Cuprins:

Argument.......................................................................................................2
Cap. I

1.1 Concepte Internet3

1.1.1 Definiie i concepte de baz...3
1.1.2. Definiia unui protocol de reea..5
1.2 Arhitectura Internetului..6
1.3 Componentele Internetului.8

Cap. II

2.1 Reelele Intranet ...9

2.2 Concepte intranet ..9
2.3 Modele de referin i componente intranet.10
2.4 Arhitectura intranet..12

Cap. III

3.1 Servicii de baza in Internet si Intranet .13

3.1.1 Serviciul de nume (DNS Domain Name Service).13
3.1.2 Serviciul Web 14
3.1.3 Serviciul de posta electronic.15
3.1.4 Serviciul transfer de fiiere ...16

Cap. IV

4.1 Web suport pentru aplicaii distribuite17

4.1.1 Formulare web...18

Cap. V

5.1. Reele Extranet..19

Biliografie.20

Argument

Internetul este un termen nou, intrat deja n vocabularul de zi cu zi.

Unii autori chiar abordeaz subiecte legate de "sindromul Internet" sau
dependena de Internet. Nu vom analiza aici aspecte sociale n conexiune
cu acest termen ci vom ncerca s clarificm definiia acestuia, avnd n
vedere c pn i muli utilizatori mptimii ai Internetului nu tiu s fac
deosebirea ntre Internet i Web sau ntre serviciul de pot electronic i
cel de transfer de fiiere.
Internetul este denumirea celei mai vaste grupri de surse de
informaie din lume . Reeaua Internet este extinsa la ntreaga planeta i
cuprinde o cantitate imensa de resurse fizice , logice si informaionale.
Printre echipamentele interconectate se gsesc : calculatoare
personale, staii de lucru Unix , servere de Web sau de e-mail , laptopuri,
pagele, telefoane mobile etc. .
De curnd au fost conectate la Internet si dispozitivele electrocasnice
(cum ar fi frigiderul sau cuptorul cu microunde) . Se prevede ca , in viitor ,
multe dintre echipamentele electrocasnice vor dispune de conexiune
Internet. Toate aceste echipamente deja familiare (posta electronica sau
Web-ul) sunt aplicaii de reea ce ruleaz pe aceste sisteme-gazda.
Lucrarea Internet-Intranet este structurat n 5 capitole, Concepte
Internet, Reelele Intranet, Servicii de baza in Internet si Intranet, Web
suport pentru aplicaii distribuite, Reele Extranet. Fiecare capitol prezint pe
scurt definiiile, conceptele de baz, aplicaiile i serviciile a celor doua
noiuni Internet, respectiv Intranet. Lucrarea se ncheie cu cele dou capitole,
Web suport pentru aplicaii distribuite i Reele Extranet, unde sunt
prezentate suportul aplicaiilor distribuite n internet i intranet precum i
diferenele faa de reelele Internet - Intranet i cteva noiuni prin care stau
la bazele reelelor Extranet.

Capitolul I
1.1 Concepte Internet
1.1.1 Definiie i concepte de baz
Internetul este un termen nou , intrat deja in vocabularul de zi cu zi .
Unii autori chiar abordeaz subiecte legate de sindromul Internet sau
dependenta de Internet .
n primul rnd internetul este o reea de calculatoare ( de fapt , o re ea
de reele ) la nivel mondial prin intermediul creia sunt interconectate
milioane de echipamente de calcul (aici sunt incluse si calculatoarele
personale) din ntreaga lume . O reea de calculatoare reprezint o colec ie
de calculatoare interconectate , capabile sa schimbe informaie intre ele.
Pe de alt parte , Internetul este denumirea celei mai vaste grupri de
surse de informaie din lume . Reeaua Internet este extinsa la ntreaga
planeta si cuprinde o cantitate imensa de resurse fizice , logice si
informaionale .
Printre echipamentele interconectate se gsesc : calculatoare personale
, staii de lucru Unix , servere de Web sau de e-mail , laptopuri , pagele ,
telefoane mobile etc. . De curnd au fost conectate la Internet si dispozitivele
electrocasnice (cum ar fi frigiderul sau cuptorul cu microunde) . Se prevede
ca , in viitor , multe dintre echipamentele electrocasnice vor dispune de
conexiune Internet . Toate aceste echipamente deja familiare (posta
electronica sau Web-ul) sunt aplicaii de reea ce ruleaz pe aceste sistemegazda .
Pentru a comunica intre ele , sistemele-gazda folosesc protocoale
pentru controlul transmiterii , recepiei si coreciei informaiilor care circula
prin Internet . Dintre aceste protocoale , TCP (Transmission Control
Protocol) sunt cele mai importante .
De asemenea , pentru asigurarea conexiunii , sistemele-gazda folosesc
legturi de comunicaie constnd din:
diverse tipuri de cabluri (coaxial , torsadat , fibra optica)
conexiuni fara fir (prin unde radio) .

