1.

eLearning-ul necesitate a unei societi moderne n opinia lui Olimpus Istrate, un sistem de eLearning reprezint o experienta planificat de predare-nvare organizat de o instituie ce furnizeaz mediat materiale ntr-o ordine secvenial i logic pentru a fi asimilate de studeni n manier proprie fr a constrnge agenii activitiila coprezen sau la sincronicitate. Medierea se realizeaz prin modaliti diverse de la material pe dischet sau CD ( eventual prin coresponden), la tehnologii de transmitere a coninuturilor prin Internet.1 ntrebarea ce apare tot mai des n rndul specialitilor n domeniu vizeaz msura n care eLearning-ul este un mijloc de relizare a educaiei permanente contemporane. Aceast dilem pare s-i gseasc soluionarea dac privim mai atent factorii care au dus la aparitia educaiei permanente, vom constata ca eLearning-ul pare a fi o modalitate ideal de a diminua presiunea ce provine din partea acestor factori. Factorii social-istorici care susin existena educaiei permanente sunt multipli, printre acetia se numr i explozia informaional contemporan, o perisabilitate accentuat a masei informaionale care determin ca n toate domeniile cunoaterii i activitii umane s se multiplice cunotinele necesare nelegerii proceselor de via i de munc moderne. Omul contemporan trebuie s fie pregtit, n mod special, pentru a cuta, seleciona i utiliza informaiile de care are nevoie, precum i de a pune n acord ceea ce tie, cu ceea ce descoper n domeniile care l intereseaz. Dinamica profesiilor, la acest sfrit de secol, reprezint un alt factor care oblig la educaia permanent. Oamenii, n cursul carierei lor sunt adeseori pui n situaia de a-i schimba de mai multe ori locul de munc i chiar profesia,ceea ce i oblig s nvee permanent, s cunoasc noi instituii i sa-i formeze noi deprinderi profesionale. Revoluionarea tehnologiilor, democratizarea vieii sociale creeaz un mare numr de oameni cu oportuniti de participare la conducerea unor variate sectoare ale vieii sociale i la asumarea unor diverse responsabliti dar i prelungirea duratei de via (mplinirea acestor aspiraii presupune, de cele mai multe ori, instruire, lectur, experiene sistematice, autoeducaie)
1 1

Istrate, Olimpius. Educatia la distanta. Proiectarea materialelor, Editura Agata, 2000, p. 25.)

reprezint o alta serie de factori social istorici care au dus la apariia educaiei permanente. Cele mai durabile si mai eficiente inovatii sunt acelea pe care beneficiarul le-a asimilat, adica le-a adoptat pentru ca i satisfac nevoile sale specifice. Sa luam n considerare ceea ce se ntmpla la nivelul concret al transformarilor produse de noile tehnologii ale informatiei si comunicarii: n primul rnd, observam convertirea continutului cultural din ntreaga lume ntr-o forma digitala, facnd astfel produsele disponibile oricui, oriunde si oricnd. Retelele de comunicatii cu arie larga si de mare viteza, legnd computerele din apartamente sau de pe pupitrele elevilor la biblioteci digitale de mare capacitate schimba conditiile culturale n care se desfasoara educatia. Izolarea este de domeniul trecutului si are loc o substitutie a insuficientei si perimarii informatiilor cu amploarea si arhisuficienta lor. Problemele educatiei se schimba profund, alternativa la o cunoastere insuficienta si costisitoare fiind gasirea strategiilor ce permit accesul nelimitat la cultura. n al doilea rnd, sunt dezvoltate multiple modalitati de a reprezenta informatii, de a simula interactiuni si a exprima idei, extinznd achizitiile inteligentei, alternd astfel spectrul civilizatiei, modificnd cerintele participarii la cultura. Dezvoltarea epistemologica capata aspecte interesante. Gndirea relationeaza strns cu limbajul, simbolizarea formala din matematica si logica fiind privita ca o extensie a variatelor forme lingvistice curente. Mediul digital extinde evident sfera, fiind folosit pentru a achizitiona informatii si pentru a exprima idei n diverse moduri - verbal, vizual, auditiv sau mbinarea tuturor acestora. Ca rezultat, educatorilor le va fi din ce n ce mai dificil sa favorizeze manipularea limbajului verbal n detrimentul celorlalte modalitati de expresie. n al treilea rnd, oamenii exteriorizeaza diverse abilitati curente - de a calcula, de a scrie corect, a memora, a vizualiza, a compara, a selecta - n instrumentele digitale cu care lucreaza, dobndind astfel practic o adevarata maiestrie n ce priveste aceste abilitati, cndva rezultate ale educatiei. Tehnologiile digitale largesc potentialitatile personale. Procesoarele de texte, de exemplu, avertizeaza n cazul oricarui cuvnt scris incorect sau n cazul greselilor gramaticale, foile de calcul permit oricui sa faca rapid si corect calcule dupa formule extrem de complexe, bazele de date permit si celor cu slabe capacitati de memorare sa manipuleze seturi ntregi de informatii. Diverse alte forme de instrumente de lucru specializate reduc nivelul aptitudinal necesar pentru a participa efectiv la o gama larga de activitati culturale. Bibliotecile digitale, multimedia si abilitatile exteriorizate schimba sensibil perspectiva asupra practicii educationale. Introducerea Internetului
3

