Tornadele

Termenul de "tornada" provine din latinescul "tonare" care inseamna "a tuna". Tornadele sunt perturbatii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei coloane inguste care se roteste foarte repede sau al unei palnii intoarse care atinge nivelul solului. Totusi, meteorologii nu cred ca este atat de usor a defini o tornada. De exemplu, diferenta nu este clara in ceea ce priveste un puternic mesociclon ( furtuna circulara) de la nivelul solului si o tornada de dimensiuni mari, dar care nu este puternica. Exista neintelegeri si in a privi doua vartejuri (tornade multivortex sau multiple-vortex) formate in timpul aceleiasi furtuni ca fiind doua tornade separate sau nu. Este cunoscut faptul ca o tornada poate sa nu prezinte o coloana in forma de palnie vizibila. Tornadele variaza in diametru de la cativa zeci de metri pana la aproximativ 2 km, avand un diametru mediu in jur de 50 de metri, insa s-au inregistrat si tornade de dimensiuni mult mai mari. Majoritatea tornadelor din emisfera nordica formeaza vanturi care se invart invers acelor de ceasornic, in jurul unui centru de presiune extrem de joasa, numite tornade anticiclonice, iar in emisfera sudica vanturile se invart in general in sensul acelor de ceasornic, numindu-se tornade ciclonice. Viteza vantului la nivelul solului este cuprinsa intre 60 km/h si 500 km/h, acestea din urma fiind devastatoare. Cele mai puternice tornade pot matura casele de pe fata pamantului, pot distruge cladiri din caramida, pot ridica in aer masini si chiar autobuze. Nu exist absolut nici un fenomen natural att de ngrozitor ca tornadele. 'Vrtejurile', dup cum mai sunt denumite, apar aproape fr nici un fel de avertisment la orice or din zi sau din noapte. Se pot declana n orice lun a anului dac exist condiii care s le favorizeze. n Statele Unite ale Americii au loc 1000 de tornade n fiecare an. Indiferent de locul n care se declaneaz, tornadele pot adesea devasta ferme, orae sau chiar metropole. Doar n 2002, au pierit 52 de persoane n timpul tornadelor i multe alte sute au fost rnite. Martorii oculari, aflai n apropierea acestor vrtejuri furioase, povestesc c la declanarea vrtejului se aude un zgomot asemntor vuietului unui avion. Tornadele mprtie tot ce le st n cale - adesea cu viteze de sute de km pe or. Majoritatea caselor sunt construite s reziste la viteze de 112 km pe or, dar viteza minim a unei tornade este de 117 km pe or. Pentru a considera un vrtej - un vnt n spiral n form de plnie - drept o tornada, acesta trebuie s fie n contact cu solul i cu norul care produce furtuna. Cnd aceast plnie vine n contact cu solul, se produce o zon concentrat de distrugere. Aria vrtejului nu are de obicei o lungime mai mare de 250 de metri, dar poate avea o lime de pn la 2 km. Cercetatorii studiaza tornadele pentru a intelege mai bine modul in care acestea se formeaza, comportamentul lor si structura, avand la dispozitie o varietate de instrumente specifice. Tehnologia avansata a facut posibila simularea furtunilor ce provoaca tornade, folosind modele pe computer. 2. FORMAREA TORNADELOR Tornadele sunt produse de mai multe tipuri de condiii climatice. Majoritatea meteorologilor consider ns c acestea se declaneaz ca urmare a ciocnirii curenilor de aer cald i rece care formeaz o suprafa circular de presiune atmosferic sczut, dar acesta este un raspuns general. Tornadele se formeaza la baza norilor cumulonimbus, unde aerul rece si uscat se intalneste cu cel cald si umed si sunt asociate intotdeauna cu puternice furtuni. Aerul cu un front atmosferic sczut are tendina s se ridice i s creeze un curent vertical puternic. Acest curent atrage aerul cald de la nivelul solului care se nvrte din ce n ce mai rapid i absoarbe aerul din mprejur ca un aspirator. n cazuri extreme, aceste curente puternice de aer pot atinge viteze de 500 km pe or sau chiar 800 km pe ora. Cele mai puternice tornade se declaneaz n condiiile unor furtuni 'super-cell'. Norii rotativi ai furtunii pot fi detectai pe radarele meteorologice ca avnd o circulaie bine definit, pe care meteorologii o numesc mesociclon . Norii uriai 'super-cell' ating nlimi mai mari dect cele ale Munilor Everest, au un diametru intre 10 si 16 km, sunt de lunga durata, de pana la cateva ore si se deplaseaza mii de km, producand cateva tornade. Dar chiar daca exista conditiile favorabile pentru ca o furtuna sa formeze vartejuri, acest lucru nu se intampla intotdeauna. Adevarul este ca acest proces nu este pe deplin inteles. Teoriile recente sugereaza ca odata ce mesociclonul este format, dezvoltarea tornadei este legata de diferentele de temperatura. Coloana de aer in forma de palnie devine vizibila datorita vaporilor de apa condensati din stratele exterioare, in momentul in care umiditatea este suficient de ridicata , dar chiar daca circulatia aerului este indreptata spre interior si tinde sa se ridice, norul din interiorul vartejului cu presiune joasa se extinde descendent de la baza.

