Grup colar Agricol

Livada
Judeul Satu Mare

Lucrare de specialitate
pentru certificarea competenelor profesionale n vederea
obinerii certificatului de calificare profesional nivel 2
Calificarea:
Confecioner produse textile

Coordonator:

Prof. Popa Camelia

Elev: BOLOS EMANUEL

Clasa a XI a an de completare

~~ Promoia 2007 ~~

TEMA PROIECTULUI
ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE
PENTRU PRODUSUL PANTALON CLASIC FEMEI
CU TALIE JOASA

Planul proiectului

Cap.1. Argument
[Link] modelului
[Link] modelului
[Link] produsului
Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice
[Link] tehnica a produsului
[Link] de baza si auxiliare
[Link] tiparului clasic
[Link] tiparului clasic in model
[Link] sabloanelor
[Link] materialelor pentru croit
[Link] materialelor
[Link] incadrarii sabloanelor
[Link] necesarului de material si calculul normei de consum
[Link] tehnologic de confectionare
[Link] produsului finit
[Link] tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a
incendiilor
Bibliografie
Anexe

Cap.1

Argument

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia

omului. Indeplinind functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile
materiale si spirituale ale societatii.
In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor
vremii,crearea vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a
corpului omenesc.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin
stil,acesta devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.
Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent
artistic si se modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a
unor forme artistice,a caror principala calitate este noutatea.
In general,viata modei cunoaste doua etape:
-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie
-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala
Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in
timp si spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a [Link] in
moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in
evidenta personalitatea,fara a se [Link],fiecare ne alegem imbracamintea
tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei
natiuni tinand cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai
indrazneata pentru tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin
culoare,prin diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin
corectarea anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a
modelului celui mai avantajos siluetei respective.
Procesul de creatie a imbracamintei parcurge urmatoarele etape principale:
1. Pregatirea procesului de creatie.
2. Enuntarea temei.
3. Elaborarea solutiilor posibile pentru rezolvarea temei.
4. Studiul analitic al solutiilor posibile.
5. Elaborarea prototipurilor si introducerea lor in fabricatie.
6. Verificarea prototipului si urmarirea eficientei produsului realizat.
7. Stabilirea premiselor pentru un nou proces de creatie.
In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile
produse acceptata de piata de desfacere.
Modelul propus a fi realizat in acest proiect este pantalon clasic barbati cu
doua falduri in fata.

Cap 1.2 Descrierea modelului

Modelul ales de mine este pantalonul clasic pentru [Link] compus din
urmatoarele detalii:fata,spate,dublura.
Este un model care se poate purta de catre adolescente si de tinere,fiind un
model cu talie joasa.
Materialul ales este un material nesifonabil din 100% poliester, fiind un material
care se comporta bine in timpul [Link] este rentabil si din punctul de
vedere al pretului acesta fiind un material destul de [Link] ales este un model
cu talie joasa fiind prevazut cu o pensa la fata si o pensa la [Link] se
realizeaza lateral prin intermediul unui [Link] este la nivelul calcaiului,si
modelul este putin [Link] materialului este neagra,pantalonul putand fi
purtat atat la ocazii, cat si in zilele [Link] model se poate purta in toate
anotimpurile.
Cap 1.3 Detalierea produsului.
Detaliile produsului sunt:
Detalii principale -fata
-spate
Detalii secundare :

