aproape jumatate din efectivele bancilor . 24

2 . Activitatea de transformare
Asa cum orice intreprindere transforma factorii de productie , obtinand bunuri si servicii , bancile realizeaza si ele operatiuni de transformare , cu deosebirea ca materia prima pe care ele o pun in opera o reprezinta banii , o marfa fungibila prin excelenta cum se precizeaza de altfel si in literatura de specialitate . Imprumutand , plasand fondurile pe care le colecteaza , ele schimba durata acestor fonduri , lichiditatea si eficienta lor , moneda in care sunt exprimate , deoarece - ele se transforma . Intr-un sens mai recent , conceptul transformarii este cel mai adesea folosit pentru a exprima prelungirea scadentei realizate , atunci cand aceste institutii imprumuta pe termen lung si mediu resursele pe termen scurt sau la vedere .

3. Mutualizarea (divizarea ) riscurilor

Aceasta activitate este proprie activitatii bancare . Ea se sprijina pe evaluarea riscului , care este una din componentele fundamentale ale activitatii de bancher ; mai ales , atunci cand imprumuta sumele depunatorilor , bancherul trbuie sa fie foarte prevazator la acontarea creditului , evitand sa le puna in pericol . Chiar daca propria solvabilitate nu este afectata , banca trebuie sa reduca cat mai mult costul slabiciunii imprumutatorilor sai . Intrucat , ea da cu imprumut pe cont propriu , ea este cea care suporta costul , dar acest cost nu repercuteaza asupra debitorilor prin intermediul pretului creditului , caci asupra lor se transfera , in ultima instanta , sarcina imprumuturilor neambursate . Dar aceasta mutualizare a riscurilor trabuie sa fie realizata in conditii

economice suportabile . Aceasta este de fapt , originea unui principiu fundamental in materie de credit . 25 Bancherul este , totdeauna , liber sa accepte sau nu cererea de credit a clientilor sai . Refuzul de a vinde o marfa , care este prohibit in multe tari , este cu totul licit pentru imprumutul cu bani .

4. Activitatea de arbitraj
Banca intervine pe diverse piete monetare , exercitand o functie de arbitraj . In sensul restrans al notiunii , este vorba de opera asupra disfunctionalitatilor instantanee ale pietelor si de a contribui la eliminarea lor. Mai larg , aceasta actiune vizeaza realizarea echilibrului acestor piete si ajustarea diferitelor rate de randament ale diverselor instrumente negociabile , in functie de risc si de scadente .

1.2.3. - Rolul bancilor la scara internationala

Activitatile bancare se exercita atat in cadrul economiei nationale , cat si pe scara internationala . In acest fel , intre banci si clientii lor se desfasoara relatii conplexe . O caracteristica a acestor relatii o constituie faptul ca frecvent , clientii acestora se afla simultan sau succesiv in ipostaza de deponenti ( creditori ) si debitori , care solicita si obtin credite bancare . Aceasta particularitate are implicatii pe plan economico-financiar si in plan psiho-social . In general , experienta mondiala si nationala arata ca , aceasta joaca un rol esential in economiile de piata si in dezvoltarea economico-soaciala a oricarei tari , atat prin mobilizarea si repartizarea mijloacelor disponibile pentru finantarea activitatilor

economice , cat si prin impulsionarea prin mijloace specifice , prin excelenta economice , 26 a activitatii productive , comerciale si financiare . In acelasi timp , trebuie tinut cont ca , prin gestiunea mijloacelor de plata , bancile au drept clienti cvasitotalitatea altor agenti economici si in conditiile cresterii rolului creditului , ele pot influenta si actiona asupra activitatii si comportamentului acestora . Ca urmare , acordarea sau refuzarea unui credit poate exercita o influenta importanta , benefica sai inversa , asupra situatiei economice a unei intreprinderi . Pentru a intelege mai bine rolul jucat de banci atat plan intern ( in interiorul sistemului bancar) , cat si pe plan international este esential de analizat , fie si sumar , schema generala sau cadrul general al Bilantului bancar .

27

CADRUL GENERAL AL BILANTULUI BANCILOR

ACTIV Institutii de emisiune . Tezaurul public . Banci , organisme si institutii financiare . Valori primite spre pastrare . Bonuri de tezaur . Credite acordate clientilor. Cecuri , efecte in acoperire sau la incasare Conturile de regularizare . Operatiuni cu titluri . PASIV Institutii de emisiune . Tezaurul public . Banci , organisme si institutii financiare . Valori depuse spre pastrare . CI. 1 - Conturi de trezorerie si de operatiuni interbancare

CI. 2 - Conturi de operatiuni cu clientii Conturi creditoare la client CI. 3 Alte conturi financiare Conturi exigibile dupa incasare . Creditori diversi . Conturi de regularizare . Operatiuni cu titluri.

CI. 4 - Valori imobiliare Titluri de participare . Imobilizari. Cheltuieli de functionare . CI. 5 - Capitaluri permanente Obligatiuni Provizioane Rezerve Capital Conturi in afara Bilantului ( extra-bilantiere) Mentionam ca Bilantul bancilor se compune , pe orizontala , din doua parti distincte : (in stinga) activul si pasivul (in dreapta). Pasivul cuprinde si caracterizeaza mijloacele financiare colectate si primite pe diferite canale : resurse si obligatiuni. Activul inregistreaza si caracterizeaza existentele de mijloace banesti si 27 destinatiile pentru care ele se utilizeaza , care se prezinta - drept creante asupra clientilor .

Bilantul bancar reprezinta ca in orice ramura o experienta esentiala a activitatii firmei , care pune in lumina , resursele utilizate , plasamentele angajate si rezultatele activitatii. Analiza bilaterala are un semnificativ potential comparativ fiind utilizata prin aprecierea a doua unitati diferite , sau mai frecvent pentru aprecierea calitatii unei singure unitati de-a lungul unor perioade succesive . Caracteristicile semificative ale activitatii bancare sunt evidentiate clar in cadrul bilantului. In primul rand , bancile sunt caracterizate prin active fizice sau cu caracter fix . De exemplu , un grad redus al efectului parghiei de operare , in sensul ca, atunci cand se consemneaza o noua crestere de resurse , aceasta nu poate aduce o crestere substantiala a beneficiilor . Majorarea profitului depinde mai mult de structura bilantiera si deci , de clitatea si viabilitatea managementului bancar . Aceasta inseamna de fapt o sfera in care profiturile sunt relativ mici si riscurile , in consecinta sunt diminuate . In al doilea rand , bilantul bancar releva dimensiuni substantiale pentru resursele pe termen scurt . Ponderea ridicata a acestui tip de resurse , pe termen scurt , cu posibilitatea existentei unor cereri de retrageri mici din partea creditorilor solicita un grad inalt de lichiditate , maresc riscurile si implicit , beneficiul . Atreia caracteristica este exprimata prin dimensiunile activelor fata de capital . Astfel , in cazul in care , capitalul propriu acopera in proprtie mica activul , aceasta inseamna un grad inalt de actionare a parghiei economico - financiare , care implica deasemenea un risc inalt si obtinerea unor beneficii majore ,dar , daca ponderea acestuia in activ este mai mare , atunci efectele produse sunt contrare si anume , riscuri mici si beneficii pe masura . 28

Capitolul II BANCILE DE EMISIUNE SI BANCILE COMERCIALE 2.1. - Banca de emisiune si legislatia bancara
BANCA DE EMISIUNE
Institutiile financiare sunt intercorelate , atat ca structura , cat si ca functionalitate, intr-un sistem financiar care poate fi , astfel , definit ca fiind ansamblul institutiilor si procedurilor , reglementate juridic , prin care se acopera nevoile financiare prin intermediul unor capacitati de finantare . Componenta cea mai importanta a sistemului financiar o constituie bancile . Acestea sunt institutii financiare destinate in cea mai mare parte crearii de moneda scripturala pentru asigurarea (lubrifierea) functionarii la echilibru a sistemului economic . Sistemul bancar este structurat ierarhic , avand in frunte o Banca Centrala careia i se subordoneaza bancile de rangul al doilea : Bancile Comerciale . In cadrul sistemului bancar , banca de emisiune are un rol major . Prin functiile indeplinite , prin legaturile multilaterale cu celelalte banci , si prin acestea cu economia , banca de emisiune reprezinta o placa rulanta a sistemului bancar , afirmandu-si pe deplin cea de-a doua denumire sub care este cunoscuta , ca banca centrala . Substanta functionalitatii bancii de emisiune se manifesta prin cinci functii principale : de emisiune , de creditare , de centru valutar , de banca a bancilor si de banca statului. Banca centrala mai este cunoscuta si sub denumirea de Banca de Emisiune si are urmatoarele atributii fundamentale : 29 - Controlul cantitatii de moneda in economie ;

Emisiunea de bilete de banca si moneda divizionara (cunoscute sub denumirea de moneda centrala) conform necesitatilor economiei , indeosebi la cererea expresa a bancilor comerciale , pentru ca banca centra.a nu intretine legaturi nemijlocite cu agentii economici non-financiari . - Este banca a bancilor, deoarece pastreaza depozitele monetare ale bancilor comerciale , precum si altor institutii financiare ; efectueaza imprumuturi catre banci comerciale sau cumpara efecte comerciale de la acestea prin mecanismul rescontului . - Este banca a Guvernului : trezoreria (casieria Guvernului), deoarece acesta are contul deschis la banca centrala , echilibrul bugetar reglandu-se prin intremediul acesteia. - Asigra supervizarea si controlul activitatii bancilor comerciale : prin stabilirea ratei de rezerva minime obligatorii , prin incadrarea creditului, etc.. Banca centrala - are un rol proeminent in intreaga politica a statului , in special in ceea ce priveste politica monetara . Supravegherea bancara - presupune observarea , emiterea si controlul aplicarii metodologiei bancare , transmis de catre Banca Nationala catre bancile comerciale , metodologie ce priveste modul de functionare al acestora , precum si aplicabilitatea normelor valutare . Supravegherea bancara are in vedere supervizarea bancilor comerciale si a caselor de schimb valutar care sunt subrdonate sistemului bancar romanesc , acestea fiind autorizate si pot fi suspendate de catre BNR. Legea activitatii bancare din anul 1998 corectata prin modificarile aduse de Ordonanta nr. 136 din 18 octombrie 2001 precizeaza limitele si functiile sistemului bancar in contextul cadrului juridic nou care va scoate in relief structura inovatoare si continutul economic pe piata a noilor functii ale bancii centrale . Dupa 1989 , sistemul bancar romanesc se transforma in adevaratul sens al cuvantului preluand directiile de actiune ale adaptarii la economia de piata . 30 Odata cu adaptarea noilor legi bancare , Romania tinde sa se alinieze la Uniunea Europeana, prin constituirea de banci private , intensificarea privatizarii bancilor de stat

si prin adoptarea noilor structuri ale modelului occidental.

2.1.1. Tipurile de banci

In literatura de specialitate se disting patru tipuri de banci :

Banca de Emisiune, care are , inainte de toate rolul de a emite moneda si de a asigura controlul masei monetare , de a acorda credite altor banci prin operatiuni de rescont si de a coordona intreaga politica monetara a statului . De aceea , in cele mai multe tari , bancile de emisiune sunt organizatii de stat sau cu participarea importanta a capitalului de stat . Bancile de depuneri (depozit) Ele sunt specializate in credite pe termen scurt , care genereaza urmatoarele operatii : scont , avansuri in cont curent sau deschiderea de credit, pe care titularul de cont il poate utiliza ; credit pe gaj ; subscrierea de bonuri de tezaur ; operatiuni de bursa ; viramente . Banci de afaceri , care acorda credite pe termen lung intreprinderilor si contribuie la finantarea unor proiecte de investitii . Resursele lor constau in capitalul propriu ; ele nu folosesc depozitele care le-au fost incerdintate . Bancile specializate sau institutiile financiare Ele acorda credite speciale pe care le necesita anumite activitati . In aceasta categorie de banci se cuprind ; case de credit agricol ( acorda credite pe termen scurt , mediu si lung in agricultura) ; case de credit financiar ( acorda 31 credite ipotecare pe termen lung particularilor si imprumuturi colectivitatilor publice locale ) ; case de credit national , care se acorda comertului si industriei

pentru modernizare ; bancile populare , care vin in ajutorul intreprinderilor comerciale si industriale mici ; banci care acorda credit cu gaj imobiliar ; banci de comert exterior si altele . De asemenea , exista banci specializate cu competente internationale , cum sunt : banca Mondiala , Fondul Monetar International , Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare , Banca Europeana pentru Investitii , Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare , Banca Reglemntarilor Internationale , Banca Inter-americana de Dezvoltare , Fondul Monetar Arab , etc..

Banca Europeana de Investitii (BEI) - este o institutie bancara infiintata in 1958 cu participarea a 6 tari in Comunitatea Economica Europeana in scopul sustinerii reconstructiei unor regiuni ramase in urma din aceste tari . Totodata , BEI are sarcina de a promova dezvoltarea echilibrata a CEE fara sa urmareasca un scop lucrativ . Banca Inter-americana de Dezvoltare (BID) - este infiintata in 1959 la Washinton si are ca membri , tari din America de Nord , America de Sud si Anglia . Banca are ca scop, accelerarea dezvoltarii economice a membrilor sai prin sustinerea investitiilor publice si private . Totodata , ea acorda sau garanteaza imprumuturi in favoarea tarilor membre . Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) este infiintata in anul 1989 de catre Consiliul Europei de la Strassbourg si este o institutie care reuneste pentru prima oara tari din Vestul si Estul Europei . Obiectivul BERD este promovarea investitiilor in Europa Centrala di de Est , reducerea riscurilor de finantare pentru investitorii membrii , facilitarea tranzitiei spre economia de piata a tarilor din Est . 32

2.1.2. - Interdependenta si credibilitatea Bancii Centrale

In perspectiva obtinerii stabilitatii preturilor , interdependenta statutara a bancii centrale tine de credibilitate , credibilitatea fiind conduita decisiva a reusitei politicilor puse in aplicare: politica monetara si politica valutara . In acest context o buna credibilitate se bucura numai acele institutii care au reusit sa reduca inflatia si sa o tina sub control . In virtutea functiilor sale de creditor in ultima instanta si a interventiilor discretionare , banca centrala exercita o influenta crescanda in economia moderna . Explicatia desigur , consta in faptul ca aceasta este considerata si este banca a bancilor , fiind investita cu o misiune publica de supraveghere , control si asistenta . Aceasta reprezinta interesul general , tutela sa asupra intregului sistem bancar fiind astfel , pe deplin justificata . De aceea , rolul crescand al ei in economie pune , cu atat ma mult in discutie , relatia sa cu puterea politica . Si totusi , credibilitatea bancii centrale implementate in primul rand , prin instrumentele politicii monetare nu depinde nicidecum de statutul institutiei de emisiune . Comportamentul bancii si implicatia sa directa in viata social-economica sunt mult mai importante . Credibilitatea reprezinta , intai de toate , principala calitate a politicii monetare , mai ales , in cazul cand , Banca Centrala se angajeaza sa realizeze o politica de dezinflatie ; indiferent daca se confrunta cu situatia unei inflatii mderate sau in cazul cel mai grav al hiperinflatiei . Insa , aceasta credibilitate este deziderat greu de obtinut , intrucat nu exista formule sau remedii miraculoase care sa convinga pietele si marele public cu privire la 33 respectarea obiectivelor pe care puterea monetara si le-a asumat . La modul general , se bucura de o buna reputatie - pe planul economico-social , o banca centrala care a reusit pe parcursul timpului sa reduca substantial inflatia si apoi , sa o mentina sub control . Intereseaza desigur , in acest caz , reducerea duratei procesului antiinflationist ,

respectiv a curei de dezinflatie , care conduce la diminuarea inevitabila a pierderilor de productie si a locurilor de munca . Pentru a deveni viabila , o banca centrala va trebui , deci , sa sabilizeze preturile , facand fata scepticismului pietelor si a opiniei publice . Cert este ca independenta acesteia intareste credibilitatea sa . Dar, credibilitatea nu poate fi sustinuta decat printr-un efort de transparenta sustinut , respectiv prin informarea permanenta a publicului larg asupra obiectivelor de politica monetara , prin prezentarea actiunilor sau a interventiilor zilnice , intr-un cadru precis . Asadar , cadrul general a politicii monetare se poate baza pe o serie de obiective intermediare , imperios necesae pentru a duce la bun sfarsit implinirea tuturor dezideratelor pe plan economico-social . Daca autoritatea monetara hotarase se mentine cursul de schimb in cadrul unei marje de fluctuatie se obtin urmatoarele avantaje :

Se permite orientarea politicii monetare pe termen scurt si pe termen mediu . Obiectivul ales - cursul de schimb este compatibil cu obiectivul pe termen lung care este dezinflatia ; Obiectivul tinta si relatia evidentiata prin instrumentele de politica monetara sunt percepute de opinia publica care poate evalua in permanenta rezultatele obtinute de banca centrala . Dar , cursul de schimb nu poate fi intotdeauna controlat si, astfel , s-a ajuns la

renuntarea aplicarii obiectivelor intermediare , fiindca o autoritate monetara moderna se concentreaza astazi asupra unui obiectiv esential , care este lupta impotriva inflatiei .

BANCILE DE EMISIUNE DIN CENTRUL SI ESTUL EUROPEI

Institutia BN a Bulgariei Cadrul legal Obiectivul primordial al politicii monetare Independenta si formularea Mandatul politicii monetare Guvernatorului DA

Legea BNB din Stabilitatea

1991 BN a Cehiei

monetara interna si (art. 47) externa (art. 2) DA (art.9) DA (art.3.1.) 5 ani maximum 2 mandate 6 ani , fara referire la un posibil al doilea mandat 5 ani , fara referire la un posibil al doilea mandat 6 ani , fara referire la un posibil al doilea mandat 5 ani fara referire la un nou mandat

Legea din 1993, Stabilitatea modificata in monetara 1994 (art.2) Legea din 1993 modificata in 1994 Legea din 1992 Stabilitatea monetara (art.2)

BANCA ESTONIEI

BANCA LETONIEI

Mantinerea DA stabilitatii preturilor (art.13) (art.3) Stabilitatea monetara (art.7) Intarirea monedei (art. 5.1) Stabilitatea monetara (art.1) Stabilitatea monetara (art.7) Stabilitatea monetara (art.2) DA (art.3)

BANCA LITUANIEI

Legea din 1994

BN a POLONIEI BN a ROMANIEI BN a SLOVACIEI BN a SLOVENIEI

Legea din 1989

Fara referire expresa cu privire la independenta

Statutul BNR din 2004 Legea din 1992

Fara referire 6 ani maximum expresa cu privire 2 mandate la independenta DA (art. 12.2) DA (art.2) 8 ani (art.44) cu posibilitate de reinnoire 6 ani , fara referire la un posibil al doilea mandat

Legea din 1991

35

2.1.3. Obiectiv imperios necesar - Inflatia sub control

Un astfel de pachet de masuri adoptat necesita timp indelungat cateva trimestre sau chiar ani - pana sa se produca efectele scontate , prin adoptarea obiectivului inflatie , presupunandu-se o perspectiva demna de consemnat pe termen mediu si lung . In acelasi timp , actiunea de rspuns la inflatia in curs tine de politica pe termen

scurt , de tipul stop and go . Practic , previziunile asupra inflatiei vor fi ridicate la rangul de variabila centrala a politicii monetare , aceasta urmand sa fie restrictiva , daca proiectiile indica o inflatie mai ridicata , comparativ cu obiectivul preconizat , si relaxata , in caz contrar . Adoptarea acestui obiectiv presupune o foarte mare transparenta , opinia publica fiind astfel informata in permanenta , asupra variabilei rata inflatiei. Obiectivul tinta poate constitui deci , criteriul in baza caruia se poate constitui deci , criteriul in baza caruia se poate aprecia succesul echipei de la conducerea bancii Centrale si credibilitatea de care se bucura aceasta . Adoptarea obiectivului inflatiei ridica problema modelului utilizat pentru previzionarea evolutiei preturilor . Sensul , amploarea si momentul de reactie al politicii monetare sunt foarte importante , depinzand , in primul rand , de modelul utilizat de Banca Centrala . Spre exemplu , modelele economice utilizate in prezent analizeaza mai putin mecanismul de transmisie monetara , care poate permite a se sti cand si cum se exercita politica monetara influentata asupra inflatiei. La sfarsitul anului 1993 , BNR a initiat un set de masuri de politica monetara extrem de severe ca au urmarit aducerea sub control a inflatiei si a cursului de schimb al leului la un nivel stabil , de echilibru pe piata valutara. 36 Instrumentele utilizate , in acest sens , in cadrul politicii monetare au fost : controlul strict al emisiunii monetare ; introducerea unor rate ale dobanzilor real pozitive, stabilirea cursului de schimb in apropierea nivelului sau de echilibru .

