1.

1 Memoriul de prezentare al firmei

Societatea PAULO IMPEX SRL, are sediul social in loclitatea Zarnesti, str.
Postavarului nr.1 A,judetul Brasov si este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului
sub nr. JO8/1349/1994, cu certificat de inregistrare cod unic R5780616, societatea fiind
reprezentata de catre d-nul Istrate Paul in calitate de asociat unic si de catre d-na
Petrescu Manuela Dana , in calitate de administrator .
Obiectul principal de activitate inscris in certificatul de inregistrare seria B
nr.0110962 din 30.07.2003 il constituie comertul cu amanuntul de materiale de
constructii – cod CAEN 5262.
Conform actului constitutiv al societatii autentificat prin Incheierea nr.244 din
31.01.1997, la biroul notarial al dlui. Carstolovean Dan Ioan, capitalul social subscris si
varsat al societatii s-a ridicat la valoarea de 200 lei, fiind divizat in 20 parti sociale, cu o
valoare nominala unitara de 10 lei, detinut de catre asociatul unic Istrate Paul

Prin actul aditional la actul constitutiv al societatii se majoreaza capitalul social

subscris si varsat la 2.000 lei divizat in 20 parti sociale, cu o valoare nominala unitara de
100. lei autentificat prin Incheierea nr.1192 din 16.06.1998 la biroul notarial al
[Link] Balan .
Prin actul aditional autentificat sub nr.865/16.03.2007 la biroul notarial al d-nei
Ungurean Olimpia, se aduc completari la statutul societatii, astfel :
- extinderea obiectului de activitate cu invelitori casa ( tigla metalica, ceramica, de
beton si sindrila bituminoasa )
De asemenea pe langa activitatea principala a societatii respectiv comertul cu materiale
de constructii, societea detine si un bar, activitate desfasurata in baza autorizatiilor :

- Autorizatia de mediu nr.551/27.05.2004 emisa de catre Agentia de Protectie a

Mediului Brasov.
- Declaratie privind incadrarea pe tipuri a unitatilor de alimentatie publica conform
H.G. 843/1999 inregistrata sub nr.77239 din 10.11.2005 la Primaria Municipiului
Brasov.
- Acordul pentru exercitarea exercitiilor comerciale nr.266 din 21.11.2005 emis de
catre Primaria Municipiului Brasov. -
- Notificarea privind orarul de functionare conform [Link].135/2004 inregistrata sub
nr.53489/04.08.2006 la Primaria Municipiului Brasov.

Evolutia cifrei de afaceri aferenta anilor 2002, 2003, 2004 , 2005, 2006 prezentata in
situatiile financiare anuale este urmatoarea :

Anul 2002 :

- adresa nr.35001/A/28.02.2002 la A.F.P. Zarnesti ;

- rezultatul exercitiului : profit 4.433.519 lei

1
 Anul 2003 :
- adresa nr.84248/A/26.03.2003 la A.F.P. Zarnesti  ;
- rezultatul exercitiului : profit 5.363.301 lei

Anul 2004 :
- adresa nr. 44221/24.02.2004 la A.F.P. Zarnesti  ;
- rezultatul exercitiului : pierdere 13.947.068 lei

Anul 2005 :
- adresa nr. 4961/26.04.2005 la A.F.P. Zarnesti  ;
- rezultatul exercitiului : pierdere 53.082.461 lei

Anul 2006 :
- adresa nr.3066A /03.04.2007 la A.F.P. Zarnesti  ;
- rezultatul exercitiului : profit 21523 lei

La data prezentei verificari, societatea inregistreaza un capital social subscris si

varsat in valoare de 2000 lei .Socitatea este platitoare de impozit pe profit incepand cu
anul 2006, pana in acest an fiind platitoare de impozit venit microintreprindere .
De asemenea este platitoare de TVA prin optiune de la infiintare
La sfarsitul exercitiului financiar 2006, inregistreaza un numar mediu de 6
salariati.
Scopul şi obiectivul dezvoltarii planului de afaceri incepand cu exercitiul financiar
2007, consta in construirea unui depozit de materiale de constructii , in vederea
comercializarii de invelitori acoperis respectiv:
- tigla metalica,
- tigla ceramica,
- tigla de beton
- sindrila bituminoasa
- invelitori din tabla
Proiectul urmăreşte ca PAULO IMPEX SRL , Brasov să investească în industria de
invelitorilor de acoperis în scopul de a:
- realiza un plasament care să maximizeze rentabilitatea ;
- să realizeze o sinergie cu activitatea derulată în prezent prin
creşterea volumului de vânzări în condiţiile ocupării unei pieţe
importante din Romania ( Brasovul).

