nu poatefi explicatadmipnd

raportde segregate
Esteclar cd un asemenea
[Link]
locus
pe
singur
un patternde ereditatebazat aleleintr-un
de segregare
esteintilnit in cazul interactiunilornonalelicela doi loci
9116:7t16
genici, cu segregateindependentl.

[Link] autozomal'dominanti
hima descrierea unui pedigreu(schematransmiteriifamiliale a unei anumitc
caracteristici,in care se pome$tede la strlmoqi gi se ajungela individul la care a
fost identihcatdo trlslturl particulari patologicdEi care se numeqteproband)cu
hansmiteredominantautozomaldla om a fost realizatiide mediculenglezFarabee,
malformaliilordigitalela om". Esle
in anul 1905,redati in llLcruea:,,[Link]
nu afecta
vorbade fenomenulbrachidactiliei,
adic[ al [Link]
care
qi
acestora
ci
numirul
doar dimensiuneafalangelormAinilor 9i picioarelor,
(1'59
m)era redusla cei trei btrrba$analizali$[Link] eraude staturl micl
perfect
apdreau
birbali
arate
cI
se
de
Farabee
in
flcutd
,'ace$ti
descrierea
'
Nici
chiar
lor.
malformaliei
norma'liEi [Link] fi afectalide inconvenientele
incriminat
femeilenu se pldngraude scurtimeadegetelor,singurulinconvenient
fiind doar faptul c[ ei nu puteauatingecu degetelelor scurtetoati octavala pian
qi, astfel, singurul lucru de careele se pldngeauera cl birbalii lor nu erauqi buni
pianisti!".
Analiza pedigreuluia artrtatc6 malformaliase transmitedeopotrivi la
de sex, de
birbali qi la femei, in proportiicvasiegale,fiind deci independente
unde s-a tras concluziaasupracaracteruluiei autozomaldominant'Trlsltura
este transmis[ de la un pirinte afectatla jumitate din copiii stri,atunci cdnd
pdrintele afectatesteheterozigot,saula toli copiii' atunci cind el estehomozigot
pentru genadominantl caredeterminl malformalia.
Analiza recentd,cu examinareaX-radiologic[ a unor descendenliai
familiilor descrisede Farabee,a at-atatc5'defectulafecteazdnu numai oasele
miililor qi picioarelor,ci qi oaseledistaleale membrelor'defectulde bazeafectand
[Link] tarl ereditarl s-a numit brachidactilie
segregiriise intdmpll ca de la un pfinte afectat
tip AI. Cdndprin mecanimsul
sd nu mai fie transmisiprin gameqigenadominanticare determini un anumit
defect, prin neparticipareala fecundafiea gametilorin care a fost repartizal
cromozomulpurtitor al alelei dominante,fecundaliafiind realizateprin
participareagamelilor in care a fost repartizat[ alela normall (in acestcaz'
totali a familiei respective,
recesivl),tara ereditarlva dispireadin descendenla
de genein meiozl qi al participirii
de sggregare
caz fericit in caremecanismul
pe bazl de hazarda gamelilorin procesulde fecundalieelimintro geni ,,rea"(in
acestcaz,dominantd)din [Link] realizeazll
si atuncicdndindivizii umanipurtitori de tareereditare,se ab{involuntarde la

in urma acordirii sfatului geneticsau prin proprie voinfd

$i

ln cazul familiilor descrise de Farabee s-a constatat

ci indivizii afectali
'bcterozigoli pentru gena autozomalr
care condifioneazi manifestirile

)r cu trtrsituri bine definite, de unde s_adedusnatura

ei dominanti,
anomalieifiind aproapeidentice la toate persoaneleafectate
din
analizateqi exprimindu-sela extremitateatuturorcelor patru
membre.
neacaracteristice
se intdlneqtein toate cazurilede malformatircu un
de ereditateregulat, simetria fiind generati de faptul
ucet"aqig"ne
toaz:lla toate cele patru extremit5ti, prin produqii loi, in cursul
"e
dezvoltirii

.,r ln analizaactiuniigeniceintervrne
un conceptstatistic,de tip tot saunimic,
! rc nume$[Link] frac{iuneadin cazurile poartd
ce
ruuctura lor genetici o geni datd $i care este responsabild
de manit'estarea
I fenotip [Link] fie ce se exprimi in fenotrp qi
atunci
ran{aei estetotali, adicl de IOO%,fie ci nu se exprimi in
fenotip (chiar
naturaei estedominantl),$i atunclpenetranta
sa [Link] in unele
in condilii particularede mediu, qi situaliaexprimirii nu
la tof indivizii
iei (de exernplu,doarla 50Vo)a unor gene qq in a""st caz,
se vorbegte
o penetrantiincomDleti.
Un alt aspectal acliunii genice este reprezentatde
expresivitateagenicd,
r reprezentand modalitatea in care o geni care prezinttr
o penetranF com_

(totall) se exprimdsub diferite varianie,in [Link]

amiete noqiunl,
plu eredit{ii dominantea polidactiliei (degetesuplimentui"j,-f"
orn,
[[Link](penetrant[totall) J"u nu
"rt"
(;enetranp zero),
genarespectivlesteexprimad"p-"
ie la piciorurdrept,fie
11L
"j"l"tip,
iorullry:
st6ng,
fie la ambelepicioare,sauin combinaliimdini-picioarediferite,
acesteinstantede manifestarea anomalieireprezentand
tot atdteavanante
presivititii geneiresponsabilede apari{iaaclstei malformalii.
Uneori, o tari ereditari determinail de o geni aominante
se manlfbst[
-este
duptrvirsta [Link] clasic
acelaal coreei (maladia
gton), o boal6degenerativla neuronilordin ganglionii
bazali (nucteul
tus si putamen)care genereazdmiqclri involuntare,ixtrapiramidare,
modide personalitateqi o deteriorarea facultitilor mintale. ^
Dupd datelelui wendt qi Drohm (1972),debuturacestei
maladii estede
yn:r_?C" intre 5-25 ani s,iintre 61 si 75 ani, 93VoInue25 -;i 6t ani,76Vo
3-59i 55 ani, Slvo inne 35-55ani qi lg%ointre 36 qi 5l ani.
t-?,I:. timofeeff-Ressosskya introdus
de penetrantd
_1",etd
-1ir1carc esteintelnitd
""ti"*"
in cazul caracterelor
dominante'qila
rreaacestoraparea siri ocazional,pesteo generatie.
"ar"
Acest lucru aoare
nt la o persoand
care,judecati dup6 pedigreu,a t
si fie heterozisotr
manifestecaracterulrespectiv,acestafiind determinat
"bui
de o g"nl do;i;r-";;.