dublura

Cap2 Proiectarea documentaiei tehnice

Elaborarea documentaiei tehnice ncepe cu activiti de creaie a noilor
modele de confecii care se realizeaz pe baza analizei asupra tendinei modei pe
plan mondial.
Ansamblul documentaiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si
tehnologia care caracterizeaz modelul nou creat i care trebuie s asigure realizarea
lor industrial n toate fazele procesului de fabricaie.
mbrcmintea n funcie de sprijinul pe corp se clasific n:
1 mbrcmintea fixat pe umeri:
A. mbrcmintea scurt (mini) avnd linia de terminaie la nivelul
taliei;este destinat produselor ca: -bluze
-pulovere
-veste
-bluzoane.
[Link] medie (midi) cu linia de terminaie la nivelul
oldului;este specific produselor ca:
-jachete
-sacouri
-vestoane
-cmi pentru brbai
-maieuri din tricot.
[Link] lung (normal) al crei linie de terminaie se situeaz
la nivelul genunchilor; cuprinde produse ca:
-rochii
-pardesiuri
-paltoane
-mantale.
[Link] foarte lung(maxi) a crei linie de terminaie se situeaz la
nivelul gleznei picioarelor;cuprinde produse ca: -rochii de sear
-paltoane
-pardesiuri
-cmi de noapte.
La mbrcmintea fixat pe umeri lungimea de baz se consider de la
rscroitura gtului pn la terminaia inferioar stabilit de mod.
[Link] fixat pe talie:
[Link] scurt cu terminaia la nivelul coapsei
picioarelor;cuprinde produse ca:pantalon scurt,fuste scurte.
[Link] cu lungime medie cu terminaia la
linia
genunchilor;cuprinde fuste de toate categoriile, pantalon pescreti i pantalon
pentru golf.
[Link]
foarte lung cu terminaia pe linia gleznei
picioarelor;cuprinde pantalon i fuste model maxi.
La mbrcmintea fixat pe talie,lungimea se msoar de la linia taliei la
linia terminaiei inferioare situat n funcie de model.
Elementele care formeaz documentaia tehnic sunt urmtoarele:
-produsul etalon
-abloanele
-norme interne si standarde
-abloanele
-consumul specific (la material de baz si auxiliare
-utilaje existente n seciile de fabricaiile a semifabricatelor
-procesul tehnologic de confecionare.

Cap 2.1.

Descrierea tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este
omologarea prototipului.
Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste
aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.
Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de
destinatie.
Faza de proiectare cuprinde doua etape :
a)
Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.
b)
Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile
propuse executandu-se si alte variante .
Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de
fabricatie.
In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu
urmatoarele dimensiuni principale ale corpului :
IC=inaltimea corpului
Pb=Perimetrul bustuluii
Ad=Adaosul de lejeritate
Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de
constructie a elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea
tipurilor de materiale din care se confectioneaza precum si date privind
tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in
care se executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza
principalele dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit
precum si tolerantele admise fata de valorile nominale.
Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru
si la controlul dimensiunilor finite ale [Link] pot fi: 1,5 pana la 2
cm la dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Cerintele tehnice cuprind :
-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de
innadire la croirea unor repere.
Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu
impunsaturi egale si intarite la capete.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se
sesiza pete sau urme de degradare.
Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :
-masina de cusut simpla.
-masina de surfilat triplock
-fierul de calcat

Cap.2.2.

Materiale de baz i auxiliare

esturile constituie materia

prim de baz pentru confecionarea
mbrcmintei. esturile trebuie s ndeplineasc o serie de proprieti fizico
mecanice din care cele mai importante sunt:
- rezistena la frecare
- rezistenta la splare i lumin
- elasticitatea
- tueul
- higroscopicitatea
Aceste proprieti depind n mare msur de felul materiei prime folosite
pentru producerea esturilor.
Rezistena materiei este extrem de important astfel nainte de nceperea
procesului de producie materialul este supus unor analize de laborator.n urma
acestora analize se stabilesc caracteristicile principale ale materialelor de baz:
desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la rupere, modificri dimensionale la
splat, clcat, rezistena la vopsire i splare precum i caracteristicile materialelor
auxiliare ntrituri,garnituri.
Materiale de baz folosite n producia mbrcmintei sunt:
-esturile
-blnurile
-tricoturile
-piei i nlocuitor
esturile sunt produse textile obinute prin ncruciarea a dou sisteme de
fire unul de bttur i unul de urzeal.
esturile se clasific dup mai multe criterii
:dup structur,dup
destinatie,dup natura materiei prime folosite.
Dup structur pot fi:
-esturi cu legturi fundamentale
-esturi cu legturi de baz
-esturi cu legturi diagonale
-esturi cu legturi combinate
-esturi cu legturi cu desene
Dup natura materiei prime:
-esturi din fibre naturale
-esturi din fibre sintetice
-esturi din amestec de fibre
Dup destinaie pot fi:
-esturi pentru lenjerie
-esturi pentru bluze i rochii
-esturi pentru costume uoare
-esturi pentru rochii i costume de sear
-esturi pentru mbrcminte de protecie
Materialul de baz ales pentru confecionarea produsului: pantalonul clasic
pentru femei are urmtoarele caracteristici:limea 150 cm culoarea negru.
Din acest material pot fi confecionate i alte produse de mbrcminte
exterioar.
Materialele auxiliare sunt:
-cptuelile
-ntriturile
-furniturile
-garniturile.

