REZISTENTA MATERIALELOR II
1. a. b. c. d. In cazul solicitarii de incovoiere oblica intre linia fortelor si axa neutra exista urmatoarea relatie: axa neutra trece prin centrul de greutate al sectiunii si prin aceleasi doua cadrane ca si linia fortelor; axa neutra trece prin centrul de greutate al sectiunii si prin celelalte doua cadrane decat linia fortelor; axa neutra nu trece prin centrul de greutate al sectiunii si este perpendiculara pe linia fortelor; axa neutra nu trece prin centrul de greutate al sectiunii si intersecteaza linia fortelor sub un alt unghi decat
Pe sectiunea din figura, apartinand unei console solicitata la incovoiere oblica de catre forta P, tensiunea maxima pozitiva pe sectiune va fi in punctul:
2.
4 LF
a.
b.
c.
d.
4
=450
LF
3.
Sectiunea din figura este solicitata la incovoiere oblica de forte ce fac un unghi = 450 cu axele centrale principale de inertie. Stiind ca momentul incovoietor pe sectiune este M, sa se indice valoarea tensiunii maxime:
h=2b
a.
2 2 b3
b.
4 2 b4
c.
8 2 b
3
d.
9 2 4b 3
O grinda avand sectiunea transversala si schema statica din figura, este solicitata la: P1 90 P2
4.
a.
incovoiere oblica cu forfecare si torsiune
b.
incovoiere oblica pura
c.
incovoiere oblica cu forfecare
d.
incovoiere oblica pura cu torsiune
5.
a. b. c. d.
6.
Solicitarea de compresiune excentrica produsa de o forta normala, cu punctul de aplicatie pe una din axele centrale principale ale sectiunii elementului, este echivalenta cu solicitarea: incovoiere plana cu forfecare si compresiune centrica; incovoiere oblica pura cu compresiune centrica; incovoiere plana pura cu compresiune centrica; incovoiere oblica cu forfecare si compresiune centrica. Cand punctul de aplicatie al fortei excentrice de compresiune (sau intindere) se afla pe una din axele centrale principale ale sectiunii transversale, axa neutra este: inclinata fata de aceasta perpendiculara pe paralela cu aceasta coincide cu b. c. d. aceasta axa axa aceasta axa axa cu un unghi 2 In cazul solicitarii de compresiune (intindere) excentrica, cand axa neutra se roteste in jurul unui punct fix, punctul de aplicatie al fortei se misca pe o dreapta: care nu trece prin care trece prin care coincide cu una care este tangenta centrul de greutate b. centrul de greutate c. din axele centrale d. la sectiune al sectiunii al sectiunii principale ale sectiunii Cand forta de compresiune excentrica actioneaza in interiorul conturului simburelui central, axa neutra: intersecteaza sectiunea, intersecteaza sectiunea si nu intersecteaza este tangenta dar nu trece prin centrul b. c. d. trece prin centrul ei de sectiunea la sectiune ei de greutate greutate Conturul samburelui central pentru o sectiune circulara cu diametrul D este un cerc avand diametrul: c. D D D D b. d. 2 8 16 4 P
a.
7.
a.
8.
a.
9.
a.
10.
Pe sectiunea din figura, tensiunea maxima in valoare absoluta este:
a
a.
4P a
2
b.
5P 2a
2
c.
7P a
2
d.
8P a2
P
Sectiunea din figura este alcatuita dintr-un material ce nu poate prelua intinderea. Care va fi tensiunea maximaa in valoare absoluta de pe sectiune: 0,5a 2a a. 2P 3a
2
11.
1,5a
b.
4P 3a
2
c.
3P 2a
2
d.
2P a2
4a 2a
8a a 2a
Axa neutra
Modulul de rezistenta la incovoiere in domeniul plastic, Wpl pentru actiunea supusa la incovoiere din figura este:
12.
a.
13.
a.
h=2b 48a3 d. l = 20 b In momentul plasticizarii totale a unei sectiuni incovoiate, axa neutra imparte sectiunea in doua parti cu: momente statice in momente de inertie in arii egale b. raport cu axa neutra c. raport cu axa neutra d. egale egale 96a3 b. 108a3 c. Forta maxima in elastic pentru grinda in consola, cu sectiunea transversala dreptunghiulara din figura este:
64a3
b inaltimi egale
14.
a.
b 2 c 15
b.
b 2 c 120
c.
b 2 c 30
d.
2b 2 c 15
t
15.
Forta limita in plastic, Plim pentru grinda cu schema statica si sectiunea transversala din figura este:
20t l/2 l = 200t l/2 t t 10t t
d. 9,04t2 c
a.
150t2 c
b.
20,5t2 c
c.
50t2 c
Distributia de tensiuni admisa in calcul intr-o articulatie plastica, in cazul solicitarii de incovoiere este:
16.
c
a) a.
17.
c
b) c.
c
c) d.
c
d)
b.
Lungimea de flambaj pentru bara comprimata din figura este:
a.
