Scribd
Încărcați
205 vizualizări42 pagini

TPD

Tehnologia protezelor dentare

Încărcat de

anastoma
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
205 vizualizări42 pagini

TPD

Tehnologia protezelor dentare

Încărcat de

anastoma
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
en BECHIR crete Doctor cng rede TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE COROANE si PUNTI AN II MEDICINA DENTARA, SEMESTRUL 1 Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Curs Tehnologia protezelor dentare® An II MD 7 RESTAURARILE PROTETICE ALE SISTEMULU! ORO-FACIAL Restaurarle protetice ale sistemului oro-facial sunt corpurifizice realizate in vederea restaurérii morfologiei sifunctilor unor segmente distruse ale aparatului dento-maxilar. Pentru obfinerea unei proteze dentare (indiferent de categoria din care face parte, fixa, mobilé sau mobilzabila), paricin’ un tandem format din medicul stomatolog si tehnicianul denter. ‘Aceast® confeofonare implic& derularea unor etape cinice, executate de care medic si ajutoarele sale, precum sia unor etape de laborator, executate de tehnicianul dentar. Realizarea de restaurari protetice necesité derularea unor etape clinice gi tehnice, fiecare dintre aceste tape implicénd utiizarea de diferite materiale dentare. Materialele din care se realizeaza aceste proteze, pe langa o serie de condi mecanice, fizice si chimice, ‘rebuie s& prezinte si compatibiltate biologic’. Protezele SOF se clasiicd in > Restauriri protetice de inlocuire, care inlocuiesc tesuturile, refac morfologia si se integreazé funotilor SOF; acestea se impart la randul lor in: = Restaurériprotetice, care pot fi fxe (conjuncte), mobilizabile (adjuncte) si mobile (totale) = Proteze faciale (buco-maxilo~faciale) sau epiteze > Restauréri protetice de corectie, care pot fi: * ortodontice: fxe, mobilzabile, mobile = chirurgicale: fronda mentonierd, sinele linguale, placa palatial, aparatele cranio-maxilare Dupé materialele din care sunt confecjonate, se disting: restaurar protetice metalice restaurér protetice polimerice (plastice) restaurar protetice ceramice + restauréri protetice mixte (metalo-polimerice $i metalo-ceramice). Dintre restaurérile protetice de corecfie, ponderea cea mai important’ este definut de aparatele ortodontice. Protezele buco-maxilo-aciale (epitezele) reprezinté un domeniu aparte, special, deoarece sunt confectjonate din cele mai diferite materiale si necesité 0 pregatire speciald a tehnicienilor dentari, o dotare material de except, mult pricepere gi simt estat ‘] ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A RESTAURARILOR PROTETICE ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A RESTAURARILOR POLIMERICE TERMOPOLIMERIZABILE 1, Examinarea pacientului gi stabilrea planului terapeutic - etapa clinica 2. Prepararea bontului dentar- etapa clinic 3. Amprentarea elementelor cémpului protetic - etapa clinica 4. Confecjonarea modelului -etap& tehnica Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Curs Tehnologia protezelor dentare® An Il MD 7. Prepararea pastei de rasin8 acid, introducerea in tipar gi termo-polimerizarea - etap& tehnic& 8, Dezambalarea, prelucrarea, fnisarea si lustrurea restaurérii polimerice - etapa tehnic& 9. Cimentarea restaurarii polimerice in cavitatea bucalé - etapa clinic& ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE ARESTAURARILOR FIZIONOMICE BAROPOLIMERIZABILE 1, Examinarea pacientului gi stablirea planului de tratament- etapa clinic 2, Prepararea bontului/bonturiior dentar/dentare - etapa clinica 3. Amprentarea elementelor cémpului protetic - etapa clinio& 4. Confeotionarea modelului - etapa tehnic& 5. Depunerea succesiva a straturlor de r&sina baropolimerizabila pe model si baropolimerizarea lor - etapa tehnic’ 6. Prelucrarea, fnisarea si lustruirea restaurari polimerice - etapa tehnic’ 7. Proba si cimentarea restaurérifizionomie baropolimerizate tn cavitatea bucala - etapa clinic’ ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A RESTAURARILOR FIZIONOMICE FOTOPOLIMERIZABILE 1. Examinarea pacientulu si stablrea planului de tratament- etap& clinic’ 2. Prepararea bontuluifbonturilor dentar/dentare - etapa clinica 