Una dintre caracteristicile importante ale legturilor este viteza

teoretica de transfer al datelor , denumita latime de banda (bandwidth) si
care se exprima in bii sau multipli ai acestora pe secunda (de exemplu,
1Kb/s=1000biti/s).
Sistemele-gazda nu sunt interconectate direct intre ele, ci prin
intermediul unor dispozitive intermediare denumite rutere .
Pe scurt , un ruter este un dispozitiv care preia informa ia ce ar ajunge
la el prin intermediul uneia dintre legturile (de intrare) de comunica ie si o
trimite mai departe pe o alta legtura (de ieire). Formatul informa iilor
recepionate si transmise mai departe intre rutere si sistemele-gazda sunt
precizate de protocolul IP .
Drumul pe care l parcurg informaiile de la transmitator la receptor
poarta denumirea de ruta (route sau path) in reea .
Modalitatea de stabilire a unei conexiuni in Internet (pentru a putea
transmite informaii de la un transmitator la un receptor) se bazeaz pe o
tehnica denumita comutare de pachete , care permite mai multor sisteme sa
comunice pe o ruta (sau o poriune dintr-o ruta) Internet , in acelai timp .
Topologia Internetului (structura sistemelor conectate la Internet) este
ierarhizata astfel:
sistemele-gazda , aflate la baza , sunt conectate la un ISP
(Internet Service Provider-Furnizor de Servicii Internet) local prin
intermediul unor reele de acces ;
furnizorii locali sunt conectai la furnizori naionali sau
internaionali ,
furnizorii internaionali sunt conectai la cel mai nalt nivel din
ierarhie .
Trebuie remarcat faptul ca pot fi adugate noi componente sau
niveluri (noi reele sau noi reele de reele) in aceasta topologie ierarhica
intr-o maniera foarte simpla , aa cum s-ar aduga noi piese intr-un joc de
Lego .
Internetul a crescut in ultimii ani si continua sa creasc intr-un ritm
exponenial . Daca in 1996 au fost adugate aproximativ 3.000.000 de hosturi (sisteme-gazda) [Network , 1996] , in 2001 au aprut 16.000.000 de noi
host-uri conectate la Internet .
Exista si reele private , ale cror calculatoare-gazda nu sunt accesibile
din afara reelei respective . O astfel de reea se numete Intranet .
Utilizarea calculatoarelor in cadrul ageniei americane de stat ARPA
(Advanced Research Projects Agency) din cadrul Departamentului de
Aparare (DoD Department of Defense) al SUA a condus la coordonarea

