Terapia cognitiv-comportamentala
Cernovskaia Olga, gr.1606
Terapia cognitiv-comportamentala
-
Terapia cognitiv-comportamental este forma de psihoterapie care acord o atenie deosebit felului n care gndurile (cogniiile) pot produce, modela sau influena tririle emoionale ale unui individ TCC face parte din terapiile scurte. Terapia cognitiv-comportamentala nu este interesata de trecutul pacientului ,concentrindu-se asupra rezolvarii eficiente a unor probleme din prezent Principiul de baza al TCC s-ar putea rezuma astfel: modulin in care ne GANDIM determina modul in care SIMTIM si in care ne COMPORTAM
Acest tip de psihoterapie este de fapt o combinatie a doua terapii: [Link] cognitiva [Link] comportamentala
Terapia cognitiva
Terapia cognitiva se bazeaza pe ideea ca cele mai multe tulburari apar datorita modului defectuos in care percepem Informatiile exterioare, iar scopurile terapiei sunt de a corecta restructura cognitiile false, convingerile disfunctionale, inlocuindu-le cu unele realiste , pozitive -nu se bazeaza pe trecutul pacientului, interesindu-se de modalitatea de a gindi in prezent -Comportamentul este secundar unor gindiri fixate in minte, stereotipe ce duc la distorsiunari cognitive si a comportamentelor rezultante>insucces -Terapia [Link] li se aduc la cunostinta propriile cognitii distorsionale si premisele pe care se bazeaza [Link] dau teme pentru acasa (consemnarea in scris ce gindeste pacientul in diferite situatii stresante) si sa identifice presupunirile care aliminteaza cognitiile negative
-
Terapia cognitiva
Triada cognitiva: 1) Imaginea de sine negativa 2) Interpretarea negativa a experientelor prezente si trecute 3) Expectatia negativa fata de viitor Terapia cognitiva se aplica in tratamentul: -anxietate -stari conversive -obsesii -compulsii -depresiilor nepsihotice usoare pina la moderat -tulburari de personalitate -la cei cu instabilitate emotionala -cei cu tentative de suicid -ca adjuvant la cei la cei care abuzeaza de substante si pentru cresterea compliantei la tratamentul medicamentos
Terapia cognitiva
Terapia cognitiva lucreaza la nivel constient si necesita o relatie strinsa intre terapeut si pacient- relatie colaborativa Terapeutul joaca un rol activ(pune intrebari ,ofera sugestii, educa pacientul , da teme pentru acasa) Se bazeaza pe modul de a gindi in prezent Schimbarea modului de a gindi in prezent>schimbarea modului de a simti >schimbarea modului de a se comporta.
Terapia se concentreaza asupra : -gindurilor automate -schemelor
Gandurile automate sunt acelea care apar imediat ce apare un anumit stimul (de exemplu, suna telefonul si primul gand este S-a intamplat ceva grav!). Ele sunt specifice si concrete, considerate plauzibile si sunt specifice unei anumite persoane. Schemele sunt niste complexe sau unitati de ganduri si credinte pe baza carora un individ isi planifica si isi conduce viata. Gandurile automate sunt derivate din scheme si sunt mai usor de identificat intr-o perioada scurta de timp. Terapia cognitiva de scurta durata se concentreaza mai mult asupra gandurilor automate Terapia de lunga durata asupra schemelor.
Identificarea gandurilor automate -se face atat in timpul sedintelor de psihoterapie, cat si prin intermediul unor jurnale pe care pacientul este sfatuit sa le tina.
Dupa identificarea lor, terapeutul si pacientul incep sa caute erorile din acestea. Erorile de gandire pot fi clasificate in 3 erori majore si 4 distorsiuni specifice. Erorile majore sunt: -polarizarea - personalizarea - suprageneralizarea. Distorsiunile specifice sunt :-abstractizarea selectiva -diminuarea - inferenta arbitrara -catastrofizarea.
Polarizarea se refera la tendinta de a vedea toate lucrurile ca fiind ori bune, ori rele. Personalizarea tendinta de a vedea totul in jur ca avand legatura cu persoana noastra. Suprageneralizarea tragerea unor concluzii exagerate. Abstractizarea selectiva concentrarea pe un detaliu si ignorarea contextului. Diminuarea incapacitatea de a accepta laudele celorlalti. Inferenta arbitrara a sari direct la concluzii, fara a lua in calcul toate datele. Catastrofizarea a te gandi la ce e mai rau, a exagera impactul negativ al unei situatii.