este evenimentul ce precipita emergenta unei noi paradigme n educatie si formare. Convergenta, pe fondul schimbarilor majore din social, a unor factori cum ar fi: 1. dezvoltarea tehnologica, 2. noile teorii pedagogice si 3. mpartirea responsabilitatii pentru educatie cu diverse alte institutii - duc la reliefarea unor caracteristici ce dau masura acestei paradigme: fluiditatea rolurilor, curriculum orientat spre necesitatile particulare ale studentului, resurse distribuite, facilitati virtuale, lectii asincron. Alaturi de eLearning devine probabil necesar a aduce in discutie un alt concept strans legat de acesta, si anume acela de Ivaamant Deschis la Distanta sau IDD, acesta reprezinta o form de educaie care poate contribui semnificativ la formarea resursei umane n diverse domenii. Elaborarea unor soluii de nvmnt la distan de ctre universiti, companii i instituii de formare continu trebuie s porneasc de la realitile, nevoile i posibilitile actuale i totodat s vizeze optimizarea sistemelor prezente n perspectiva asigurrii eficienei formrii pe termen lung. De aceea este nevoie de cercetri care s se debaraseze de subiectivism, n condiiile n care IDD beneficiaz de literatur de susinere motivaional i aproape deloc de adevrate studii de analiz critic. n sprijinul acestui demers, articolul de fa prezint rezultatele unei investigaii de tip sociologic asupra IDD n unele instituii de formare din Romnia, investigaie centrat pe dou axe de analiz: avantaje-dezavantaje i utilitate-inutilitate. ncepnd cu a doua jumtate a secolului trecut, n literatura de specialitate: pedagogie, psihologia educaiei, dar mai ales sociologia educaiei, i-a fcut din ce n ce simit prezena preocuparea fa de propunea unor modele educaionale noi, alternative la educaia tradiional. Germenii acestor iniiative se regsesc de fapt nc n coala antic ns explicit i din ce n ce mai mult asimilat i acceptat acetia vor deveni adevrat obiect de studiu n secolul XX. ntre aceste modele, nvmntul deschis la distan este poate acela care a cunoscut cea mai rapid dezvoltare, cea mai impetuoas impunere, deoarece el este unica form de nvare conceput s se realizeze pe baza unei mari aplicabiliti sociale ale electronicii, calculatorul, Internetul i celelalte derivate. n consecin, influenei i implicaiilor utilizrii calculatorului n actul educaional i se acord o importan tot mai mare n lumea cercetrilor n acest domeniu. Numai c, nc nu peste tot studiile sunt coerente; ne referim la cercetri i lucrri critice care s evidenieze att aspectele i implicaiile pozitive ct i pe cele, privind utilizarea calculatorului n procesul de educaie, analize care s se debaraseze de subiectivism cum se ntmpl nc la noi,