dezvoltrii unei reele independente de productor , pentru a se putea

conecta marile centre de cercetare .
Crearea unei astfel de reele a fost prima prioritate a programului ,
avnd in vedere ca , iniial , fiecare centru de cercetare folosea tehnologii
proprietare . Anul 1968 a marcat nceputul elaborrii unei reele bazate pe
comutare de pachete , care mai trziu a devenit reeaua Arpanet .
Arpanet a fost prima reea de calculatoare de arie larga (WAN Wide
Area Network) din lume , conceputa sa permit unor pachete de date sa fie
rotate ca entitatea de sine statuatoare . Aceasta a reprezentat o revolu ie in
domeniu , deoarece reelele anterioare se bazau pe comutarea de circuite ,
adic stabilirea de conexiuni dedicate intre doua puncte . Mai mult , Arpanet
oferea pentru prima data posibilitatea interconectrii mai multor puncte intro topologie neregulata , permind datelor sa circule intre oricare dintre
acestea , pe diverse rute . Conceptul de baza era urmtorul : daca unul dintre
puncte era distrus , acest lucru nu afecta comunicaiile dintre celelalte puncte
care fceau parte din reea .
In acelai timp si ali furnizori de servicii de reea au nceput sa
dezvolte conexiuni cu puncte din reeaua Arpanet , ceea ce a condus treptat
la apariia termenului de Internet . In anii urmtori , tot mai multe organizaii
au fost adugate in Arpanet , in paralel cu dezvoltarea altor reele si
tehnologii de reea , precum Ethernet .
Toate aceste dezvoltri ulterioare au condus la concluzia c este
nevoie de o serie de protocoale de reea care s opereze la un nivel superior
celui fizic, astfel nct s se permit schimbul de informaii ntre diverse
reele fizice.
Aceste protocoale trebuiau implementate n software deasupra oricrei
topologii de reea, indiferent c era vorba despre o reea de arie larg WAN
cu comutare de pachete (Arpanet) sau o reea local LAN (Local Area
Network) Ethernet sau Token Ring.
1.1.2. Definiia unui protocol de reea
Toate activitile dintr-o reea de calculatoare (deci si din Internet)
sunt bazate pe funcionarea unui anumit set de protocoale. De exemplu ,
comunicarea dintre doua calculatoare in reea se face prin protocoale
implementate hardware , la nivelul plcii de reea , pentru controlul
fluxurilor de bii transmii prin intermediul suportului fizic . Protocoalele de
control al congestiilor controleaz viteza de transmitere a datelor intr un
transmitator si un receptor , iar protocoalele de posta electronica guverneaz
modalitatea de transmitere si de recepie a mesajelor de tip e-mail .
5

In figura 1 este prezentat cazul in care un calculator face o cerere unui

server Web, se primete un rspuns afirmativ de conexiune din partea serverului , iar calculatorul folosete un mesaj GET (tip de cerere in protocolul
Web fttp) pentru a recepiona pagina respective. In cele din urma, server-ul
returneaz coninutul fiierului ctre calculatorul care a lansat cererea .

Fig. 1 Protocol de reea

1.2 Arhitectura Internetului

De-a lungul timpului , Arpanet a evoluat intr-o reea de reele ,
folosind TVP/IP si conectnd intre ele diverse organizaii comerciale ,
educaionale , politice etc. . A rezultat astfel o structura generala destul de
neregulata a Internetului (fig. 2).

Fig. 2 Arhitectura generala a Internetului

n reeaua Internet exista , ca entitatea importante :

- furnizorii de servicii Internet , care asigura clienilor acces la
Internet(ISP)
- furnizorii de servicii de reea , care asigura conexiunile intre furnizorii
de acces la Internet din ntreaga lume(NSP)
Astzi se tinde spre o arhitectura mai structurata , organizata arborescent.
La primul nivel se afla furnizorii de servicii care ofer majoritatea serviciilor
de interconectare la nivelul unei tari sau la nivel mondial , care se numesc
furnizori naionali . Majoritatea acestor furnizori sunt mari companii de
telecomunicaii specializate in reele de scara larga .
Pe urmtorul nivel se gsesc furnizorii de acces la Internet sau de
servicii Internet . Acetia ofer acces la nivelul unei localitatea sau regiuni
geografice restrnse , avnd servicii de conexiune la viteze mai reduse dect
furnizorii naionali .

Fig. 3 Structura ierarhica a Internetului

Urmtorul nivel l constituie clienii reelei (clieni PC sau servere) ,

conectai prin intermediul unui furnizor de servicii Internet la un punct de
acces la reea , de unde se face legtura spre ntreaga reea Internet .

1.3 Componentele Internetului

Calculatoarele folosite in reele sunt denumite , de regula , gazda sau
sisteme terminale . Un calculator-gazda stocheaz programe de nivel
aplicaie (program de e-mail, navigator Web , program de chat etc.) .
Denumirea de sisteme provine de la faptul ca se afla la marginea
Internetului . Calculatoarele gazda se mpart in doua categorii : clieni si
servere . Clienii sunt reprezentani de calculatoare PC sau staii de lucru in
timp ce serverele sunt calculatoare mai puternice care au de obicei
funcionalitatea specifice (servere de baze de date , servere de e-mail , de
Web etc.) . Majoritatea reelelor de calculatoare folosesc modelul
client/server. Conform acestui model , un program-client care ruleaz pe un
sistem terminal cere si primete informaii de la un program-server care
ruleaz pe alt sistem terminal . Cele mai multe aplicaii Internet (Web , email , ftp , telnet) folosesc acest model . Datorita faptului ca programulclient ruleaz pe un calculator si programul-server ruleaz pe alt calculator ,
aplicaiile se numesc distribuite .
Daca cele mai multe sisteme terminale sunt formate din calculatoare
personale , staii de lucru si servere , in ultimul timp au aprut din ce in ce
mai multe tipuri de echipamente conectate la Internet (camere digitale ,
sisteme WebTV etc.)