Odata identificate aceste erori de gandire, terapia cognitiva incearca sa le darame si practic sa impiedice pacientul sa mai aiba ganduri automate. Pentru a realiza acest lucru, terapeutul este cat se poate de activ, ofera analogii, da exemple din propria-i experienta, foloseste umorul. Uneori, terapeutul propune pacientului tot felul de experimente menite a testa validitatea gandurilor automate. Ultima etapa a terapiei este aceea de a genera modalitati alternative de a gandi. De exemplu, daca un pacient face adesea eroarea de gandire numita personalizare, alternativa o reprezinta modalitatea de gandire numita decentrare, adica perceprea evenimentelor ca neavand nici o legatura cu persoana pacientului. La final, pacientul este invatat sa continue si dupa terminarea terapiei identificarea si corectarea gandurilor automate. Se face o evaluare finala si eventual se mai stabilesc una-doua sedinte de control la intervale mai mari de timp.
Terapia comportamentala
-Un comportament maladaptativ se poate schimba fara intelegerea cauzelor sale subiacente. -TC Se bazeaza pe principiul Teoriei invatarii , incluzind Conditionarea operanta -Tulburarile psihologice sunt determinate de o invatare gresita -Eficienta in comportamentele maladaptative clar conturate:fobii, compulsiuni, alimentatie excesiva, fumat, disfunctii sexuale
Terapia comportamentala
TC se bazeaza pe mai multe principii ale psihologiei clasice: I. Conditionarea clasica II. Conditionarea operanta
[Link] clasica teoria lui Pavlov
> mincarea> salivatia In consecinta : Un clopotel > salivatia
Un clopotel Comportamentalistii cred ca multe fobii sunt dobandite astfel.
Fobia(o reactie de teama)<=Obiect inofensiv(stimul conditionat) asociat in trecut cu ceva periculos(stimul neconditionat) Fobia < stimul conditionat Corectarea se face prin extinctie expunerea permanenta la stimulul conditionat
Expunerea la stimulul conditionat poate fi: [Link]-o data- terapie prin implozie ([Link] pacient caruia ii este frica de inaltimi, va fi dus de catre terapeut pe un bloc sau pe un pod suspendat unde, dupa ce initial ii va fi foarte frica, se va obisnui incet-incet cu inaltimea). [Link] a)desensibilizarea sistemica b) terapia aversiva
a) desensibilizarea sistematica .Mai intai pacientul invata diverse tehnicide relaxare. Apoi se face o lista a situatiilor care il sperie, de la cel mai putin la cel mai mult. [Link] de paianjeni. -Cel mai putin sperie gandul la un paianjen -Apoi poza unui paianjen -mai mult sperie un paianjen vazut la televizor -Si mai mult sperie un paianjen viu inchis intr-un borcan -Cel mai mult sperie un paianjen viu tinut in palma. Terapeutul cere sa se gandeasca la un paianjen si in acelasi timp sa aplice tehnicile de relaxare. Dupa ce pacientul s-a relaxat, i se cere apoi sa priveasca poza unui paianjen si din nou sa se relaxeze. Si tot asa. In cele din urma, pacientul va reusi sa fie relaxat in timp ce tine un paianjen in palma practic e vindecat de fobia sa de paianjeni. b) Terapia aversiva- asocierea unui stimul neplacut cu un stimul placut dar nociv De exemplu, unui barbat care doreste sa se lase de fumat i se cere ca de fiecare data cand doreste sa aprinda o tigara sa isi provoace mai intai o oarecare durere sau sa dea mai intai cu aspiratorul prin toata casa. Dupa un timp, dorinta de a fuma se va asocia cu durerea sau oboseala si, in consecinta, va scadea in timp
[Link] operanta
comportamentul nostru este influentat de consecintele acestuia -daca un anumit comportament are niste consecinte placute sau benefice pentru noi, vom avea tendinta de a repeta acel comportament -daca are consecinte negative, neplacute, frecventa comportamentului va scadea -comportamentele nedorite sunt incurajate de consecintefavorabile, adesea Inaparente Tehnica comportamentala bazate pe operarea conditionata consta in: 1. Identificarea comportamentelor nedezirabile sau problematice ale unui individ. 2. Identificarea consecintelor pozitive care intretin aceste comportamente 3. Incearcarea de a schimba ceva astfel incat sa nu mai apara acele
consecinte care intaresc comportamentul nedorit
De exemplu, o mama se plange ca nu se intelege deloc cu copilul ei de 4 ani. Ori de cate ori acesta doreste ceva, face un scandal teribil, striga, sparge, se agita foarte mult. Intrebata ce face in asemenea situatii, mama a spus ca incearca sa nu faca pe plac copilului dar ca, in cele din urma, aproape intotdeauna cedeaza nervos si ii face pe plac copilului. In acest caz, mama trebuie sa inteleaga ca acest comportament nedorit al copilului este consecinta faptului ca mama il incurajeaza, intrucat copilul a invatat ca de fiecare data cand face scandal, in cele din urma primeste ceea ce doreste (consecinta benefica ce incurajeaza comportamentul nedorit). - O alta metoda bazata pe conditionarea operanta este recompensarea. Se foloseste mai ales in spitalele de psihiatrie cu pacientii gravi bolnavi, a caror comportament poate fi influentat daca li se ofera ceva ce ei isi doresc ori de cate ori se comporta asa cum trebuie.