EVOLUTIA INFLATIEI (calculata in baza indicelui preturilor de consum) INP PERIOADA 1995 - 2002

medie anuala fata de anul anterior -

TARA 1995 Bulgaria Cehia Polonia ROMANIA Slovacia Ungaria 26,0 11,0 250,0 7,0 11,0 29,0 1996 254,0 56,7 70,3 165,5 61,2 35,0 1997 79.4 11,1 43,0 210,9 10,2 23,0 1998 72,9 20,6 36,9 256,2 23,1 22,6 1999 96,2 10,0 33,2 137,1 23,1 19,1 2000 62,1 9,1 28,1 32,2 10,0 28,8 2001 123,1 8,9 19,8 38,8 6,0 23,6 2002 1082,6 8,4 15,1 154,9 .... 18,4

***Sursa : Anuarul Economic al bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare

Prncipalele cauze ale inflatiei in Romania

existenta unor suboferte pe mai multe piete de marfuri mentinerea monopolului producatorilor si dupa transformarea intreprinderilor , ca urmare a unei slabe concurente pe piata nationala; lipsa unei forte de negociere a cumparatorilor , piata fiind dominata in continuare de vanzatori ; 37 liberalizarea adaosului comercial ; scumpirea continua a input-urilor din import , ca urmare a devalorizarii masive a monedei nationale ; asteptarile inflationiste ale populatiei ; cresterile salariale necorelate cu productivitatea muncii ; influenta inflatiei importante generate de introducerea in tara a unor produse de import cu preturi foarte ridicate care au condus la ridicarea preturilor produselor autohtone ; politicile : monetara , valutara , fiscala si comerciala au fost aplicate incorect prin subventii implicite acordate unor intreprinderi nerentabile , cum ar fi : subventionarea

ratei dobanzii , etc.

2.1.4. Banca Centrala - obiective si instrumente

Misiunea oricarei banci centrale , autoritatea monetara absoluta are un dublu scop:

in primul rand - conceperea si aplicarea politicii monetare , in al doilea rand - supravegherea sistemului de plati . In privinta politicii monetare , banca centrala are urmatoarele functii :

determinarea orientarii politicii monetare ; alegerea riguroasa a instrumentelor de politica monetara ; interventiile de pe piata monetara in scopul reglementarii lichiditatii acesteia ; gestiunea zilnica a cursului de schimb ; gestiunea rezervelor necesare tuturor interventiilor efectuate pe piata de schimb ; urmarirea statistica a agregatelor : monetare , de credit si a celor de economisire . 38 Supravegherea sistemului de plati , care implica , la randul sau alte functii

principale :

punerea in circulatie si intretinerea bancnotelor si monedelor; reglementarea si sipravegherea sistemului financiar ; organizarea si supervizarea sistemului de plati , plus modernizarea acestora , prin introducerea sistemelor automate ; organizarea operatiunilor bancare pentru Trezoreria publica , banca centrala fiind de fapt , bancherul statului . Politica monetara actioneaza , in mod global , asupra variabilelor economice -

preturi , activitate economica , ocuparea fortei de munca , echilibru extern - actiune care se exercita prin intermediul variabilelor monetare , in practica , imperfect controlabile , dar care isi propune , totusi sa le stapaneasca . Aceste variabile , denumite si obiective intermediare , reprezinta scopul de sine al politicii monetare si sunt urmatoarele : rata dobanzii , agregatele monetare si de credit , rata de schimb . In afara de acestea , banca centrala mai dispune si de alte instrumente sau procedee de actiune . Aceastea pot fi directe si coercitive , ca spre exemplu , controlul asupra creditului sau asupra schimbului. In momentul de fata se considera ca cel mai bine este de-a se actiona prin interventii si mecanisme indirecte , astfel incat fortele pietei sa isi poata spune cuvantul . Transpunerea in practica a acestor obiective si eficienta instrumentelor utilizate depind in mare masura de relatia exeistenta intre moneda si variabilele macroeconomice din economia reala ; productie , investitii , cererea si oferta reala de marfuri . 39

2.1.5. - Instrumentele de politica monetara

Renuntarea la limitarea creditului conduce la restrangerea gamei instrumentelor de manevra pentru atingerea obiectivelor intermediare , practic , la urmatoarele doua : actiunea asupra dobanzilor si fixarea unui nivel minim de rezerve obligatorii . a) Manevrarea ratei dobanzilor Aceasta operatiune reprezinta , in prezent , principala arma utilizata de bancile centrale pentru atingerea simultana a celor doua obiective intermediare . Efectul extern consta in faptul ca nivelul ratei dobanzii influenteaza arbitrajul intre devize si moneda nationala , iar in acest mod , investitorii straini isi vor plasa

fondurile in functie de rentabilitatea si riscurile existente pe diferitele piete financiare . Pe plan intern , dobanzile determina cererea de credit si , totodata , redistribuirea diferitelor portofolii . Ca urmare , cursul de schimb si procesul de emisiune monetara vor suporta influente , in ambele situatii. Actiunea asupra dobanzilor se realizeaza prin intermediul interventiilor bancilor centrale si pe piata monetara , cunoscuta si sub denumirea de piata interbancara . Teoretic , prin politica sa de open market , banca centrala modifica costul creditului si regleaza astfel , antitatea de moneda disponibila , prin impunerea nivelului dorit pentru dobanzile pe termen scurt . In practica , insa , rezultatele sub nivelul asteptarilor si aceasta se datoreaza mai ales , climatului financiar - monetar international. b) Tehnica rezervelor minme obligatorii Aceasta permite intarirea influentei bancii centrale si pe piata monetara interna prin blocarea unor parti din lichiditatile bancare de la banca centrala , rezerve , in general, neremunerate , ceea ce reduce posibilitatea acestora de a acorda credite . 40 Principala ratiune aflata la originea instaurarii sistemului rezervelor minime obligatorii consta in grija de a asigura o lichiditate suficienta la nivelul institutiilor de credit , in vederea protejarii depozitelor clientelei care atesta rolul prudential al rezervelor. Obiectivul final al acestei masuri de prevedere este stabilizarea sistemului financiar national. Regimul rezervelor reprezinta , deci, opusul functiei de creditor , in ultima instanta , functie asumata de banca centrala ce va fi mereu in masura sa ajute bancile sa se refinanteze in cazul dificultatilor in materie de lichiditate , ce reprezinta o situatie diferita de cea de insolvabilitate bancara . Daca banca centrala nu doreste sa actioneze in mod direct asupra volumului lichiditatilor bancare , poate actiona asupra costului acestora , manevrand rata dobanzii . Se actioneaza de aceasta data , prin costul refinantarii bancilor comerciale .

O alta posibilitate de constituire a rezervelor consta in cumpararea de titluri de stat , efectandu-se astfel , plasamente remunerate . Prin aceasta se urmareste facilitatea finantarii deficitulu public . Totusi , in ultimii ani , bancile centrale , au utilizat tot mai putin instrumentul rezervelor obligatorii , preferand sa recurga mai mult la operatiuni de open market in vederea regularizarii pietei monetare . Politica open market este istoriceste insotitoarea fireasca a politicii de rescont , ambele avandu-si originea in economia engleza, unde se folosesc complementar pentru asigurarea sensului dorit de evolutia lichiditatii , creditului si a dobanzii . Trasaturile specifice operatiunilor pe piata libera sunt :

nivelul dobanzii practicate , care variaza in functie de evolutia pietei si indeosebi sunt determinate de orientarea pe care banca centrala doreste sa le impuna ; in desfasurarea operatinilor banca centrala are un rol activ . Aceasta initiaza alimentarea petei monetare cu lichiditati , in special pentru oferte proprii ; 41 operatiile pe piata libera au un dublu sens . In timp ce operatiile de rescont se limiteaza numai la alimentarea cu lichiditati a bancilor comerciale , operatiile pe piata libera permit bancii de emisiune deopotriva sa acorde credite , dar si sa imprumute pe aceasta piata reducand astfel , lichiditatile bancilor si prin aceasta lichiditatile economiei nationale . Astazi politica de open market este interventia bancii centrale pe piata monetara ,

zisa piata libera sau deschisa (fata de alte piete ale creditului din economie care sunt, toate mai mult sau mai putin controlate) pentru a creste sau diminua , lichiditatile agentilor ce opereaza pe aceasta piata , deci posibilitatile lor de acordare a creditului si de creatie (de emisiune ) a monedei scripturale . EFECTELE FLUCTUANTE AL EDEPRECIEII MONETARE

Inflatie puternica Moneda slaba (deprecieri periodice)

Specializare internationala Productivitate si rentabilitate relativ satisfacatoare in industrie

Investitii, extindere si eficientizare Noi locuri de munca Crestere economica

Echilibru relativ al Finantelor Publice Deteriorare sensibila Progrese relative pe piata nominala Penetrare straina pe piata interna

ECHILIBRUL INSTABIL AL BALANTEI DE PLATI EXTERNE 42

EFECTELE POZITIVE ALE APRECIERII MONETARE (CERCUL VIRTUOS AL MONEDEI FORTE)

Moneda devine cautata de speculatori

Drenaj si acumulari mondiale

CURSUL DE SCHIMB Materii prime mai ieftine

Reducerea costurilor din industrie

Competitivitate

Profituri

O specializare internationala cat mai favorabila

Investitii

Nu exista nici un alt mijloc mai subtil si mai sigur de a zdruncina din temelii societatea actuala decat comiterea circulatiei monetare. Procedeul etaleaza toate fortele ascunse ale legilor economice care tin de domeniul destructiv si aceasta , in asa fel , incat nici cel putin o persoana dintr-un milion nu poate sa il faca previzibil . 43

2.2. - Supervizarea sistemului bancar

Promulgarea Legii 312 / 2004 privind statutul bancii Nationale a Romaniei , a marcat abandonarea modeluluispecific de comanda si organizare a sistemului bancar , in conformitate cu principiile economiei de piata . Structura si functionarea sistemului bancar in perioada economiei planificate prezinta anumite particularitati . Asfel Banca Nationala , reprezentand statul , imbina functiile Bancii Centrale cu cele ale Bancilor Comerciale . Alaturi de aceasta ,mai functionau trei banci specializate pe sectoare de activitate si anume : Banca de Investitii - care acorda credite pentru proiecte si investitii in cadrul economiei centralizate si planificate ; Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara sau Banca Agricola ; Banca Romana de Comert Exterior - ca instrument al monopolului statului asupra comertului exterior , prin care se executau platile externe si majoritatea

operatiilor de schimb . Singura institutie autorizata sa primeasca depuneri de la populatie era CEC . In aceste conditii nu putea fi vorba de existenta unei piete financiare , date fiind existenta concurentei intre institutiile bancare , neconvertibilitatea monedei nationale , rolul format al ratei dobanzii ( caracterizata printr-un nivel scazut si prin lipsa de legatura cu relatiile eonomice de pe piata interna si internationala) si finantarea obligatorie a pierderilor inregistrate in economie . Actualul sistem bancar din Romania este structurat , dupa modelul consacrat in tarile cu economie de piata , pe doua niveluri : pe de o parte , Banca Centrala , care reprezinta autoritatea pietei financiare-bancare ; iar pe de alta parte , societatile comerciale bancare ( bancile comerciale) , agentii economici ai aceste piete . 44 Prin Legea din martie 1991 , Bancii Nationale i-au fost atribuite prerogativele specifice Bancii Centrale , in cadrul economiei de piata , si anume dezvoltarea si urmarirea politicii valutare si financiare a tarii, supravegherea intregului sistem bancar si controlul rezervelor valutare ale tarii. Legea privind activitatea bancara statueaza faptul ca : BNR asigura supravegherea activitati tuturor societatilor bancare , iar acestea se pot constitui si pot functiona numai pe baza autorizatiei eliberata de Banca Nationala . Totodata legea prevede obligatia societatilor bancare de a se supune reglementarilor emise de Banca Nationala pentru aplicarea politicii sale monetare , de credit , valutare , de plati si de promovare a prudentei bancare . In concluzie Banca Centrala este abilitata sa emita reglementari si sa ia masuri ferme pentru viabilitatea sistemului bancar si totodata sa controleze si sa verifice actele si scriptele , bancilor, din sistem . Bnr nu poate fi totusi , un organ de control propriu - zis Controlul sau se rezuma numai la constatarea respectarii regulilor bancare , la existenta unei rezerve minime de lichiditati si la luarea masurilor necesare pentru a evita riscurile unor operatii . Cu toate acestea , bancile din sistem isi pastreaza totusi , libertatea de actiune ,

responsabilitatea activitatilor lor ramanand in intregime mamagerilor care trebuie sa fie primii in sesizaea unor defectiuni de a primi initiatori ai organizarii si efectuarii De aceea , Banca Nationala nu se implica in modul de functionare , de acordare a creditelor sau de apreciere a valailitatii garantiilor avute la acordarea creditelor si, in general a tot ce tine de politica proprie a bancii respective . Exista cazuri cand , unele banci invoca secretul profesional , ceea ce ar desfiinta transparenta asupra situatiilor lor financiare . De fapt , secretul profesional este admis in legatura cu operatiile lor financiare. De fapt , secretul profesional este admis in legatura cu operatiile lor cu clientii . 45 Astfel, bancile sunt tinute sa-si publice bilantul contului de profit si pierdere si sa notifice de fiecare data schimbarea de capital si eventualele emisiuni noi de actiuni si obligatiuni . In concluzie , difuzarea pe scara larga a informatiilor interne ale bancilor , auditarea , controlul intern , respectarea normelor si a reglementarilor BNR, posibilitatea de penalizare a bancilor caracterizeaza din plin , o disciplina ferma financiar-valutara si de piata a sistemului bancar . Incepnad cu data de 1 august 1998 a intrat in vigoare un pachet de legi bancare moderne , dupa cum urmeaza : Legea privind statutul Bancii Nationale , Legea bancara si Legea privind falimentul bancilor . In baza noilor legi , Banca Nationala a Romaniei intreprinde un amplu proces de reglementari ce au rolul de a face efective si operationale raspunderile bancii centrale in dezvoltarea serviciilor bancare si de plati in tara noastra , in scopul adaptarii politicii monetare , valutare si de credit la exigentele Uniunii Europene si ale comunitatilor bancare din tarile dezvoltate . Din aspectele cele mai importante se pot evidentia urmatoarele : a) Bancile comerciale sunt obligate sa mentina rezerve minime in lei si valuta , in conturile deschise la BNR . propriului control intern .

Rezervele obligatorii constituie , intr-o mai mare masura decat depozitele deschise bancilor comerciale la banca centrala , primul pas impotriva inflatiei . Astfel , banca centrala poate sa controleze efectiv cantitatea de bani din sistemul bancar , si, implicit , sa actioneze asupra stabilitatii preturilor in economie . Noile reglementari in privinta rezervelor minime confera atat flexibilitate , cat sicapacitatea de a evita fluctuatiile mari de la o perioada la alta . b) O alta hotarare stabileste nivelul ratelor dobanzilor de creditare practicate de BNR. Prin fixarea ratei de scont la 35 % pe an , a ratei dobanzii pentru operatiunile de 46 credit lombard la 95 % , se constituie un coridor lejer al dobanzilor , limita minima fiind taxa oficiala a scontului , iar limita maxima aceea trasata de dobanda la creditele pentru nevoi urgente de trezorerie . In fapt , noua lege a BNR interzice creditarea pe deschiderile de cont . c) O atentie deosebita acorda noile reglementari domeniului autorizarii desfasurarii activitatilor bancare , precum si interdictiilor legate de acestea . Pentru acestea figureaza interdictia angajarii in activitatile bancare din Romania a unor banci straine , in lipsa constituirii unor filiale , sucursale sau reprezentante autorizate de catre BNR. d) Unele dispozitii se refera la organizarea si conducerea bancilor din sistemul bancar , cu referire la capacitatea si competenta persoanelor abilitate sa ia decizii in cadrul conducerii bancilor . e) In ceea ce priveste capitalul social , noua lege prevede obligativitatea varsarii acestuia integral in forma baneasca chiar in momentul subscrierii . f) In materie de credite , legea prevede inmultirea masurilor prudentiale in scopul asigurarii rambursarii sumelor imprumutate . Pentru aceasta , bancile sunt obligate sa ceara garantarea creditelor in conditiile consemnate in documente contractuale , care trebuie sa prevada natura garantiei . Spre deosebire de trecut , BNR poate verifica conditiile si modul lor de respectare

prin inspectii efectuate la bancile comerciale . In plus , are caracter de noutate si faptul ca aceste contracte de credit bancar , precum si garantiile reale si personale privind creditul bancar constituie titluri executorii . g) De asemenea , pe linie prudentiala se inscrie introducerea obligativitatii pentru toate bancile din sector de a angaja un auditor independent , care nu poate fi decat o societate de expertiza contabila , autorizata sa-si desfasoare activitatea in Romania . h) Banca Nationala capata , pentru prima data dreptul de a acorda autorizatii actionarilor semnificativi ai societatilor bancare in lipsa acestei autorizatii , BNR poate 47 dispune vanzarea actiunilor respective si daca e cazul si stabilirea unor sanctiuni . i) In cazul incalcarii normelor de prudenta bancara BNR poate institui starea de supraveghere speciala asupra bancii respective , iar in cazuri mai grave de instituie starea de administrare speciala . Administrarea speciala este privita ca o masura de reorganizare a bancii in culpa , sub supravegherea unui administrator special numit de BNR care va informa periodic banca centrala asupra situatiei financiare a bancii administrate special . Prevederile noilor legi bancare converg catre intarirea autoritatii BNR in cadrul sistemului bancar si catre marirea securitatii operatiunilor bancare , atat pentru clienti , cat si pentru banci . BNR capata noi prerogative de organizare , control si sanctionare asupra bancilor si , implicit , asupra persoanelor din conducerea acestora .Totodata masurile inscrise in noile legi stimuleaza creditul bancar prin micsorarea riscului in relansarea activitatii economice nationale si nu in ultimul rand , se urmareste adaptarea activitatii bancare la exigentele comunitarilor bancare din occident . Institutiile bancare si-au schimbat radical rolul si modul de functionare odata cu crearea noului cadru normativ , un rol deosebit in acest sens , avandu-l promovarea reformei sistemului bancar . Principalele orientari ale procesului de reforma au fost urmatoarele :

Demonopolizarea sistemului bancar De lamodelul bancii-monopolit , dominata de stat , s-a trecut la un sistem bazat pe

agenti economici autonomi . Bancile existente anterior si-au schimbat radical natura , devenind Banci Comerciale caracteristice unei economii de piata : Banca Romana pentru Dezvoltare (actualmente Banca Romana de Dezvoltare , Groupe Societe Generale); Banca Agricola (actualmente Raiffeisen Bank); BANCOREX (actualmente aceasta banca nu mai exista ), Banca de Import-Export a Romaniei (EXIM-BANK), Banca comerciala Ion Tiriac , ING Bank , City Bank , Banca 48 ABN-AMBRO , Banca Italo-Romana , Banc Post , Banca Egipteano-Romana (Misr Romanian Bank) , Banca Anglo-Romana (British Romanian Bank) , etc.