3. Amprentarea elementelor cémpulu protetic - etapa clnio& 4, Confecfionarea modelului - etapa tehnic& 5, Depunerea succesiva a stratuilor de rasina fotopolimerizabild pe model si fotopolimerizare - etapa tehnica 6. Prelucrarea, fnisarea si lustruirea restauréri polimerice - etap8 tehnica 7. Proba si cimentarea restaur&rifizionomice fotopolimerizate in cavitatea bucalé - etapa cinic& ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE ARESTAURARILOR INTEGRAL CERAMICE 4, Examinarea pacientului si stabiirea planului de tratament- etapa clnicd 2, Prepararea bontuluifbonturlor dentar/dentare - etapa clinica 3. Amprentarea elementelor cémpului protetic - etapa clniog 4. Confeotionarea modelului - etapa tehnic& 5. Realizarea modelului duplicat din masa refractara - etapa tehnic& 6. Depunerea succesiva a straturlor de mas& dento-ceramic& pe modelul duplicat din masa refractard si arderea lor - etapa tehnic’ 7. Proba si cimentarea restaurarii mite metalo-ceramice in cavitatea bucald - etapa clnicd ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE ARESTAURARILOR METALICE TURNATE 1, Examinarea pacientului gi stabilirea planului terapeutic - etapa clinica 2, Prepararea bontului dentar - etapa ciinicd 3. Amprentarea elementelor cémpului protetc - etapa ciinic& 4, Confeotionarea modelului - etapa tehnic& 5. Realizarea machetei componentei metalice - etapa tehnicd 6. Ambalarea machetei componentei metalce si objinerea tiparuli- etapa tehnic& 7, Topirea si turnarea alijului dentar in ipar- etapa tehnicd 8, Dezambalarea, prelucrarea, finisarea si lustuirea restaurérii metalice - etapa tehnic 9, Proba si cimentarea restaurérii metaiie in cavitatea bucala - etapa clinic& Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Curs Tehnologie protezelor centare® An {i MD ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A RESTAURARILOR MIXTE METALO-ACRILICE. Examinarea pacientului si stabilrea planului de tratament - etapa clinic& Prepararea bontuluilbontullor dentar/dentare - etapa clniod Amprentarea elementelor c€mpului protetic - etapa clnic& Confecfonarea modetului- etapa tehnica Realzarea machetei componentei metalice - etapa tehnicd Ambalarea machetei componentei metalice si obfinerea fiparulu - etapa tehnicd Topicea si tumarea aliajlui dentar in tpar - etapa tehnica Dezambalarea, prelucrarea gi fnisarea componentai metalice - etapa tehnic& Proba componentei metalce in cavitatea buoalé etapa ciinic& 40. Confeofonarea machetei componentel polimerie - etapa tehnic& 11, Ambalarea machetei componenisi polimerice si ob{inerea tiparuli - etapa tehnic& 12, Prepararea pastei de résina acrid, inroducerea ei In tipar gi termopolimerizarea - etapa tehnica 18. Dezambalarea, prelucrarea, finisarea si lustruirea restaurarii mixte - etapa tefinic8 14. Cimentarea restaurérii mixte in cavitatea bucalé - etapa clinic’ ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A RESTAURARILOR PROTETICE FIXE MIXTE METALO-CERAMICE 1. Examinarea pacientului si stabilirea planului de tratament - etap& clinicd 2. Prepararea bontului/bonturlor dentaridentare - etapa clinica 3. Amprentarea elementelor cémpului protetic - etapa clinica 4. Confecfionarea modelului- etapa tehnica 5. Realizarea machetei componentei metalice - etapa tehnicd 6. Ambalarea machetei componentei metalice si obfinerea fiparulu - etapa tehnicd 7. Topirea gi turnarea aliajului dentar in tpar - etapa tehnic’ 8. Dezambalarea, prelucrarea gi finisarea componente’ metalce - etapa tehnic& 8, Proba componentei metalice in cavitatea bucala — etapa clinic’ [Link] componente metalice la vitoarea interfaté si depunerea succesiva a straturilor de mas& dento- ceramic& pe componenta metalic si arderea lor - etapa tehnica 11. Proba gi cimentarea restaurérii mixte metalo-ceramice in cavitatea bucala - etapa clinics ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE ARESTAURARILOR METALICE STANTATE (AMBUTISATE) 1, Examinarea pacientului si stablrea planului terapeutic - etapa clinic’ 2. Prepararea bontului dentar- etap& clinic8 3. Amprentarea elementelor c&mpului protetic - etapa clinic’ 4. Confecfonarea modelulu - etapa tehnica 5, Realizarea patric din gips - etapa tehnicd 