Care sunt cele mai frecvente tehnici cognitiv-comportamentale?
Tehnicile verbale de restructurare cognitiva Experimentele comportamentale Tehnicile de expunere Tehnicile de management al contingentelor Procedurile de inoculare a stresuluistress inculation trainig Procedura rezolvarii de probleme Antrenamentul asertiv
Modelul ABC
Modelul ABC este o strategie folosita in TCC pentru a-l invata pe pacienti care este relatia intre ganduri, emotii si comportament. A- Evenimentul activator al unei emotii sau unui comportament; B- Gandurile pesoanei referitoare la evenimentul activator; C- Consecinta, raspunsul la evenimentul activator; raspuns influentat de modul in care persoana gandeste despre A.
Pacientul trebuie sa fie capabil sa-si identifice gandurile, credintele , expectatiile, perceptia de sine, atentia , memoria selectiva , atributiile, evaluarile, modul in care exteriorizeaza aceste lucruri. Strategiile TCC prin care se identifica cele enumerate mai sus include inregistrarea zilnica a gandurilor disfunctionale. Tema pentru acasa este o tehnica TCC utilizata pentru a extinde procesul de invatare si in afara orelor de terapie. Scopul principal este ca pacientul sa-si dezvolte abilitatile necesare pentru a putea contraargumenta si a putea inlocui distorsiunile cognitve cu unele realiste sau pozitive, care in consecinta vor duce la schimbarea comportamentala in sensul adaptarii optime la mediu. TCC postuleaza faptul ca starile afective negative: anxietatea, depresia, mania sunt generate de modul distorsionat de gandire al oamenilor (indiferent de Q.I.).
In ce tipuri de tulburari / boli se foloseste TCC?
- Depresia majora. O depresie severa, care apare brusc sau gradual si de obicei dureaza cateva luni. De obicei necesita observatie clinica si tratament. - Tulburare bipolara. O boala caracterizata prin perioade alternative de manie (perioada de excitabilitate mare) si depresie. - Tulburari de anxietate. Tulburari emotionale caracterizata prin anxietate disruptiva care interfereaza cu activitatile zilnice ale pacientului. Tipurile de anxietate include: - Atacul de panica. O boala in care persoana traieste in mod regulat atacuri de panica - episoade bruste de anxietate care dureaza intre 10 si 30 de dminute si cauzeaza simptome precum accelerarea ritmului cardiac, transpiratie abundenta, lipsa suflului. - Fobiile. Temeri extreme de puternice si irationalde de lucruri, oameni, locuri, experiente si situatii. - Tulburarea obsesiv compulsiva. O boala care e prezenta la pacientii care descriu ganduri persistente, pe care nu le pot controla(obsesii) si/ sau desfasoara anumite actiuni in mod repetat (compulsii). - Stresul post-traumatic. O boala care presupune sentimente intense de frica, neajutorare sau groaza produse de asistarea la un eveniment deosebit de traumatic.
- Tulburari alimentare. Acestea presupun tulburari de alimentatie serioase incluzanad reducerea nesanatoasa a alimenatarii(anorexia nervosa), supralimentare severa si/sau metode periculoase pentru a preveni castigarea in greutate, cum sunt voma provocata (bulimia nervosa). - Schizofrenia. O tulburare psihiatrica complexa care are impact asupra abilitatii persoanei de a distinge intre real experientele imaginare, de a gandi logic, de a avea raspunsuri si comportamente adecvate situatiilor sociale. Schizofrenia este de obicei tratata mai intai cu medicamente. Prin intermediul TCC pacientii vor invata sa monitorizeze realitatea gandurilor si perceptiilor lor, cum sa ignore halucinatiile auditive si cum sa gestioneze apatia demobilizatoare. - Tulburarea de personalitate Borderline. O boala prin care pacientii au perioade de emotii instabile care le afecteaza serios viata. -Insomnia. Inabilitatea de a dormi suficienet pentru a asigura odihna. -Probleme relationale ( probleme maritale) - Abuzul de substanta. Uzul cronic de substante, de obicei alcool sau droguri, care altereaza starea si comportamentul si cauzeaza dizabilitate semnificativa in viata persoanei. - Tulburari de impuls. Acestea includ tricotilomania (boala care consta in smulgerea constanta si compulsiva a parului), piromania si jocul de noroc compulsive.