S.C. PAULO IMPEX SRL, Brasov urmează să devină un competitor semnificativ în

comertul cu materiale necesare invelirii constructiilor, urmând să ocupe o cotă de piaţă destul
de importantă, atât ca dimensiune cât şi ca potenţial de profit.
Studiul de fezabilitate analizează oportunitatea realizării investiţiei din punct de vedere
financiar. În permanenţă este avut în vedere faptul că acest depozit de materiale pentru
constructii se va construi într-o zonă aflată în expansiune economică, datorită potentialului

2
economic dintr-o zona industrializata . Se are în vedere finanţarea investiţiei prin intermediul
unui aport al investitorului, din profitul fiscal al societatii si din apelarea la un credit pe
termen lung.
Utilizarea analizei de sensitivitate în fundamentarea deciziei de investiţii (studiu
de fezabilitate)
Măsurile preconizate pe termen mediu şi scurt, pentru realizarea acţiunilor strategice,
sunt:
- lansarea anumitor programe, care preved construirea de cartiere rezidentiale de pe raza
judetului Brasov;
- acordarea de facilităţi pentru societatile si persoanele fizice care construiesc pentru
activitatea de agro-turism
- creditele acordate pentru achizitionarea de bunuri imobiliare
- modernizarea constructiilor datorita desfacerii de produse cat mai diversificate şi
- permanentizarea programului “Litoralul pentru toţi”.
În condiţiile date, se estimează o creştere semnificativă a constructiilor de pe raza judetului
Brasov,

1.2 Analiza pietei

Scaderea dobanzilor la credite si generalizarea creditului ipotecar au alimentat

cererea pentru locuinte "pe pamant", producand efervescenta pe piata constructiilor. Dar
constructorii au nevoie de materiale. Astfel, cererea tot mai mare de case   face foarte
atractiva afacerea materialelor de constructii de baza si implicit a invelitorilor pentru
acoperis.
Mai multe companii precum CCCF, Wienerberger sau Bramac vor intra in curand pe
piata romaneasca cu capacitati de productie, mizand pe potentialul sau imens, in timp ce
alte grupuri multinationale au pe masa in acest moment proiecte de investitii privind
pietele din regiune, inclusiv cea romaneasca, precum grupul britanic BPB.
Din sondajele facute la nivelul producatorilor de invelitori pentru acoperis se
constata ca Romania este o piata specifica ce nu seamana cu cele similare din Europa
Centrala si de Est. Este o piata dezordonata, în care întâlnesti mai mult de 70 de
competitori în sectorul de acoperisuri. Daca în Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia, oriunde
vreti sunt 4-5 mari jucatori si ei ocupa peste 90% din piata, în România nu se întâmpla
acest lucru. Sunt foarte multi producatori mici al caror numar si ale caror vânzari sunt
greu de aflat. De asemenea, la granitele tarii în diferite zone apar tot felul de importatori
de diferite produse pentru acoperis din tarile vecine. La noi în piata mai exista acoperisuri
din azbociment, care o data cu intrarea în Uniunea Europeana vor disparea. Este o piata
cu stabilitate redusa, dar dezvoltarea ei se va realiza cu ajutorul jucatorilor mari, care
ofera produse de calitate si garantii reale. Beneficiarii din România au început sa
realizeze importanta acoperisului, sa identifice si sa aprecieze calitatea si durabilitatea
unui acoperis pe casa în care locuiesc.
Conform unui studiu de piata desfasurat de compania Neomar Consulting in
domeniul invelitorilor pentru acoperis, se estimeaza o crestere a pietei de 32% in 2008
comparativ cu 2007. Ratele de crestere au fost estimte in baza previziunilor declarate in
cadrul interviurilor acordate de catre furnizorii de invelitori pentru acoperisuri .

3
 Dintre cele cinci categorii de invelitori analizate de studiu ( tigla metalica,
ceramica, de beton , sindrila bituminoasa si tabla) piata tiglei metalice a cunoscut cea
mai mare crestere , detinand peste o treime din din suprafata coomercializata in 2006 si
este previzionata a-si mentine ritmul sustinut de crestere si pe viitor. In ultimii 3 ani,
cresterea pietei tiglei metalice si a ponderii acesteia in cadrul pietei de invelitori din
Romania a fost sprijinit si de investitiile care s-au realizat in acest sector, mai mult de 5
producatori deschizandu-si facilitati de productie din 2004 pana in prezent
In 2006 jumatate din valoarea vanzarilor de invlitori realizare este atribuita tiglei
metalice, 23% tiglei din beton si 13% atat tiglei cermice ct si sindrilei bituminoase . Per
total , in Romania in anul 2006 s-au vandut circa 10 milioane de mp de invelitori, avand o
valoare totala de 88 milioane eoro. Este o piata specifica ce nu seamana cu cele similare
din Europa Centrala si de Est. Este o piata dezordonata, în care întâlnesti mai mult de 70
de competitori în sectorul de acoperisuri. Daca în Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia,
oriunde vreti sunt 4-5 mari jucatori si ei ocupa peste 90% din piata, în România nu se
întâmpla acest lucru. Sunt foarte multi producatori mici al caror numar si ale caror
vânzari sunt greu de aflat. De asemenea, la granitele tarii în diferite zone apar tot felul de
importatori de diferite produse pentru acoperis din tarile vecine. La noi în piata mai exista
acoperisuri din azbociment, care o data cu intrarea în Uniunea Europeana vor disparea.
Este o piata cu stabilitate redusa, dar dezvoltarea ei se va realiza cu ajutorul jucatorilor
mari, care ofera produse de calitate si garantii reale. Beneficiarii din România au început
sa realizeze importanta acoperisului, sa identifice si sa aprecieze calitatea si durabilitatea
unui acoperis pe casa în care locuiesc.
Conform analizei pietei din estimarile Neomar Consulting, in prezent pe piata
invelitorilor activeaza aproximativ 60 de furnizori de invelitori pentru acoperis , Dintre
acestia 40% sunt companii mici, cu o piata locala sau cel mult regionala si specializati
in productia de prefabricte din beton . Doar doua companii care activaza pe aceasta piata
depasesc pragul de 10% din punct de vedere al cotei de piata si numai patru inregistreaza
cote de piata intre 5-10 % din piata .
De asemenea din analiza pietei s-a constatat ca cele mai mari vanzari de
invelitori sunt realizate in Bucuresti , in zona de centru , nord-vest si sud. Fiecare tip de
invelitori se axeaza pe anumite regiuni , in functie de specificul constructiilor si
conditiilor de mediu.
Se observa o crestere a clientilor care solicita acoperisuri cu protectie sporita
(tigla metalica acoperita cu microceramica sau roca , tigla de beton si ceramica lucioasa)
garantie indelungata si relizate din meteriale organice . datorita acestor tendinte firmele
investigate in cadrul studiului si-au sporit bugetul de marketing in 2006 comparativ cu
2005 si si-au intensificat actiunile de promovare in special in cadrul targurilor si
expozitiilor ar si prin intermediul presei scrise . mai ales in cazul invelitorilor de beton
dat si a tiglei metalice exista o multitudin e de producatori care vand direct beneficiarului
la poarta fabricii. Totusi producatorii cunoscuti la nivel national apeleaza apeleaza mai
ales la depozitele de materiale si constructii ale distribuitorilor. Tigla metalica constituie
un caz aparte datorita montatorilor specializati de care este nevoie pentru a monta
acoperisul , montatori care au si calitatea de distribuitor.