18.
0,7l
b.
0,7l
c.
d.
21
Fenomenul de flambaj se produce in domeniul elastic de comportare a materialului cand
< e =
a.
b.
> e =
c.
< e =
e
E
d.
> e=
e
E
19.
Coeficientul de zveltete pentru bara cu sectiune inelara din figura este aproximativ egal cu:
a.
84
b.
56
c.
125
d.
197
20. a. b. c. d. 21. a. 22.
Coeficientul de flambaj, , este un coefficient: subunitar si creste odata cu cresterea zveltetii elementului supraunitar si creste odata cu cresterea zveltetii elementului subunitar si creste odata cu cresterea lungimii de flambaj a elementului Subunitar si descreste odata cu cresterea zveltetii elementului Pentru un element comprimat centric forta admisibila la flambaj este: b. c. Paf = c A Paf = ac A Paf = ac A Paf = c A
d.
a.
Conform teoriei energiei potentiale pentru modificarea formei ( de deviatie), tensiunea echivalenta intr-un punct al unei grinzi solicitata la incovoiere plana este: 1 1 1 2 + 4 2 c. ech = + 2 + 4 2 d. ech = _ 2 + 4 2 b. ech = ech = 2 + 3 2 2 2 2 2 2
Conform teoriei a- I a de rezistenta ( a tensiunilor principale), tensiunea echivalenta intr-un punct al unui element solicitat la torsiune este:
23.
a. 2 b.
(1+)
c.
3 0 0
d.
Starea de tensiune dintr-un punct este definita de urmatorul tensor T =
24.
0 2 0
Care va fi tensiunea echivalenta din punct, conform teoriei energiei potentiale pentru modificarea formei (de deviatie)? a.
0 2
b.
0 3
c.
d.
0
2
25.
Care este numarul articulatiilor plastice care determina formarea mecanismului de cedare a grinzii din figura: 1 b. 2 c. 3 d. 4
a.
P
2b y
Forta critica de flambaj pentru stalpul din figura este:
26.
b z l
a.
Pcr =
2 EI z
l2
b.
Pcr =
2 EI z
4l 2
c.
Pcr =
2 EI y
l2
d.
Pcr =
2 EI y
4l 2
27.
Ecuaia diferenial de ordinul II a axei deformate n cazul unei grinzi ncovoiate este:
d 2 w(x ) dx
2
a.
M (x ) EI
b.
d 2 w( x ) dx
2
M EI
c.
d 2 w(x ) dx
2
p(x ) EI
d.
d 2 w( x ) dx
2
V (x ) EI
Care trebuie s fie valoarea momentului concentrat m, astfel nct sgeata n captul liber al grinzii din figur s fie egal cu zero?
28.
P
m
EI-constant l
a.
29.
m=
pl 2 2
b.
m=
pl 2 4
c.
m = pl 2
d.
m=
pl 2 8
a.
Grinda conjugat a unei grinzi simplu rezemate cu o consol este: o grind simplu b. o grind ncastrat c. o grind Gerber rezemat
d.
o grind simplu rezemat cu o consol
Care este valoarea tensiunii tangeniale maxime dintr-un punct n care tensorul tensiunilor este:
30.
100 T = 0 0 25N/mm2
a.
0 0 50 0 N / mm 2 0 50 b. 50N/mm2
c.
100N/mm2
d.
75N/mm2
31.
Se cunosc tensiunile principale ntr-un punct al unui corp deformabil supus aciunilor exterioare. 1 = 100 N / mm 2 ; 2 = 50 N / mm 2 ; 3 = 0 ; Ecuaia caracteristic este:
a. b. c. d.
3 150 2 + 5000 = 0 3 150 + 5000 = 0 3 5000 2 + 150 = 0 3 1500 2 + 5000 = 0
Starea de tensiune dintr-un punct al unui corp deformabil aflat sub aciunea forelor exterioare este: x = 100 N / mm 2 ; y = 150 N / mm 2 ; z = 20 N / mm 2 ; xz = zx = 20 N / mm 2 . Care este valoarea tensiunii principale 1 ? 250N/mm2 b. 170N/mm2 c. 150N/mm2 d. 220N/mm2
32.
a.
ntr-un punct al unei seciuni solicitate la ncovoiere cu forfecare tensiunea normal este x = 100 N / mm 2
33.
a.
iar tensiunea tangenial xz = 30 N / mm 2 . Tensiunea echivalent ech n punctul considerat, conform teoriei tensiunii tangeniale maxime este: 124N/mm2 b. 117N/mm2 c. 135N/mm2 d. 129N/mm2
34.
Seciunea circular din figur este solicitat la ntindere de o for axial, N=500KN i la torsiune de un moment T=1KNm. Care este tensiunea echivalent, ech, conform teoriei energiei poteniale de deformaie pentru modificarea formei (Von Mises Hencky), n punctual cel mai solicitat al seciunii?
D=80mm a. 1010
daN cm
2
b.