Avantaje si dezavantaje
Avantaje:
Durata scurta a terapiei, costul redus si concentrarea pe simptome sau rezolvarea de probleme sunt trei atribute ale terapiei cognitiv-comportamentale care raspund foarte bine cerintelor contemporane de rezolvare rapida si pragmatica, cu minim de efort, a problemelor cu care se confrunta indivizii; Grad ridicat de structurare a continutului sedintelor, generat de claritatea si simplitatea teoriei subiacente, ceea ce inseamna: a) relativa usurinta in deprindere tehnicilor specifice de catre cei interesati a practica acest tip de psihoterapie; b) un suport important pentru consilier, mai ales cand se afla la inceput si nu are o vasta experienta personala. Structurarea terapiei in etape si pasi clari diminueaza in mod considerabil disconfortul incepatorului de a nu sti exact ce si cum trebuie facut. c) posibilitatea standardizarii sau manualizarii terapiilor oferite in cadrul unor studii de cercetare in care factorul terapie trebuie sa fie pe cat posibil invariabil, adica terapiile oferite participantilor la studiu sa fie cat mai asemanatoare. CBT este terapia care se preteaza cel mai bine studiilor de cercetare privind eficienta sau eficicacitatea unei interventii terapeutice intr-o anumita conditie. d) receptivitate si interes crescut din partea unei anumite categorii de populatie, caracterizata prin pragmatism, gandire concret-categoriala, mono-cauzal liniara.
Relatia inegala, de tip profesor-elev, este bine primita de persoanele cu o autonomie redusa, care prefera mai degraba sa fie indrumate, invatate sau ghidate decat sa isi formuleze in termeni proprii demers de autocunoastere, schimbare si dezvoltare. Concentrarea pe un numar limitat de simptome sau probleme bine precizate permite o evaluare facila a rezultatelor terapiei, prin identificarea problemelor sau simptomelor eliminate, ameliorate si neinfluentate
Dezavantaje
TCC (si, implicit, si practica) ignora inconstientul. Terapeutii nu considera necesar (sau nu stiu cum) sa tina cont de aceasta realitate psihica. Ori inconstientul individual reprezinta o parte substantiala a psihismului uman, a carui ignorare nu poate duce decat la o viziune ingusta, limitata si limitativa privind dezvoltarea, structurarea si functionarea mintii umane. Din dorinta de a raspunde unor nevoi urgente, punctuale, bine delimitate, de dragul pragmatismului si a eficientei, terapia cognitiv-comportamentala a trebuit sa sacrifice aceasta parte. Gradul ridicat de structurare a continutului sedintelor duce la: a) limitarea libertatii pacientului de a se explora pe sine. Obiectivele clare, bine delimitate, obliga la o concentrare a discutiilor, la organizarea logica a acestora (asociatiile libere de idei nefiind incurajate). In felul acesta, TCC nu raspunde unor nevoi mai complexe legate de autocunoasterea si dezvoltarea individului, actualizate sub forma libertatii de a explora pe sine dincolo de limitele care definesc problemele prezentate. E adevarat ca TCC nici nu isi propune acest lucru. b) limitarea libertatii psihoterapeutului de a se aduce pe sine, in mod creativ, in procesul terapeutic. Ceea ce poate constitui un avantaj pentru terapeutul incepator, si anume existenta unei retete dupa care trebuie condus demersul terapeutic, poate constitui un handicap pentru terapeutul a carui experienta ii permite si ii cere sa fie mai autentic in terapie.
Receptivitate si interes scazut din partea persoanelor cu un grad crescut de sofisticare psihologica, aplecate catre introspectie, cu o gandire nuantat simbolica, de tip pluri-cauzalitate liniar/circulara. Relatia inegala, de tip profesorelev, nu raspunde nevoilor de autodeterminare a multor pacienti.
Piatra de temelie a teoriei TCC, ideea ca modul in care ne simtim este determinat de modul in care gandim, pare a fi limitata la zona normal-nevrotica. Situatia acelor persoane care, solicitand ajutorul, spun Ma simt asa si pe dincolo, desi imi dau seama ca nu am nici un motiv sa ma simt asa, e ilogic, imi tot spun si eu ca totul e in regula si ar trebui sa ma simt bine, dar asta nu ma ajuta. sau Da, aveti dreptate, nu am nici un motiv sa ma simt asa, stiu asta, nici eu nu am gasit nici un motiv, dar... Probabil e vorba de modificari ale dispozitiei determinate de factori inconstienti, pe care pacientul nu ii cunoaste si la care terapeutul nu are acces daca se limiteaza la o abordare rationala.