Segmentarea pietei in functie de valoarea vanzarilor se prezinta astfel :

4
ZONA Procent vanzari
NORD-VEST 8,3%
NORD-EST 11,7%
CENTRU 17,1%
VEST 7,5%
SUD-VEST 10,5%
SUD 15,3%
SUD-EST 13%

In 2006, piata locala a invelitorilor din tigla metalica se ridica la 54 milioane de euro,
estimandu-se o crestere de 30-50% in 2007. Pe o piata in crestere cum este cea a
constructiilor, producatorii se concentreaza sa ofere solutii cat mai moderne si accesibile
clientilor, atat clasei medii, cat si marilor dezvoltatori industriali si rezidentiali.

Pe pe piata romaneasca inca din 1994, se gasesc solutii moderne si sisteme eficiente de
otel pentru industria constructiilor (divizia Profile), dar si sisteme de ventilatie (divizia
Ventilatii). In primul semestru al 2007, Lindab Romania a inregistrat o cifra de afaceri de
17,7 milioane de euro, in crestere cu 43% fata de aceeasi perioada a anului 2006.

“Pe baza studiilor de piata unele societati au inregistrat cote de piata pe segmentul
tiglelor metalice de peste 20%, iar pentru 2007 asteptam o crestere cu cel putin 5-6
procente.
In Romania, s- a investit pana in prezent 9,4 milioane de euro in linii si instalatii de
productie, depozite si programe de training, avand in prezent o capacitate de productie pe
segmentul de tigla metalica de 1.500.000 mp anual, 175 de angajati si peste 200 de
parteneri la nivel national.

Ca raspuns al dezvoltarii accelerate a pietei de constructii din Romania, s-a diversificat

portofoliul de produse prin lansarea, pe 19 iulie, a unei noi game de profile Topline de
tigle metalice, Lindab Skane (denumita dupa regiunea suedeza in care se regaseste sediul
central al companiei), produs accesibil care se adreseaza in primul rand clientilor cu
venituri medii, dar si constructorilor de cartiere rezidentiale.

Noul produs va beneficia de aceleasi valori garantate de prestigiosul brand Lindab pentru
gama sa premium- calitate, siguranta si fiabilitate - diferentiandu-se de produsul anterior,
Lindab Nordic 400, prin pretul accesibil, cu pana la 20% mai scazut decat al gamei
premium, suprafata mai mare de acoperire, decupajul contur, formatul mare al panourilor
(1100x6000mm), montajul rapid si greutatea scazuta de numai 5kg/mp, ceea ce asigura o
manevrabilitate mai usoara.

Prin lansarea acestei game, se asteapta la o crestere a cotei de piata pe segmentul de tigla
metalica de 5-6%, potrivit declaratiilor date de directorii acestor societati, acestia
estimeaza vanzari de 500.000 de mp de tigla metalica Lindab Skane in primul an de la
lansarea produsului pe piata.

5
Grupul suedez Lindab AB este prezent in 29 de tari, avand 4.900 de angajati si peste
300.000 de produse in portofoliu. In 2006, grupul international a inregistrat o cifra de
afaceri de 820 milioane de euro si vanzari de 466 milioane de euro in primul semestru al
anului 2007, o crestere de 26,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Profitul
companiei s-a majorat cu 63,5% in primul semestru al anului, totalizand 56 milioane de
euro.
Prognoza vanzarilor de invelitori de acoperis din Brasov

INDICATOR UM REALIZAT ESTIMAT Ritm mediu

2004 2004 anual
Invelitori tone 7.525 4.550 65,38%
acoperis

1.3 Analiza concurentei economice.

Analizand concurenta acestor produse se constata urmatorii distribuitori cu pondere :