Cresterea si consolidarea institutiilor bancare Intr-o perioada scurta de timp au aparut noi institutii bancare pentru a satisface cerintele de creditare a agentilor economici si de finantare a tranzactiilor comerciale interne si internationale . Un rol important , in acest sens , l-a avut initiativa privata : astfel , din cele 29 banci in functiune in septembrie 1996 , 16 erau banci private , iar 8 cu capital mixt ( de stat si privat ). Totodata , au fost create banci cu participare de capital strain (pana in septembrie 1996 erau inregistrate 10 banci), precum si o serie de banci straine si-au deschis sucursale in Romania (8). Diversificarea activitatilor bancare Institutiile bancare si-au diversificat si dezvoltat un program progresiv din gama servicii oferite clientilor lor , oferind totodata , pietei in dezvoltare , noi produse bancare . Astfel , au aparut banci profilate pe domenii noi , specifice unei economii moderne . Din toate aceste considerente , Banca de Import-Export a Romaniei Exim Bank a fost creata in scopul promovarii tuturor tranzactiilor internationale prin finantarea si acordarea de garantii pentru operatiuni de export-import , dar si de

investitii internationale . Dupa criteriul obiectului lor de activitate exista in prezent banci comerciale , banci de afaceri , precum si banci cu rol specific .

Dezetatizarea sistemului bancar Pana la sfarsitul anului 1996, sistemul bancar se caracteriza inca prin pozitia dominanata a bancilor cu capital de stat sau controlate de stat , cele mai 49 importante dintre acestea (un numar de 4 banci) detin o pondere de peste 70 % din totalul creditului in economie . Ca atare , una din cerintele de baza ale reformei bancare ramane inca privatizarea bancilor comerciale de stat , si, in paralel , incurajarea dezvoltarii bancilor private. Datorita consemnarii tuturor aspectelor prezentate mai sus se poate realiza o

evidenta sintetica a sistemului bancar din Romania , asa cum aceasta exista la sfarsitul anului 1996, dupa cum rezulta din schema grafica de mai jos :

SISTEMUL BANCAR DIN ROMANIA

Sucursalele Bancilor Straine Birouri reprezentare ale bancilor

Banci cu capital romanesc Banca de Export Import a Romaniei Casa de Economii si Consemnatiuni Banci comerciale Banci de afaceri

EXIMBANK

(CEC)

Capital majoritar de stat

Alte banci comerciale 50

BANCA NATIONALA A ROMANIEI

BANCA NATIONALA A ROMANIEI (BNR) este singura institutie bancara de emisiune din tara si unica autoritate de reglementare in domeniul monetar , al creditului , al regimului valutar si al platilor internationale . BNR formeaza si conduce politica monetara si de credit in cadrul politicii economico-financiare generale . Ea poate asigura, ca , ultima instanta , facilitati de refinantare a celorlalte institutii ce compun sistemul bancar ,asigurand lichiditatea acestuia . BANCA NATIONALA in cooperare cu alte institutii de stat , stabileste si conduce politica valutara a Romaniei si asigura aplicarea si respectare normelor privind regimul valutar . In acest sens , BNR raspunde de :

intocmirea balantei de plati externe administrarea rezervelor valutare ale statului ; emiterea de reguli si regulamente cu privire la operatiunile cu valuta , precum si urmarirea respectarii acestora ; autorizarea , supervizarea si controlul persoanelor juridice care desfasoara tranzactii valutare pe teritoriul tarii noastre . In vederea protejarii valorii monedei nationale , pentru a contracara influentele

destabilizatoare asupra cursului de schimb si pentru a realiza anumite obiective de

politica financiar-valutara , BNR poate interveni pe piata valutara prin operatiuni de vanzare cumparare de valuta . Totodata , banca urmareste evolutia cursului de schimb si publica un curs de referinta al monedei nationale . 51

2.2.1. - Scurt istoric al Bancii Nationale a Romaniei

BANCA NATIONALA A ROMANIEI a aparut in1860 , ca societate anonima actionand , ca o banca mixta la care statul a subscris o treime din capital , restul apartinand unor particulari . Conform statutului de infiintare , banca putea efectua urmatoarele operatiuni :

scoaterea de efecte comerciale ; scoaterea de bonuri de tezaur pana la 20% din capital ; sa faca comert cu aur si argint ; primirea in depozit a metalelor pretioase sia sumelor de bani in cont curent ; acordarea de avansuri in cont curent pe baza de efecte publice ( titluri de credit) . Banca a sprijinit mobilizarea capitalurilor banesti , contribuind la centralizarea

capitalurilor disponibile , la folosirea lor in afara productiei si a circulatiei ; iar , prin politica de scont a contribuit la mentinerea unei rate scazute a dobanzii si a dezvoltat capitalul de imprumut . Odata cu deprecierea leului , sectorul bancar va prezenta doua fenomene caracteristice , in primul rand , reforma impusa de terminarea razboiului , iar in al doilea rand , largirea activitatii , ca urmare a intemeierii statului national unitar roman , si mai apoi , a unificarii monetare din perioada 1920 1921 . Pe perioada cizei 1929 1933 , Banca Nationala si-a adus o contributie insemnata efectuand operatiuni de control asupra devizelor , a comertului exterior si a platilor externe .

In anul 1946 , Banca Nationala a fost etatizata , luand mai intai , denumirea de banca de stat si ulterior de Banca Nationala a Romaniei . 52

2.2.2. - Rolul si functiile Bancii Nationale a Romaniei

Prima sarcina incerdintata acesteia , valabila si in prezent este aplicarea politicii monetare si de credit . Cadrul juridic actual in care isi desfasoara activitatea Banca Nationala este structurat pe 3 categorii complementare si anume : organizarea interna a bancii ; atributiile si sarcinile sale ; operatiunile pe care le face si instrumentele create si folosite in relatiile cu celelalte banci si institutiile deservite . Activitatea tuturor societatilor bancare este supravegheata de BNR , calitatea ei de banca centrala a statului roman , ce are personalitate juridica ; este unic organ de emisiune si care regementeaza activitatea in domeniile monetar , de credit si de plati sau de intermedieri bancare . Banca Nationala are urmatoarele functii :

Elibereaza autorizatii de constituire si functionare a societatilor bancare , ca persoane juridice si are drept de actiune in justitie , ori de cate ori societatile bancare incheie contracte sau intelegeri ; Este informata despre creditele acordate de banci clientilor lor , examinandu-le evidentele , conturile si operatiile pentru indeplinirea scopurilor supravegherii bancare ; elibereaza autorizatii si aproba normele de lucru , stabileste reguli privind bilantul societatilor bancare , constata contraventii si aplica sanctiuni . In acord cu statutul sau , participa in numele statutlui la tratative si negocieri externe in probleme financiare , monetare si de plati , poate negocia si incheia

acorduri pentru imprumuturile pe termen scurt ;

Are drept de emisiune monetara , administrand direct rezerva de bancnote si 53 monede si poate retrage din circuit banii deteriorati , inlocundu-i cu bani noi ; acorda credit altor societati bancare sau institutii de credit ; poate sconta si resconta efectele comerciale si bonurile de casa ; stabileste taxa scontului si rata sa de refinantare ; deremina rezervele minime obligatorii ; se ocupa de Trezoreria Statului intr-un cont curent , dar si de contul Administratiei Publice Locale ; poate cumpara , vinde sau intermedia monede , lingouri de aur sau alte materiale pretioase , devize si bonuri de tezaur ; are misiunea de-a emite reguli pentru controlul valutei in Romania si pentru desfasurarea operatiunilor pe piata valutara .

2.2.3. - Legislatia bancara cu privire la desfasurarea activitatii Bancii Nationale a Romaniei .

Banca Nationala a Romaniei - ca urmare a legislatiei aprobate in anul 1991 imbraca forma si continutul unei banci centrale . Noua legislatie stabileste pentru Banca Nationala caracteristicile si functiile unei banci din tarile cu economie dezvoltata . Legea activitatii bancare din anul 1998 precizeaza limitele si functiile sistemului bancar in contextul cadrului juridic roman , scoate astfel in evidenta , noua structura si continutul economiei de piata , precum si noile functii ce apartin bancii centrale . Dupa 1989 sistemul bancar este adaptat si perfectionat noilor cerinte ale

economiei de piata . 54 BNR regleaza politica valutara , ca urmare , are un rol hotarator in procesul de stabilire a schimbului valutar , atat din punct de vedere comercial , cat si din punct de vedere necomercial , deoarece supervizeaza activitatea bancilor comerciale si a caselor de schimb valutar . Totodata ea are o serie de responsabilitati la coordonarea activitatii bancare :

emite reglementari cu privire la operatiunile active externe aur pentru protejarea monedei nationale ; elaboreaza balanta de plati externe ; stabileste cursurile de schimb pentru operatiunile proprii pe piata valutara , calculand si publicand cursul mediu de schimb ; autorizeaza si avizeaza persoanele juridice ; supravegheaza si poate retrage autorizatia persoanelor juridice care efectueaza operatiuni bancare . Banca nationala in calitate de banca centrala a a statului roman , este unica

institutie autorizata sa emita insemne monetare , bancnote si monede metalice , ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei . Moneda nationala este leul , iar subdiviziunea acesteia este banul . Conform prevederilor Legii privind statutul BNR , obiectivul fundamental al acesteia este asigurarea stabilitatii monedei nationale , pentru a contribui astfel , la stabilitatea preturilor . Pentru realizarea acestui obiectiv , ea elaboreaza , aplica si raspunde de politica monetara , valutara , de credit si de plati , precum si autorizarea si supravegherea prudentiala bancara , in cadrul politicii generale a statului . Infiintata in anul 1880 , Banca Nationala si-a asumat si a indeplinit cu competenta, raspundere si curaj , rolul si atributiile care ii reveneau , dovedindu-se unul din pilonii de baza ai statului roman modern .

55 In prezent BNR este o banca centrala moderna independenta , asemanatoare celor din statele cu economie de piata avansata . Potrivit legii , aceasta raspunde numai in fata Parlamentului , tarii si nu este in nici un fel subordonata Guvernului , avand cu acesta exclusiv relatii de conlucrare si colaborare permanenta . Ca unitate monetara a tarii , Banca Nationala indeplineste trei functii distincte : banca a bancilor ( prin emisiune monetara si refinantare) ; casier si bancher al statului (al Misiterului de Finante Publice) ; gestionare al rezervei de mijloace de plata internationale ale tarii Banca centrala - poate imprumuta statul pentru acoperirea deficitului temporar al contului general al Trezoreriei , in conditii limitate si strict specificate . Capitalul social al Bancii Nationale este de 100 miliarde lei si apartine in intregime statului . Totodata , aceasta colecteaza date statistice primare necesare indeplinirii atributiilor sale legale si poate publica astfel de date si informatii , dar numai in forma agregata . Ea efectueaza unele operatiuni in favoare tertilor , potrivit reglementarilor proprii. Banca Nationala a Roamniei ca urmare a legislatiei in vigoare este autorizata sa efectueze anumite operatii cu titluri de stat , astfel in baza unor conventii stabilite , intre acesta si Ministerul Finantelor Publice , ea poate actiona ca agent in contul statului pentru plasarea emisiunilor de titluri de stat su alte efecte ale statului . BNR poate actiona ca agent la plata capitalului , dobanzii , a comisioanelor si a spezelor bancare aferente si ca agent de executare a decontarilor in contul curent general de la Trezoreria statului , precum si cadrul altor operatiuni curente .

55

2.3. - Rolul si operatiunile bancilor comerciale in economia de piata

2.3.1. - Bancile comerciale (de depozit) - variga de baza a sistemului bancar
Bancile Comerciale sunt institutii financiare specializate atat in atragerea de resurse , prin aceasta intelegandu-se constituirea de depozite , si plasarea acestora prin acordarea de credite , cat si in efectuarea platilor intre titularii de cont , adica, agentii economici . Initial , acestea au mijlocit creditul comercial direct intre agentii economici , prin preluarea de la acestia a titlurilor de credit comercial (acmbiile) , de unde si denumirea lor. In ultimii ani , produsele si serviciile , acestor banci , s-au diversificat foarte mult prin angajarea in operatiuni , alta data aflate in zona de granita cu alti intermediari financiari . In acest sens , se manifesta toto mai mult , o tendinta accentuata de diminuare a deosebirilor dintre Bancile Comerciale si bancile de economii si dintre bancile Comerciale si bancile de afaceri care se ocupa , indeodebi , cu investirea depozitelor pe termen lung , evolutia lor fiind orinetata catre tipul de banci universale ( in spatiul european) . Legatura directa cu agentii economici (persoane fizice sai juridice) in ce priveste constituirea si utilizarea depozitelor , in principal sub forma distribuirii de credite , confera bancilor calitatea de centru de efectuare a platilor intre titularii de cont . 56 In raport cu cele prezentate mai sus , se pot identifica urmatoarele activitati

specifice Bancilor Comerciale :

acordarea de credite pe termene diferite ; asigurarea unei circulatii eficiente a mijloacelor si a instrumentelor de plata in scopul derularii rapide a decontarilor intre clientii bancilor ; pastrarea si siguranta valorilor ; sporirea si diversificarea ofertei de servicii financiare pentru clienti , persoane fizice si juridice Daca principala functie a Bancii Centrale - este emisiuneaa de moneda si

controlul monedei , trasatura fundamentala a bancilor comerciale este aceaa de a fi institutii de depozitare si utilizare a monedei .

2.3.2. -Atributiile bancilor comerciale

Atributiile de banca comerciala , nou creata prin grija si contributia BNR formeaza Banca Comerciala Romana care preia astfel , unele atributii comerciale de la BNR. Banca Comerciala , in contextul economiei de piata isi evidentiaza contributia si functiunile acesteia in virtutea dezvoltarii si cresterii economice . Ca atare , Banca Comerciala Romana este o personalitate juridica autorzata sa desfasoare activitati de atragere de depozite si acordare de credite in si pe cont propriu . Bancile Comerciale , in conformitate cu legislatia bancara au stabilite functiile unor adevarate institutii bancare occidentale . Repertoriul de atributii si functiuni ale acestora incuba toate operatiunile clasice , specifice unor asemenea institutii , dupa cum urmeaza : 57

acceptarea de depozite ; contractarea de credite , operatiuni de factoring si de scontare a efectelor de

comert ;

forfetarea , evidenta si gestionarea instrumentelor de plata si de credit ; efectuarea operatiunilor de plati si deconturi ; efectuarea de operatiuni de leasing financiar ; efectuarea transferului de fonduri ; emiterea de garantii si asumarea de angajamente ; realizarea unor tranzactii in conturi proprii sau in conturile clientilor ; intermedieri in plasamentul de valori mobiliare si de servicii aferente ; administrari de portofoliu in contul clientilor; custodia si administrarea de valori mobiliare ; intocmirea unor depozite pentru organismele de plasament obiectiv de valori mobiliare ; inchirieri de casete de siguranta si operatiuni de open market ;

2.3.3. - Principalele operatii efectuate de o banca comerciala moderna

In economia de piata , Bancile Comerciale moderne pot efectua operatii fundamentale :

Banca trebuie sa deschida un cont curent in lei si in valuta clientelei dand astfel , posibilitatea efectuarii de operatii prin banca ; Ea primeste depozite in lei si in devize convertibile la vedere sau la termen . Deoarece ea constituie un depozit , acesta este insotit intotdeauna de o dobanda , care va fi strans legata de nivelul si evolutia inflatiei (rata inflatiei); 58 Aceasta acorda credite in lei si in devize libere pe termene diferite , adica pe termen scurt , mediu si lung (termen scurt = pana la un an ; termen mediu =

2 5 ani ; termen lung = peste 5 ani ); Activitatea de acordare a creditelor este o operatiune bancara complexa in care poate aparea riscul neacoperirii disponibilitatilor bancare .

Banca efectueaza operatii si incasari de plati in lei si in devize liber convertibile , ca urmare a stingerii obligatiunilor comerciale ; In acest sens , banca emite CEC-uri in lei sau in valuta in functie de operatiunile pe care le presteaza ; Ea primeste si emite garantii bancare pentru angajamentele solicitate , atat pe piata interna , cat si pe plan international . Garantiile bancare , ca si creditele se pot acorda cu sau fara garantii materiale . De obicei , iin materie de credite , acestea se pot acorda pe baza de bilant , de bonitate si in baza garantiilor materiale ale clientului respectiv .

2.3.4. - Operatiunile de credit efectuate de bancile comerciale

Operatiunile pasive , reprezinta pentr bancile comerciale operatiuni de constituire a resurselor . Ele se evidentiaza in pasivul bilantului sub forma urmatoarelor posturi : depozite la vedere si la termen ; imprumuturi de la Banca Centrala si de la alte institutii financiare; capital propriu . 59

[Link]. - Depozitele bancare

Acestea reprezinta pentru majoritatea bancilor comerciale , principala resursa financiara si se formeaza din doua mari categorii : depozite la vedere si depozite la termen .

