Circuitul RLC serie
L C
R
A B
i
Impedanţa echivalentă vAB
între bornele AB este:
1 1
Z AB Z Sech R jL R j L
j C C
Modulul acestei impedanţe este:
Z Sech 2
R L
1
2
2 R 2C 2 1 2 LC
2
C C
Se observă că atunci când pulsaţia (frecvenţa) tinde la zero
sau la modulul impedanţei tinde şi el la . Această
comportare rezultă şi din faptul că în curent continuu
capacitatea reprezintă o întrerupere, iar la frecvenţe foarte
înalte inductanţa reprezintă o întrerupere.
Se observă că partea imaginară a impedanţei se anulează la
frecvenţa:
1
0
LC
Ea se numeşte frecvenţă de rezonanţă. Din punct de vedere
energetic la acestă frecvenţă capacitatea şi inductanţa îşi
transferă reciproc energia.
Derivata modulului impedanţei se anulează la frecvenţa de
rezonanţă.
Rezultă că frecvenţa de rezonanţă este un punct de extrem
pentru modulul impedanţei, în cazul de faţă el fiind un minim.
La frecvenţa de rezonanţă impedanţa este pur rezistivă fiind
egală cu:
Z Sech (0 ) R
Circuitul RLC paralel
R
Impedanţa echivalentă A
L
B
între bornele AB este: C
i
j L j L
Z AB Z Pech R || Z L || Z C R ||
1 LC 1 2 LC j L
2
vAB
R
Modulul acestei impedanţe este:
L
Z Pech
2
L
2 1 2 LC
2
R
Z Pech (0 ) R
Se observă că atunci când pulsaţia (frecvenţa) tinde la zero
sau la modulul impedanţei tinde la zero. Această
comportare rezultă şi din faptul că în curent continuu
capacitatea reprezintă o întrerupere, iar la frecvenţe foarte
înalte inductanţa reprezintă o întrerupere.
Se observă că partea imaginară a impedanţei devine la
frecvenţa:
1
0
LC
Ea se numeşte frecvenţă de rezonanţă. Din punct de vedere
energetic la acestă frecvenţă capacitatea şi inductanţa îşi
transferă reciproc energia.
Derivata modulului impedanţei se anulează la frecvenţa de
rezonanţă.
Rezultă că frecvenţa de rezonanţă este un punct de extrem
pentru modulul impedanţei, în cazul de faţă el fiind un maxim.
La frecvenţa de rezonanţă impedanţa este pur rezistivă fiind
egală cu:
Z Pech (0 ) R