- Moldova- Producator SCHIFER Germania de placi pentu invelitorori acoperis ,
importate si distribuite de catre SC IOSEFSCHMID SRL suceava
Termenii cautarii: acoperis onduline
Produse: acoperis onduline , invelitori acoperis onduline , panouri onduline , placi
onduline , pret onduline , onduline , invelitori onduline , onduline master , onduline metro
iasi , tigla lindab sau onduline , preturi onduline , onduline bitumate , acoperis ,
producator acoperis , acoperis da aluminiu , acoperis de casa din aluminiu , tigla pret
acoperis , cost acoperis nou tabla zincata , tabla ondulata pt acoperis , constructie
acoperis bloc , acoperis carton , izolare acoperis terase bloc , izolare acoperis terase bloc
arad , acoperis casa , tigla acoperis , izolare acoperis , acoperis pitesti , acoperis piscina ,
tabla tip tigla acoperis , folie termoizolatie acoperis distribuitori , tabla acoperis , tabla
acoperis timis , acoperis din paie , acoperis tigla metalica ruuki , acoperis tigla metalica
ruuki arges , climatizare auto solutii de acoperis , proect structura acoperis , proiect
structura acoperis , structura acoperis lemn , acoperis poliplan , arhiva cautari

- Oltenia – producator si distribuitor MIFENI GROUP Craiova de urmatoarele bunuri:

- fier forjat (porti, garduri, balustrade, mobilier); - inox (balustrade, mobilier); - sisteme
de invelitoare si scurgere (tigla metalica, tabla cutata, jgheaburi si burlane); - tamplarie
PVC si aluminiu; - confectii metalice(constructii industriale). // // CUI: RO 16363673

- Banat – producator si distribuitor SC SICERAM Timisoara .

Producatorii de tigla ceramica vor continua sa piarda pe termen mediu in fata invelitorilor
de acoperis din beton si a celor metalice, din cauza lipsei de tehnologii avansate si de
capacitati de productie, potrivit companiilor de profil.
Tiglele metalice au avut anul trecut o pondere de circa 61% din valoarea vanzarilor de
invelitori realizate, iar tiglele din beton au avut o pondere de 19%, in timp ce 13% a fost

6
detinut de invelitorile bituminoase si doar 7% pe tigla ceramica, potrivit unui studiu
realizat de Neomar Consulting.
"Pe ansamblu, piata invelitorilor va creste anul acesta, dar piata invelitorilor ceramice va
scadea in favoarea invelitorilor de beton si metalice. Motivul acestei scaderi il reprezinta
lipsa tehnologiilor competitive care duce la realizarea de produse slabe calitativ si la
preturi mari", a declarat Nicolae - Neag, directorul comercial al companiei Siceram,
producator de tigle ceramice.

- Ardeal - producator SC KOPERSIM SA- incepand cu anul 2007 de tigle metalice ,

ceramice si invelitori pentru acoperis , societate care nu prezinta inca o piata de
desfacere a produselor fabricate din lipsa de distribuitori autorizati, drept pentru care
avand in vedere cererea pe piata de aceste produse precum si noul obiect de activitatea al
SC PAULO IMPEX SRL , care va achizitiona pentru inceput de la KOPERSIM SA
aceste produse in vederea coomercializarii.
Acoperisurile sunt elemente de constructii ce acopera cladirile izolandu-le de mediul
extern. Au forme diferte, adaptate cerintelor si sunt compuse din structura de rezistenta si
invelitoare. Materiale utilizate la alcatuirea structurilor de rezistenta: panouri si plansee
din beton armat, schelet din elemente din lemn sau metalice: astereala, capriori,
cosoroaba, grinzi, popi. Materiale impermeabile utilizate la invelitori, ce permit scurgerea
cu usurinta a apei si izolarea cladirii de factorii externi: folii anticondens, elemente de
termoizolatie, membrane hidroizolatoare, membrane bituminoase, vata de sticla, tigla
ceramica, sindrila, sindrila bituminoasa, invelitori din diferite tipuri de tabla, placi
azbociment, jgheaburi, burlane, coame, sisteme de drenaj, sisteme pluviale. Echipamente
accesorii: suruburi pentru montaj tigla si tabla.

1.4 Analiza pretului si a concurentei

Potrivit acestuia, preturile la invelitorile Siceram vor scadea in 2008 datorita reducerii
costurilor si cresterii capacitatii de productie. In aceste conditii, Siceram, unul dintre
principalii jucatori de pe acest segment, si-a propus sa revina in forta. "In anul 2006
vanzarile Siceram la invelitori au scazut cu aproximativ 5% fata de 2005. Aceasta
scadere se datoreaza in principal scaderii capacitatii de productie in urma pregatirii
pentru investitia intr-o noua linie de tigla ceramica", afirma Neag. Chiar daca si pentru
anul acesta compania ia in calcul o usoara scadere, in 2008 urmareste sa devina primul
jucator pe segmentul de tigle ceramice.

"La inceputul anului 2008, in urma investitiei in valoare de 10 milioane de euro la linia
de fabricare a tiglei ceramice, investitie la care se lucreaza in prezent, vom lansa pe piata
trei noi modele de tigle ceramice diferite ca aspect de cele existente in gama actuala.
Astfel, vom fi primii producatori de tigla ceramica din Romania care ofera o tigla cu un
necesar de 10 bucati la metru patrat. Accesoriile vor fi si ele modificate si mult
imbunatatite", afirma Neag. Linia de productie din noua fabrica va fi, potrivit
reprezentantilor companiei, importata din Italia si va fi complet automatizata.
"In urma acestei investitii vom avea cea mai moderna fabrica de productie a tiglelor
ceramice, din punct de vede tehnologic, din SE-ul Europei", mai spune Neag. Potrivit