o tumorl maligni a ochilor,

Un exempluedificatoresteoferit de retinoblastom,
caresemanifestela [Link],precumqi celecu mai multetumori
primare,sunt totdeaunamoqtenitedominant,pe cind cele mai multe din formelc
fiind cauzatc
unilateralede retinoblastom,
cu tumori singulare,sunt neereditare,
probabil de mutalia somaticl. Dar, chiar qi in pedigreelein careapareo ereditatc
dominanttrregulat[, poateapdreauneori strriturapesteo generatiea manifestlrii
acesteiereditlli dominante,astfelc[ analizape gemeniindicl un procentmai
mic de afectali,fali de cdt ar trebui s[ fie pentruo trtrsitur[ cu determinism
geneticdominant.
In consecinli, penetranlatuturor cazurilor (unilateral sau bilateral) dc
retinoblastomestede circa 907o.
in cazul retinoblastomului,fenomenulde imprinting genomic poatefi
incriminat in abaterile de la modelul de transmiteredominantl a conditiei
ereditare.
ln cele mai multe cazuride [Link],aleladominantiise
manifestl la toli heterozigolii,dar gradul de manifestarepoatefi diferit. Un
exempluedificator este cel al neurofibromatozei,Unele cazuri prezintd exprimaea deplin[ a condiliei,cu o mullime de tumori ale pielii, cu petede tipul
,,cafeacu lapte" gi afectaresistemici,pe cind alte cazuri prezinti doar cflteva
pete ciocolatii. O asemenea
manifestarea condi{ieidominanteestedenumittr
expresivitatevariabild inteindividuald, ca varstede debut $i severitatede [Link] asemenea
comportamental genelordominantein expresia lor fenotipic[ este departede claritate, in momentulde fa{tr. O singuri raztr
de lumintr este aruncatiide recentdescoperitulqi implicatul fenomende imprinting genomic,dar gi acestaestedeocamdatldoar abia blnuit, nefiind elucidat in
toatearticulatiilesale.
O genl anormaldesteconsiderattrdominanti, atunci cdnd heterozigotul
deviazl clar de la tipul normal.
intr-adevar,aproapetoli purtitorii condiliilor dominantedin populalia
uman[ sunt [Link] cilstrtoriiledintre aceqtiarezultll un sfen dintre copii
cu [Link] caz a fost descrisde Moh $i Wriedt,
ln anul 1919,gi a fost reprezentatde o cdsetorieco sangvinl intre purttrtorii
unei [Link] acestoraa prezentatnu numaiabsentadegetelor
de la miini gi de la picioare,dar qi alte multiple malformalii ale scheletului$i nu
a supravieluitverstei de un an. Al doilea copil a prezentatdoar o anomalie
moderati,ca qi piirinlii. Din acestexemplu,s-a dedusctr homozigolia(cazul
copilului care a murit la un an) are mare influen1trasupramanifestirii genei
dominante,fiind, de regultr,incompatibili cu [Link]
heterozigolii,la care efectul deletoriu al genei dominantese manifestilmult mai
pulin sever,fali de homozigoli.
asupra
Efectul letal al homozigoliei(realizatdprin clsltorii incestuoase)
manifesttrriiunei alele [Link] conditioneaziin starehe0erozieotiun anumil

se inregistreaze
gi in cazulanomalieiPelger-Huet,
in carenucleiipolimorfi
itclor prezintiin locul segmentiriinormaledoardoutrsegmentede
uni aproximativegale,primul cazde maladiepelger-Huetfiind descrisla
unuicupludeliganiveri-primari,
din [Link] astfelestesi cazulmaladiei
teleangiectazio"
manifestatiiprin hemoragiiinterne qi externemultiple qi
tc [Link] unor pirind ce prezentauaceasttrmaladiea
o manifestaregravl a acesteiboli $i a murit h va$ta de 2.5 luni_
Doi pdnnli care prezentau o formtr uqoat| de epitelioma adenoides cysticum
boal6 de piele, cu ereditate dominanti, caracterizatl prin multiple tumori
au dat na$terela opt copii cu anomalia respectivd,dintre care doi au
aceasteanomalie intr-o formi foarte gravtr qi nu au supravietuit fiind,

toate a$teptirile,homozigolipentrugenadominanti, deletorie.

Acelagi comportament il are bonditia dominantL in epidermolysis bullosa,
e, acondroplalie qi [Link]-Danlos,dovedindu-seci homozigolii
unele gene dominante, determinatoare in condi{ie heterozigoti a unor

creditarecompatibilecu viata, prezinti o manifestaremult mai severtra

Lliei,adeseaincompatibill cu via1a.
In cazul maladiei hipercolesterolemicfamiliali s-a descifrat si mecanismul

a genei [Link] acestcaz, un num[r scizut de receotori ai

lei reglatoareLDL (de la low-density lipoprotein - lipoproteinli de

te redusd)determini diferenfelecantitativedintre heterozigoliqi homo_

[Link] la heterozigolidescrefterea
estede numai502o,la homose inregistreazd
absen{acompleti a acestorreceptori,ceeace face ca la
afectalise aparl o hipercolesterolemie
[Link]
miocardicAi moartepind la virsta de 30 de ani.
, Asemeneaexemplede manifestarediferitd a condi{ieiheterozigotefali
Condifiahomozigot-dominant[
la om aratl cd in cazulereditalii umane,
dat5de Mendelfactoruluiereditar(gena)dominant,potrivit cereia
calitatede a fi dominanto areun factor ereditar,atuncicdndel se exorimtr
lntrtorla homozigoli(AA) qi la heterozigoli(Aa), nu este aplicabiltr,in
situatiile.
ln Geneticaumane,dominantaesteconsideratdconditiain care heterodeviaziclarqi perceptibilde la homozigotulnormal,indiferentde fenotipul
[Link] ar fi si aplicim defin(ia stricti, dat[ de Mendel,
lnai multe, dacdnu toate condi{iile dominantedescrisela om. ar trebui
cu termenulde ,,condilieintermediarl".Dar, termenulde dominant este
tntiplrit in descrierile$tiintifice,pentrua se mai modifica.
6.13. Ereditatea tipului de electroencefalograml (EEG)
Electroencefalograma
adullilor sinitogi, in pozilie de repaus,consttrdin
tipuri de unde,cele mai evidentefiind desemnate
undelect. pot aDirea