Depozitele la vedere sunt constituite din disponibilitatile depuse in toate conturile deschise la banci , din care se pot face plati la cerere si pentru care banca nu isi rezerva dreptul de a solicita instiintarea scrisa asupra unei viitoare retrageri de numerar . Depozitele la termen sunt cea mai importanta sursa intre pasivele bancare . Acestea au scadenta prestabilita , iar eventualele retrageri inainte de a ajunge la maturitate fiind supuse unor penalizari prin intermediul dobanzilor . Multe din aceste depozite sunt atrase prin emitere de catre banci de certificate de depozit negociabile , purtatoare de dobanzi mari si cu scadente foarte diversificate de la 7 zile la 7 ani . Aceste certificate au valori nominale standard si sunt detinute , in principal , de trezorierii marilor intreprinderi . Tot in structura depozitelor la termen sunt incluse si cele provenite din economii , in baza carora se emit certificate de economii , instrumente nenegociabile in care se specifica dobanda si scadentele diferite in functie de alegerile clientilor . Prin cele aratate mai sus , depozitele bancare au un rol major in cadrul circulatiei monetare . Exemplificare : Sa se stabileasca varianta cea mai avantajoasa in investire a unor fonduri de 1 milion $ , stiind ca intreprinzatorul are la dispozitie urmatoarele posibilitati de furctificare . Varianta 1: Din suma de 10 milioane $ , intreprinzatorul plaseaza pe piata , in fiecare saptamana a lunilor mai si iunie , acordand credite la dobanda pietei ( pe trei luni), reinvestind sumele la scadenta pe inca trei luni . 60 Varianta 2 : Suma de 10 milioane $ o plaseaza in depozite egale , pe termen la 6 luni . Varianta 3: Avand la dispozitie suma de 10 milioane $ , investitorul o foloseste in felul urmator : cumpara certificate de depozit cu scadenta la 6 luni ; le revinde inainte de scadenta (la trei luni de cumparare) ; suma obtinuta o reinvesteste in certificate de depozit

scadente la 6 luni ,pe care le revinde din nou la 3 luni . Rezolvare varianta 1 :
Nr. crt. 1 2 3 4 Nr. crt. 1 2 3 4 Data plasarii sumei 28 mai 7 iunie 14 iunie 21 iunie Suma (milioane $) 2.5000.000 2.5000.000 2.5000.000 2.5000.000 Suma (milioane $) 2.5000.000 2.5000.000 2.5000.000 2.5000.000 Dobanda (%) 6 1/2 6 5/16 6 3/16 6 3/16 Dobanda (%) 5 9/16 5 1/2 5 9/16 5 7/16 Scadenta 31 august 7 septembrie 14 septembrie 21 septembrie Scadenta 30 noiembrie 7 decembrie 14 decembrie 21 decembrie Nr. zile 95 92 92 92 Nr. zile 91 91 91 91 Dobanda incasata in $ 42.881,94 40.329,86 39531,25 39.531,25 Dobanda incasata in $ 35.151,91 34.756,94 35.151,91 34.361,98

Reinvestire
Data plasarii sumei 31 august 7 septembrie 14 septembrie 21 septembrie

Total dobanda incasata : Rezolvare varianta 2 :

Nr. crt. 1 2 3 4 Data plasarii sumei 28 mai 7 iunie 14 iunie 21 iunie Suma (milioane $) 2.5000.000 2.5000.000 2.5000.000 2.5000.000 Dobanda (%) 7 6 13/16 6 11/16 6 5 /8 Scadenta 30 noiembrie 7 decembrie 14 decembrie 21 decembrie Nr. zile 186 183 183 183

301.697,04

Dobanda incasata in $ 90.416,87 86.575,52 84.986,98 84.192,71

Total dobanda incasata : Rezolvare varianta 3 : a) vanzare august septembrie

Nr. crt. 1 2 Data vanzarii 31 august 7 sept. Dobanda Zile Dobanda Prioada la pana la la vanzare pentru care cumparare scadenta se vinde 7 6 15/16 186 183 5 9/16 5 9/16 91 91 Dobanda incasata 54.498,47 50.710,98

346.171,88 61
Suma totala ($) 2.554.498,47 2.550.710,58

3 4

14 sept. 21 sept .

6 11/6 6 5/8

183 183

5 5/8 5 1/2

91 91

48.476,98 48.757,92

2.548.746,98 2.548.757,89

Total dobanda incasata dupa prima vanzare :

202.713,9

10.207.713,92

Rezolvare varianta 3 : b) vanzare noiembrie - decembrie

Nr. crt. 1 2 3 4 Dobanda Zile Dobanda Prioada la pana la la vanzare pentru care cumparare scadenta se vinde 5 7/8 5 15/16 5 7/8 5 7/8 181 181 181 181 5 1/6 4 13/16 4 5/16 4 7/8 91 91 91 91 Dobanda incasata 41.324,48 41.341,66 42.117,57 39.410,19 164.193,90 Suma totala ($) 2.541.324,48 2.541.341,66 2.542.117,57 2.539.410,19 10.164.199,90

Data vanzarii 30 nov. 7 dec. 14 dec. 21 dec.

Total dobanda incasata dupa a 2- a vanzare : Total dobanda incasata dupa 6 luni (202.713,92 + 164.193,90) In concluzie : Varianta 1 : 301.697,04 $ Varianta 2 : 346.171,88 $ Varianta 3 : 366.907,82 $

366.907,82 $

Din cele prezentate mai sus , rezulta ca , cea mai avantajoasa varianta pentru investitor este ultima , diferenta de castig in dobanda fiind astfel , evidenta : - fata de varianta de varianta 1 se realizeaza o diferenta de castig de : 65.210,78 $ astfel : 366.907,82 301.697,04 = 65.210,78 $ 62 - fata de varianta 2 se realizeaza o varianta de castig de : 20.735,94 $ , astfel : 366.907,82 346.171,88 = 20.735,94 $

[Link]. - Imprumuturile

Acestea se pot grupa in doua categorii : imprumuturi de refinantare de la Banca Centrala ; si imprumuturi contractate de la alte institutii financiare . Bancile Comerciale apeleaza la refinantare pentru a-si asigura lichiditatea si pentru a optimiza structura portofoliului de titluri pe care le detin si care imbraca mai multe forme : rescontarea cambiilor , cedarea in pensiune (cu contract de rascumparare) a unei parti din portofoliul de titluri numita si operatiunea de lombardare . Aceste operatiuni sunt simulare rescontului si pot fi : operatiuni de imprumut de garantii de efecte publice obligatiuni si bonuri de tezaur , operatiuni pe care banca de depozit obtine de la banca de emisiune resurse pe termen scurt , valorificandu-si in acest mod , detinerile de hartii de valoare . Imprumuturile contractate de la alte instittiifinanciare sunt imprumuturi interbancare prin emisiunea de titluri proprii de credit (in general obligatiuni) detin o pondere mica in ansamblul operatiunilor pasive ale Bancilor Comerciale .

[Link]. - Capitalul propriu

Acesta detine o pondere scazuta in totalul pasivelor bancare , pondere care are tendinta accentuata de scadere determinata de expansiunea volumului de activitati bancare . 63 In aceste conditii riscul de faliment este destul de mare , motiv pentru care se prevad prin legislatia bancara plafoane minime pentr gradul de capitalizare , exprimate ca pondere a capitalului propriu in totalul activelor riscante . In structura capitalului propriu includem : capitalul social si fondul de rezerva . Capitalul social reprezinta capitalul investit de actionari , atat la infiintare , cat si ulterior , daca au loc emisiuni suplimentare de actiuni . Fondul de rezerva se constituie din profitul bancii in scopul asigurarii lichiditatii

si solvabilitatii acesteia . Operatiunile active sunt operatiuni de utilizare a resurselor in scopul obtinerii de profit , evidentiindu-se in activul bilantier sub forma urmatoarelor posturi : numerar si rezerve in depozite la Banca Centrala ; titluri , credite , active corporale si alte active . Primul si ultimul post nu genereaza venituri , dar constituirea lor este obligatorie , atat pentru asigurarea unei lichiditati corespunzatoare , cat si pentru buna desfasurare a activitatii bancare . Celelalte doua posturi sunt importante pentru profitul si soliditatea bancilor . Faptul ca , veniturile bancare provin , in principal , din achizitionarea de titluri si acordarea de credite , face ca acestea sa detina ponderea cea mai mare in totalul operatiunilor active . In structura portofoliilor de titluri se include : titluri de proprietate sau de creanta ; titluri guvernamentale si private si ttluri pe termen lung sau pe termen scurt . Aceste titluri sunt purtatoare de venit sub forma de dividende ; dobanzi ; scont si renta . Constituirea lui este importanta , atat pentru maximizarea veniturilor , cat si pentru asigurarea lichiditati ( spre exemplu : titllurile pe termen scurt , in special bonurile de tezaur ). In principal , marimea unui portofoliu de titluri pe care il poate detine o banca comerciala este determinata de trei factori : 64 1. - volumul resurselor disponibile , dupa satisfacerea nevoilor de lichiditate ale bancii si a solicitarilor de credite ; 2. - volumul titlurilor necesare luate drept , garantii ; 3. - rentabilitatea relativa a plasamentului in titluri . In prcatica bancara exista mai multe modalitati de constituire a acestor portofolii de titluri si anume : - scontarea cambiilor ; - luarea titlurilor in pensiune (cu contract de rascumparare) ;

In acest caz , debitorul (vanzatorul) se obliga sa le rascumpere la acelasi pret , dobanda calculata la valoarea nominala a titlurilor , precum si taxa de numarul de zile pana la rascumparare .

inclusiv si de

pensiune

- lombardarea titlurilor de credit pe termen lung (obligatiuni) emise de catre stat sau intreprinderi (imprumut garantat cu hartii de valoare) ; - achizitia directa a titlurilor prin subscriere , licitatie sau prin bursa de valori ;

Totusi , creditele acordate agentilor economici detin ponderea cea mai mare in totalul operatiunilor active , reprezentand modalitatea principala de plasament , rezpectiv de utilizare a resurselor financiare mobilizate . Importanta acestei activitati de creditare bancara decurge din rolul creditelor care se consemneaza ca fiind :

principala sursa de venit pentru banci ; liant al relatiilor bancii cu clientii seriosi si solvabili ; sursa de acoperire a dificultatilor financiare ale agentilor economici .

65

2.3.5.

- Operatiunile de plati si rolul acestora in cadrul activitatii

bancilor comerciale
Implicarea directa a bancilor comerciale in derularaea platilor este strans legata de calitatea lor de intermediari financiari , respectiv de mobilizare a activelor monetare disponibile si de fructificare a lor , indeosebi sub forma distribuirii de credite . Se manifesta , de altfel , o relatie de interdependenta si conditionare intre operatiunile de plati si cele de creditare , calitatea deciziei de creditare si capacitatea

bancilor de a furniza economiei lichiditatile de care are nevoie , fiind factori esentiali in functionarea sistemului de plati . Functionarea sistemului de plati are la baza un ansamblu de reglementari in care sunt implicate : moneda , bancile comerciale , casele de compensare , Banca Centrala, precum si alte institutii financiare . Initial , in mecanismul platilor era inclusa moneda , sub diferitele sale forme , moneda de aur , care datorita calitatilor sale intrinsece , era mijlocul de plata universal . Treptat , locul acesteia este luat de moneda de credit (fiduciara) , care va permite o accelerare a platilor in economie . In prezent , derularea platilor are la baza tehnica compensarii , in care scop s-au creat casele de compensatie . Infiintate in legatura cu extinderea utilizarii cecurilor si a altor instrumente de plata , ele se utlilizeaza astazi si de catre burse , banci centrale , si chiar grupuri internationale de banci . Functionarea acestora se bazeaza atat pe existenta unor acorduri intre participanti , cat si a aunor reglementari riguroase care asigura buna derulare a platilor . In principal , aceste regelementari se refera la : stabilirea pozitiei nete ( debitoare sau creditoare) a fiecarui membru ; finalitatea platii , dezvoltarea pietei interbancare , etc. 66 Circuitul instrumentelor de plata si efectuarea compensarilor implica prestarea de servicii catre participantii la sistemul de plati . Aceste servicii sunt asigurate fie exclusiv de banca centrala (ca servicii publice) , fie in sistem mixt ( ca servicii publice si private) . Mecanismul platilor se fundamenteaza pe increderea ca activul financiar care functoneaza ca mijloc sau instrument de plata va fi transferat in proprietatea beneficiarului de suma la aceeasi valoare si intr-o forma acceptabila de catre acesta . De cele mai multe ori , participantii implicati in tranzactii (agentii nebancari) nu se cunosc suficient de bine pentru a-si aprecia solvabilitatea , ei bazandu-se pe banci , carora le prezinta cambiile , cecurile si alte instrumente de plata incasate .

Utilizarea unui mijloc (instrument) de plata pentru atingerea obligatiilor intre partile implicate intr-o tranzactie nu este niciodata o operatie lipsita de riscuri (nici chiar in cazul numerarului) , astfel :

In perioada utilizarii monedei cu valoare intrinseca exista riscul ca valoarea nominala a acesteia sa nu fie egala cu cea a materialului monetar , din cauza uzurii sau falsificarii ; In cazul bancnotelor , riscul este cel al falsificarii si deci neacceptarii lor ulterioare la plata ; In cazul cecurilor , alaturi de riscul falsificarii lui sau a semnaturii titularului , exista si riscul de lchiditate . Beneficiarul platii constata ca , platitorul nu are suficiente surse disponibile la banca ceea ce face sa nu poata fi incasat imediat . Daca se utilizeaza cartile de plata , riscul este accentuat de faptul ca emiterea lor (in cazul cartilor de credit) echivaleaza , de fapt, cu deschiderea unei linii de credit . Pe baza aceleiasi garantii o persoana poate solicita eliberarea de carti de credit la mai multe banci care vor stabili plafoane in mod individual . 67 Debitorul poate le epuiza pe toate , si ulterior , sa declare ca nu poate restitui sumele folosite . Lichidarea garantiei acoperitoare nu va acoperi , insa , pretentiiletuturor bancilor . Reducerea acestor riscuri se poate face respectand doua criterii esentiale :

finalitate platilor si transparenta acestor plati . Finalitatea platii implica doua conditii : a) Onorarea rapida a obligatiilor reciproce - Intervalul dintre momentul incheierii unei tranzactii financiare si cel al platii , respectiv al stingerii obligatiilor , difera in functie de tipul instrumentului de plata si de obligatiile care si le asuma partile implicate , inclusiv casele de compensare . b) Lichiditatea si soliditatea financiara a institutiilor intermediare Difera in functie de

tipul institutiei , de calitatea acesteia si de regulile proprii fiecarui sistem de plata . Finalitatea maxima sau forma pura este asigurata de sistemele de plati care implica o relatie directa intre banci si bancile comerciale prin transferul de fonduri intre conturile de rezerva minima obligatorie . In cazul platilor de organizate prin intermediul caselor de compensare , finalitatea lor depinde in mai mare masura de calitatea lor , de capacitatea de a-si procura rapid resursele suplimentare de pe piata . Acelesi probleme apar si in cazul in care cei implicati nu isi onoreaza fiecare obligatiile de plata , ci periodic (zilnic) isi soldeaza pozitiile si platesc doar cei cu sold debitor , transferul respectiv fiind egal cu valoarea acestui sold . In ceea ce priveste al doilea criteriu , cel al transparentei , presupune ca , platile sa fie structurate astfel incat participantii sa fie de acord cu momentul in care tranzactiile si platile sunt finalizate si cu perioada de timp , cat aceasta nu se finalizeaza . Finalitatea platii este asigurata , daca in momentul in care banca primeste un ordin de plata exista disponibil in contul debitorului . Chiar in momentul urmator , debitorul intra in incapacitate de plata tranzactia, 68 totusi se finalizeaza . Finalitataea platii reprezinta un moment major in derularea viramentului si presupune transferul efectiv al sumelor in contul benficiarului , in conformitate cu instructiunile din instrumentul de plata emis si pus in circulatie . Increderea clientilor in capacitatea bancilor de a oferi servicii de plati sigure si rapide , presupune printre altele :

un flux continuu de informatii ; dezvoltarea procedurilor de securitate pentru depistarea fraudelor , a erorilor sau a ordinelor de plata neautorizate ; reducerea la miximum a sumelor aflate in tranzit care genereaza nesiguranta in efectuarea la timp a platilor ;

prelucrarea automata , electronica a instrumentelor de plata; disponibilitate ( capacitate mare de prelucrare si transfer) ; siguranta in functionare ( prin existenta facilitatilor de rezerva) ; flexibilitate (adaptabilitatea la cerintele participantilor si la schimbari) , etc. Respectarea celor doua criterii prezentate mai sus asigura functionarea eficienta a

unui sistem de plati . Pentru aceasta se instituie insa , reguli si proceduri de transfer irevocabil ala fondurilor . In general aceste reguli , trebuie sa stimuleze participantii la sistemul de plati , sasi gestioneze singuri riscurile , inclusiv cel de credit si cel de lichiditate . In acest context , incetarea sau suspendarea platilor de catre o banca poate antrena o reactie in lant a sistemului bancar . De aceea Banca Centrala este aceea cre trebuie sa dezvolte politici corespunzatoare pentru a regelementa astfel de situatii . 69 In virtutea acestei idei , in practica se pot intalni cateva alternative :

garantarea finalizarii platii de catre Banca Centrala , O astfel de garantie face verificarea gradului de solvabilitate sa fie practic inexistenta , caci bancile se vor angaja cu usurinta in relatii riscante cu alte banci . Inexistenta unor astfel de garantii poate afecta functionarea pietei interbancare si a sistemului de plati ; aplicarea unor norme vizand expunerea individuala a fiecarei banci , In acest caz, in cadrul bancilor sunt stabilite limite asupra pozitiilor (bi sau unilaterale) si se cer anumite garantii , solutie mixta , Aceasta nu implica obligatoriu , Banca Centrala drept garanta pentru finalizarea tuturor platilor .

Ea trebuie , insa sa stabileasca , ce putin la nivelul sau , care sunt conditiile de asigurare a lichiditatii bancilor in contextul participarii acestora la derularea platilor . De asemenea , este necesar sa existe un cadru legal prin care sa se asigure respectarea compensarilor reciproce in cazul falimentului bancar .

2.3.6. - Diversificarea relatiilor banca-client

In mod traditional , bancile comerciale si-au desfasurat activitatea in directia a trei sfere principale de actiune : atragerea de depozite , acordarea de credite si operarea transferurilor monetare . In a doua jumatate a secolului XX , serviciile bancare s-au diversificat , pe de o parte , prin angajarea in unele operatiuni , alta data aflate in sarcina unor banci 70 specializate , si prin prestarea unor servicii noi aflate in zona de granita cu alti operatori financiari . Aceasta extindere a serviciilor bancare au urmarit evident si obtinerea profitului dar, pe de alta parte , au urmarit sa sprijine pe client , usurandu-i accesul la serviciile utile dorite .

[Link]. - Serviciile bancare - prezent si perspective

O prima categorie a acestor servicii noi o reprezinta serviciile de afaceri ( business services) adresata in special firmelor . Pe linia promovarii metodelor noi de finantare , bancile comerciale au dezvoltat, sau au intermediat pentru clientii lor operatiuni de leasing , factoring sau le-au deschis accesul la casele de emisiune de hartii de valoare si de participare la capital . Cea mai mare parte a serviciilor bancare nu comporta angajarea bilantiera : nu

contribuie la majorarea resurselor si nu afecteaza activul bancilor , dar angajeaza riscuri aducand concomitent anumite venituri . Aceste operatiuni sunt evidentiate de banci si grupate din punct de vedere patrimonial ca : operatiuni extra-bilantiere . Aceste operatii sunt compuse din doua mari categorii : operatiuni de comision si operatiuni privind obligatiile anticipate sau conditionate . In cadrul operatiunilor de comision , banca actioneaza in numele si pentru contul clientilor sai . Printre cele mai frecvente operatii de acest gen le putem mentiona pe cele legate de efectuarea platilor , indeosebi ,operatiuni de incasso , de incasare a creantelor , de vanzare si cumparare de titluri pentru clientii lor . Tot in aceasta categorie intre si operatiile de mandat , care se efectueaza in numele bancii , dar in contul clientilor , referindu-se in speta la administrarea 71 portofoliilor de hartii de valoare si chiar la administrarea patrimoniilor (executori testamentari , a fondurilor de tutela sau a fundatiilor umaniatre diverse ) . Operatiile privind obligatiile anticipate sau conditionate cuprind o gama mai larga. In primul rand avem aici, obligatiile anticipate ale bancii privind acordarea de credite prin :

linii de credite , cand obligatia priveste suma creditului si nu conditiile ; credite reinnoibile (revolving loan agreement ) de care se poate beneficia pe durata contractului , in conditiile stabilite , avantaje pentru care se plateste bancii un anumit procent; In al doilea rand , sunt incadrate , obligatiile privind subscrierea unor tiluri (tip

bilete la ordin sau certificate de depozit ) emise de anumite banci in sistemul pietei de credit europene (euronotes) . O a doua grupa a obligatiunilor anticipate bancare decurege din circuitul cambial si este cunoscuta sub denumirea de credite sub semnatura .