cnd IDD beneficiaz de literatur de susinere motivaional i aproape deloc de adevrate studii de analiz critic. 2. eLearning-ul si institutiile de nvatamant sau mediile standardizate de invatare Departamentul de Aparare din SUA a lansat in noiembrie 1997 Invatarea Distribuita Avansata (ADL), avand ca scop general accesul personalului la invatamant si instructie de inalta calitate, conform nevoilor fiecaruia oriunde si oricand. Initiativa eLearning:Designing tomorrows education, adoptata de Comisia Europeana la 24 mai 2000 are ca obiective utilizarea noilor tehnologii si a Internetului pentru imbunatatirea calitatii invatamantului prin accesul la resurse si cooperare. Aceasta initiativa, parte integranta a Planului de actiune Europa are scopul de a inlatura barierele ridicate de evolutia tehnologiilor digitale si de a include dezvoltarea tehnologiilor informationale si de comunicatii ca obiectiv integrant al planului. Eficacitatea sistemelor educationale depinde in intregime de eficacitatea relatiei predare-invatare. Pentru inlaturarea acestor bariere, introducerea tehnologiilor informationale si de comunicatii trebuie insotita de reorganizarea structurilor si organizatiilor bazate pe cunoastere. Punerea bazelor domeniului invatarii avansate distribuite (ADL) este considerata o parte importanta a procesului de extindere semnificativa a capabilitatilor institutiilor de invatamant superior. Folosirea acestor capabilitati si a tehnologiei informatiei reprezinta un instrument important pentru imbunatatirea procesului educativ si formativ. Proiectul ADL a vizat o serie de obiective printre care: instituirea unui Sistem de management al invatarii (LMS), inclusiv un sistem de management al continutului invatarii (LCMS); adoptarea standardelor internationale in domeniu si a arhitecturilor de nivel inalt; investigarea metodelor didactice necesare web-pedagogiei; realizarea Centrului-pilot ca loc central la care folosirea ADL poate fi in timp proiectata si extinsa spre alte locatii sau utilizatori. 3. Instituiile virtuale Instituiile pot fi privite din dou perspective, att ca o institutie implicata n activitati de tip educativ care si promoveaza programa si cursurile direct celor interesati prin intermediul tehnologiilor informatice si de
5

comunicare, furniznd si suport tutorial ct i ca o organizatie creata prin parteneriat pentru a facilita predarea si nvatarea fara implicare directa ca furnizor de programe educative. Exemplele de institutii virtuale pot include att sectorul public ct si privat, la nivel elementar, secundar, liceal, universitar etc., ca si forme de educatie nonformala, educatie permanenta, educatie vocationala de perfectionare. Emergenta institutiilor virtuale are patru surse diferite:

Institutii care au fost implicate n educatia deschisa si la distanta. Institutii traditionale, de la scoli la universitati, care nu au mai fost implicate n educatia la distanta. Aceste institutii ncep sa aplice noile tehnologii informatice ca suport pentru un plus de calitate, o productivitate si flexibilitate crescute, cu premisa ca astfel reduc costurile si atrag venituri prin atragerea de noi studenti. Aceasta tranzitie apare n situatia tipica a unor proiecte specifice care creaza o institutie virtuala n cadrul uneia traditionale. Sectorul corporatiilor sau al organizatiilor mari care dezvolta programe de pregatire pentru uz intern avnd ca suport si mijloc de distribuire tehnologiile informatice si de comunicare si purtnd eticheta de virtual. Persoane individuale care, din motive variind de la altruism la profit, folosesc tehnologiile pentru a crea oportunitati de nvatare pentru oricine interesat. 4. Concluzii

n ciuda obstacolelor n stabilirea avantajelor reale, tehnologiile de predare-nvatare la distanta au un pondere din ce n ce mai mare n toata lumea, n mare parte datorita eforturilor profesorilor, parintilor si studentilor care considera accesul la o forma de nvatamnt deschis la distanta un drept la educatie, sau ca rezultat al eforturilor bine-intentionate ale unor guverne, care considera educatia la distanta un panaceu n ntmpinarea cererii crescnde de formare pe tot parcursul vietii. Sistemul eLearning a fost asociat teoretic cu termenii efectelor sale dezirabile, transpuse si la nivelul obiectivelor, care incorporeaza valori dificil de negat, cum ar fi centrarea pe student si autonomia. nsa acceptarea la nivelul comun a diverselor tipuri de educatie si formare la distanta, de la studiul prin corespondenta si terminnd cu eLearning, este departe de a fi deplina. Includerea cursurilor la distanta n practica obisnuita de formare va avea loc
6

doar dupa multiple eforturi de ridicare a standardelor de calitate, sustinute de cercetari n domeniu.

BIBLIOGRAFIE
1.***Barsan Ghita, Invatarea organizationala inovatoare,Editura Academiei Fortelor Terestre, Sibiu 2006; 2. Istrate, Olimpius. Educatia la distanta. Proiectarea materialelor, Editura Agata, 2000; 3.*** [Link]; 4.*** [Link]/elearning; 5.*** [Link]