de und'
insi $i undep (< l3ls) $i putineundeo (si8ma)(4-8/s)'Acestelipuri
combinalii'
unuiallabetcu carcsepoalerealizao multitudinede
suntca semDele
oamenilor'In
ioi atarae aiteriteduptrcum diferiteste$i scrisulde manl al
rimanc
de
EEC'.carc
personal
[Link] umanareun anumittip
care
sa o
patologlce
constantlungi perioadedin viala sa,dacdnu intervincluze
modificeu$orin
[Link] sc
in cursul
intoxicalie'
severe
li
[Link]"urnoboseali
relurr\
unde
";;i';'i"g""
cu
[Link].i., ,i if linerclii EECsedez\ohtde la lormenercgulate
ani
c'l
patlem-ulsautinal alinsin jurul varstcide l9
in..r.. penuse rcalizea-rtr
in varsld
mai tirziu, si se schimbdnumaifoarteincet o d4tacu inaintarea
remarcabilc'
sunt
Diferenleleindividualein vitezade dezvoitarea EEG
o marevariabilitatea acesteiain cursulcoPiliriei'
inregistrendu-se
ci pa(ern-ulindividualde EEC eslc
au demonstra!
StudiileSemelologice
delerminat
Senctic
aDrodDe
--'in in cxclusrvilalc
-'
[Link] popula{'a
[Link] inlelnetteun tip de EEC cu urmSloarelc
pntruscurl
1. undelc(, occipitalesuntcomPletabsentesaupot fi vizute
foarlejoase:
limp 5r cu amPlrtudrne
p sau o
2. EEG arati pl^ta sau Prezinti un pallernneregulatcu unde
(sigma)de joasi amplitudine;
3- duptrinchidereaochilorPotaPdreafbane pullneundecL
extindenr
Pentruanalizageneti"ia EEGestefoarteimponantlcuantificarea
d:
i'llice
aEa-numitului
formalieioccipitale,prin determinarea
numdrJc undect llOs
.liecwnlad/los
in relatiefratc-sori':r aratirt
efctuatila 30 de persoane'
Analizaaceasla,
0' cel de rl
o distribuliccu doui milximc,unulla aproximativ70-80'iar akul la
tipuluide voltajsctrzulLa primavederc'[Link]
doileamaximcorespunzand
eredilateDal'
distribuliear puteafi interpretatlin tcrmeniiunui mod simplude
s-arpulcir
curncel rleal doilearraximestetotufi 0, o distribuliebimodaldficfva
datoratoc'naiunui Prag0.
d'i
Distributiau;dciorin EEC pirinlilor lotuluidc copii analizateste'
distribulrtl
bimodali,distribuliain jurul primuluimaximcorespunzend
ascrncnea,
an:rlizdtc'
IJplulcain lualefamihrlc
apirre
J'l| r,,'nulitr.r
tcnerali Srmr' imnonanl
de"segr(
raportului
An'rlir
."1 i,,'irr'.;"i,rinr. u rurt o tEC Llcvoltsjscizutpirinli
aleclrrl
cu doi
pentrutoatetbmrlirle
de75olo
,,
*,u.1.,,1u,
"[Link]
cslimrl
"r,,'n"t.
gcneral
de seBregarc
rapoflul
.u un slngurpirinlealuctal.
i'. rrrrut.,n,rl'rlc
jur
datorrl'l
50%
dc
in
valoarca
urcand
subaftcptare.
srr rlrrerlitl liscrrlDilicllliv
intre
l6
\'arrstl
cu
1i l9 ani'cind EEC de voluj scizrrl
u(l(lll(rr ir |(r\[Link]
Analizaelccluatila Persornt
perioade
' ,n zr,,|l.,,l,,rr rrrrrr(xllrc|l:[Link]

t69
dc posrc19 ani a dal
*-'intre vaioarea
u)rcrvati a raportului
a$teprarh
,[Link]:I
$i varoare
Srudiitef?rrniliale
q
3l prltcrn-ul EEG este
raconcruT
;:illiil'll:':::j:
:ldiceru,aucondu\
generutozornal_dominante

6.14.Ereditateautozomal_recesivi

p*5*n**-**mr

f;ff ;::'"r*#ti.[Jsiiytiil,t1,",i

tr
$,l#'fr$'"*';;{*fr
li'.e11,i:.'ffi
ilf,:#:,#ff
fiil:"ff

*,,,.,:
r1*rf,*1
:iif;:l;i+il
r
i'#17
liii,
xilI
ffi
::: ;iil"::':l:*i:litruni:i*Beni,,cce,,ud
de,er;;,sr

.,*,
gi{::;itr*[*l:
Fr,x,",,,ffi
li
ff1i;pr
Hil"':h:::i;'#Ttli*i,,"..JTI*T"-:'f
ii'::f:i#iili.

**u*:fffig
x; lun
:lf:Tilfi
iilili'*iii#:ihitlfi

in ultimul timp '

a albinismuluia fost demonstrattr
Helerogenitalea
Senetictr
(vogel ti Motulsky' 1979)'
*.i [Link]
*';;;l ."too-" biochi;ice
geneuca
heterogenrtafe
,[Link] s'a dovedita prezenta

f""."?.ii""*

Plrinfi

N"

i1
ereditar'
desurdomutism
afeciali
[Link]

doidinreer carc
"-,'"-iii
deboaltr'cu exceplia'a
afectad
iopiii to, uufort.a" [Link],
darheterozigolia
cdparintiiau fostheterozigoli'
* fnseamnd
..i"'".*"if ,
de surdocazuri
sunt
""*
li
gcneale'surdo-murismului'
il""';:;;;iilte
de-exemplu)'
virale'
(infeclii
de mediu
a" con;ilii Paniculate
,i",[Link]
"' "' a.[-i"""
in cadruleredit4iirecesiv
a
lost
p"
[Link] a" cudodominqnld identificat
cuhomozigoli
heterozigoli
seintampbsf,secesdbreascd
rre*e'"e"::j"pil1,l.d-l"l;l;ll
Raponul
"","";;;';;;"i;iJ
ereditard
il;ffi;;;;i;d
inuta ee aceh-lltil1t1t-]:l
lJii'unui u""."n"" .uplu Acesrmodelde segregare Ese
cazulafiapronu$ s-anumit,pseudodominanltr
s-au
alkaPtonune
de
""d,lfii-Jtti"-te,
"J"i
a" Carod Panein anul1956'toatecazurile
,il. A"."tite

i:::.r,d:
j*slruji;:ff Ll'i'[Link]'"11i,:J;
ii'1i.".#."a"'"*,
li,liil"il
:T
lenotlp
cu
familie
o
insd,s-araportat
a restabilitadevdrul

a familiei
[Link]
de alkaDlonurie.
alkaDtonuriei'
a
iirir"'n"iutu
.-"'t'--,i-fila tipi" autozomal-recesive (homozigoli heterozigoli
),care
$i
muheceslroriiintre rude
ce sllerd de 9 b:a]l
Dacilo Persoantr
pseudodominanlei
a","..ili-J-ir"**"u
5L
fi heteroziSolr
vor
copiii
notmal'toli
Jesi"l ," cls*orc5te"u uo homozigor
esre
re-gula"
de
familii'
in cadrulaceleia$i
ExPresivitatea
l?f.'"#it[Ji,f".
Penetra-nla
dominante
al
celor
decat
rccesive'
uriloi [Link]
r"
iliii,"ii"#
"-"i
"C-iirr...[Link], gencazuricomplexede heterozigol*'in care
carcau ongnr ol #"n'
rnuialionale
evenimente

x 50%
x 50%

,
,'