Prin semnatura sa , in diverse forme (acceptare , aval) , banca garanteaza angajamentul clientului sau catre terti . Banca nu avanseaza fonduri , dar sustine , prin propriul sau angajament , increderea pe care o inspira clientul . Expunerea la risc pe care si-o asuma , implica incasarea unor sume cu care beneficiarul garantiei remunereaza banca . A treia grupa , cea a activitatilor de plasament cuprinde operatii cu acelesi caracteristici , ca si cele anterioare . Pe de o parte , pentru activitati ce nu se reflecta in bilant , banca se angajeaza sa actioneze in viitor si isi asuma riscul de a vea cheltuieli sau pierderi ( implicit cu posibil castig suplimentar) . Pe de alta parte, banca incaseaza o remunerare sau benficiaza de o modificare a 72 pozitiei imediate . Printre aceste activitati mentionam :

angajamente anticipate de a acorda credite (forward commitements) ; angajamente anticipate de a vinde sau a cumpara titluri ; operatiuni denumite optiuni (financial futures sau options) ; angajamente anticipate asupra dobanzilor (interests rate swaps); angajamente anticipate asupra cursului de schimb (currency swaps). Pe plan international , in sfera sreviciilor intra : incasarea operatiuniloe de export ,

finantarea exportului prin institutiile nationale de garantare a creditului pentru export ; negocierea si scontul cambiilor straine ; facilitarea importului prin credite documentare ; operare in conturile din valuta si angajarea de optiuni in moneda straina . Au fost dezvoltate asemenea , servicii de sprijinire a afacerilor care ofera servicii de informarea privind creditele , evaluari de performanta ale unor firme , cu perspective de a deveni partenere in relatiile de afaceri . Milioanele de clienti ai bancii zu solicitat dezvoltarea serviciilor personale .

Serviciile conturilor personale s-au afirmat in special , in diversificarea conturilor in : conturi de economii , conturi de investitii si conturi cu programe diferite de economisire . Totodata, se ofera servicii multiple de initiere si angajare in sfera bursei de valori, antrenand titularii de cont in participarea la subscrierea de actiuni sau bonuri de tezaur , dar si la forme colective de fructificare a capitaluluiprin societatile de investitii si de plasament . Nu in ultimul rand , bancile ofera programe de diversificate de asigurari (in special , de viata ), asista pe clienti in pregatirea calatoriilor cu ajutorul cartilor de credit , a cecurilor de calatorie si de schimb valutar si chiar ii ajuta pe acestia prin organizarea calatoriei si asigurarea clientilor pe durata sa . 73

[Link]. - Colaborare si asistenta in cadrul relatiilor banca -client .

Desfasurarea relatiilor dintre bancile comerciale si clientii lor in cadrul operatiilor pe care aceste banci le efectueaza si in serviciile pe care le presteaza sunt supuse unor reguli de comportament care releva obligatiile reciproce sub aspectul lor cel mai elocvent. Astfel in raporturile initiate cu clientii lor , bancile au statuate unele drepturi si anume :

de a stabili si inscrie in conturi , dobanzile so comisioanele datorate de clienti la nivele rezonabile ; de a fi indemnizate de client pentru toate cheltuielile si resursele angajate pentru a-l servi ; de a dispune de banii clientilor , asa cum considera ca e mai bine , pentru a asigura onorarea cecurilor valabile emise de client ; de a li se acoperi , la cerere, de care client oice suma ce li se cuvine din

desfasurarea relatiilor reciproce . Bancile au deasemenea si urmatoarele obligatii :

de a executa orice operatiune solicitata expres de clientii lor ; de a onora cecurile emise de clienti si de a incasa cecurile si alte instrumente bancare normale primite in favoarea acestora ; de a elibera extrase de cont , periodic , sau la cererea clientului ; de a nu dezvalui informatii cu privire la afacerile clientului decat la cererea sa , in interesul sau prin prevederea expresa a legii Pozitia rezultata din cele susmentionate , pentru banca , este de a proteja clientul ,

de a-l sprijini si de a avea o colaborare sincera si eficienta cu acesta . 74

Capitolul III CREDITUL BANCAR , FACTOR IMPORTANT IN DEZVOLTAREA ECONOMIEI NATIONALE 3.1. - Eficienta creditului in economie
3.1.1. - Creditul bancar , concept si trasaturi
Creditul in general , reprezinta schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare . Elementele creditului sunt : schimbul in timp , subiectii raportului de credit : debitor , creditor , promisiunea de rambursare ; scadenta - momentul rambursarii creditului ; dobanda - pretul creditului . Se poate preciza ca , numai cedarea si restituirea unei sume de bani reprezinta o operatiune de credit . Etimologic , cuvantul credit este de origine latina si provine de la creditum

creditare , care insemna a crede sau a avea incredre . Aceasta origine a notiunii de credit scoate in evidenta un element psihologic absolut indispensabil existentei unei operatiuni de credit : increderea . In economia de piata , raporturile de credit sunt considerabile in dimensiunile lor si multiple , in varietatea lor . Ca atare , exista mai multe tipuri de credit :

creditul comercial presupune acordarea de credite sub forma de marfa , in urma unei intelegeri intre creditor si vanzator , care are desigur , interesul sa-si vanda marfa si debitor si cumparator , care nu dispune momentan de resurse 75 banesti . creditul bancar - presupune acordarea de credite , sub forma baneasca ;

obligatoriu pentru acest tip de credite este nenesar ca unul dintre subiectii raportului de credit sa fie banca , fie in calitate de debitor (fiind creditata de titularii de depozite), fie in calitate de creditor (prin imprumuturile acordate clientilor sai , statului, altor banci , etc.)

alte categorii de credite - creditul obligatar , creditul consumativ , creditul ipotecar . Creditul comercial si cel obligatar , presupun obligatii directe intre debitor si

creditor , posibil a se desfasura in afara bancilor de la inceput pana la sfarsit . Celelalte categorii de credit : bancar , ipotecar si de consum presupun desfasurarea unor rapoarte de credit complementare prin banci . In fapt , raporturile de credit se desfasoara in mod necesar pe doua planuri : atat prin procesul de mobilizare a capitalurilor disponibile in situatia in care creditorul este detinatorul de disponibilitati , iar depozitar , este banca ; cat si prin procesul de distribuire a capitalurilor disponibile in care utilizatorii in calitate de debitori , recurg in mod necesar la bancile comerciale .

76

PRIMII PASI IN EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR

GRADUL (MASURA) IN CARE NUMARUL SI TIPURILE DE FAZE SI SERVICII ALE SISTEMULUI BANCAR SUNT TRECUTE AUPRA PERIFERICELOR

INFORMATII PUBLICE SI SERVICII DIRECTE

RETEAUA BANCARA

DESCENTRALIZAREA SI OPTIMIZAREA SERVICIILOR COMPUTERIZATE LA NIVELURILE CELE MAI SCAZUTE

COPUTERIZAREA RAMIFICATA (PE RAMURA) IN STRANSA LEGATURA CU

COPUTERUL CENTRAL

NUMAI COMPUTERIZARE CENTRALA

77 Creditul bancar este operatiunea prin care cel imprumutat (debitorul) ia in stapanire imediatat resurse (bani) in schimbul unei promisiuni angajament de rambursare viitoare , insotite de plata unei dobanzi ce remunereaza banca . Creditul bancii este un credit pe bani , care consta in a pune la dispozitia unui comerciant sau industrias un anumit capital pentru un timp determinat , in vederea productiei de bunuri sau a circulatiei unor marfuri . Esential , in aceste raporturi este faptul ca unul dintre parteneri este banca , iar relatiile dintre banca si parteneri se desfasoara pe terenul valorificarii capitalurilor disponibile in vederea realizarii de profituri , in principal sub forma de dobanzi . Ca trasaturi specifice deosebim : 1. Subiectele raportului de credit Acestea sunt creditorul , adica banca si debitorul care poate fi o intreprindere (ca persoana juridica ) , populatia si statul . [Link] (angajamentul) de rambursare Constituie un element esential al raportului de credit si comporta in consecinta,angajarea unei garantii . [Link] de rambursare Reprezinta o trasatura specifica creditului , care are o mare varietate , osciland de la termene foarte scurt (24 ore , termen practicat intre banci si pietele monetare ) si pana la temene de 30 50 ani , in zilele noastre pentru imprumuturile privind constructiile de

locuinte . Acest termen poate fi scurt , mediu si lung . [Link] Este o caracteristica esentiala a creditului , este de fapt , pretul creditului care se stabileste in conventia de credit , este negociabila si variaza foarte mult in functie de infaltie . 78 [Link] - acordarea creditului Creditul poate fi consimtit in cadrul unei tranzactii unice , cum ar fi : acordarea unui imprumut , vanzarea unei obligatiuni , angajarea unui depozit la o alta banca . Consimtirea tranzactiei , respectiv acordarea creditului , este un act de mare importanta , in vederea caruia banca trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru prevenirea riscului . [Link] si transferabilitatea Acordurile de credit sunt consemnate , iar in marea lor majoritate , prin inscrisuri , instrumente de credit a caror forma de prezentare implica aspecte multiple si diferentiate . Esential , in cadrul acestor instrumente , este obligatia ferma a debitorului privind rambursarea imprumutului , respectiv dreptul bancii de a i se plati suma angajata . In practica bancara , transferabilitatea are un loc important , deoarece permite asigurarea utilizarii fluxurilor firesti de constituire si utilizare a capacitatilor temporare disponibile .

3.1.2. - Importanta creditului bancar

[Link]. - Avantajele si fluctuatiile creditului
Locul si importanta creditului in economie sunt date de rolul acestuia prin functiile pe care le indeplineste .

In primul rand , creditul indeplineste o functie distributiva prin faptul ca , mobilizeaza resursele banesti disponibile la un moment dat in economie , redistribuindule apoi prin acordarea spre anumite ramuri , sectoare sau domenii de activitate ce au nevoie de mijloace de finantare . 79 Prin urmare , creditul sporeste puterea de actiune productiva a capitalului , punand astfel in miscare foretle economice latente contribuind in felul acesta la cresterea avutiei reale a societatii . Bancile , prin creditarea agentilor economici , transforma economiile sterile in capitaluri productive . Im plus ,operativitatea asigurata procurarii de noi capitaluri ofera posibilitatea existentei unei elasticitati mai mari in economie , pe ansamblul ei , favorizand orientarea cat mai rapida a investitiilor spre ramurile sau activitatile mai rentabile , asigurand o mai mare posibilitate de adaptare la cerintele pietei interne si externe si contribund pe aceasta baza la cresterea eficientei marginale a capitalului . Tot prin functia sa distributiva , creditul participa la cresterea gradului de centralizare si concentrare a capitalului . O importanta deosebita o are creditul in procesul transformarii economiilor ininvestitii . Orice individ poate economisi o anumita suma de bani , mai mare sau mai mica , in functie de venitul si comportamentul sau economic . Economisirea necontinuata de investire constituie insa o operatiune de tezaurizare si reprezinta un factor dezechilibrant , deprimant pentru economie care poate sa conduca la recesiune cu toate consecintele sale . Nu orice individ insa , poate fi intreprinzator , nu isi poate asuma riscurile investitorului , nu are calitatilr necesare , iar daca le are , este posibil sa nu le poata valorifica din cauza lipsei de capital .

Creditul este cel care pune la dispozitia intreprinzatorului , capitalul necesar asigurand astfel transfomarea economiilor , astfel sterile , in investitii . De aceea , creditul este un factor important al cresterii economice . Prin faptul ca la acordarea creditului prin banci este verificat modul cum urmeaza a fi utilizata suma primita de catre intreprinzator , creditul joaca un rol de diminuare a 80 initiativelor paguboase , nerentabile . Oferind posibilitatea accesului la credit a oricarui intreprinzator care , prin intentiile sale fractionale , fundamentate riguros , prezinta garantia sumelor primite (garantii reale) , creditul contribuie la proliferarea firmelor de mici dimensiuni , adesea promotoare ale inovatiei ceea ce favorizeaza concurenta , cu efectele sale pozitive asupra echilibrului economic . Creditul are si importanta functie de emisiune monetara . Dupa ce , prin interventia ideii de credit s-a ajuns la moneda fidunciara , adica la biletele de banca , prin intermediul unor solide institutii de credit s-au creat multiple alte instrumente de plata (rata, cecul , viramentul) care au dus la diminuarea folosirii numerarului si la cresterea in mari proprtii a monedei scripturale . Prin aceasta s-a asigurat si importanta reducere a cheltuielilor cu circulatia banilor, noile tehnici si instrumente de plata oferite de existenta creditului facand fata in cele mai bune conditii cresterii exponentiale a volumului tranzaciilor economice . Regland dimensiunile cererii si ofertei de marfuri prin creditarea consumului , pe de o parte si a stocurilor , pe de alta parte , creditul contribuie , pe langa alti factori la asigurarea stabilitatii preturilor . De asemenea , el prin insusi natura lui , contribuie la cresterea vitezei de rotatie a banilor , la multiplicarea monedei scripturale , la rulajul permanent al fondurlor . Creditul , al carui cont este dobanda , contribuie , prin reglarea ratei dobanzii la stavilirea si confortul fenomenului de inflatie . Prin finantarea consumului si prin crearea unor instrumente si tehnici , acesta a devenit o prezenta indispensabila si in viata populatiei in orice tara civilizata (creditul

consumativ , cel ipotecar , etc.). Creditul are un rol deosebit si in promovarea relatiilor economice internationale , prin diferitele sale forme , mai ales in comertul exterior , cu predilectie pentru stimularea exportului si pentru derularea normala a operatiunilor de import export . 81 Nu se poate neglija in cele din urma , nici rolul pe care il are acesta in finantarea deficitului bugetar al statului , acolo unde este cazul , sub forma creditului public . Si totusi , pe cat de util si avantajos este creditul ca veriga indispensabila in mecanismul de functionare a economiei nationale , pe atat de periculos si dezavantajos devine atunci cand este utilizat in conformitate cu cerintele sale si cu echilibrul economic general . Cel mai mare pericol il constituie folosirea lui abuziva , determinata de iluzia ca prin sine insusi , creditul reprezinta avutie . Supercreditarea conduce la grave dezechilibre economice , monetare , care genereaza atunci cand ia proprtii , inflatia . De asemenea ,utilizarea creditului pentru finantarea unor activitati economice insuficient fundamentate poate duce la aparitia dezechilibrului structural in economie , la disproprtii intre ramurile si sectoarele ei de activitate . O folosire abuziva a creditului poate stimula si o exacerbare a operatiunilor speculative , o crestere a capitalului fictiv care pot determina adevarate crahuri financiare . Nu se poate omite nici problema riscului presupusa prin utilizarea creditului , in special , pentr banci , care neluate in calcul , pot provoca prabusirea in lant a sistemului bancar , cu consecinte foarte grave in plan economic , social si politic .

[Link]. - Conditiile functionarii si dezvoltarii creditului

Pentru ca rolul de motor al creditului in desfasurarea mecanismului economic

sa fie activ si eficient , manifetandu-si la maximum avantajele si diminuandu-si la minimum dezavantajele , este necesara intrunirea mai multor conditii obiective , grupate astfel : 82 Conditii de ordin juridic , legal Referitoare la existenta unui cadru juridic , a unor legi care sa reglementeze cu precizie , fara echivoc , masurile de protectie acordate contractelor incheiate intre debitor si creditor (banca) , procedurile de coercitiune ,fata de debitorii reclacitranti etc. astfel incat sa creasca increderea agentilor economici si sa limiteze riscurile .

Conditii de ordin institutional - infrastructural Constand in existenta unui sistem de institutii si organisme solide , bine concepute , cu atributii clare in efectuarea operatiunilor de credit , dar si exerciatrea controlului asupra modului cum sunt respectate aceste atributii ; Conditii de ordin social-politic Referitoare la existenta cadrului general de liniste si de pace sociala si politica , de stabilitate si continuitate a operatiunilor generale ale factorilor de decizie macroeconomica , cat si la regimul politic existent si atitudinea sa fata de economie , fata de libera initiativa , fata de piata ; Conditii de ordin economic Lrgate de situatia de ansamblu a economiei nationale , de prespectivele ei , dar si de conjunctura economica a momentului pe plan intern si international si are in vedere : structura economiei nationale , situatia pietei de marfuri , situatia pietelor de capital , etc.; Conditii de ordin psihologic Referitoare nu numai la incredere , ca suport hotarator al creditului , ci si la comportamentul agentilor economici , a intreprinzatorilor , dar si al populatiei in ansamblul ei .

83

CICLUL DE VIATA FUNDAMENTAL AL SISTEMULUI BANCAR

*** STUDIU DE PLAN GENERAL - CERERI DE SERVICII / EVALUAREA VIABILITATII PROIECTULUI

- DEFINIREA CERERILOR (NECESITATILOR) SISTEMULUI

- ALTERNATIVE DE DESIGN ALE SISTEMULUI *** FAZA DE DEZVOLTARE DESIGN - SPECIFICATII EXTERNE ALE SISTEMULUI - SPECIFICATII INTERNE ALE SISTEMULUI PROGRAM - DEZVOLTAREA PROGRAMULUI - FAZA DE TESTARE IMPLEMENTARE - FAZA DE CONVERSIE - FAZA DE IMPLEMENTARE EVALUARE - REVEDERE - POST- IMPLEMENTARE

84

3.2. - Categoriile de credit acordate de banca

In functie de perioada de acordare deosebim : creditele pe termen scurt ; credite pe termen mediu si vredite pe termen lung . Creditele pe temen scurt Prin credite pe termen scurt se intelege orice operatiune de imprumut cu sume de bani , pe o perioada ce nu poate depasi 12 luni . Pentru creditele pe termen scurt , ce nu pot fi credite acordate intreprinderilor sau credite de consum este caracteristica rambursarea integrala la scadenta . Dobanda pentru creditele pe termen scurt variaza si in functie de destinatia creditului si se plateste de catre beneficiarul creditului conform conventiei de creditare , fie trimestrial, fie la scadenta . Creditul pe termen scurt este forma curenta a creditului la banca intrucat convine inmai mare masura exigentelor de lichiditati cerute bancilor de catre autoritatilor monetare . Creditele pe termen mediu Creditele pe termen mediu sunt imprumuturi a caror data de rambursare este de la 1 la 5 ani , care se acorda pentr activitatea de import/export , pe baza de contacte ferme inacest sens , pentru activitatea de investitii (a caror eficienta trebuie astfel , dovedita). Rambursarea acestui tip de credit se face de obicei in transe lunare (sau trimestriale) , la aceste transe calculandu-se si dobanda sumei mai mari , cat si a termenului , dobanda desigur , find mai mare decat cea in cazul imprumuturilor pe termen scurt . Aceste tipuri de credite se acorda prin intermediul bancilor specializate pe acest gen de operatii . 84

Creditele pe termen lung Creditele pe termen lung sunt imprumuturile a caror durata de rambursare depaseste 5 ani si se acorda pentru investitiile pe termen lung , cu durata de folosinta indelungata , ca de exemplu , creditele pentru constructia de locuinte . Creditele pe termen mijlociu si lung , implica adesea rambursarea esalonata , fapt ce inseamna , ca pe parcurs , la termene stabilite (lunare, trimestriale, etc.) , o data cu platile cuvenite pentru dobanzi se ramburseaza o parte din principal). Creditul acordat de banca trebuie sa fie pe o durata relativ scurta , mai inati datorita originii fondurilor pe care banca le intrebuinteaza pentru ca siguranta rambursarii unui credit este invers proportionala cu durata acestuia . Banca trebuie sa se asigure ca rambursarea va fi facuta cu certitudine la scadenta , deoarece in caz contrar sunt afectate propriile angajamente luate fata de cei care i-au incredintat fondurile spre pastrare . In functie de debitorul bancii distingem : credite acordate persoanelor fizice ; credite acordate persoanelor juridice ; credite acordate altor banci si credite acordate statului . Creditele acordate persoanelor fizice sunt mai ales , credite de consum care se acorda pe termene diferite (de la foarte scurt la lung) si presupun existenta unor garantii certe , nivelul dobanzii percepute fiind uniformizat de-a lungul perioadei creditarii . Calitatea debitorului (garantia sa morala, in primul rand) influenteaza mai putin nivelu artei dobanzii si mult mai mult procesul de acordare sau neacordare a creditului . Formele creditului acordat persoanelor fizice este urmatorul : a) credit pentru constructii de locuinte , pe termen lung cu garantii ipotecare Ipoteca este un contract imobiliar , ce ia nastere din conventia partilor potrivit formelor prevazute de lege si care nu produce obligatii decat in sarcina celui care o constituie . 85 Aceasta forma de credite aduce bancii venituri din dobanzile percepute si din

comisionul initial platit de debitor la caordarea acestui credit si la intocmirea , respectiv aprobarea dosarului de creditare . Dobanda perceputa este dobanda pietei care se plateste in general , lunar sau la scadenta . In cazul in care , debitorul doreste sau are posibilitatea sa ramburseze creditul intr-un interval de timp mai scurt , trebuie sa suporte penalitati (dobanda majorata) . b) credite pentru cumparari de automobile Garantia acestor credite o reprezinta automobilul . Termenul de rambursare a creditului pentru acest tip de operatiune va fi in general de 2 - 5 ani , ratele de dobanda fiind relativ reduse . De obicei , aceste credite sunt cumparate de catre banca de la vanzatorul de automobile in pachet de valori mari . c) credite pentru studi Acest tip de credite nu sunt profitabile pentru banci si au o pondere mica in portofoliul de creditare . Acesta se acorda pentru intretinerea studentilor pe perioada studentiei si ar trebui sa acopere partial sau total , taxele scolare . Banca are in vedere acordarea acestor credite pentru asigurarea unui personal tanar bine pregatit in viitor . d) linii de credit pentru cartile de credit In functie de bonitatea fiecarui client , banca stabileste un anumit plafon debitor pana la care onoreaza platile facute prin cartea de credit , chiar daca nu exista disponibil in cont . Aceasta forma de creditare s-a dezvoltat mai mult datorita usurintei folosirii instrumentelor de plata si pentru ca , pentru soldul debitor chiar in cadrul plafonului se percep dobanzi foarte mari . 86 Majoritatea clientilor alimenteaza periodic conturile n asa fel incat debitele nu apar decat rareori .