7
reprezentantilor copaniei, lipsa tehnologiei este principalul motiv pentru care invelitorile
ceramice nu tin pasul cu cele metalice sau din beton. Astfel, daca pentru anul 2007
compania estimeaza o cota de 2% din totalul pietei invelitorilor, pentru anii urmatori
previzioneaza o crestere a acesteia la 6 - 7%. Principalul competitor al Siceram pe
segmentul de tigle ceramice sunt austriecii de la Tondach, care au achizitionat in 2004 un
pachet de 85% din actiunile fabricii de tigla ceramica din Sibiu. Compania detine o
fabrica in Sibiu, care are o productie anuala de circa 12 milioane de unitati.
Piata creste neuniform cu un ritm de 40%

Piata invelitorilor de acoperis va depasi in acest an 130 de milioane de euro, mai mult
cu 40% fata de anul trecut. Insa nu toate companiile beneficiaza de acest ritm de crestere,
avand in vedere ca preferintele pentru acoperisuri s-au concentrat asupra tiglei metalice.
Ca urmare a trendului ascendent al acoperisurilor companiile consacrate pe piata
invelitorilor din Romania si-au imbunatatit oferta pentru a face fata concurentei. Mai
mult, se observa o diferentiere a cresterii in favoarea tiglei metalice.
Astfel, SCHIFER Germania , care furnizeaza sisteme de invelitori metalice, a inregistrat
anul trecut o crestere de 75% pe acest segment datorita preturilor atractive si asteapta in
continuare o evolutie pozitiva, tintind pozitia de lider.
Totodata, compania a introdus pe piata produse noi, urmarind atragerea de noi clienti.
Astfel, SCHIFER a introdus pe piata profilul tip tigla Elite (profil inalt de 63 mm) si
tabla moale APX care permite realizarea profilarii pe suprafete curbe sau plane direct pe
santier.
SCHIFER lucreaza in principal cu clienti persoane juridice care reprezinta 85% din
totalul clientilor, restul de 15% fiind reprezentat de institutii. Tigla metalica ii asigura
companiei SCHIFER Germania aproximativ 45% din cifra de afaceri.
Pe acelasi segment activeaza si compania Lindab, care este lider pe intreaga piata
de invelitori. Astfel, tigla metalica Lindab Topline, are o rezistenta sporita la incarcari si
este disponibil intr-o gama larga atat din punctul de vedere al culorilor (18 nuante), cat si
al materialelor folosite. Totodata, acoperisul faltuit Lindab Artline se foloseste atat in
cazul cladirilor vechi, renovate sau restaurate, cat si in cazul cladirilor noi. Societatea
atrage clientii prin preturi atractive si acordarea de discaunturi
Totodata, compania Kopersim SRL, care ofera sisteme de invelitori tigla din
beton, si-a diversificat anul trecut gama de modele si culori oferita, lansand pe piata un
nou model, Arcadia. Totodata, in cadrul fabricii de tigla, compania va investiti anul
acesta circa un milion de euro pentru modernizarea centralei de betoane, ceea ce va
conduce la cresterea calitatii, dar si la cresterea capacitatii de productie. "Datorita
investitiilor realizate in ultimii ani Kopersim SRL, si-a propus pentru anul 2007 sa
depaseasca cifra de 1 milion de metri patrati de tigla", a declarat Dan Caprioara,
directorul general al Kopersim SRL .

Compania nu vinde direct catre persoane fizice, ci numai persoanelor juridice - parteneri,
distribuitori, specializati pe comercializarea de materiale de constructii. Astfel, Kopersim
SRL, colaboreaza cu depozite specializate, dar si cu magazine de bricolaj precum
Baduc, Andami, Dedeman, Praktiker sau Bricostore.

8
Cele mai vandute acoperisuri Kopersim SRL, sunt cele de culoare rosie, dar gusturile
romanilor se indreapta incet si spre tigla maro.

"Cerintele de culoare difera in functie de zona, de traditie si nu in ultimul rand de stilul

arhitectural ales. Dintre cele peste douasprezece culori oferite, tiglele in nuante de rosu
sunt cele mai solicitate. Un succes deosebit insa, fiind utilizate la proiecte rezidentiale
din categoria de lux, il au tiglele de culoare maro", afirma Caprioara.

Reprezentantii Kopersim SRL, confirma cresterea de anul acesta, desi sunt pesimisti in
ceea ce priveste ritmul. "Cererea de invelitori pe piata romaneasca va urma indeaproape
ritmul in care se dezvolta sectorul constructiilor in general, estimand o crestere de circa
20% anul acesta fata de 2006".

Totodata, potrivit reprezentantilor Kopersim SRL, in 2007 preturile au crescut cu

aproximativ 10 %, nefiind preconizate alte majorari pana la sfarsitul anului. Si compania
Bramac Sisteme de Invelitori, subsidiara locala a grupului austriac Bramac International,
intentioneaza sa ajunga la o cota de piata de 20% in urmatorii doi ani pe segmentul de
tigle, in crestere de la 15% cat detine in prezent. Compania produce, ca si Kopersim
SRL, tigla din beton.