Gamefi

x 50%

Y 50%

xx 250/0

xy 250/0

xx 25%

xy 2s%

Descendenli
50% I $i 50% d: Sexratio l:l
c!), ci fi de al(ifactoriprecumintervaluldinhecontactele
sexuale$i ovulatie,
vcnfacontactelorsexuale,conditii culturalegenerale chiar de rizboi
$i
$i
, Se citeaztrsitualiadin [Link], pdn
bdrbalilorpe front, in saloanelede dansse vedeaucele mai multe
formatedin [Link]-ratiofirsese
totaldezechilibrat,
ln populaliauman!,
factorexterndeterminismului
slu [Link] c61ivaani, s_arestabilii
acestuisex-ratio,
la parametriiaproape
[Link](1980)citeazi
lludiu in carea fost implicat factorul psihologicde dodnltr arzebarea femeilor
I na$tebdiefi, femeilerlmineau insdrcinatepe cand erau profund animatede
a dorinlade a aveaun btriatl
EreditateaX-lincatd derivl din modul de determinarecromozomalda
or la om car estede np Drosophila. Dacd A determintrun caftcter domi_
$ a determiniun cancter recesiv,locusulgenicpentruacestealeleA qi a

lll in cromozomul
X, rezult6nd
mi structurigeneiice
peotrufemeieX^i^,
'$i X"x" doardouepentubtrrbat
(X^y $i X"y).
$i

dq"T"1,1'T:.j
i"?#;ffi
;;;; ;*n,
Dace alela A determinl un fenotip normal $i a o tare ercditari. aceatar,
:JSi?:iiii,l,"""ffilli'l!;"ll,iT,.i
se va manifestadoar Ia femeilehomozigote(X.X.)
-',11::T^i:,:'11'f:#
baze
[Link]
lrate
f::lJ'fi,'.]i:fri:; :ll
unot tzoll
c6zul
ln
vedere
de
acestDunct

dec re un singurindividli a devenil

.""de a fostintsodust
ii"*r'*ooi",i.e,-"
'#;;;:;,il;;-a
esreun
bolii de pielenumit! Msl de MeledaAcesta
cxemplutipic de ',efectal fondatorului"'
5'15' Ereditate XJinc&ti
la om ar trebuisd fie de l:l'
Teoretic,sex-ralioprimar(la conceplie)
punnett'
'e'd"r.-'i-ios rezult[scesllucru ln realilatc
d""".;;i"';;;ilui
btrb'lilot (102_
secunqa'esreuqorin favoarea
la nailere(sex_raho
sex-ratio
106brieli, la 100fete).
prim'r
p avo(un' reflecti valoareasex-ratio_ului
studii cromozomale,
o" t'tnuro","u
depindenu numaide Presiune!
sex-ralioprimarqi secuodar
gametic[;saual zigotului(letalitstc
*f"oi"i'i" ii""f"i gameiilor(tetalitate

si la b&bati X.y
hemizig!le).FemeileX^X, sunl fenotipicnormale,dar punaloareale
tccesivee. Dace asemeneafemei purttrtoare(X^X.) se cfuebresccu blrbati
li (XAY),50% dintrebtrietiiunui asemenea
cupluvor aveaformulagenetici
raraereditarii.
fl vor manifesta
Feleleunuiasemenea
cupluvor fi toateiormall
[pic, dar, din punct de vedereal structurii genetice,50% vor fi homozigote
f, ) 5i 50% vor fi hererozigole
(X^X,). adictrpurlrroarcpenirugena..
ln ereollatea
x,[Link] alelarecesivA
se exprimA
itrccventla blrbali (condi{iehe;nizigotd).
ln anumiteconaiii X_lincate,
ii sunt cei caredevinexclusivafectali.X-lincajulimplicetransmiterea
de
Dunrc,pnntr-o mamastrntrloastr,
dar purtdtoarea aleleirccesiveDentruo
ttr tarl ereditard,la nepoli carc, devenindhomozigolipentruaceaalelE
/[, vor fi afectalide taraereditard.
Acestprocesnu trebuiesd se confunde
la(ia transmiteriiunei geneautozomale,
cu manifestarelimitattrla sexul
l, carese poateprezentaintr-un mod [Link] b6ielii unui
lfectat de.o tari ereditar!suntneafectalide aceatar, ereditartr,
se poale
le cu certitudinecA aceatard ereditartr
esteXJincattr,cu condiliasI ne
ca mamanu estepurtitoare(heterozigori).

172

rll

rrotc4)tt

(t(

Exemplude tarderedilariXlincat[ estece] al henofliei A ni lrctttoliliti It

de ta reginaVicloriaa Antliri 'i lunr'r'l
ce pomesc
care;risllipdiSree
Denrru
'"pro"p"
,ou," [Link]'hemollllcil| lir'l
influenlatdecisivpoliticl ir'
lareuiciuletexeial Rusiei$i boalasa geneticia
care'pnntrealtele'a prev'r/trl
vizionar,
siberian
un ctrlugdr
Rasputin,
Rusia1aris1[.
al Rusiei,li-a bazatpulcrf l
li sinislrulsfariital familieilaruluiNicotac,ultimullar
de a reabilitasinilirl' r
asupracupluluilarist,cel Pulinin pane,pe capacitatea
cl
rarwiciului,atuncicandera amenintatide hemoragiilerepelaleillc acestuia
penku
larevici'
[Link] donatorulcel mai compadbilde sange
pcrsoane
afectatc\r
doutr
apar
una
sau
apare
hemofilici,
in familii de
mic (l'
Numdrul
fratele
afectat
cste
anume,acoloundeesteo sordli un trate,
lapluluictr si in hemolilic'ca 5i in llte ron(llrl
ufeclalese dalorc)te
oersornc
eslemult diminualaanl(l '
a bolnavilor
reproduclivl
uaprcitatel
oatoloqicc.
penlluhemofilieprinlFomutrliegenicin"rr'r
iuni iro,[Link]
csl('
generalii'aceasta
u !"nii no..ut" pentrufactorulde coagularein doui_trei
'l
barb:rli
sunt
eliminatirdin [Link] boLnaviide hemofilie
irl
aleleirecesivt
acestjapldecurgedin naturaXl;ncatd a genei$i manifestarea
seraponenlr
Astfel'
regultr
SuDtpulincexceptiidc la aoeaste
condilishemizigotd.
heterozrSoli\'
un caz din Cehia,in carc un hemofilic s-a c6setoritcu o femeie
preze|lll
carc ii era veriqoarl de Srrdul lI. Felele homozigoterezultateau
hemofiliemoderatscvertrAlte studii indictrefectulletal al gencihemolilicr'
cll t'
atuncicandcstein condilichomozigoti(XiXr)' asdelcd embrioniifemeii'
structurdgeneticdsunt neviabili$i deci vor fi avortali'
asemenc^
Lesh-Nthuncareinlrc(
Xlincati estcsinclromul
O altl condilieL'ccesivi
HGPRT'asocinlii
in
enzima
urinic,cauzatde dcficienle
dercglhiin Detabolismul
studiali in
con;lici necontrol^lede automutilareAceasli condilieesteintens
mul(n
culruride celulein r'rr.,, consti(uindun modelbiochimicpentrustudiul
lundsmentala
)r de Senelice'
biochimre
Droblemc..lc
umurrJ
recesi!iX-lincatiin populatia
condrlie
rispindilt
Ceamai lrrg
precum$i diferitevariantedclr
estedahonismul(orbireaculorilorverde-ro$u),
(C-6PD)
cienteale cnzimeiglucozo-6-fosfatdehidrogenaza
Ercdilateadominanli Xlincatd se manifestdca $i ereditateaautozonrrrl
dominanti,fic ci genadominandse atld in dozesimplS(condile heterozlgolri
(XAX^)'
la femeiXrX". saula blrbali X^Y), fic ci se afli in dozadubh
afectatpol
unui
tati
in cazulerediteii dominanteX-lincate'Dumaioopiii
pentrua se puteadiscriminacondiliadominantdX
oferi informalianecesrutr
lincati de o conditiedominantdautozonald
ciilt(
PrimamaladiedominantiXlincat' a lbs! descris5in anul 1925'de
cumophiasp
spinulosadecalvans
subnumelede ,Ieratosisfotliculoris
Siemcns,
parlrrli
pierderea
determintr
picle
ce
gi cilrc csteo [Link] o boalade
mai
scvi:t
manifesdndu-se
ti pilruluicapului,
rau [Link],sprlncenelor
avandlotu$io aleli nolmlltr'compensatoarc
Il bi'$rli. lcrncilehclcx)zigotc