Cel mai important material auxiliar este aa de cusut.

Pentru produsul meu am folosit urmtoarele materiale auxiliare:
-aa de cusut
-fermoar
-copci
Cap 2.3 Construcia pantalonului clasic pentru femei
Dimensiunile principale:
IC=150 cm
PB=45 cm
Calculul dimensiunilor de baz
Pt=Pb-12=45-12=33 cm
P=Pb+5=45+5=50 cm
Lungimea oldurilor

Ps
50
AB= 4 +14=
+14=26,5 cm
4

AL=Lpr==Nz+/-K=96 cm
BB1=

Ps
50
+4=
+4=16,5 cm
4
4

BB1=BB2=16,5 cm
Ps
50
+0,8=
+0,8=5,8 cm
10
10
Ps
50
B2B4=
=
=6,25 cm
8
8
AL
96
Ac=
+7=
+7=55 cm
2
2

B2B4=

Trasarea liniilor de contur

A2A2=0,5 cm
B 2B3
5,8
=
=1,9 cm
3
3
Pt
34
A2A4=
+Lc1=
+3,5 = 20,5 cm
2
2

B3b=bb1=b1B2=

Lc1=limea pensei din centrul feei

A1A3=Lc1=3,5cm
C1C2=C2C3=

Pb
45
=
=11,25 cm
4
4

L1L2=L1L3=C1C2+3=14,25 cm
BB=2 cm
AA=0,5 cm
Pt
34
+0,8=
+0,8=4,2 cm
10
10
Pt
34
A5A6=
+R=
+11=28 cm
2
2

AA5=

R=rezerv pentru custuri i pense R1+R2

R1=rezerv pentru pens=r1+r2
r1=r2=3 cm
R2=rezerv pentru custur=5 cm
R1=5+3+3=11 cm
C2C4=L2L4=2 cm
C3C5=L3L5=2 cm

A6A7=34 cm=4cm
A'5 A7
28
=
=9,3 cm
3
3
Ps
50
PP2=P1P3=
=
=12,5 cm
4
4
r1
Pa=Pa1=P1a2=P1a3=
=1,5
2

A5P=PP1=

cm

Cap.2.4 Transformarea tiparelor n model

Tiparul clasic de femei se modific n felul urmtor:

-se taie tiparul clasic i la fa i la spate la distana de 7cm de linia taliei. Una din
pensele de la spate se elimin pensa mutndu-se n custura [Link] fa pliul
se elimin transformndu-se ntr-o pens mic pe mijlocul [Link] se anuleaz
pantalonul in partea superioar fiind terminat cu o [Link] se croiete de
5,6 cm fiind identic ca form cu partea superioar ale tiparelor.