3. CLASIFICAREA TORNADELOR Masuratorile directe in ceea ce priveste o tornada sunt greu (si periculos) de obtinut. In 1971, Theodore Fujitaprofessor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist in tornade, a alcatuit un sistem de clasificare care ii poarta numele bazat pe distrugerile structurilor realizate de om. Scara Fujita sau F- Scale clasifica pagubele produse de tornade ca fiind neinsemnate (F0 si F1), puternice ( F2 si F3) si violente (F4 si F5). Este important de mentionat ca aceasta scara se aplica doar in regiunile unde exista structuri realizate de om, iar vartejurile nu se masoara in functie de dimensiunile lor, ci de pagubele provocate. Marimea unei tornade nu indica in mod necesar si violenta sa, tornadele mari pot avea intensitate redusa, iar cele mici pot fi violente. Cercetarorii sunt capabili sa coreleze valorile Scarii Fujita doar cu aproximatie cu viteza vanturilor. De exemplu, vanturile cu viteze de 145 km pe ora pot produce putine pagube unei cladiri bine construita (F0), in comparatie cu o cladire canstruita superficial, unde pagubele ar fi insemnate (F2). Viteza vanturilor clasificate pe aceasta scara nu a fost niciodata testata sau dovedita stiintific, fiind nevoie de multa atentie in folosirea acesteia. Procentul pierderilor de vieti omenesti provocate de tornade in perioada 1950-1994

SCARA FUJITA F0 - viteza vantului intre 64-116 km/h. Nu provoaca pagube foarte insemnate, dar chiar i aceste tornade pot smulge igle de pe acoperiuri i pot arunca mainile de pe osele. Casele mobile se pot rsturna i magaziile se pot drma. Pot provoca ruperea crengilor din copaci si a indicatoarelor rutiere. F1 - viteza vantului intre 117-181 km/h. Este o tornada moderata ce provoaca pagube medii. Reprezinta echivalentul unui uragan de cea mai slaba [Link] cdea acoperiurile de pe case i casele mobile n zona afectat de tornada se vor drma. Acest tip de vrtej poate arunca trenurile de pe ine. F2 - viteza vantului intre 182-253 km/h. Aceasta este o tornada puternica. Copacii grei vor fi smuli din rdcini iar cldirile solide se vor prbui asemenea unor bee de chibrituri. F3 - viteza vantului intre 254-332 km/h. Aceasta tornada produce distrugeri pe scara larga. Se vor darama acoperisurile si peretii caselor bine construite. Locomotivele i camioanele de 400 de tone vor zbura prin aer ca nite jucrii, iar copacii unei paduri vor fi culcati la pamant. F4 - viteza vantului intre 333-419 km/h. O tornada de o asemenea intensitate distruge tot ce i iese n cale. Casele solide sunt ridicate in aer, iar structurile cu fundatie nerezistenta sunt aruncate la mare distanta. F5 - viteza vantului intre 420-512 km/h. Este o tornada incredibila, tot ce intalneste in cale este carat pe distante considerabile. Are o for asemntoare cu cea a unei bombe atomice.