t7l
O boald genelici la om, manifejtad doar Ia femei, care la
naftere prezintA
taclc eritemaroaslinflamatoriu $i tulbudri vezicutareae piele, iar'ulterior afar

mcnlaliide formb marmoratd,

precum$i anomaliident".e,
nurnito
,nlinentiapigmenti
".te
satrsindromulBloch-sulzberger-Acestaeste
un caz rar
orcditatedominantdX-lincatd,cu letalitateamascrlilorhemizipoti.
Existi $i loarterare cazuri de manilestarea acesteiboli la-berbati
$i in
vieluireaacestomeste invocatfenomenullui Durchbrenner,
pentrucare
m (ciratde vogel $i Motulskx, l97g\ utilizeazetermenulde
,,evazioniqti.
trit6 uneimutaFiin doar o jumetatede catenEa dublului-helixADN,
aparure
ln spermatozoid,
fie in ovocit.
Tot din aceaslacaregorieface pane$i sindronul otofaciodigiral
\OFD)
determindnumeroase
malformafiice afecteazd
gufa,Jimba,buzeleqi un tip
ular [Link],e-Tot aslfel este qi hipoplazia dermali Lje focar.
spre oeosebtrede [Link] a rimas in l..ea
ma, marc
neschimbatin cursul cvolutiei. Analiza comparativ, a muta!iilor
aurozomrlc

[Link]
la concluziaci pcromozomul
X aparmutaliicareinfluenteazi
ile endocrine
neuropituitare.
De subliniatestefaptulctrtuncliite,,maiinalte;:
listemului nervossi ale orgrnelorde simt sunt {uperreprezentate
in
ul X uman,pe [Link] cele;le metabolis_
$i
fundamentalsunt subreprezentate.

[Link]
EsteereditateacareprezintEtmnsmitercatoraldpe linie paternd(holan_
{i carese manifestbdoar Ia bfuba([Link] asemenea
caritcterestep'ruae sau
ItDcozap_avilionului
[Link] careaparurechicu pir pc prnea errerntra
llonului(fi8. 37)cu kansmitere
de la bArbatla [Link]
.e dezvoltd
lrra decadAde vial, si prezinti expresivitaleextrem de vafiabrld,
t,rnd
cnta in anumitepopulatri,in specialdin Indid, dar nu este
etclus; njci

bilitateaunuimodde [Link]
cu .ex-Lmrrare
Un antigencu determinare
in cromozomuly, numit antigcnde transplant
rec,e,a lbsr descrisde cdtreEicwald$i colaborarori
IDSS) si aenumit
n HY. DupI ipotezalui Ohno (1970),Hy esreexpnmalde toatecelulelc
smului birbatului,dar numai celulelcgonadaleau un reccptorpcntru
Hy
leagi
Hy. CanJ.e lcirgl la receplorul
,ru.
[Link]
^acest_anrigen
acliv in inducereaorganizdriidezvoltdrii
[Link]
Y de Soarece
reactioneaze
cu celulelcluturor rnamiferelortestatep6ntrin
L inclusiv cu cele umane,si chiar pisirile si amfibjeniiprezintdcrossvitate,ceeace denottr-faptul
ca antigenula fost diterenliatde limpuriu,i0
lia vertebratelor
$i a fost conservatin cursulevolujieiacestora.

499
de cAtreMst 1l ii \ub rcllrrn',
Mutatiaelimineacestsitusde recunoa$tere
rrn$l
(restict)
Kb. prin recunoa$lcrcr
de
l'35
enzimeiva rezultaun fragment
ADN
care
cuprindrj
ll'r|.
situsspecificei aflat in modnormalin afarasectorului
x lrt|
poate
clar
exislenlil
se
evidenlia
blotting
Southen
Pdn
analiza
Fglobilei.
dc mulrlrirrL
gen6B-globinicigenerate
genotipuriposibilePentruacastd
la
nivelul
catcrrcrll
substitutieA+T la nivel ADN $i acid glutamic valint'
[Link], analizelepolimorfismelorRFLP sunt realizatede rulina ll
suntinformativein multesitualii,dar cele mai precisesuntanalizledc di\1ta
,^rr''l''a
moteculada genotipurilorumane,bazatepe minisatelili!i microsatelili.
(Ccn'lna
pe microsatclilia devenitprobairefutabildin criminalistictr
ADN bazattr
forensinice).
22.6, Ereditatea hemoliliei fi a factorilor de coagulare a sangelui
[Link]
crc'
a fi transmisir
Hemofiliaa constituitprimaboah majortrrecunoscuti
irrrl
specifica:
daci'r
la
evrei
se
inlelepciunii
ale
in Talmud cbrllleantice
se
inllin+I.
primul
tot
astfel
bdiatmoareQi
circumciziunii,
familie,consecutiv
cu cel de al doilea,atuncimamanu trebuiesd apliceacestritual $i celur'L
era o b('.rll
ci in familia respecdve
se subintelegea
[Link] aceasla,
|lrrrrrl
camcter
este
orice
sengeluispecificd,adicEela redilare,cum ereditar
prin mamtrla bdietiare la baz{ prezenFSeneideterminal{[Link]
Tmnsmiterea
cromozomulX, penfu cd acestcromozomestemostenilde beie(i'in c(r
normale,doar de la mamtr,X de la tatl fiind transmisfetelor.
Hemofilia estecondilia eredopatologiciconditionati de mutalrit