Cap 2.5 Construcia abloanelor.

abloanele sunt copii ale tiparelor la care se adaug rezervele de custur i
[Link] modelul confecionat utiliznd urmtoarele rezerve R1=3cm rezerva de
tiv
R2=1,5 cm rezerva pentru custura la teral i pe linia taliei.
Cap.2.6. Pregtirea materialului pentru croit
Este etapa procesului de producie n care materialul se pregtete naintea croirii
cu scopul valorificrii maxime a acestuia i obinerea unor produse finite de calitate.
Pregtirea materialului pentru croit cuprinde urmtoarele operaii: controlul, clcarea,
sortarea, ablonarea, calculul loturilor i pnuirea.
CONTROLUL- reprezint operaia de verificare n ntregime a lotului de material
lansat n fabricaie din punct de vedere calitativ i cantitativ.
Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecrui balot de material lansat i a
defectelor neadmise pe produsul finit n vederea eliminrii lor.
Mijloace: mese, platforme, rafturi.
CLCAREA- este operaia de eliminare a ifonrilor naintea croirii. Industrial se
realizeaz cu calandre.
SORTAREA- este operaia de grupare a baloilor de aceeai lime, desen, culoare
i depozitarea lor n rafturi speciale.
Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure limi n
cadrul unui pan.
Mijloace: rafturi compartimentate.

ABLONAREA MATERIALELOR- este operaia de aezare a abloanelor, reperelor

componente ale unui produs pe suprafaa unei foi de material i reproducerea lor prin
conturare.
Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cuitul mainii de croit, (foarfec)
determinarea necesarului de material pentru realizarea numrului de produse stabilit
a se confeciona i aezarea ncadrrii obinute deasupra panului n vederea
decuprii acestora.
PNUIREA MATERIALULUI- este operaia prin care materialul se aeaz n
straturi suprapuse cu lungimi i limi egale. Dup felul de aezare a straturilor
pnuite poate fi pe dublu lat sau desfcut, cu faa ntr-un sens sau fa la fa.
pnuirea pe dublu lat se aplic la produse n care detaliile sunt desenate numai pe
jumtate iar piesele rezultate sunt perechi. pnuirea materialelor se poate efectua
manual sau mecanizat cu ajutorul mainilor de pnuit.
[Link] materialelor
Croirea materialelor const n dou operaii principale:
[Link] panului
[Link] detaliilor
SECIONAREA PANULUI se face cu ajutorul mainilor mobile de croit.
DECUPAREA DETALIILOR reprezint operaia de tiere pe contur a reperelor
desenate pe suprafaa panului. Pentru decuparea detaliilor se utilizeaz maini fixe
de croit cu cuit band
Cap. 2.7 Elaborarea ncadrrii abloanelor
Lugimea ncadrrii 1,08 m
Limea ncadrrii1,50 m.
Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material i calculul normei de consum
Pentru determinarea necesarului de material avem nevoie de urmtoarele
dimensiuni:
lungimea ncadrrii=lungimea produsului+rezervele de tiv i custur
lungimea ncadrrii 1,08 m
Materiale auxiliare pentru produsul meu avem:
-aa de pentru tighel Nm 48/3
-a pentru surfilat Nm 54/3
-fermoar 15 cm
-copcii
-ntritur neesut pentru dublur
Calculul normei de consum
Cs=consum specific
Ip=indicele de pierderi
Iu=indicele de utilizare
Iu+ Ip=100%
Ssab=suprafaa abloanelor
Sinc=suprafaa ncadrrii
n=numrul de buci
Cs=1,08 m
Sinc=Linc linc=1,08 1,50=1,62 m2

Pentru ca ncadrarea s fie ct mai bun indicile de pierderi trebuie s aib o valoare
ct mai mic astfel nct suprafaa abloanelor s fie peste 80% din suprafaa
ncadrrii.
Cap2.8 Procesul tehnologic de confecionare
Denumirea
operaiei

Denumirea
detaliilor

Semnarea
penselor
Surfilarea
detaliilor
Coaserea
penselor

Fa spate
Fa spate
dublur
Fa spate

Desclcarea
penselor
Executarea
Fa spate
custurii
laterale cu
semnarea
poziiei
fermoarului
Desclcarea Fa spate
custurilor
Executarea
Fa spate
custurii
interioare
Desclcarea