4. SIGURANTA VARTEJULUI Doar 20% din tornadele din America sunt pe scara F1 sau peste F2. Chiar i aa, aceasta nseamn peste 200 de tornade anual cu vnturi de peste 250 de km pe or. Au loc anual cam 20 de tornade de amploare F4, i din fericire tornadele-monstru de amploare F5 nu au loc, n general, dect o dat pe an. Este ns suficient s duc la moartea a 60 de persoane pe an, doar n Statele Unite, i s produc pagube de miliarde de dolari. Chiar i un vrtej relativ slab poate arunca o bucat de lemn care s strpung un zid de crmid ca i cnd ar fi o coal de hrtie. Cel mai ferit loc n caz de tornada este la subsol, ntr-un beci. Surprinztor, se pare c mai puin de jumtate din casele de pe Valea Tornadelor sunt prevzute cu beciuri. Experii recomand persoanelor care triesc n zone susceptibile la tornade i care nu au beci s protejeze pereii unei ncperi cu folii de oel de 10 mm. n mod ideal, aceste folii trebuie montate pe pereii unui coridor fr ferestre din interiorul casei, care s fie nconjurat i protejat de pereii altor camere. Cei aflai n cas trebuie s se acopere cu saltele i perne pentru a se feri de obiectele n cdere i de sticl spart.

5. VALEA TORNADELOR Cu toate ca tornadele apar in multe locuri din lume, aceste forte destructive ale naturii apar mai frecvent in Statele Unite, in perioada primaverii si a verii. In medie, au loc circa 800 de tornade anual in care isi pierd viata aproximativ 80 de persoane, iar 1500 sunt ranite, dar numai 31% dintre acestea sunt periculoase. Tornadele apar in mod obisnuit in Valea Tornadelor, mai ales primavara si vara. Activitatea acestora in Statele Unite este reprezentata mai explicit in urmatoarea harta. Majoritatea sunt ns concentrate pe suprafaa plan care se ntinde ntre Munii Stncoi, la vest, i fluviul Mississippi, la est. Aceasta zon e cunoscut sub denumirea de Valea Tornadelor - i este lacaul celui mai extrem fenomen meteorologic de pe faa pmntului. Motivele se datoreaz deopotriv climei i geografiei. Tornadele sunt mai frecvente aici, n cmpia central, deoarece aerul cald i umed din Golful Mexicului se ciocnete cu aerul mai uscat i rcoros care vine din Canada. ntlnirea acestor fronturi climatice produce norii de furtun uriai care cteodat duc la declanarea tornadelor. Deoarece Valea Tornadelor este ferit de influena furtunilor din oceanul Pacific sau Atlantic, aici se creeaz cel mai frecvent condiiile unice care favorizeaz declanarea unei tornade. In afara Statelor Unite, Australia detine locul al doilea in ceea ce priveste frecventa tornadelor, dar acestea apar si in alte tari, cum ar fi: China, Japonia, Rusia, Marea Britanie, Olanda si Germania. In Bangladesh s-au mai inregistrat cateva tornade devastatoare in perioada sezonului musonic, cum ar fi cea din mai 1996 care a ucis peste 440 de localnici, a ranit mii de oameni si a distrus peste 80 de sate. Majoritatea continentelor au conditii in care este posibil sa apara tornade, dar numarul acestora variaza in fiecare an de la regiune la regiune. Tornadele din America de Nord si Europa sunt cele mai studiate, in special dupa 1970.