Exist6doue tipuri de hemofilie:re,r,/rir.

pentrufactorulde coagulare.
VIII - $i ftenotlid B dctcrn"
factoruluide coagulare
de deficienta
determinattr
ca un i'
IX. FactorulVIII functioneaztr
de deficientalhctoruluide coagulare
a rir\{
tor in activareafactoruluiX in faclorulXa timpul fazei intermediare
de coasulare.
u
Hemofiliase maoifisldprin sangerdri(hemoragii)Ia traumatisnrc
la nivelul vaselorde sangeperifericesauh rrt
sauprin sangererispontane
pe linie materni(X hnr
[Link] exempluclasicde transmitre
patologice
io familiil'
acesteicondilii
ttansmiterea
hemofilieiil reprezintd
ale Europei,in cursulsecoluluiXIX [i la inceputulseco]uluiXX (fig [Link]
22.6.2. Factorul de coagulale VIII

ln slareaactivad pe care i-o imprima rombina proteinafaclorrrl{

vlll consttrdin ciocisubunitdti(Ar,4, A], CP Cr) meninulcin
coagularc

*.*"$." o-"
*dno."."u.d

""-" "."S C

[Link]
X-lincaila hemofitieiA in famitiileimperiale
ateEuropi.

lom de calciu. proteinafactorului VIII

inacnv conlrnetrei domenii
te A, B $i C. DomeniulA estereDrezer
. - ltat de trei copii omoloage
. a a "i ^

lf"1,",",!'#*',Tru,:i,:T;"T"1:.:

g:ni iyoruruidecoagutare
vtrr
runsar
",,;;;.;;;;;"il(ul
banda.8)
scventa
sa
$i
ae
nu"r*tia"
ot"
o.g;-i.;
3::1":j:::l l:3

jl'i"A;:ili,i:,
j::"[i,il*l:';tflj
ffil';:'?::**#:ffi

con$nand.3t06
perechide baz(pb)$i codificl domeniu.l
L tn*

""0-"i
.:
"*onirlj
ma11ur,.,"o1r
ni 9e1e
p*.ai#-"
f.*l""iADN
ll3:":":
l],ooo
careausuccesiunia
debazetco,t,
[Link]*i^r_"i'ri"#
""
d" restriclie
TagI. Aceasttr
secventa
confinedinu_

:"":,:'].,:l:ty
cc [Link]
unormu,u1i".
b"o".i""
"iiorinu-(;;;ffiffiinJ"ffi1;
o:lrinareameritcirozinei
o converregre
p.

;;;r;; ;;
I"T.l"jil1,[Link],tranzi{i"
l(T),.mutafiile
c+r,unt r.".u"nt"
ri
ie"iu;il;
fiff"filli';
"UCn
ura{ia-de_la
TCGAta TTGA
creeazd

[Link] ffCel ,".p"",i,

'm. in interiorul
mesaiului
geneticpuflatde ARNm,
a.
t,,
"""u
Chiar_5iin
"on,tr..j
poziria
2307,
un

:ll:::::
".ll1l*:"niar.
decoagulare
"oaon.u,p..,u'
VIII .Lr rii"n"i*,
.sinteza factor
l"f..severd,
"uDui
deli suntabsenlidoarultimii 26 aminoaciziu]'r"'""i;;,i;;;':,

lcirsctricr1 ..,O
;:;;.il"
#lJ,tfiiili:il]i:i:,Ifi
ll::::1
r:1,-r",{;
o,t,d.t":5:!,:
(fig. t29)porri u,irir". [Link]* ii,x,,;;:;;.;";5

A. Atuncr
candesreprezenu
o sc(!cu.r!L ,.r-{I
Ll:11fUO'
enzima
de
Peotru
restdcFe

Bcl I in regiuneaexrnrt.,rt: rr tt
,'"l|-,-1"87?lU ui un fragmentde 286 p-b(tj8.
I.,,,t,r itr .r L i
' esteanulaleo asemenea
secventddi rc.r,n,,.,,r"re...ltun.. .nrt|nal

)UU

'T:",1'J"T
;"J:f
:;:*fr
il"J
;11*i;,t
i},11,t=.{.J"u'::#T:1+

il"T#;l''fi'f,"'"'"."Ttt!,1?
J,lii#;i.T;.:"111*i;'
;Y,:lj,:lj:Ft":_i"",,
i|fl?iJ;
# "nl;
,i;:l::'::'*
::illl'l1i1i.':'#:T,ii"::[,""":T
fl;i;"1
yi;
[#**ff:fi,ii:,{tr#,iltl"l':;;"."i

:lil
-"*"i'iiii
;tffi
f"f,ff
:#T#
fllfi
i*"J#il;#fi
TIF:i:J."T'
i,
J'
:ilHil:?'"i'
",'"11";;;h".,q'"
::i,T;
,H ffi

@r*o,vn*ri*t

Drtph ce peptidulsemnaldin preproDeDd

sil*u,i

".i-t

d..dqis BdI

n;l"*'[Link]

lui de coagulareVI| (A) proleinainacrivarB]:rx("rl

Fis. l29. sFucruraienei factoru
moleculi"
l'
cu inlroniil6-19(D) lidiagnosricul
tc;, [Link] ut."[Link]
(E)
vm
;a;n de RILP al mutalieii4 genafactoruluide coasulare

hr"
Bcl I proiluceun singurfragmentde 1165 pb Aceasttconstatares6'la
print$
muta{ii]e
(fig.
Pe
langd
129E)
reafza;ii diagnosticul;imolecularRFLP
forme sunt iecvente $i reannjamentelede la nivelul intronului lung 22' dt'
'senafacloruluiVIII.
ActivitateafactoruluiVIII estevariabill' in diferiteleformede hemollll
2{$' '
A. Astfel, la 487, dintre Pacientiila care acestfactol arc o activitatede sub
la nivelul articulaliilor,mu$chilorii org'lnll|
sangerarispontane,
inregistreazd
inteir". CanductiuitateafactoruluiVIII esteintre 27o$i 10%, ceeace seintal
u$(
l^ 37% dintrehemofilici,hemoragiileaparin urma unor traumattsme
mai rar, in mod [Link] 21% dinffe hemofilici,activitatea
-factoruluj
u
estede 10-30%qi la aceqtiahemolagiase inregistreazlnumaiin cazul
traumatisme.
Factorul von Willebrand (vWF) este o proteinl complexdmultimerictr
la r
plasmasanguin[,plachete$i fesutulconectivsubendotelial,legendu_se
'5i
fo
conectiv
specifrcitle pe suprafalaplachetelor$i tesutuluisubendotelial
la
fr
leagd
lezatealeunuivas in plus el se
p'untintr" piactt"i.t. si regilrnile
sau-ester
vWFdescre$te
ln deficienlele
VIll ti il slabitizeaza
de coagulaie
VIII Defic
factorului
a
adeziuieaplachetelorca $i la deficienlasecundard
cu o frec
om'
creiitarh a vWF esteceamai comunddereglared coagularela
dc [Link]$i 1:8000,penftuforma severl Factorrrl