Fig. 4 Componentele Internetului

Capitolul II
2.1 Reelele Intranet
Reelele Intranet inaugureaz generaia sistemelor informatice
orientate nu numai pe funcii , ci , mai degrab , pe organizarea ntreprinderii
. Intranetul poate fi definit ca o implementare a tehnologiei Internet in cadrul
unei organizaii de ntreprindere sau ca Web particular [Rosca 2000] . Cu
alte cuvinte , intranetul permite utilizarea totala sau pariala a tehnologiilor si
infrastructurilor Internet pentru transmiterea si prelucrarea fluxurilor si
prelucrarea fluxurilor de informaie interne ale unui grup de utilizatori .
Grupul se poate limita la nivelul unei ntreprinderi sau poate include
clienii , furnizorii sau partenerii ai . Intranetul este realizat astfel incot
livrarea resurselor informaionale voluminoase ale unei organizaii sa devina
transparenta pentru fiecare utilizator individual , cu un consum minim de
timp si efort . Intranetul se comporta ca un Web intern , care permite
accesarea unei mari cantitatea de informaii de firma stocate pe servere .
2.2 Concepte intranet
Intranetul utilizeaz reele locale , protocoale de comunicate TCP/IP,
servicii Internet (Web , e-mail , FTP , news etc.) , software personalizat si
instrumente pentru consultarea bazelor de date . Deoarece Intranet este
realizat pe baza protocoalelor Internet standardizate , el poate fi rapid
actualizat .
Conceptul de Intranet se bazeaz pe urmtoarele elemente :
- tehnologia Internet utilizata intr-o organizaie , pentru a facilita
comunicarea si accesul la informaii ;
- un mecanism integrat pentru utilizatori , procese si informaii din
cadrul unei organizaii ;
- corporaia de tip reea informaionala .
Intre conceptele de Internet si Intranet exista asemnri precum :
arhitecturi similare ; funcionare pe baza modelului client-server si
tehnologie bazata pe serviciul Web .
Principalele deosebiri constau in :
- Internetul reprezint zona informaiilor publice , iar Intranetul , zona
informaiilor private ;
- Intranetul are o securitate accentuata si acces mai restrictive , bazat pe
parole sau alte modalitatea de autentificare ;
9

- Intranetul presupune modalitatea de difuzare si partajare a datelor si

lucrul in echipa
- Relaia utilizatorilor cu bazele de date este mult mai apropiata la
Intranet dect la Internet ;
- In Intranet rolul staiilor de lucru este mult diminuat , o parte din
datele prelucrate migrnd de pe staiile de lucru pe servere ;
- In Intranet controlul aplicaiilor si al mediilor de operare se face mai
mult prin servere dect prin staiile de lucru , ambele comunicnd in
reea prin protocoalele standard ;
- In Intranet , utilizatorii au acces flexibil la date , dei aplicaiile ,
interfeele utilizator si datele sunt sub controlul departamentului IT ;
- Viteza de operare in Intranet este mult mai mare dect in Internet .
Intranetul constituie calea sigura , rapida si uor de utilizat pentru
comunicarea intre departamentele unei firme , accesul la orice tip de
informaie realizndu-se printr-o interfaa comuna oricror platforme
software si hardware , numita navigator (browser). Dimensiunea Intranetului
variaz de la o organizaie la alta , in funcie de numrul de utilizatori ,
politica de proiectare si implementare peste vechile sisteme , orientrile
acesteia .
2.3 Modele de referin i componente intranet
n Intranet toate calculatoarele coopereaz , indiferent daca sunt staii de
lucru , servere de baze de date sau servere de aplicaii , ob inndu-se in final
un sistem de care beneficiaz ntreaga ntreprindere .
Modelul de referina pentru Intranet :
- mecanismele , care conlucreaz pentru satisfacerea nevoilor
utilizatorilor de informaie , reprezentate prin : instrumente de
utilizare , instrumente de cutare , sisteme-suport , instrumente Web
pentru dezvoltare si publicare , manageri de medii , pagini de referin a
comune , sisteme de publicare , depozite de informaii ;
- serviciile , care reflecta cerinele si nevoile companiei , fiind specifice
acesteia :
- consultanta , informaiile privind proiectarea , managementul
serverelor si documentelor , monitorizarea si planificarea , instruirea ,
ajutorul online ;
- informaiile partajabile , constnd din : procedurile si politicile
companiei , salariile angajailor , manualele software , ajutorul online ,
documentaia , orarul instruirilor , materialele pentru cursurile de
instruire , scrisorile , harule , numerele de telefon , starea proiectelor ,
10