Cum dobanda perceputa pentru aceste debite reprezinta venitul bancii la aceste linii de credit , a fost necesara introducerea unei tarifari explicite a serviciilor efectuate de banca pentru clienti . Creitele pentru persoane juridice agenti economici In raporturile sale cu agentii economici , banca are un rol activ in sprijinirea clientilor sai, pentru desfasurarea unei activitati rentabile prin pastrarea si fructificarea economiilor banesti in cont , cat si pentru creditarea activitatilor de productie , comercializare , prestari de servicii, comert exterior , realizarea unor investitii productive sau gospodaresti . Creditele acordate persoanelor juridice (agenti economici) pe baza de contract de creditare . In general , putem vorbi de urmatoarele tipuri de credit ce se acorda prin banci , agentilor economici : 1. - avansurile in cont curent sau creditele de casa/trezorerie Acestea reprezinta raporturile de credit intemeiate pe o deplina cunostere a activitatii intreprinderii , fara a fi consemnate prin inscrisuri relative la fiecare angajament . In fapt aceste credite nu sunt garantate formal . Ele sunt menite sa satisfaca necesitatile curente , privind acoperirea cheltuielilor de productie cu caracter imprevizibil si greu de localizat , in obiecte care sa reprezinte o garantie veridica . Aceste credite nu au termen de rambursare . De regula acordarea acestor credite este intemeiata pe depozite compensatorii . Functia avestor depozite decurge , intr-un sens din faptul ca intreprinderile isi pastreaza toate disponibilitatile in conturile de la banca , ceea ce permite bancii sa 87 acopere necesitatile unor intreprinderi prin insasi redistribuirea depozitelor lor in cont curent constituite de alte intreprinderi . Pe de alta parte , existenta permanenta a depozitelor compensatorii inseamna

pentru o banca o reducere a resurselor utilizate , iar pentru intreprindere o pastrare a solvabilitatii . O alta caracteristica a acestor credite este si faltul ca , neavand consistenta in faza constructiei , in faza exploatarii ele se bazeaza pe principalele resurse ale bancii . De aici si nivelul mai ridicat stabilit, de regula , in corelatie cu dobanda de piata si in mod obisnuit utilizarea suplimentara prin remunerarea bancii , adica prin perceperea unui comision . 2. - linia de credit Este o modalitate generala de acordare a creditelor , care presupune fie efectuarea creditarii pe cont curent , fie prin deschiderea unui cont separat de imprumut . Ea permite accesul clientului debitor la sume a caror valoare sa se inscrie intr-un anumit plafon maxim , aprobat de banca . Creditul acordat in cont curent se face in urma unei cereri aprobate de catre banca, in limitele unui plafon stabilit de acesta . Marimea acestui plafon depinde de mai multi factori , dintre care putem mentiona: pozitia intreprinderii pe piata , natura activitatii desfasurata de aceasta si rezultatul analizelor efectuate de catre inspectorii bancii la unitatile economice respective. 3. - credite speciale Acestea servesc pentru finanatrea subscrierii de tiluri de credit si pentru finanatrea agentilor de bursa . In Romania , aceasta categorie de credite este practic inexistenta in momentul de fata , economia de piata romaneasca fiind la inceput de drum . Se previzioneaza ca va lua amploare in momentul dezvoltarii economiei 88 romanesti pe linia privatizarii , in momentul in care bursa va fi realmente existenta si in momentul in care concurenta se va extinde in domeniile productive , in sfera serviciilor si in sfera comertului . 4.- creditele pe stoc

Acestea se acorda pe baza unei garantii explicite , respectiv stocul de marfuri in depozit . Modalitatea efectiva de creditare o reprezinta : creditele de risc , creditele de casa mobilizate si creditele de documente warrant . Warrantul este, dupa cum se stie , documentul care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general ; care permite transferarea proprietatii si este utilizat pentru obtinerea si garantarea creditului , utilizandu-se de mai multe ori si ca efect de comert . Warrantul asigura creditorului garantia asupra marfurilor si posibilitatea recuperarii creditului acordat . Avand in vedee posibilitatea scaderii preturilor , nivelul creditului este diminuat in raport cu valoarea garantiei , cu asigurarea unei marje in favoarea bancii . Warrantul permite recursul cambial, fiind din acest punct de vedere asimilat cambiei permitand astfel utilizarea acesteia , dar si posibilitatea bancii de a recurge la recreditare . In functie de destinatie , creditele se pot clasifica in : credite productive pentru activitatea curenta si pentru investitii si credite consumative . Creditele productive Aceasta categorie de credite detine ponderea cea mai mare in perioada actuala . Deosebim totusi mai multe categorii : 1. Creditele pentru activitatea curenta Sunt in general , credite pe termen scurt (pana la 12 luni) si se acorda agentilor economici pentru desfasurarea activitatii curente . Acestea cuprind toata gama de credite (pe gaj de marfuri , efecte de comert , 89 ipoteca) si sunt acordate pentru sprijinirea efortului agentilor economici . Creditul se acorda pe o perioada stabilita , iar rambursarea se face integral la scadenta , dobanda aferenta calculata achitindu-se lunar . 2. Creditele pentru investitii Se acorda pe termen mediu si lung si sunt destinate constructiilor de locuinte ,

pentru construirea unor obiective industriale , etc. In cazul acestor credite banca , mai mult ca oricand , joaca rolul de consultant financiar al intreprinzatorului . Aceasta categorie de credite are un coeficient mai mare de risc si presupune calcule de actualizare , precum si de eficienta a investitiilor . Rambursarea acestui credit se face conform contractului de credit , in general , plata efectuandu-se in transe ( de preferat regresive) cu plata lunara a dobanzii aferente . Concomitent , controlul bancar se va face in toate fazele : de proiectare , de constructie si de exploatare . Garantia materiala a acestui credit este insasi investitia , plus alte obiecte apartinand agentului economic . Creditele consumative Sunt credite pe termen scurt sau cel mult mediu acordate persoanelor individuale , fiind destinate sa acopere costul bunurilor si serviciilor de care beneficiaza prin reeaua de comercializare si servicii sau pentru recreditarea creantelor in acest scop . In functie de calitatea lor , creditele se grupeaza in : credite prformante si credite nerambursate la scadenta . 1. Creditele performante Aceste credite reprezinta pentru banca o categorie in curs de executie a caror durata de acordare nu este expirata , iar debitorii si-au achitat in momentul respectiv toate datoriile fata de banca . Derularea lor de face conform prevederilor inscrise in contractul de credit din 90 punctul de vedere al garantiilor pentru care , in cazul creditelor explicite , agentul economic utilizeaza creditul in scopul strict solicitat . Dobanda pentru acest tip de credit este cea inscrisa in contract , iar banca , prin prevederile acestuia , o poate modifica in raport cu dobanda pietei si rata inflatiei . Pentru creditele pe termen mijlociu si lung , conditia necesara pe care sa o indeplineasca creditul pentru a fi considerat ca peformant este ca toate sansele de

rambursare a acestuia , inclusiv dobanda aferenta sa fie achitate la zi . 2. Creditele nerambursate la scadenta Reprezinta creditele neachitate la termenele stabilite prin contractul de credit . In cazul in care debitorul nu-si achita la timp obligatiile , creditul ramas se trece intr-un cont separat , de credite restante , dobanda corespunzatoare acestora fiind in consecinta , majorata . Pentru lichidarea acestui tip de credite , banca fie urmareste debitorul in instanta pentru valorificarea garantiilor materiale ( gaj , ipoteca, etc.) , fie in urma unui contract incheiat cu debitorul , prelungeste contractul de credit in schimbul unor noi garantii : contracte de export , scrisoare de garantie , etc. Exemplificare : ANALIZA PORTOFILIULUI DE CREDITE AL BANCILOR COMERCIALE In conditiile trecerii la economia de piata apare necesitatea gruparii plasamentelor bancilor pe categorii , in functie de calitatea acestora si de riscul pe care il implica recuperarea lor . Determinarea calitatii portofoliului de imprumuturi acordate clientilor are la baza analiza in principal a doua obiective : stabilirea performantei financiare a imprumutatului si delimitarea creditului acordat in functie de respectarea termenului de rambursare stabilit prin contracte in : imprumuturi curente ; imprumuturi cu scadenta intarziata si imprumuturi restante . 91 Determinarea calitatii debitorului se apreciaza de banci prin incadrarea intr-una din categoriile A...E prevazute si are la baza un sistem de clasificare a agentilor in 5 categorii : Categoria imprumutatului [Link] Categoria A Imprumut curent Imprumut cu scadenta intarziata Imprumut restant Credite restante

Credite performante Credite in observatie

[Link] Categoria B [Link] Categoria C [Link] Categoria D [Link] Categoria E Explicatii :

Credite in observatie Credite sub standard Credite sub standard Credite incerte Credite cu pierderi Credite incerte Credite cu pierderi Credite cu pierderi

Credite incerte Credite cu pierderi Credite cu pierderi Credite cu pierderi

Categoria A

: imprumutati cu activitate economico-financiara rentabila , avand

asigurate toate conditiile de aprovizionare , desfacere , tehnoogice , organizatorice si de personal ce determina rambursarea la termen a ratelor scadente aferente creditelor contractuale , cat si a dobanzilor bancare .

Categoria B : buna situatie economico-financiara in prezent , isi realizeaza indicatorii de bonitate la un nivel calitativ superior , dar pentru perioada urmatoare nu sunt perspective privind mentinerea performantelor financiare la acelasi nivel , existand fie probleme de natura organizatorica , tehnologica , de personal , fie legate de natura si obiectul activitatii . Categoria C : in prezent , situatie financiara si economica satisfacatoare , existand tendinta de inrautatire a indicatorilor de productie , gradul de eficienta al activitatii , structura organizatorica si de personal . 92 categoria D : situatia economico- financiara este caracterizata prin indicatori situati la nivel inferior , osciland in perioade relativ scurte de timp intre o activitate nesatisfacatoare si una satisfacatoare . Categoria E : activitate nerentabila ,care inregistreaza pierderi , ceea ce implica incertitudine cu privire la capacitatea de a rambursa creditul si dobanzile .

3.3. - Activitatea de acordare a creditelor

3.3.1. - Principiile activitatii de creditare
Activitatea de acordare a creditelor se bazeaza pe urmatoarele principii generale : a) Activitatea de angajare si acordare a creditelor sub toate formele , precum si activitatea de asumare a unor riscuri , se bazeaza pe resursele proprii si atrase ale bancii . In acest scop , este necesar ca evidenta contabila sa fie structurata pe un sistem de conturi , corespunzator , in lei si valuta , de credite si disponibilitati deschise diferentiat , pe urmatoarele categorii : feluri de valute ; pe diferite termene : scurt , mediu si lung ; feluri de capital al agentilor economici : de stat ; mixt ; strain sau al persoanelor fizice . Contabilitatea externa , condusa si organizata cu ajutorul calculatorului , asigura distribuirea zilnica a extraselor de cont bancare ale clientilor , balanta soldurilor conturilor clientilor si balanta rulajelor conturilor clientilor in forma stabilita de comun acord cu Directia Clientela , in functie de necesitatile de control si de evidenta ale acestora in materie de disponibilitati si de credite in conturile clientilor , conturi pe care acestia le au in administrare . b) - Elementele de analiza care vor sta in toate cazurile la baza asumarii de catre 93 banca a unor angajamente sunt urmatoarele : Incadrarea in strategia generala a bancii . Aceasta strategie vizeaza atat mentinerea pe linia politicii monetare a BNR , cat si obtinerea unui profit cat mai mare , evitarea riscurilor si gestionarea cat mai eficienta a resurselor bancii . Situatia concreta a fiecarui client . In acest scop se vor urmari lichiditatea , bonitatea , solvabilitatea si rentabilitatea activitatii desfasurate , precum si pozitia pe piata a fiecrui agent economic . Activitatea de asumare de angajamente si de derulare a operatiunilor de creditare .

Aceasta activitate va fi treptat , in masura posibilitatilor , descentralizata in sensul aprecierii serviciilor de clientele din punct de vedere al localizarii teritoriale .

3.3.2. - Activitatea propriu-zisa de acordare a creditelor

Persoanele fizice , independent autorizate , asociatiile familiale si societatile comerciale , regiile autonome ,etc., pot fi finantate prin credite in scopul completarii resurselor proprii , privind realizarea activitatilor prevazute in autorizatia de functionare . Etapele propriu-zise de acordare a creditelor : Etapa I Discutii preliminare Inspectorul bancii poarta , cu solicitantul creditului , o discutie cu caracter de informare-documentare, axata in principal pe : activitatile prevazute in statut sau autorizate ; sumele de aprovizionare si posibilitatile de desfacere ; cheltuielile si veniturile preliminare de intreprinzator ; capitalul social de care dispune ; creditele necesare , precum si alte elemente caracteristice pentru primele concluzii . In cazul in care , solicitantul este o persoana fizica , intereseaza : starea materiala (garantii, venituri) si scopul creditului . 94 In aceasta etapa , nu se completeaza nici un act , ci inspectorul bancar doar isi face o imagine globala asupra solicitantului , a necesitatii reale a acestuia de a avea disponibilitati . Etapa a - II -a : Conditii de acordare a creditului In cazul in care inspectorul bancii considera ca sunt indeplinite conditiile pentru acordarea creditului , clientul bancii trebuie sa prezinte urmatoarele documente :

Cererea de acordare a creditului sau de emitere a unui angajament cu mentionarea expresa a documentelor anexate la acesta ;

Dovada inregistrarii la Registrul Comertului ; Aprobarea CIS sau a Consiliului de Administratie , in conformitate cu hotararile guvernamentale sau cu decizia Administratiei locale de infiintare a societatii comerciale sau a regiei autonome cu capital de stat sau majoritar de stat si respectiv , contractul de societate si statutul , aprobate prin sentinta judecatoreasca pentru celelalte categorii de societati ; Studiul de fezabilitate, pe asamblu societatii care sa includa in mod obligatoriu si studiul de fezabilitate al investitiei care face obiectul creditului sau scrisorii de garantie bancara solicitata ; Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul in curs si cel de perspectiva , pana la rambursarea creditului sau expirarea valabilitatii scrisorii de garantie bancara , care se intocmeste conform instructiunilor si normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice ; Certificatul de bonitate privind situatia economico-financiara prin prisma nagajamentelor bancare asumate de client la banca ce gestioneaza contul principal , care pe cat posibil trebuie sa cuprinda si aprecieri asupra stadiului profesional al conducerii agentului economic ; Bilanturile contabile pe ultimii 5 ani , vizate de organele bancare ; 95 Situatia conturilor de profit si pierderi , vizat de CIS si de cenzorii societatii ; Situatia patrimoniala lunara (la zi) cuprinzand in mod obligatoriu situatia incasarilor si platilor , atat in lei , cat si in valuta ; Cash-flow-ul in valuta , pe perioada corespunzatoare rambursarii creditului ; Contractul de import - export , sau orice alt contract ce poate face obiectul creditului sau angajamentului solicitat ; Licenta de import export ; Textul scrisorii de garantie bancara , solicitate a se emite in limba prevazuta in contract si in limba romana , aprobat de Consiliul de Administratie; Garantia materiala oferita de agentul economic in contul creditului ce se acorda sau

angajamentul asumat in numele sau de catre banca . Totodata : agentul economic trebuie sa aiba cont de disponibil deschis la banca respectiva si dosarul juridic adus la zi , iar pentru fundamentarea creditelor de investitii , acesta trebuie sa mai prezinte :

autorizatia de construire , eliberata de organele prevazute de lege ; devizul general al lucrarii ; planul de amplasament ; situatia principalilor indicatori de eficienta economica ; contractul incheiat cu constructorul ; graficul de esalonare al lucrarilor de investitii ; alte acorduri si avize , prevazute de lege (protectia mediului , gospodarirea apelor , energia, etc.) . Etapa a -III-a : Analiza documentatiei Pe baza documentelor prezentate de catre client , banca procedeaza la analiza si

pregatirea documentatiei in vederea acordarii de credite sau asumarea de angajamente de 96 catre acesta , in numele si in favoarea clientilor . Inspectorul bancii are urmatoarele sarcini : sa constituie si sa verifice dosarul juridic al clientului sub aspectul legitatii . Deopotriva este necesara concordanta dintre capitalul initial subscris si cel varsat , comunicat prin bilantul contabil la Registrul Comertului si cel inscris in statut . In cazul in care exista diferente , clientul trebuie sa dea explicatii scrise cu privire la stadiul demersurilor facute pe linia inregistrarii in conditiile legii , a modoficarilor existente . De aceea , banca trebuie sa analizeze datele din bilant ale clientului cu privire la :

evolutia in timp a creditelor totale , curente si restante ; evolutia in timp a disponibilitatilor la zi si in conturile deschise la alte banci , care vor fi aprobate cu extrasele de cont respective ;

evolutia raportului creante de incasat / obligatii de plata ale clientului , pe structura si pe vechime ; concordanta angajamentelor pe care clientul le are deja la banca cu datele inscrise in bilant ; evolutia operatiunilor in devize convertibile ; evolutia beneficiilor / profiturilor sau a pierderilor societatii , respectiv daca pierderile din anii anteriori au fost acoperite si pe ce cale . De asemenea , inspetorul bancii trebuie sa verifice existenta garantiilor materiale

reale , posibile de la client in faza analizei documentatiei si respectiv , a valabilitatii reale ale acestora . Totodata , se va efectua analiza studiului de fezabilitate din care sa rezulte posibilitatile reale ale clientului de a rambursa integral si la scadenta creditul solicitat si a dobanzilor aferente si a altor costuri ale creditului in conditiile convenite de comun acord cu banca , in comparatie cu programul de activitate si bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul curent si in perspectiva , pana la rambursarea integrala a creditului . 97 In cazul in care se solicita un credit pentru investitii , se va analiza si studiul de fezabilitate al obiectivului de investitie , realizat cu ajutorul calculelor de actualizare . Inspectorul bancar are obligatia sa analizeze si contractele , acreditivele si garantiile bancare pe care le detine clientul in rambursarea creditului . Analiza va fi orientata cu precadere pe urmatoarele aspecte : realitatea contractelor si conditiile prevazute in cadrul acreditivelor si al scrisorilor de garantie . Etapa a -IV-a : Negocierea creditelor Pe baza concluziilor rezultate din analiza , toate conditiile de creditare fiind indeplinite se negociaza cu clientii urmatoarele conditii : volumul creditului ; durata de rambursare a creditului ; termenul de rambursare ; cuantumul ratelor ; dobanda si perioada de garantie . Inspectorul bancii va intocmi astfel , Fisa clientului , Nota de acordare a

creditului sau un Referat . Etapa a -V-a : Aprobarea clientului

Nota de acordare a creditului , dupa ce a fost semnata de seful serviciului de clientela , va fi inaintata , alaturi de concluziile negocierii , Comitetului de Directie . Etapa a -VI-a : Conventia de creditare In cazul in care , acordarea creditului a fost aprobata se va intocmi Conventia de creditare care va fi semnata de catre reprezentantii desemnati ai bancii , respectiv de cei ai agentului economic . Aceasta conventie de credite se va intocmi in trei exemplare : doua ramanand bancii si unul imprumutatului .