j
:ry:;?i
i1t1"*.1
:ft:mn::ll#
Tt:
;i:ii'iii:t,lt:,:r
"nil[ii:%:l
l,Tfl."Tft
["#".#J1:*i#{_#.fi

ilr{t[#1tfr{:,.",';#il

;T[,:',,r!:i:ilfi,,."!,!#"*,lli:*]

;f
ml:;#l
d#,:'ilf#i';;;T.",ff
fi*ff f
lil'1|3i,o*"""t""*u";;i".io"r;"""rr]il:il

i mult mal Feclt

lI de aleleVNTRcu susceptibilitaEr
de repetitiede b I
VNTR gi anurr
:i epistatic,ceeac'
:5Jia aclioneazl I
rilor de tiP l. Nu '
odel Potrivit cerut
rc$ncte de anull!'
ive clasa lll au for
I la rudelede gafl
|tului cAau genoup'
cl impottantio bo|l
Iin amonp(ex D'

:ilHJ"":ViH
nsc descut de a ft

genomului{[Link] genelotinsul_
,rdeafricana)e)dEl '
prezentendomololt
ide 21 VNTR'
te penffu factorul r INS in celulelect
asigur[ o rcducerE
a autoanticorpilort
diabeticilor tiP I '

i INs VNTR clasr

tip I clre PredisFr

:entali- Alelele

aUItrla coPii

rtinS-ul rnalero(
.mprinting-ur
lsia exclusivAa
:i a diabetuluitiP l'
or diabetcl

Cap.30.
MODELE ATIPICE DE EREDITATE IN
PATOLOGIA UMANA: BOLI BAZATE PE
EXPANSIT]NEAT]NORREPETITII
TRINUCLEOTIDICE

'
Cercetd{le de genetic6molecularddin anumiteeredopatologiiumane
atectuatein ultimele doii dceniia\ descoperitun lip nou de schimbarea
tbstratului molecqlaraf [Link] numelede mutatiedinamicd
$ anticipalie. Este vorba de modificlri ereditarein numfuul de gupe repetate

uneisecvenpde trei nucleotide(repetilietrinucleotidica

saurcpetitietriplet)
ite doa! la speciaumane$i asociatecu eredopatologiidintre cele mai gaave.
repeti$i trinucleoidice varabile apar fie in interiorul secvenFigenice$i
in consecinF,traduse,fie in afarasecvenleigenice,intr-o legiune netradus{,
d instabilitate sau varianti in cursul tmnsmiterii prin linia germinald,
cre$terearepetiliilor trinucleotidice de la o generaiiela alta, din care
[Link]
de numrrulde repetifiitrinucleose Dumesc
se furegistreazeo starenormall, ca un anumit numrr al acestora,o stare
ionalS,cu un numer crescutde asemenearcpetilii, fa{A de normal t o
mutationaltr,cu un num& foarte marede [Link]
de prcmutalienu manifes!trsemneclinice ale bolii considemte,dar in
sau ovogenezaacestora,cand are loc sinapsacrornozomald,
itiile trinucleotidicecondilioneaz{asociereacromozomiloromoloci in afara
(gene-h-gene,
istruluinomal de imperecherc
centromerla-centromer),
ceea
prdispuncla [Link] determinamdrirea
de repetilii trinucleotidicein anumili gameri,fali de repetitiaexisrend
celulelesomadcegi la descendenli
numarulrepetitiilortrinucleotidiceva fi
i marcdecath [Link] face ca o anumiletard ereditardmanifestattr
bhnd la pfuin(i sd seexprimemult mai severla copii. Daci, inse,la fecunda$e
participagametii careprimescca urmarea crossing-overuluiinegal un numdr
i mic de repetilii trinucleotidice,evenlualse revinela numfuulnormal de
reptilii, copiii rezultaFdin fecundaliaacestorgametinu vor manifesta

6)
H

.---l

[Link].
d m o n s i Jl n tsr t r .

a -Ir
?

ittrlilor inlelectub. De reguld,boaladebuteaze

Ia 40-50de ani, cu misceri
)ntrolare(coryesaudansulSfenruluiVitus),excitatie,halucinaii
m;ifi;fi
[Link] se transmiteautozomaldominantgi ;i
or" p"n"[Link]]e
[Link]
predicrivpe b^zemoleculareOig. l+:, p",r*'.;"i";"
lrul oe a taceboaiainainleca petsoanele
cLrantecedente
faruilialetID sd dea
ia copii esrcdeosebitde util.
GenaHD estelocalizat{in regiuneadisald a brafului
scurtal cromozomului

Q_

r---T-r
a
a

tto *O Eicodific{penrruprotein
a nrmingti,_ii
.]f).9:li
T
rtial in funclionarea
neuronilor, dar acest'rol nu e"te inid

ioirab

*-:

La
5' als@ven(eigenicese afli numeroasecopii ale secven$e "unor"oi.
cinucteotidice
, codonulCAG fiind specificGluramin"i.-; ihoa no^ul, g"",
*" fO

:., l.t?

-l:
-

fi

[Link]'

reperiliiior
esrecuprinsintre-42qi l0O

,f:

Hll,' _ F t x t
-;..,

ioii

ir i!