Compania si-a crescut anul trecut vanzarile cu 80%, pana la circa 14 mil. euro,
inregistrand astfel un ritm de crestere de trei ori mai mare decat cel preconizat initial.
Bramac a lansat anul trecut tigla Donau, din segmentul standard, care a ajuns sa detina in
primul an o pondere de 30% in vanzarile Bramac. Totodata, anul acesta compania va
lansa o noua tigla din gama standard, Reviva, care se adreseaza in special segmentului de
renovari si care se va dezvolta puternic in urmatorii ani. Reprezentantii companiei se
asteapta ca acest produs sa aiba o pondere de 10% in vanzarile Bramac pana la sfarsitul
anului.

Potrivit unor estimari ale companiei, segmentul standard are o pondere de 45% din
totalul pietei de tigle, cel economic are 35% din vanzari, in timp ce invelitorile premium
au 20%. Bramac a venit in Romania in 1995, cand a deschis o reprezentanta de vanzari
la Brasov. Austriecii au inceput sa produca in Romania in 2004, in urma unei investitii
greenfield de 5,8 mil. euro la Sibiu. Fabrica are o suprafata de patru hectare si o
capacitate de productie de 13 milioane de tigle pe an.

Cele mai mari vanzari de invelitori sunt realizate in zona de centru, Bucuresti, nord-vest
si sud. Fiecare tip de invelitori se axeaza pe anumite regiuni, in functie de specificul
constructiilor si de conditiile de mediu.

Ca urmare, trei zone cumuleaza jumatate din totalul suprafetei comercializate de

invelitori - centrul tarii (19%), Bucuresti (16%) si nord-vest

9
 1.5 Analiza situatiei financiare a firmei, reflectarea in bilantul contbil, cash flowul
si contul de profit si pierdere

Rolul bilantului contabil în analiza situatiei financiare si patrimoniale a firmei

Obiectivul esential al analizei financiare îl reprezinta gasirea modalitatilor de
actiune pentru asigurarea echilibrului între resursele mobilizate de firma si modul de
utilizare a acestora. De aceea, aprecierea situatiei financiare si patrimoniale la nivelul
firmei face obiectivul oricarei analize financiare, indiferent de categoria utilizatorilor
carora le este destinata.
Astfel, prin prisma intereselor actionarilor, se apreciaza ca firma are o buna
situatie financiara daca rentabilitatea pe care i-o ofera un astfel de plasament
compenseaza riscul la care se expune. Pentru acestia, simptomele dezechilibrului
financiar apar atunci când nu obtin rentabilitatea fondurilor propii pe care ei o doresc,
tinând seama de riscul economic, financiar si de faliment.
Pentru manager, aprecierea situatiei este legata, ca si la actionari, de obiectivul
maximizarii valorii întreprinderii, la care se adauga criterii de flexibilitate financiara, de
crestere economica si de autonomie financiara.
Pentru creditori, este important sa aiba garantia ca au asigurata rambursarea
creantelor lor, inclusiv remuneratia cuvenita. Pentru acestia prezinta interes, în primul
rând, lichiditatea, solvabilitatea si capacitatea de plata a firmei.
Analiza situatiei financiar-patrimoniale se axeaza pe urmatoarele probleme esentiale:
- analiza dinamica si structurala a situatiei financiar-patrimoniale;
- analiza echilibrului financiar;
- analiza eficientei utilizarii patrimoniului întreprinderii.
Sursele informationale de baza pentru o astfel de analiza le reprezinta situatiile financiar-
contabile ale întreprinderii. Pentru a raspunde cerintelor diferitelor categorii de utilizatori,
acestea sunt supuse unor prelucrari, obtinându-se bilantul financiar si bilantul functional.
Pentru analiza situatiei financiare si patrimoniale a firmei, un rol esential îl au situatiile
financiar-contabile pe care trebuie sa le întocmeasca fiecare societate comerciala.
Aceste situatii reprezinta un instrument de mare importanta în procesul conducerii, fiind
necesare si recuperarea fondurilor, cât si pentru organizarea controlului asupra realizarii
deciziilor luate, precum si pentru stabilirea unor drepturi si obligatii, a unor raspunderi si
cointeresari provenite din activitatea de gospodarire si dezvoltare a patrimoniului firmei.
Informatiile din situatiile financiare au un rol deosebit de important atât pentru
conducerea unitatii patrimoniale, cât si pentru organele din afara unitatii, interesate sa
cunoasca activitatea si rezultatele firmei.
Situatiile financiare si contabile fac parte din categoria documentelor contabile oficiale
pentru exercitarea controlului si analizei patrimoniului si activitatii firmei, care pot fi
admise ca proba in justitie.
In modelul elaborat de Ministerul Finantelor, pe baza recomandarilor cuprinse în
Standardele Internationale de Contabilitate (IAS), situatiile financiare au cinci
componente:
- bilantul contabil;
- contul de profit si pierdere;
- situatia modificarii capitalului propriu;

10
- situatia fluxurilor de trezorerie;
- politici contabile si note explicative.
Adoptarea în contabilitatea româneasca a terminologiei "bilant contabil'este motivata de
faptul ca modelul propriu bilantului caracterizeaza patrimoniul în totalitatea sa si asigura
informatia sintetica si analitica referitoare la situatia financiar-patrimoniala, integritatea si
eficienta economica a folosirii resurselor titularului de patrimoniu. Celelalte parti
componente ale bilantului contabil au capatat diverse continuturi si denumiri în raport cu
latura patrimoniului reprezentata si au rolul de a dezvolta în plan informational indicatorii
economico-financiari.