98 Etapa a - VII -a : Derularea creditelor Acordarea creditelor se va face prin cont disponibil de credite si , numai dupa depunerea de ipoteca si gaj , inregistrate la notariat si la primarie . La acordarea creditului se opreste un comision de gestiune al bancii , care poate sa fie intre 0,5 % - 3 % in functie de caracteristicile creditului si care este stipulat in contractul de credite . Pe perioada de acordare a creditului , banca va urmari activitatea agentului economic , regularitatea incasarilor , va retine in mod direct din contul disponibil al clientului si dobanzile aferente , in conformitate cu prevederile din contract . In conditiile in care , clientul nu utilizeaza creditele la datele stabilite in contract , acesta va fi penalizat cu un comision de neutilizare a creditului cuprins intre 3 % - 5 % . Etapa a-VIII-a : Rambursarea creditelor Rambursarea creditelor se face la datele din contract , din conturile de

disponibilitati sau prin depunerea de numerar . Orice intarziere in rambursarea ratelor scadente , se inregistreaza la credite scadente , la care banca calculeaza dobanzi majorate , in conformitate cu prevederile contractului de credit . Exemplificare : Pentru un credit pe 5 ani sunt 10 semestre , pentru fiecare din acestea fiind emis cate un efect de comert (rata sau bilet la ordin) , rambursarea acestuia putand avea loc in una din cele doua variante :

Varianta A : Capitalul in transe egale plus dobanda asupra descoperitului ramas . Varianta B : Capitalul in transe egale plus dobanda pentru fiecare transa pe toata durata creditului . 99 Se mentioneaza totodata ca , marimea creditului este de 1.000.000 $ rambursarea

in 10 semestre = 10 , iar dobanda convenita este 8% pe an Rezolvare varianta A:

Capitalul (in $) (A) 1.000.000 900.000 800.000 700.000 600.000 500.000 400.000 300.000 200.000 100.000 1.000.000 Dobanda de 8% pe an asupra descoperitului (in $) 40.000 36.000 32.000 28.000 24.000 20.000 16.000 12.000 8.000 4.000 220.000 Valoarea nominala a efectelor de comert ce trebuie emise (in $) 140.000 136.000 132.000 128.000 124.000 120.000 116.000 112.000 108.000 104.000 220.000 Scadenta in zile

180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 5 ani

Calculul dobanzii in cele 10 semestre : E1 = 1.000.000 x 8 x 180 36.000 E2 = 900.000 x 8 x 180 36.000 E3 = 800.000 x 8 x 180 36.000 E4 = 700.000 x 8 x 180 36.000 E5 = 600.000 x 8 x 180 36.000 E6 = 500.000 x 8 x 180 36.000 E7 = 400.000 x 8 x 180 36.000 E8 = 300.000 x 8 x 180 36.000 E9 = 200.000 x 8 x 180 36.000 E10 = 100.000 x 8 x 180 36.000 = 40.000 $

= 36.000 $

= 32.000 $

= 28.000 $ = 24.000 $ 100 = 20.000 $

= 16.000 $

= 12.000 $

8.000 $

= 4.000 $

Total dobanda = 220.000 $ A = 1.000.000 $ E = 1.220.000 $

(A E) = 220.000 $ - dobanda platita Rezolvare varianta B : Se procedeaza la calculul dobanzii in cele 10 semestre : E1 = 100.000 x 8 x 180 36.000 E2 = 100.000 x 8 x 180 36.000 E3 = 100.000 x 8 x 180 36.000 E4 = 100.000 x 8 x 180 36.000 E5 = 100.000 x 8 x 180 36.000 E6 = 100.000 x 8 x 180 36.000 E7 = 100.000 x 8 x 180 36.000 E8 = 100.000 x 8 x 180 36.000 E9 = 100.000 x 8 x 180 36.000 E10 = 100.000 x 8 x 180 36.000 = 4.000 $

8.000 $

= 12.000 $ 101 = 16.000 $ = 20.000 $

= 24.000 $

= 28.000 $

= 32.000 $

= 36.000 $

= 40.000 $

A = 1.000.000 $ B = 1.220.000 $ (E A ) = 220.000 $ - dobanda platita

102

Capitalul (in $)

Scadenta in zile

Dobanda 8 % pe an (in $) 4.000 8.000 12.000 16.000 20.000 24.000 28.000 32.000 36.000 40.000 220.000 $ (E A)

Valoarea nominala a efectelor de comert emise plus dobanda ($) 104.000 108.000 112.000 116.000 120.000 124.000 128.000 132.000 136.000 140.000 1.220.000 $ (E)

100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 1.000.000

180 360 540 720 900 1.080 1.260 1.440 1.620 1.800 5 ani

103

Capitolul IV PREZENT SI PERSPECTIVA IN ACTIVITATEA BANCARA 4.1. - Serviciile de asistenta , consultanta si de informare oferite de banci
Bancile pun la dispozitia clientelei o gama tot mai larga de servicii de asistenta si consultanta de specialitate , in domenii dupa cum urmeaza :

servicii de informare asupra regelementarilor si uzantelor , nationale si internationale, in domeniul comercial , vamal , financiar , juridic si fiscal ; informatii economice generale (structura economica si financiara a diferitelor tari , situaia conjuncturala , studii de piata , statistici) , cat si cele ce privesc anumiti parteneri de afaceri . In acest scop , bancile mai importante dispun de sisteme informatizate-banci de date ;

prospectarea si efectuarea de studii asupra pietelor potentiale , organizarea de manifestari cu caracter comercial , primirea diferitilor clienti ; asistenta in organizarea retelelor de distributie , campaniilor publicitare , elaborarea unor publicatii , etc.; Banca detine , in prezent , un rol deosebit in ceea ce priveste strategia implantarii

in strainatate privitoare la investitiile efectuate in acest scop , angajandu-se activ , de la bun inceput : contacte preliminare , studii de fezabilitate ; contracte de cooperare si asistenta juridica de specialitate . 104 Sistemul bancar este puternic implicat in promovarea exporturilor complexe de bunuri de echipament , instalatii industriale , uzine la cheie . Bancile furnizeaza informatii si acorda consultanta cu privire la conditiile de participare la licitatiile internationale , ofertele de lucrari publice , prin evaluari asupra conditiilor de realizare a acestora . In acelasi timp , bancile acorda clientelei garantiile necesare unor asemenea participari , avansuri in devize , credite pe termen mediu si lung , etc. . Asistenta bancara poate merge pana la definirea in comun a politicii de promovare a exporturilor de produse , prin studii de piata aprofundate asupra costurilor sau asupra diferitelor posibilitati de asociere sau cooperare . Astfel , o serie de banci au creat in acest scop , filiale de asistenta pentru export sau chiar societati proprii de comert international . In primul rand , banca este chemata sa acorde asistenta in etapa de negociere a contractelor comerciale de anvergura , in ceea ce priveste alegerea termenelor si a modalitatilor de plata sau de reglementare . Pentru a putea realiza asemenea servicii , in cele mai bune conditii , bancile dispun de birouri sau compartimente specializate , organizate pe zone geografice si care sunt dotate cu cadre competente . Reteaua de sucursale din strainatate sau cea de corespondente poate participa la schimbul de date si informatii asupra situatiei economice , a evolutiilor juridice si

conjuncturale din diferite tari ale lumii . Intrucat exista tendinta ca aceste sucursale sau corespondente sa ramana inactive , din acest punct de vedere , serviciului de specialitate ii revine sarcina de a le mobiliza in mod selectiv , organizand o retea eficienta si informatii cu caracter economic.

105

4.2. - Modernizarea activitatilor bancare

Orice banca axata pe activitati internationale trebuie sa intretina relatii stranse cu o serie de corespondenti sa clienti , cu care sa comunice rapid . Reteaua de comunicatii utilizata , pana nu de mult , de catre banci era corespondenta clasica sau telexul . Corespondenta postala obisnuita permite transmiterea fizica a documentelor autentice . In cazul relatiilor economice internationale , aceasta presupune timp si uneori riscuri sau cheltuieli ridicate (cum este de pilda cazul , curierului rapid ). Telexul elimina unele deficiente , dar prezinta inconvenientul de a fi costisitor . Pe parcursul deceniului al 7-lea , cresterea rapida a schimburilor comerciale si respectiv , a tranzactiilor financiare a determinat , adeseori , situatii critice , de blocaj. Bancile au devenit constiente de faptul ca metodologia desfasurarii operatiunilor cu strainatatea , bazata pe circulatia efectiva a hartiilor documente , este depasita ; aceasta , datorita volumului crescand al operatiunilor , dar si a cresterii importantei datelor si a duratelor de executie . Progresul informaticii si telecomunicatiilor , la care se adauga succesele inregistrate in alte domenii de activitate au fost puse la dispozitia sistemului bancar .

Marile banci americane au construit , atunci , retele private de legatura intre SUA si Europa . Aceste retele nu au rezolvat decat partial problemele ; bancile europene organizandu-se la randul lor intr-un cadru amplu si ambitios care a dat nastere , in anul 1973, Societatii SWIFT (Society for Worldwide International Financial 106 SWIFT este , sigla unei societati pe actiuni , cu scop nelucrativ , infiintata la data de 3 mai 1973 , cu sediul la Bruxelles , bancile actionare , in numar de 239 fiind americane , candiene si europene . Aceasta societate si-a propus inca de la bun inceput , modernizarea si imbunatatirea sistemelor de plata internationale , a relatiilor bancare , in general , prin implementarea unor programe informatizate . Reteaua SWIFT , devenita operationala pe data de 9 mai 1977 , s-a extins rapid , ajungand in 1984 sa cuprinda deja 1100 de membri , din 53 de tari . In anul 1999 , aria de cuprindere a retelei a reusit sa acopere mapamondul , cu exceptia unor tari din Africa , numarul tarilor conectate fiind de 180 , iar al utilizatorilor retelei , de 6000 . SWIFT functioneaza in prezent , sub forma unei retele private de teletransmisiune, inchiriata administratiilor care detin monopolul in domeniul comunicatiilor . Sistemul se bazeaza pe ordinatoare in folosinta bancilor aderente , care permit transmiterea mesajelor bancare si a ordinelor de transfer , altadata transmise prin telex sau prin posta . Reteaua internationala are in compunere 4 ordinaoare gigant amplasate in Bruxelles (1 ordinator) , Culpeper statul Virginia (1 ordinator) si Amsterdam (2 ordinatoare ) , denumite si centre de comutare . Acestea comunica cu ordinatoarele de talie mai modesta , amplasate in cadrul Telecomunication) .

centrelor nationale . Reteaua se ramifica ,apoi, in terminale amplasate in cadrul diferitelor banci participante . Totodata , unele banci detin mai multe ordinatoare racordate la reteaua SWIFT. 107 Tarile cu trafic important detin mai multe centre de colectare : Tara Statele Unite ale Americii Marea Britanie Franta Italia Germania Belgia Japonia Numarul centrelor de colectare 4 3 2 2 2 2 2

Gama de operatiuni ce pot fi efectuate prin reteaua SWIFT s-a extins . Asfel , pe langa transferurile obisnuite , pot fi realizate :

operatiuni de portofoliu ; confirmari de tranzactii; operatiuni de schimb monetar ; operatiuni de credit-imprumut; deschideri de credite documentare ; ordine de plata ; vanzari de titluri ; o serie de mesaje , cu privire la avizele de credit si la extrasele de cont . Romania a fost conectata la reteaua SWIFT in anul 1992 . Numarul institutiilor financiare romanesti , membre ale retelei era , la nivelul

anului 1997 , de 36 , cele mai multe mesaje transmise din Romania prin intermediul

SWIFT fiind de plati , intr-un cuantum procentual de 80 % . Implementarea retelei SWIFT reprezinta o cotitura reala in cadrul relatiilor interbancare internationale . Reusita sa consta in complementaritatea existenta intre tehnologia de varf si 108 standardizarea activitatilor bancare . Instalatiile terminale sunt ordinatoare de dimensiuni variate , dotate cu programe adecvate ; o astfel de instalatie putand fi exploatata de o singura banca sau partajata , intre mai multi utilizatori .

4.2.1. - Avantajele retelei SWIFT

Instalarea retelei SWIFT prezinta urmatoarele avantaje in cadrul unei banci :

Confidentialitatea mesajelor , garantata prin procedura de codificare (transmitere cifrata) , ceea ce impiedica orice posibilitate de decriptare sau scurgere frauduloasa de informatii . Sistemul complex de autentificare a mesajelor presupune coduri secrete , puse la dispozitie pe baza bilaterala . Durata de transmitere a mesajelor este redusa , daca destinatarul este liber sa le primeasca . Arhivarea mesajelor , in cadrul centrelor de comutare nationale , permite

aderentilor sa obtine copii , in caz de necesitate .

Costul transmisiunilor nu depinde de distanta . Existenta unor norme si controlul respectarii lor au determinat uniformizarea si

automatizarea operatiunilor in relatiile cu strainatatea . Uniformizarea retelei contabile permite membrilor retelei SWIFT sa transmita si sa primeasca estrase de cont sub forma mesajelor SWIFT . In acelasi timp , se pot realiza punctaje cu corspondentii , printr-o procedura noua, cea automatizata .

Ordinatorul destinatarului unui extras de cont poate semnala singur unele neconcordante si poate pune intrebari ordinatorului emitent al extrasului de cont , cu privire la anumite neclaritati in operatiuni . 109

4.2.2. - Importanta retelei SWIFT

In cadrul relatiilor interbancare , importanta retelei SWIFT trebuie apreciata prin prisma acestor evolutii . In masura in care sunt libere sa isi aleaga corespondentii , bancile SWIFT vor prefera , bancile membre ale relelei , caracterizate prin :

detinerea sistemelor moderne de tratare a informatiilor ; afilierea la sistemul national de reglementare ; respectarea normelor de conduita aferente ; trimiterea frecventa a extraselor de cont , cu respectarea acestor reguli , care permit obtinerea punctajului automat . Normele de functionare SWIFT experimentate practic atatia ani , constituie in

prezent , fondul de lucru in atentia grupelor de experti care se ocupa de stabilirea si uniformizarea procedurilor de tinere a conturilor si de ordonare a platilor transmise prin curier obisnuit sau prin telex. Principiile care stau la baza SWIFT au fost , ulterior, aplicate in cadrul sistemelor nationale de plati si reglementari prin teletransmisiuni , procedeu care in prezent functioneaza in tarile dezvoltate . Functia principala a SWIFT este acea de retea de transfer , in masura sa efectueze acceptarea , validarea , stocarea si livrarea mesajelor . Mesajele vehiculate in retea sunt cifrate in sisteme cunoscute atat de expeditor , cat si de primitor . Mesajele sunt autentificate pe baza unui algoritm stabilit de SWIFT ale carei chei de solutionare sunt cunoscute atat de exepeditor , cat si de primitor . Sistemul de autentificare este menit , sa asigure ca elementele mesajului si

mesajul in structura sa integrala sa nu se modifice , intamplator sau ntentionat in cursul transmisiei . 110 Reteaua SWIFT este accesibila 24 ore / timp de 7 zile pe saptamana . Din aceste considerente s-a ajuns sa se procedeze 365 milioane de mesaje anual , in medie 1,5 milioane pe ziua de lucru . Mesajele SWIFT sunt clasificate pe 9 categorii , reprezentand peste 120 tipuri de mesaje si au ca obiect principal ordinele de plata (viramente de credit) , confirmarile de schimb valutar si tranzactiile de titluri . Reteaua SWIFT se largeste tot mai mult prin cuprinderea de noi spatii economice, prin includerea de noi participanti din alte tari . Se remarca astfel , faptul ca , in cei 26 ani de functionare a retelei SWIFT , nu s-a inregistrat niciodata pierderea sau decriptarea vreunui mesaj din retea .

DIMENSIUNILE ANGAJARII BANCARE IN RETEAUA SWIFT

TARI Italia Germania Franta Anglia Spania Subtotal Comunitatea Europeana Alte tari Total

BANCI 196 150 105 54 56 727 1236 1963

BANCI AFILIATE 85 120 162 54 56 680 927 1607

111

REPARTIZAREA GEOGRAFICA A MESAJELOR SWIFT IN ANUL 1991

TARA MESAJE EXPEDIATE Total mil. % interior Anglia Germania Franta Italia Belgia Subtotal Comunitatea Europeana Alte tari Total 43,1 31,10 27,5 19,2 16,6 176,9 188,2 365,1 23,1 16,0 29,8 15,3 15,2 19,2 % tari din Comunitatea Europeana 30,0 37,0 44,4 47,2 56,4 42,3 MESAJE PRIMITE Total mil. % interior 37,7 42,1 25,9 18,1 13,8 174,7 190,4 365,1 26,6 12,2 31,8 16,2 18,2 19,5 % tari din Comunitatea Europeana 29,7 41,9 39,9 48,2 55,8 42,8

Dezvoltarea telematicii a preluarii autmate a informatiilor bancare si in mod deosebit sistemul electronic de transfer al fondurilor aduce transformari revolutionare nu numai in tehnica , dar si in structura activitatii bancilor . Se apreciaza ca , in viitorul apropiat , se vor crea conditii tehnice de a utiliza telefonul (special , dotat cu citire a certilor de credit) , ordinele de plata fiind formulate cu ajutorul discului sau butoanelor aparatului . Rezultatul final va consta in aparita bancii la domiciliu . Efectele dezvoltarii sistemului electronic de transfer sunt multiple si contradictorii care au condus la cresterea productivitatii si la diminuarea personalului necesar , dar si la cresterea riscurilor de exploatare si frauda .