lista preturilor , cataloagele , presa , programrile , rapoartele ,

informaiile despre clieni si despre furnizori .
Componentele care stau la baza alctuirii unui Intranet sunt :
- reeaua de calculatoare , cu toate componentele sale : mediul fizic de
comunicare intre diversele sisteme de calcul ale ntreprinderii ,
echipamentele de interconectare a diferitelor subretele , suitele de
protocoale care asigura comunicarea intre entitile reelei ;
- programele care implementeaz serviciile de baza ale Intranetului ;
- aplicaiile care implementeaz toate serviciile Intranetului ;
- aplicaiile care permit lucrul in cooperare .

Fig. 5 Model structural Intranet

11

2.4 Arhitectura intranet

Arhitectura unui Intranet poate fi analizata prin intermediul unitarilor
funcionale , care ofer unei reele de calculatoare caracteristica de Intranet :
- utilizatorii , formai din cei pentru care este constituit sistemul intranet
si care pot avea rol pasiv (in cazul in care sunt doar cititori sau
consumatori de informaie) sau active (in cazul in care contribuie la
producerea de informaie si la administrarea ei);
- serviciile , care ofer accesul la informaie prin intermediul unor
metode facile ;
- bazele de date , unde se stocheaz informaiile de diverse tipuri si care
sunt vehiculate in Intranet ;
- zidul de protecie , care delimiteaz sistemul Intranet de lumea
exterioara (Internet), crend o zona de securitate sporita ,
indispensabila , pentru a putea oferi angajailor informaii cu caracter
secret ;
- middleware , liantul care leag toate componentele pentru a crea
conexiuni intre utilizatori , servicii si informaii .

Fig. 5.1 Organizarea funcionala a unui Intranet

12

Capitolul 3
3.1 Servicii de baza in Internet si Intranet
Serviciile din cadrul sistemelor Internet i Intranet au ca principal
sarcin accesul uor la documente.
3.1.1 Serviciul de nume (DNS - Domain Name Service)
Principalul rol al sistemului DNS este transformarea direct, respectiv
invers, ntre adresa IP a unui nod i numele su simbolic. Transformarea
folosete baze de date distribuite n Internet/Intranet, n care se descriu
asocierile ntre adresele IP i numele simbolice. Utilizarea numelor
simbolice, n aplicaiile Internet/Intranet pentru identificarea calculatoarelor,
asigur tolerana la defecte, echilibrarea ncrcrii, virtualizarea serviciilor i
independena fa de domeniul curent.
n mod tradiional, o interfa de reea are atribuit o singur adres
IP. Serviciul DNS permite folosirea de pseudonime (alias-uri), putndu-se
defini pentru un calculator un nume canonic i o suit de pseudonime ale
acestuia.
De exemplu, este mai uor de gestionat numele server-ului Web al
Liceul Bibescu ([Link]) dect adresa sa numeric ([Link]). De
asemenea, n cazul n care se modific adresa numeric, se poate folosi
acelai nume simbolic.
O alt facilitate oferit de sistemul DNS const n definirea unui nod
agent potal (mail exchanger) prin care se pot utiliza, n cadrul domeniului
local, adrese de pot electronic de forma utilizator@[Link], care nu
includ numele unui anumit calculator destinaie. Aceast facilitate permite
definirea mai multor ageni potali, fiecare avnd asociat o prioritate,
conducnd la o bun toleran la defecte.
Pentru a se putea gestiona rapid o cantitate mare de informaii, cu grad
ridicat de fluiditate, sistemul numelor de domenii este organizat ierarhic
(Figura 6).