Denumirea
custurii

Utilaje
folosite
manual

Custura de
surfilare
Custura de
tighel

Custura
tighel

Custura
tighel

Aplicarea
fermoarului

Custura
tighel

Aplicarea
ntriturii pe
dublur
Asamblarea
feei cu
spatele de
dublur
Desclcarea

Custura
tighel

Coaserea
dublurii pe
talie
Coaserea
custurii de
pe turul
pantalonului
de2 ori
Desclcarea

Reprezentar
ea

Custura
tighel
Custura
tighel

Maina
TRIPLOK
Maina
simpl de
cusut
Fier de
clcat
Maina
simpl de
cusut

Fier de
clcat
Maina
simpl de
cusut
Fier de
clcat
Maina
simpl de
cusut
Fier de
clcat
Maina
simpl de
cusut
Fier de
clcat
Maina
simpl
Maina
simpl de
cusut
Fier de

custurii
ntoarcerea
dublurii i
tighelirea ei
pe fa
Executarea
tivului
Coaserea
copcilor
Prinderea
dublurii pe
interior de
pense
Curarea
de ae
Clcarea
final

Custura
tighel
Custura
manual

clcat
Maina
simpl de
cusut
manual
manual
manual

manual
fier de
clcat

Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

Denumirea dimensiunii
1
2
3
4
5
6
7

Lungimea produsului
lungimea custurii interioare
limea produsului la nivelul taliei joase
limea produsului la nivelul oldurilor
limea pantalonului la terminaie
limea pantalonului la nivelul genunchilor
lungimea custurii turului pantalonului

Dimensiun
ea
[cm]

Cap. 3.
Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de
prevenire si stingere a incendiilor
Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care
reprezinta o componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si
instruirea continua a [Link] un angajat nu poate fi primit la locul de
munca, daca nu si-a insusit instructajul de protectia muncii. Asigurarea ca
personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin semnatura angajatului.
Instructajul cuprinde cu 3 etape:
a)instructajul general
b)instructajul introductiv
c)instuctajul periodic
a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.
b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional
c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza
angajatul cu conditiile mediului de lucru.
Se va urmari :
- pastrarea ordinii si curateniei
- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.
Cauzele ce pot reveni accidentele
- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect
- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor
- indicarea echipamentului de protectie necesar
- masuri de prim ajutor
Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor
dobandite anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.
Instructajul sectorului de confectii.
In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru,
incaltaminte comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa
aplice metodele corecte de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul
necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.
Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau
crearea de momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul
[Link] terminarea lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.
La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de
functionare, blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie
in starea buna.
Verificarea instalatiei electrice.
Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului
[Link] terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent
electrica. Pentru prevenirea accidentelor la masinile de calcat se verifica
impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte defectiune. Muncitorului ii este
interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc. In caz de defectiuni,
scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa de
curent electic.
Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de
curent electric.
Mijloace de stingere a incendiilor
Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti
omenesti si distruge valori materiale, uneori [Link] rare au fost cazurile

cand unele incendii s-au transformat in catastrofe aducand oamenilor multe

necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi uitate.
In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele
astfel incat sa obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai
ridicata. Aceasta cautare a
dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de
mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete existente la locul
incendiilor.
Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta
mai repede cu atat se stinge mai usor.
Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele
cazuri:
-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune
formandu-se oxigen si hidrogen
-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari
-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si
lichide combustibile.
Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:
- jet compact
- jet pulverizat
- abur
Utilizarea stingatorului
Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de
mana sau transportabile numite stingatoare.
Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii,
operatiune care este necesara si in cazul celui cu spuma:
- se scoate agrafa de siguranta
- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat
dupa percutare
- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o
usoara trepidatie a stingatorului)
- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau
a spumei, dupa dorinta.
Mijloace de protectie individuala
Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de
echipametul de protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile
de munca in care vor lucra.
La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice
acordarea de echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in
amestec cu fibre poliamidice