Cash flowul l SC PAULO IMPEX SRL:

31.12.2005 31.12.2006

Profit net (+) sau pierdere (-) 10.426 21.523

Amortizari si provizioane 4.526 15.603
Subventii de exploatare
Variatia stocurilor (+/-) 37.014 46.429
Variatia creantelor (+/-) 18.400 22.725
Variatia furnizorilor (+/-) -10.500 -15.426
Varia\ia altor datorii -15.546 -12.045
A Flux de numerar din activitatea de exploatare 44.320 78.809
Achizitii de imobilizari corporale 189.346 115.679
Achizitii de imobilizari necorporale
Achizitiii de imobilizari financiare
incasari din vanzari imobilizarii 2.460
B Flux de numerar din activitatea de investi\ii 191.806 115.679
Variatia creditelor si imprumuturilor -12.000 -8000
C Flux de numerar din activitatea financiar` -12.000 -8.000
Variatia altor elemente de activ 23.348 170.502
Variatia altor elemente de pasiv 96.195 2.508
D Flux de numerar din alte activit`\i 119.543 173.010
Disponibilitati la inceputul perioadei 10.425 18.500
Flux de numerar net (A+B+C+D) 343.669 359.498
Disponibilititati la sfarsitul perioadei 1629 5.200

Estimarea fluxurilor de numerar pentru perioada de previziune

Surplusul (deficitul) de flux de numerar degajat ca diferenţă între totalul intrărilor şi
ieşirilor de numerar reprezintă suma disponibilă pentru acţionari în vedere reinvestirii sau
a distribuirii de dividende.
În anul 2007, în care afacerea nu produce venituri, evident finanţarea acoperă complet
investiţiile şi fluxul de cash este zero. Surplusul de cash creşte în anii de îndatorare şi de
funcţionare de regim de la circa 150.000 euro la 200.000 euro, pentru ca apoi să se
stabilizeze în jurul valorii de 250.000 euro. La valoarea fluxului de numerar din
ultimul an de previziune trebuie adăugată şi valoarea reziduală a investiţiei, considerată
ca fiind egală cu valoarea rămasă a mijloacelor fixe din acest an..

11
Contul de profit si pierdere inregistrat de SC PAULO IMPEX SRL la data de
31.12.2006, se prezinta astfel:
- Cifra de afaceri : 281.029
1. Venituri din exploatare : 282.290
- venituri din vanzarea marfurilor . 281.029
- venituri din realizarea productiei: 1.261
Cheltuieli de exploatare : 253.258
- cheltuieli cu materiile prime si consumabile : 18.745
- cheltuielile cu energia si apa : 10.894
- cheltuieli privind marfurile : 146.742
- cheltuieli cu personalul : 26.182
- cheltuielil privind imobilizarile corporale : 15.603
- cheltuieli privind prestarile de servicii : 26.763
- cheltuieli cu impozitele si taxele : 8.329
Profit din exploatare : 29.032
2. Venituri financiare : 0
cheltuieli financiare: 3.410
- cheltuieli privind dobanzile 3.410
Pierdere financiara : 3.410
Profit brut : 25.622
Impozitul pe profit : 4.099

1.6 Prognozarea rezultatelor financiare

Concretizarea unei politici pe termen scurt consta nu numai la nivelul

macroeconomiei in primul rand in planificare, aceasta activitate fiind o conditie si in
acelasi timp o caracteristica esentiala a managementului modern .
SC PAULO IMPEX SRL si-a propus ca in urm aconstruiirii unui depozit pentru
desfacerea de invelitori acoperis , tigle si alte asemenea produse sa practice un adaos
comercial scazut , in vederea atragerii unui numar mare de clienti din zona de desfacere,
si sa ofere cea mai larga gama de astfel de produse.
Planificarea activitatii presupune , in primul rand existenta in amonte a unei
strategii de dezvoltare a intreprinderii si de asemenea existenta in aval a uor concepte
particulare care sa defineasca previziunile pe termen scurt ce trebuie sa conduca la
indeplinirea dezideratului cuprins in strategia de dezvoltare, acela de a realiza in esenta
un anumit nivel al profitului bazat pe o structura a ctivitatii bine comensurata .
Bugetul de venituri si cheltuieli , componenta a procesului planificarii, este
instrumentul esential al conducerii unei societati in cadrul decizional pe care acesta il
aplica pe o perioada determinata de timp de regula un an. Fara bugetizare , societatea
nu-si poate evalua cu adeverat capacitatile , iar o abordare de pe baze arbitrare a
volumului, structurii si calitatii activitatii constituie o grava eroare de conducere intr-un
mediu concurential caracterizat prin eficienta i rigoare cu finalitate inevitabila
concretizata in aparitia de pierderi si in cele din urma cu falimentul societatii respective

12
 In cazul societatii noastre bugetul de venituri si cheltuieli va avea drept obiectiv
realizarea controlului activitatii prin intermediul programarii si urmaririi cheltuielilor ce
pot fi acoperite din venituri si din alte surse , evidetntiind posibilitatile de finantare a
cheltuielior la nivelul diferitelor structuri organizatorice . In esenta , bugetul de venituri
si cheltuieli sunt expresia concreta a strategiilor pe termen scurt, datorita faptului ca
determina in mod real obiectivele urmarite precum si mijloacele financiare si umane
necesare realizrii lor. In concluzie bugetul de venituri si cheltuieli va avea in principiu
un rol de control prin asigurarea urmatoarelor cerinte ale menegementului :
- defalcarea in cadrul exercitiului financiar a componentelor strategiilor de
dezvoltare pe termen lung
- previzionarea rezultatelor financiare pentru finele perioadei