13

Fig. 6 Exemplu de ierarhie a numelor de domenii

3.1.2 Serviciul Web

(WWW-World Wide Web) este probabil cel care a condus la
acceptarea pe scara larga a Internetului si la dezvoltarea sistemelor de tip
Intranet . In principiu , cele doua componente importante ale acestui serviciu
sunt clientul (programul de navigare) si server-ul WWW (Web) .
Programul de navigare ofer o interfaa de utilizator simpla , motiv
pentru care este uor de utilizat . Legturile spre alte documente sunt
marcate special , iar pentru citirea documentului trebuie fcuta doar o
selecie cu Mouse-ul . Tipurile de documente prezentate de un program de
navigare nu cunosc , practic , limite . Exista totu i un set de tipuri de
documente standard , recunoscute implicit de programul de navigare , care
pot fi extinse prin noi module (aa numitele plugin-uri) . Acestea sunt
programe care permit navigatorului sa trateze documente de tipuri
necunoscute in mod implicit .
Fiecare document Web are ca identificator o adresa, codificata sub forma
unui URL (Uniform Resource Locator). O adresa simpla permite
identificarea cu uurina a urmtoarelor componente URL :
- protocolul de transmisie a documentelor (implicit este HTTP), urmat
de separatorul //;
- numele serverului pe care este stocat documentul ;
- numrul portului TCP pe care este disponibil serverul Web(implicit
portul 80);
- calea care trebuie urmata din rdcina sistemului de documente a
serverului Web pentru a ajunge la document .

14

Unele componente URL sunt opionale , fiind furnizate fie de server (de
exemplu : numele implicit al documentului care descrie structura unui
catalog de documente), fie de programul de navigare (protocolul sau portul ,
dar si serverul si calea , ambele relative la documentul curent).
Protocolul HTTP a fost definit iniial pentru transferul documentelor de la
serverul Web la client , dar flexibilitatea lui ii permite utilizarea si in alte
situaii : transferul de fiiere binare , accesul la baze de date , comunicarea
intre diferite entitatea ale reelei .
3.1.3 Serviciul de posta electronic
Serviciul de pot electronic (e-mail - electronic mail) a stat la baza
dezvoltrii Internetului, datorit caracteristicii sale de a permite trimiterea de
documente electronice ntre utilizatorii conectai la reea. Funcionarea
serviciului de pot electronic poate fi considerat asincron, n sensul c
emitorul i receptorul nu trebuie s fie simultan conectai pentru ca mesajul
s ajung de la surs la destinaie.
Arhitectura serviciului de pot electronic are urmtoarele
Componente principale (Figura 7):
- agentul utilizator (UA - User Agent), care este, de obicei, un
program cu care utilizatorul i citete i trimite pota electronic;
- serverul de pot electronic (cutia potal), care constituie locul n
care ajunge pota electronic i din care agentul utilizator preia pota;
- agenii de transfer potal (MTA - Mail Transfer Agent), care preiau
mesajele de la UA i le retransmit prin reea ctre cutia potal a
destinatarului.

Fig. 7 Modalitatea de transmisie a potei electronice i protocoalele utilizate

15

La terminarea compunerii unei scrisori, agentul utilizator o plaseaz

ntr-o coad prelucrat de agentul de transfer care o trimite apoi tuturor
destinatarilor. Pentru a trimite scrisoarea unui destinatar, agentul de transfer
acioneaz ca un client i contacteaz serverul mainii de la distan n care
se afl cutia potal a destinatarului. Clientul stabilete o legtur TCP cu
serverul i i trimite mesajul, n conformitate cu protocolul SMTP (Simple
Mail Transfer Protocol). Serverul primete mesajul i plaseaz copia scrisorii
n cutia corespunztoare destinatarului. Programul de transfer este optimizat
s trateze mpreun toi destinatarii ("recipienii") situai ntr-o aceeai
main la distan.
3.1.4 Serviciul transfer de fiiere (FTP - File Transfer Protocol)
n principiu, serviciul asigur transferul fiierelor de orice tip (binare
sau text) ntre dou calculatoare din Internet/Intranet. Serviciul se bazeaz pe
protocolul FTP. Dei exist noiunea de client i server FTP, transferul poate
fi fcut n orice sens, cu condiia existenei drepturilor de scriere pe sistemul
n care se dorete aducerea de documente.
Spre deosebire de Web, care a fost creat pentru a pune la dispozi ie
unui public larg informaia, serviciul FTP este bazat pe un sistem de
autentificare a utilizatorilor. O categorie aparte de servere FTP o constituie
cele publice (care ofer FTP anonim). n mod normal, pentru a accesa
documentele de pe un server FTP, un utilizator trebuie s de in un nume de
cont i o parol valid pentru serverul respectiv. n cazul serverelor publice,
exist un cont special, numit anonymous (sau ftp), care nu este protejat prin
parol "sever i pentru care majoritatea serverelor cer introducerea ca
"parol" a adresei de pot electronic a utilizatorului client.
Deoarece programele de navigare implementeaz nativ i protocolul
FTP, pentru un utilizator final este destul de greu de fcut diferena ntre un
server FTP public i un server Web. Cu toate acestea, exist unele limitri
fundamentale privind accesul la documentele existente pe un server FTP.
Cea mai important diferen const n faptul c asocierea ntre tipul
documentului i coninutul su nu este dat de ctre server, ci se stabilete pe
baza extensiei fiierului accesat. Din acest motiv, administratorul unui server
FTP trebuie s se asigure c toate fiierele au extensii conforme cu
coninutul lor i cu cele mai folosite extensii n mod uzual.