A
Fig. [Link] laborabr ii bolilor bazatepe rptitatrinucleotidici.
Boala Hunrington:un ft'agmenal geneicareconlinercpetitia(CAG)n a fo( r't,l
prin rcR $i trcutpe un gel [Link] colorarc
Scalaarati numarulde [Link] , 2, 6 $ | 0 suntd la un individ neafctat.
F
3, 4, 5, 7 Si 8 suntde la o prsoanlafclaln.Coloana5 aparlineunui cazcu [Link]
ctrreil$ a avut45 repeti{ii,daraare86rcptilii. Coloana9 steaunuifflt [Link]'8
prenatal(dupx
Dr, AlanDodge,[Link]'sHospital,Manchester,
Anglia)
X [Link]
blorpentru
ADN digeratsimultancu E. Coli lli Eclxl. Situsululxl
capdtul5'algeneitaiedoaratuncicand
esteDemetilat.
X-ullr un btubatnormal(cokDa
(coloanele
4,
dau un mic fiagmenl(N)
X-ul
activ
normal
la
o
femeie
?,
3,
6)
$i
prmutatonale,
[Link]
4 $i5 sunrfemeiF{l
nemetilali(P)d,o bandtr
premutalionale,
coloana7 estea uneipersoanebtrrbtr(esti
normale,hnsmilitor. Secvc||lab
metilat(inactivc)nu sunttdiatede ECIXI$i dau benzimai mari.
ln parrc{de dcasupca
a FaselorserdaupedigeelepcrsoaneloranalizateNM - s!('
normal mctilate sau prmotatiooaleiF - scvenF metilale,deplin muta(ionale.(d d
SimonRamsalcn,St. Mary's Hospital,Manchester,Anglia)

boalasausimptomeleacesteiasuntmult Inai bhnde decatcelecarc s-all mrnii

la pirinti.
Dintrecele 14 boli erditare
determinate
de asemenea
mutafiidin rtlilr
nrn\\rd,boala Huhtington(HD), sindromulX-fragil, distrofia miotoritt,
Kennedyde atrofe spinobulbard
rrp 1. (Cumnrifltr
,i ataxia spinocerebelard
zoghbi,2000).
Roala Huntington (HD) esteo boaltrde degenerarcprogresivtrde crcicr !
in decursde 5-10 ani determinepierdereacompletea controluluimotol

se
llu-!1c,A,:l"i
lumirut
"to9
,aza
semneleclinice
ale bolii. Analizaelectroforeiicda t
O"
din regiuneaeneiHD la personatenormale la Uolnavl; "g_"nt"to.
cu H-OevlAenlaza
$i

lere-a_repetifiilor
(CAC)ta bolnavi(n = 36-l2J)fa6 depenoanete
sanetiasJ
10-26)

s
II

D4 S t42
DlS90
D4Slll
IX S l15
D{ S 168
D4Sn3
D,{ S 98
D4S43
D4S95
D4 S 127
Ccna HD

D4S l2s
D{ S t26
Dts l0

Fir. l.l4 [Link] cn Scncinntru

nral,rdir
tlunri|l8t( (rrl.))tnpancsdirrrli
r bDlului scufl lll uonnzomutui 4 tnlrc
m,rrk,[Link] D4S 127 $i D4S t25.

donrl0rrrrtl
(MDYI) esteo boaldereditariautozomal
Distrofrantiotonicd
sistemulnervoscentral$i sistcmulmusculnt'
predominant
careafecte;zd
dc nrit\L'l'
un aspect
bolnaviiceptrland
alefaciesului'
i"i".,*"i"[Link]"u"
alopecre
$rc)(pr('\''
cataractd'
muscularA'
i"i"i. n"fno"ii prezintaslebiciune
prin mutaliedinlrrrxl
r"i$ire" s""l"i"" foartevariabilI$i secaracterizeazd
(;'r''
generatiilor)
bolii cre$tecu trecerea
a" ^.,ilip"tie (severitata
*r
rinuclc'rlxlh'
secvenlei
"ii", *-n*'fu"Yl senoleazd
DMPK Repetilia
i"."""r"iff,
ptrt''l'r1l,.'
inues li 35 copii tabloulclinical condi{rei
ff;;;;;
;it'*.
-5o lt t'
de
cifra
dep'{efte
de repetiliicTG
candnumtrrul
iriri"i"-*
(crcl:'""""i;" instaleazr
p'emutai{Repetiria
fi;;;;;d
1::^.T:":i',']:',,'l:

br'rer''
;ig.n.i
;;:;bd;:;;;;"i];
ffi:'1.:;Jli,ililii;
deAD\"iil"":T"lilTt
meril
ftagment
blotcaun
Southem
ru r'\lr'd
l; 2060de [Link] DMPKa fostidentiricard

il;1;;;;;;;

il:il:il:5
*n;ltTJiilil?l?)"1'
;il *i**,:T,ililt"rlll
2001)'
alemutalii dinamice(Passarge'
"onoitionut"
dc
umanemajorecondi(ionate
Tbbelul23. Cele patrueredopatologii
trinucleotidelor
expansiunea

u-"n"

Xql/,1

lmni","",^.

i.i.i"'ijiilw*

---------------

tu"{iei subuniraii
nboz

'51

omale40 s ceea
ce determindsuprcsi

F.h^,;^..r--

ii'il?',:.ffi
ffi,,,,1iiitl:lt'ffi
r+i--,i,,
urni.
i l::oJl *F rorusi

-'

-f#ii';l
"'-r (macroorchidisrh).
t"*e;;"

l,":ily,:.":fi
;ffijiT:#l"t{{'lf
#*j"r.,:.::

frklilil"H
i#fgilil,illjftil;':ffi
j*,";d**r;*r**ri[

#d
t1*r,r

iti'f;";',"u[*:i{frrn

ru#$#ilfr##
ir"iK#
qdq;::rT::::i"
T"'iiiiliqt
"iffiTjt#j:l
|iilTl1iff":lf:6"liJJln"i#;,"

--q.J'u.a,o

j;;,ry,."1g.g'#,.1il:;"":';T:
i"y.""o,.,iop"
repetifieiostein jur de +l Kb simpt(tt
ln cazulin careexpansiunea
bolii swt severe'pc !
bolil suit [Link] o mdrirecu 2'5 Kb' simptomele
mddre cu 4 Kb, simptomelesunt grave'
la
- o *i,ir.

"

"^*",ii'
i:;;;;i';;

rt insil

309550E,:-:Til,::
McKusick
areindicadv;l

n ktt,
retar')atiei'
ill'\'^it"o;;fii i)li'1"'n"u s'J sin'lromltl

;,"^*"^t r x [Link]:::ti
l:Xt,t:
La 111'3li,ji,l
bazasindrord
de I la 2000-4000
frecveold

o
""and
".frri"til"-letu"t'
trinucleotidut"t-(-[Link])":itlfi:l
instabile
*p"tiirr,"r
.ii i irl.""
1::]l:
x-lincatd' deoarcceexistl
u.J liorati ale reiulilor de transmitereereditard

simPtomele"st:**:i"tli]l
.rr* rraiitx, darnraa Prezenta
dnt
care
;;;",isote (purttrto;re) ar trebuisl fie normale'
'::ti:ll'
Expansiun:,
sindromului
Jint
;;;;;;i;
:,'i.l
FRM-I'Existr
"i,ipto'a"
a senei
s' netradustr
in '"gion"u
Ac " ;"ia
fiilffiil;
ori a trinucleotidult (

iiti"ti

;il'ti;";;""

."""","-""-""

cerorao repetiliede peste200 de

ffi$.aln*,**