Analiza de stating financiar s-a facut si in baza bilantului contabil al societatii ,

acesta avand ca obiect evaluarea gradului de eficienta si riscurile in care se desfasoara
activitatea . Scopul final al intregii activitati este de atragerea mijloacelor banesti prin
practicarea unui adaos comercial scazut , valorificarea acestora prin noi achizitii de
marfuri si alte active corporale si realizarea de profit fiscal . Profitul reprezinta si
principala sursa de majorare a capitalului si este in final scopul esential al oricarui
intreprinzator , pe care il urmareste de-a lungul intregii sale activitati de management .
profitul reprezinta o sursa in expresie absoluta ( fie ca se prezinta ca atare, respectiv ca
profit brut, fie ca profit net determinat dupa plata impozitelor) ce trebuie sa fie raportata
la principalele lui determinate pentru a se evidentia interdependentele in evolutia
performantelor societatii si pentru a se pune in lumina parghiile de actionare pentru
imbunatatirea acestora . Profitul net s-a realizat pornind de la veniturile brute formate
in principal din comertul cu amanuntul de materiale de constructii. Profitul net va fi egal
cu profitul impozabil din care se scade impozitul pe profit.

Sistemul managementului defineşte modalitatea prin care resursele sînt alocate şi

administrate pentru a asigura priorităţile strategice, precum şi utilizarea eficientă a
banilor:
 menţinerea cheltuielilor în limitele permisibile;
 promovarea priorităţilor strategice: alocarea şi utilizarea resurselor în domeniile
care contribuie în cea mai mare măsură la realizarea profitului societatii;
 valorificarea fondurilor: utilizarea resurselor în mod eficient ( achizitionare de
marfuri , utilaje, acoperirea cheltuielilor de intretinere necesare desfasurarii
 activitatii , cheltuieli salariale si alte asemenea cheltuieli

Costurile preinvestiţionale sunt detaliate în Tabelul nr. 1, şi cuprind:

- chirie pentru teren ;

- studii şi proiecte;
- avize şi acorduri pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie şi de
funcţionare.
-cheltuieli privind achizitionarea de marfuri in vederea coomercializarii an –gros

13
- cheltuieli cu materiale dr constructii necesare construirii depozitului si prestatile de servicii
datorate constructorului

Valoarea totală previzionată pentru costurile preinvestiţionale este de 180.000 EURO, si este
distribuita astfel :

Natura TRIM IV TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV

cheltuielii 2007 2008 2008 2008 2008
Chirie teren 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000
Studii si 7.000 - - - -
proiecte
Avize si 10.000 - - - -
acorduri
Materiale 50.000 - - - -
constructii
Marfuri 3.000 10.000 15.000 25.000 40.000

De asemenea societatea si-a mai propus in cazul in care cifra de afaceri realizata va fi
semnificativa, deschiderea unor alte puncte de lucru , pe raza judetului Brasov

Sursele de finanţare
Capitalul propriu aferent programului de investiţii
În varianta de investiţie analizată există un singur investitor, şi anume, PAULO IMPEX
SRL
Participarea cu capital propriu se realizează atât cu aport în natură, cât şi în numerar.
Aportul în natură îl reprezintă un mijloc de transport I cu o valoare contabila de 10.000
EURO Această valoare intră în afacere încă din primul an investiţional (2007). În acest
an (2007), S.C. PAULO IMPEX SRL. mai participă suplimentar şi cu suma de
50.000 Euro, sumă destinată în special acoperirii costurilor preinvestiţionale, pentru care
s-aufăcut deja o serie de cheltuieli
În cel de-al doilea an (2008), investitia se va acoperi din pe baza unui credit pe termen
lung, pentru activitatea de investiţii. Se preconizează acordarea acestuia în două tranşe, şi
anume, o primă tranşă de 60.000 Euro, cu termen de graţie de doi ani şi o a doua tranşă
de 60.000 EURO, cutermen de graţie de un an.
Repartizarea profitului net
Pe perioada de previziune, sumele provenite din profitul net asigură rambursarea
obligaţiilor la credit.
Pe parcursul perioadei de previziune, profitul net nu se repartizează ca dividende şi nici
pentru finanţarea altor investiţii.
Sumele degajate ca profit net se repartizează la rezerve, majorând capitalurile proprii, iar
fluxurile de numerar aferente vor determina majorarea activelor circulante.

14
 ELABORAREA
UNUI PLAN DE AFACERI
PENTRU O SOCIETATE
COMERCIALA

15
UNIVERSITATEA ,,DIMITRIE CANTEMIR” BRASOV
FACULTATEA: FINANTE-BANCI-CONTABILITATE

DISCIPLINA PRACTICA
PENTRU ANUL- IV- F.R.

STUDENT
STIUBEI(PAVEL)DANIELA

16
 CUPRINS

1.1 MEMORIU DE PREZENTARE A FIRMEI

1.2 ANALIZA PIETEI
1.3 ANALIZA CONCURENTEI [Link] PRACTICE
1.4 ANALIZA PRETULUI SI A CONCURENTEI
1.5 ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE A FIRMEI, REFLECTAREA IN
BUGETUL CONTABIL, CASH FLOWUL SI CONTUL DE PROFIT SI
PIERDERE
1.6 PROGNOZAREA REZULTATELOR FINANCIARE

17