16

Capitolul IV
4.1 Web suport pentru aplicaii distribuite
Web poate fi folosit drept suport al aplicaiilor distribuite in Internet si
Intranet , fiind intermediar intre utilizator si aplicaia sa . Programul de
navigare asigura interfaa cu utilizatorul , in timp ce serverul Web mijloce te
comunicarea cu programul de aplicaie .

Fig. 8 Arhitectura aplicaiilor Web

Utilizarea Web presupune o extindere a funcionarii sale de baza, sub

urmtoarele aspecte :
- sa fie posibila transmiterea de informaii in ambele sensuri , intre
programul de navigare si server ;
- sa fie posibila lansarea de ctre server a unui program de aplicaie si
apoi comunicarea dintre server si acest program ;
- rezultatele programului de aplicaie sa poat fi transmise in formatul
documentelor Web , pentru a fi afiate de browser pe ecranul
utilizatorului .

17

4.1.1 Formulare web

Formularele reprezint cele mai simple documente HTML care circul
ntre un browser i serverul Web, n ambele sensuri. Ele includ elemente
(cmpuri) care permit utilizatorilor s introduc informaii de tip text, s fac
selecii ntr-o list de alternative sau s comande transmiterea spre Web a
informaiilor introduse (Figura 1.22). Aceste elemente nu existau n
versiunea HTML 1.0, ele fiind prezente ncepnd cu versiunea HTML 2.0.
Formularele sunt utile n aplicaii de cutare a documentelor Web (n care
utilizatorul trebuie s specifice cuvintele cheie de cutare), n aplicaii care
solicit completarea unor fie de nregistrare a utilizatorilor, precum i n alte
aplicaii similare, n care interaciunea utilizatorului cu programul de
aplicaie este relativ limitat (utilizatorul comunic datele de intrare pentru
programul su i ateapt apoi primirea rezultatelor).
Formularele (Figura 8) permit o interaciune limitat a utilizatorilor cu
serverele Web. Ele includ elemente de introducere a unor texte, de selecie
dintr-o list de alternative, de activare a unor zone de imagini senzitive (de
exemplu, clickable maps - hri active).

Fig. 8 Imaginea unui formular HTML

18

Capitolul V
5.1. Reele Extranet
O reea Extranet reprezint practic extinderea unei reele Intranet la
nivelul clienilor i/sau partenerilor de afacere, dar fr s se ofere acces
publicului larg. De regul, o reea Extranet se construiete pe baza unei
reele de tip VPN (Virtual Private Network Reea Privat Virtual) ce
reprezint un tip special arhitectural de reea. Arhitectura specific a unei
reele private virtuale conine anumite tipuri de echipamente, securitate i
protocoale de tunelizare (tehnologia principal de asigurare a securitii
accesului la reeaua privat poart numele de tunelling), locaii VPN,
politici de asigurare a transportului informaiilor i a oferirii de suport pentru
VPN, precum i utilizarea unor diverse protocoale de rutare n reea.

Fig. 9 Model Reea Extranet

19

Bibliografie

1. Ion Gh. Rosca , Bogdan Ghilic-Micu si Marian Stoica INFORMATICA , SOCIETATEA INFORMATIONALA ,
eSERVICIILE - Editura Economica , Bucuresti 2006
2. [Link]
3. [Link]
4. [Link]
5. [Link]

20