1100
daN cm
2
c.
1000
daN cm
2
d.
950
daN cm 2
35.
a.
Tensiunile dintr-un punct al unui corp deformabil aflat sub aciunea forelor exterioare sunt: x = 100 N / mm 2 ; z = 100 N / mm 2 ; xz = zx = 30 N / mm 2 . Tensiunea echivalent , ech n punctul considerat, conform teoriei tensiunilor normale maxime este: 100N/mm2 b. 104,4N/mm2 c. 109,2N/mm2 d. 150,5N/mm2 a 20
36.
Tensiunea echivalent, ech, conform teoriei energiei poteniale de deformaie pentru modificarea formei (de deviaie) n punctul a al seciunii din figur, solicitat la ncovoiere cu forfecare (My = 80KNm; Vz = 20KN) este:
500 y 10 20 200 z
a.
ech = 335
daN cm
2
b.
ech = 475
daN cm
2
c.
ech = 355
daN cm
2
d.
ech = 415
daN cm 2
Tensiunea echivalent ech, conform teoriei energiei poteniale de deformaie pentru modificarea formei (de deviaie) n punctual a al seciunii din figur, solicitat la ncovoiere cu forfecare (My = 80KNm, Vz = 20KN) este:
20 a
500
37.
10 20 200 mm z
a.
ech = 315
daN cm
2
b.
ech = 340
daN cm
2
c.
ech = 365
daN cm
2
d.
ech = 385
daN cm 2
38.
Tensiunea echivalent ntr-un punct al unei seciuni dintr-un material cu rezistene diferite la ntindere i compresiune, conform teoriei lui Mohr, este:
a.
39.
ech = 1
ot 3 oc
b.
ech = 3
ot 1 oc
c.
ech = 3 +
ot 1 oc
d.
ech = 1 +
ot 3 oc
a.
Smburele central al unei seciuni dreptunghiulare (60x30) cm2 este: un romb cu semiaxa un dreptunghi cu un romb cu semiaxa b. c. mare de 10cm latura mare de 10cm mare de 20cm
d.
un dreptunghi cu latura mare de 15cm
A
a Tensiunea normal x n centrul de greutate al seciunii din figur, solicitat la compresiune excentric de o for P, ce acioneaz n punctul A este:
40.
a a.
a d.
a 1,5P
a2
x =
4a
b.
x =
P a
2
c.
x =
5a
x =
Tensiunea maxim n valoarea absolut pe seciunea din figur, acionat de o for de compresiune excentric ce acioneaz n punctul A, este:
41.
b z a. 2P
h 2b
b.
2P
hb 2
c.
2P hb
d.
4P hb
a Smburele central al seciunii din figur este:
42.
a a a a a
a.
un romb cu semiaxa mare egal cu 0,77a
b.
un ptrat cu latura egal cu 0,77a
c.
un cerc cu raza egal cu 0,77a
d.
un ptrat cu latura egal cu 0,54a
43.
Lungimea de flambaj a barei din figur este:
a.
0,5 l
b.
2l
c.
0,7 l
d.
l a/2
44.
Se consider un stlp care i pierde stabilitatea n domeniul elastic, seciunea transversal fiind conceput n cele trei variante prezentate n figura urmtoare. Fora critic de flambaj are valoare:
2a
4a
8a
2a a/4 a a/2 2a
a.
minim n cazul seciunii ptrate
b.
minim n cazul seciunii dreptunghiulare
c.
minim n cazul seciunii dublu T
d.
egal pentru toate cele trei seciuni. P 1-1 h
1
45.
Fora maxim n elastic, Pel, pentru grinda din figur este: 1 l b d.
Pel =
a.
Pel =
c bh 2
6l
b.
Pel =
cb2h
6l
c.
Pel =
c bh 2
12l
c bh 3
12l 1-1
1
46.
Fora limit Plim pentru grinda din figur este: 1 l
p h b d.
p lim =
a.
p lim =
cb2h
2l 2
b.
p lim =
cb2h
4l 2
c.
p lim =
c bh 2
2l 2
c bh 2
4l 2
P P
47.
Deplasarea captului liber al grinzii cu seciune ptrat din figur este: EI l
a.
48.
2 2 Pl 3 3EI
b.
3 Pl 3 4 EI
c.
3 Pl 3 2 EI
d.
2 Pl 3 3EI
Tensiunea critic, cr, se calculeaz cu formula:
a.
cr =
2E
lf
2
b.
cr
2E = 2
c.
cr
2 EI = 2
d.
cr =
2 EA
lf
2
49.
Coeficientul de zveltee, se calculeaz cu relaia:
a.
i lf
b.
lf I
c.
lf i
este:
d.
lf A
P
Fora critic de flambaj pentru stlpul din figur avnd
f 0
h b
50.
a.
2 Eh 2 b
4l 2
b.
2 Ehb 2
4l 2
c.
2 Ehb 2
48l 2
d.
2 Eh 2 b
48l 2