112 Totodata amploarea si diversificarea sistemului electronic de transfer a avut ca rezultanta , cresterea potentialului bancilor prin volumul si cantitatea de informatii ce le detin cu privire la activitatile clientilor si la tendintele economiei , implicit posibilitatea cresteriii volumului serviciilor bancare decurgand de aici , dar si ruptura dintre banca si client , instrainat prin utilizarea automatelor si izolat , tot mai mult ,de banca lui .

4.3. - O banca model in economia de piata Banca Romana pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale
4.3.1. - Prezentarea generala a bancii
Banca Romana pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale este a doua banca din Romania dupa totalul bilantului fiind considerata o banca globala . Prezenta printr-o retea de apoape 200 de agentii , banca sta la dispozitia clientilor individuali , cat si a clientilor corporativi , oferindu-le acestora o gama larga de produse de plata si finantari complexe , precum si servicii de banca de investitii (privatizari , fuziuni achizitii , emisiuni de actiuni , etc. ) - bazandu-se pe echipe specializate si pe reteaua grupului Societe generale prezenta in lumea larga , mai exact in 75 de tari . Banca Romana pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale beneficiaza de doua atuuri unice in peisajul bancar romanesc :

este o institutie cu traditie , bine ancorata in economie si recunoscuta de catre populatie prin intermediul unei retele de aproape 200 de sucursale ; apartine Grupului Societe Generale si are astfel acces la produsele si serviciile inovatoare si la cele mai eficiente metode de gestiune ; 112 Banca se adapteaza permanent la cerintele economiei pe piata pentru a raspunde

cat mai bine asteptarilor clientilor actuali si potentiali . Intr-adevar , modernizarea informaticii , a retelei , simplificarea procedurilor , investitiile importante dedicate pregatirii profesionale au ca scop marirea eficacitatii si a calitatii ofertei comerciale a bancii . In momentul de fata , aceasta banca are peste un milion de clienti si mai mult de 800.000 de posesori de carduri ; ea detine o treime de piata cardurilor si peste 40% din cea a creditelor de consum . BRD Groupe Societe Generale este de asemenea prima banca a intreprinderilor private din Romania , care s-a angajat , singura sau impreuna cu Groupe Societe Generale, in finantarea unor prioecte importante . Rezultatele obtinute datorita increderii clientilor confirma pozitia fruntasa , ca banca de referinta in Romania .

4.3.2. - Strategie si dezvoltare in activitatea bancii

Strategia bancii se inetgreaza in strategia globala a Grupului Societe Generale care consta in special , in dezvoltarea retelei bancare din afara Frantei si in special ,in europa Centrala si de Sud -Est . Pentru perioada 2010 2011 , BRD Groupe Societe Generale doreste sa fie banca de referinta a Romaniei prin profesionalismul sau , prin inovatie , prin calitatea dezvoltarii sale si prin rentabilitate . In acest sens , aceasta banca isi va urmari politica de investitii sustinute in vederea adaptarii dispozitivului sau comercial , realizarii la scara larga a procesarilor si largirii gamei sale de produse si servicii . 113 BRD Groupe Societe Generale profita de experienta achizitionata in Franta de Grupul Societe Generale in activitatile sale si in special in aceea de Banca de Retail .

Totodata este a doua Banca de Retail din Romania cu peste un milion de clienti (particulari sau IMM-uri) si o pozitie de lider in domeniul serviciilor monetice , gratie unei politici de dezvoltare fondata in mod esential pe inovare . Cu o reteta de 186 de agentii implantate pe ansamblul teritoriului , aceasta banca intretine o relatie de proximitate de calitate cu clientii sai particulari , profesionali si intreprinderi (IMM-uri) . Pentru a atinge o eficacitate deplina si pentru a raspunde mai bine nevoilor clientilor sai, organizarea Bancii de Retail la BRD Groupe Societe Generale se bazeaza pe trei functii cheie :

Distributie , produse si piete : marketing si comert mai apropiate . Acest pol concentreaza activitatea de marketing (analiza comportamentelor si a asteptarilor clientilor, observarea pietei si a concurentei si crearea de noi produse ) si aspectul comercial (prin definirea politicii comerciale , prin fixarea obiectivelor si urmarirea realizarii lor ) . Prin intermediul acestui obiectiv se urmareste adaptarea si imbogatirea ofertei de produse , cu unele noi , cum ar fi : leasingul si factoringul intern , precum si dezvoltarea canalelor alternative de distributie si perspectiva crearii unei banci Multicanal . Operatiuni , service Post-vanzare : back office mereu ma performante Doua misiuni importante revin echipei bancii de coordonare a proiectelor concepute de back-office , precum si ghidarea si urmarirea productiei la zi . Scopul principal este acela de a ajunge la o prelucrare omogena a dosarelor prin dobandirea unei calitati constante in ansamblul retelei ; Strategie , dezvoltare si retea : o perspectiva coerenta BRD Groupe Societe Generale a pus in practica un program de investitii fara 114 precedent pentru modernizarea retelei sale bancare . Ea intareste si reannoieste forta sa comerciala prin recrutarea de tineri colaboratori .

De altfel , reorganizarea retelei lansata de doi ani are ca obiectiv , crearea de noi grupuri si multiplicarea numarului de agentii fara back office . Banca Romana pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale are o structura dedicata marilor multinationale . Aceasta structura ofera servicii pe masura si beneficiaza de sprijinul principalelor activitati (cum ar fi : finantarile structurale ) si a retelei internationale a Grupului Societe Generale . Actiunea comerciala se bazeaza deasemenea , pe o retea de mai mult de 176 agentii care ofera o foarte mare acoperire geografica a Romaniei si o gama completa de servicii pentru operatiunile curente (cash management , monetica , prelucrarea operatiunilor interne si internationale , etc. ) , precum si pentru serviciile de trezorerie si de schimb ale bancii si cele ale specialistilor bancii in trade finance , factoring , fara a uita filialele de leasing si de Banca de Investitii . De aceea banca este in masura sa furnizeze gama completa de servicii bancare traditionale si aceea a bancii de investitii si isi fondeaza politica sa de dezvoltare pe un parteneriat pe termen lung cu clientii sai . Banca Romana pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale se evidentiaza prin urmatoarele :

clienti corporativi romani si filialelor

marilor

intreprinderi

ofera clientilor sai consiliere din partea analistilor financiari pentru deciziile lor de investitii si executa ordinele lor ; Distribuie titlurile operatiunilor de pe piata primara (obligatara sau cea de actiuni); dirijeaza emisiunile obligatare . La data de 29 iulie 2002 , revista de specialitate Euromoney a publicat lista 115

institutiilor

bancare nominalizate pentru atribuirea Premiilor

de excelenta

Euromoney2002 considerand ca : Desi este a doua banca ca marime , Banca Romana de Dezvoltare Groupe Societe Generale este cea mai buna banca din Romania .

Specificatie ACTIVE Disponibilitati Conturi curente si depozite la banci Conturi la BNR Titluri de trezorerie Titluri de tranzactie Credite, net Alte active , net Participantii Imobilizari , net TOTAL ACTIVE PASIVE Depozite Alte fonduri imprumutate Impozite amanate , net Alte datorii Capital social-nominal Rezerva din retragerea capitalului social Rezerva pentru riscuri bancare generale Surplus de reevaluare Deficit cumulat TOTAL PASIVE

31 decembrie 2007 Mii lei 77,39 963,86 1192,15 154,73 1958,71 59,43 67,64 825,46 5299,37 Mil euro 21,43 266,98 330,17 42,85 542,54 16,46 18,73 228,64 1467,80

31 decembrie 2008 Mii lei 213,64 1008,13 1214,79 271,51 15,54 2109,99 35,78 55,85 852,14 5777,37 Mil euro 53,61 252,96 304,82 68,129 3,89 529,45 8,97 14,01 213,82 1449.659

3982,95 158,22 80,03 30,15 174,22 1288,72 10,11 119,57 (544,61) 5299,39

1078,31 43,82 22,16 8.35 48,25 356,96 2,88 33,12 (150.85) 1443

4466,28 144,94 84,49 33,98 174,22 1288,72 10,11 95,00 (520,36) 5777,41

1237,12 40,14 23,40 9,41 48,25 356,76 2,53 23,83 130,57 1610.87 116

Banca Romana de Dezvoltare Groupe Societe Generale este un pertener ideal in afaceri . Dispunand de o retea interna compusa din 175 de unitati si de 250 de banci externe corespondente este membra : Swift ; Reuter ; Visa International si Factors Chain

International . Aceasta banca este una din cele mai mari banci comerciale romanesti , fondurile proprii depasind 225 miliarde lei . Prin caracterul activitatii sale BRD Groupe Societe Generale este sustinatoarea sectorului privat al economiei , a fermierului individual si a agentilor economici performanti cu capital de stat . Aceasta institutie bancara este prima banca agent financiar intermediar in cadrul privatizarilor pilot prin oferta publica de actiuni . Totodata este derulatoarea fondurilor bugetare pentru finantarea proiectelor de investitii de importanta nationala . BRD Groupe Societe Generale deruleaza credite in valuta acordate clientilor de : Banca Mondiala ; Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare , Banca Europeana pentru Investitii si Banca Internationala pentru Investitii . Deasemenea , aceasta banca ofera in afaceri si evaluari de patrimoniu prin intermediul unor specialisti autorizati . La numai 2 luni diferenta , adica la data de 30 septembrie 2002 , o alta revista de circulatie internationala - Global Finance - prestigiu cotidian , observator al vietii financiar- bancare mondiale ce are sediul la Washinton

a desemnat Banca romana pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale drept cea mai buna banca din Romania - titlu castigat pentru al treilea an consecutiv .

117

4.4. - Concluzii
Bancile si institutiile de credit specializate sunt acele institutii care , prin statutul lor sau prin lege , au ca atributiuni functionale intr-o sfera a creditului (pe termen

lung si pe termen mediu) intr-o anumita ramura a economiei nationale sau executa in exclusivitate , operatiuni de un anumit gen . Bancile mobiliseaza si distribuie o serie de resurse si in sfera creditelor pe termen scurt pentru productie , avand ample legaturi cu bancile de depozit . In perioada actuala , Romania trecand printr-o noua perioada, cea de tranzitie , este marcata si de planul dezvoltarii bancare a bancilor specializate . Astfel , in prezent , tendinta societatilor bancare este cea de a se apropia de modelul bancilor cu caracter universal . Trebuie urmarit in acest sens ca , pe masura dezvoltarii sistemului economico-financiar si bancar in tara noastra , este necesar sa se treaca la o specializare mai prompta a societatilor bancare . Bancile ar trebui sa-si extinda intreaga activitate din punct de vedere teritorial (prin deschiderea de noi sucursale si filiale), sa aiba o sfera de acoperire cat mai laega deoarece multe dintre ele sunt banci mici , banci deschise recent , fara o extindere deosebita . Totusi , datorita existentei concurentei interbancare , ele vor trebui sa-si pastreze si sa atraga noi clienti prin masuri atractive menite pentru acestia :

Dobanzi mai mici pentr creditele acordate ; Dobanzi mai mari acordate pentru sumele acestora din conturile deschise la banca respectiva ; 118 Perceperea unor comisioane moderate in conditiile asigurarii unor servicii prompte si de calitate ; Deasemenea , acesta trebuie sa obtina o recunoastere internationala ,

aceasta presupunand o deschidere mai mare si deci , profituri mai mari. Pentru imbunatatirea serviciilor lor, bancile trebuie sa beneficieze de

personal competent , de o extindere a computerizarii si a gamei de operatiuni efectuate prin prelucrarea automata a datelor . Alte masuri ce pot asigura dezvoltarea sistemului bancar si imbunatatirea serviciilor bancare pot fi :

calcularea periodica a indicatorilor bancari si luarea de masuri pentru imbunatatirea calitativa a acestora ; introducerea unor calcule de actualizare ; corelarea permanenta a ratei dobanzii cu dobanda pietei interne pentru stavilirea inflatiei . Deasemenea , foarte importanta este introducerea telematicii in domeniul

bancar pentru corelarea la nivel central a unor date si pentru existenta unei situatii globale reale in economie si pentru accelerarea platilor interbancare . In ceea ce priveste , raporturile de credit , perfectionarea si reglementarea acestora reprezinta o necesitate fireasca a societatii , ca parte a reglementarii generale a raporturilor economice data fiind implicarea larga a agentilor economici , a populatiei , a banilor , cat si pentru rolul motor al creditului in desfasurarea mecanismului economic . Pentru reglementarea generala a relatiilor este necesar un cadru legislativ democratic , care sa asigure desfasurarea corecta si eficienta a acestor relatii . 119 Pentru aceasta , normele legale generale ar trebui sa stabileasca nivelul maxim al dobanzii (legi impotriva camatariei) , nivelul maxim de creditare ce poate fi acordat unei persoane . Deasemenea , este necesara instituirea si functionarea unor organisme speciale , de control , supravegheate si coordnate , cum ar fi :

consilii consultative si de decizie bancara , alcatuite cu scopul de a asigura

orientarea deciziilor majore si corelate cu interesele agentilor economici .

autoritati de control bancar cu atributii de supraveghere si control asupra indeplinirii tuturor atributiilor bancare specifice ; asociatii profesionale bancare cu rol important in implementarea unui climat de colaborare intre societati bancare . Important pentru reglementarea creditului ar fi un control selectiv al

acestuia cu ajutorul caruia sa se stabileasca restrictii asupra unor categorii de credite si sa fie incurajate de altele . Spre exemplu , perioada actuala , pentru dezvoltarea economiei romanesti , benefica ar fi introducerea unei dobanzi majore pentru creditele acordate comertului si pentru cele consumative si a unor dobanzi mai mici pentru cele acordate activitatilor productive , mentinandu-se astfel un raport considerat optim intre consum si investitii , in functie de posibilitatile economiei , in fiecare perioada de dezvoltare a acesteia . In orientarea strategiei bancare ar putea fi folosite indirect politica monetara si de credit , in sensul de de control al creditului . 120 Orientarea dezvoltarii economice si intensificarea dezvoltarii anumitor sectoare economice pot fi premize pentru accentuarea specilaizarii bancare . Politicile monetare si de credit realizeaza si au ca obiectiv unic , dimensionarea resurselor de credit ale bancilor . Astfel in conditiile unui volum mi mare de credite acordate , economia va facilita cresterea economica , prin aceasta putandu-se actiona diferentiat asupra a orienta dezvoltarea economica pornind de la dimensiunea creditului si implicit a masei monetare , fiind totodata , instrumentul

zonelor economice sau a ramurilor economice . Aceste politici monetare de credit ar pute fi lolosite mai mult ca tendinte decat ca evolutii certe prin exercitarea lor de catre stat , prin masuri ferme ale Guvernului si Parlamentului . Deasemenea , foarte importanta in asigurarea rentabilitatii bancare ar fi acordarea unor credite peformante si , eliminarea , pe cat posibil a pierderilor di activitatea de creditare . Pentru aceasta este necesara : o clientela serioasa ; o clientela solvabila ; activitatea de acordare a creditelor trebuie sa se realizeze pe baza unor garantii reale , prin verificarea atenta a garantiilor si prin reducerea pe cat posibil a riscurilor de creditare . In sprijinul acestor deziderate benefica ar fi crearea unui compartiment special format din experti care sa se ocupe de evaluarea bunurilor agentilor economici la valoarea pietei .

121

Elementele cheie pentru reusita activitatii bancare

TELUL SAU MISIUNEA

OBIECTIVE URMARITE OBTINEREA PROFITULUI BANCAR

STRATEGII ALTERNATIV E POLITICI PROCEDURI SI REGULI PROGRAME

BUGETE
Pentru pefectionarea activitatii desfasurate si obtinerea unor rezultate economicofinanciare superioare , banca trebuie sa-si elaboreze programul de activitate , stabilind sa actioneze , in principal , pe urmatoarele directii :

definirea strategiei de dezvoltare a bancii in contextul restructurarii sistemului financiar-bancar corelata cu restructurarea sectorului real , pe baza programului elaborat de Guvernul Romaniei ; 122 imbunatatirea structurii si calitatii portofoliului de credite prin identificarea posibilitatilor de lansare a activitatii de productie , orientarea creditelor spre sectoarele viabile si profitabile , formularea de propuneri pentru instituirea regimului de supraveghere bancara , in cazul agentilor economici care continua sa inregistreze o situatie economico-financiara necorespunzatoare ; majoritatea capitalului propriu al bancii prin constituirea rezervelor si provizioanelor prevazute de lege ; intensificarea actiunii de atragere a noi disponibilitati si depozite de la agentii economici si persoane fizice , in lei si valuta , astfel incat sa se poata acoperi intro masura mai mare creditele acordate pe seama acestor resurse ; asigurarea permanenta a echilibrului intre resursele de creditare si plasamente ,

efectuarea redistribuirilor de resurse intre unitatile bancii , tinandu-se seama de necesitatea mentinerii rezervelor minime obligatorii , optimizarea creditelor de refinantare si valorificarea resurselor temporar disponibile pe piata interbancara ;

analiza evolutiei taxei scontului si a dobanzilor practicate de banci in perioada precedenta , prognoza privind tendinta acestora in vederea asigurarii uneo corelatii optime intre costul resurselor si dobanzile percepute la creditele acordate care sa permita protectia bancii si realizarea unui profit rezonabil ; imbunatatirea sistemului de decontari in vederea reducerii la maxim a duratei de la initierea operatiunilor pana la finalizarae acestora , prin introducerea unor instrumente financiare specifice economiei de piata si utilizarea intr-o mai mare masura a tehnicii si a mijloacelor electronice si de prelucrare .

123

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. OPERATIUNI BANCARE , TEHNICI SI INSTRUMENTE DE PLATA Cesaro Basno , Nicolae Dardac - Editura didactica si pedagogica , Bucuresti , 1996 2. FINANTE INTERNATIONALE Simona Gaftoniuc Editura economica , Bucuresti , 2000 , editia a III-a , revizuita si adaugita 3. GESTIUNEA BANCARA Vasile Dedu Editura didactica si pedagogica , Bucuresti , 1996 4. MONEDA , CREDIT , BANCI Cesar Basno , Nicolae Dardac , Constantin Floricel Editura didactica si pedagogica ,

Bucuresti , 2000, Volumul I + Volumul II 5. ECONOMIE MONDIALA Sterian Dumitrescu , Ana Bal - Editura economica , Bucuresti , 2000 6. TEHNICI SI OPERATIUNI BANCARE Murgu Gheorghe Note de curs , bucuresti , 2000 7. LEGEEA 312/2004 , ACTUALIZATA CU PRIVIRE LA REGLEMENTARILE DIN SISTEMUL BANCAR SI STTUTUL DE FUNCTIONARE AL BANCII NATIONALE A ROMANIEI - Monitorul Oficial 8. ECONOMIE POLITICA Erwin Hutira Note de curs Bucuresti , 1998 9. ECONOMIE POLITICA Gheorghe Cretoiu , Viorel Cornescu , Ion Bucur Casa de Editura si Presa Sansa S.R.L. - Bucuresti , 1998 10. ECPNOMIA SI ROLUL BANILOR Ionescu Lucian Editura economica , Bucuresti , 1997 11. ECONOMIE POLITICA Ioan Parvutoiu Note de curs , Bucuresti 1998 12. BANCILE SI OPERATIUNILE BANCARE Ionescu Lucian Editura economica , Bucuresti 1996 13. LEGISLATIE BANCARA Monitorul Oficial 14. CONSECINTE ECONOMICE ALE PACII John Maynard Keynes Lucrare reprezentativa , Paris , 1920 15. POLITCI MONETARE SI FISCALE Eugen Radulescu , Cezar Botel , Valentin Lazea , Ioan Dragulin , Laurentiu Croitoru Editura economica , Bucuresti , 1992