6. Realizarea maticei din gips - etapa tehnic’ 7. Realizarea paticei din melot - etapa tehnicdl 8. Realizarea matricei din melot- etapa tehnica Prestantarea gi stantarea - etapa tehnica [Link] cervicalé a coroanei stantate pe patricea de gips - etapa tehnic& [Link] gi cimentarea restaurérii metalice stantate in cavitatea bucala - etapa clinicd Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezolor dentare® An li MD, sem. 1 + Galvanizare, o tehniod prin care se efectueazé acoperirea electrolic’ cu un strat subfre de alia| dentar nobil a un bont ‘mobil (dn gips extradur), devenit prin graitare bun conducator electric, + Stanare, consideralé cao metodé clasic&, in cazul oéreia coroana se objine prin ambutiserea aligului aminat cu 0 ‘grosime de 0,20-0,28 mm, si in acest caz coroana oblinutd poarlé numele de coroand metalic’ stanfats + Upire, caz in care pe suprafeelelaterale ale bontuli se realizeazz un inel metalic prin ambutisare, ir suprafata ocluzal’ sie obtinuté prin (supra)turnare, cele dou components find soldarizate prin lipie (sudare, supraturare). In literatura de speciaitte, aceastd coroand este cunoscuté sub numele de coroana din dou pérf (dou bucaf), imaginatd si conceputa «de Morison inod din 1869, Practc, in prezent, acest tip de coroand are valoare istorie’ gi nu mai este ullizat. 11.2. COROANELE FIZIONOMICE Coroanele fizionomice sunt proteze fixe unidentare ce acoperdi th intregime suprafata dintelui preparat, cu scopul restaurati formei anatomice gi a nuantelor colristice @ dintelui natural. Din aoest motiv mal sunt cunoscute gi sub numele de oroane estetice sau corcane ‘“acket’ Coroanele fizionomice sunt confecfionate in inttegime din materiale nemetalice (portelan, r&ini aotiioe sau rasini ‘compozte), cu soopul refaceri aspectuli morfofunctional gi colorist al dinflorviibil (incisiv, canini si premolar). Tehnica realizdl cdtoanslorfizionémice depinde dé riateralul ublizat (ardere sau polimeizare). 1111.21, COROANELE DE INVELIS FIZIONOMICE DIN POLIMERI Coroanele din polimeri se confectioneaza prin procedes tehnologioe relatv simple si au un pret de cost relativ redus, Résinle aorillioe casioe au proprietét| chimice si fizico-mecanioe inadeovate, motv pentu care structura lor se sufer’ fenomenul de ‘imbatrénie’, isl modifiod ouloarea gi se abrazeaz& int-un timp relatv sourt. Aveste dezavantaje au determinat modifica ale strutur rasinor acilice, cu scopul imbun&tatl proprietor chimico-fiico-mecenice. ‘Actualmente sunt cunoscute doua tehnici de confeciionare @ coroanelor din rgni, fehnica clasicd si tehnica modern Ambele tehnioi contin etape clinice identice (prepararea dinflor, amprentare, proba coroanei in cavitelea bucalé, fixarea coroanel prin oimentare) Tehnica clasicé de confecfionare a coroanelor din snl aorice include efectuarea urmétoarelor etape tehnice: ~ modelarea machetei din ceara a vitoarei coroane active, = ambalarea machete coroanei si realizarea tiparull, ~ prepararea pastel de rasind acca, introduoerea in tipar gi polimerizare, dezambalarea, prelucrarea, fnisarea si lustruirea ooroanei Pentru realizerea coroanelor Jacket dupa tehnica clasic’, modelul poate fi confectionat cu bonturl fixe sau mobilzabie th cazul utiizésii modeluiui cu bontur fixe, macheta modelatd din ceara va fi Indepértat de model si va fi ambalaté in chiuvet8, pentru realizarea tiparui, iat In caz de ulizare a modelului cu bont mobl, pentu realizarea tparulul, maoheta din oearé & ‘oroanei va fi ambalatd in chiuvetd impreuna cu bontul mobil Tehnica modems de canfecfionare a coroanelor din rgin/ const in modelarea diract® a coroanei din r&gini compozite, prin depunerea suocesivé a straturior de rsin& pe bontul dentar (zolat in prealabil cu solufl speciale), din acest punct de vedere tehnica utlizaté find asemanatoare ou @ confectionarl coroanelor din mase dento-ceramie. Tehnica modelgrii coroanei presupune depunerea straturlor (opac, dentina, colet, smalt si incizal), urmate de foto sau baro-polimerizarea lor, conform indicatilor din prospectul anexat produsului respectv. Aceasta tehnic nu necest& efeotuarea etapelor tehnioe de madelare a machetei coroanei din cearg, ambelare, realizarea tparului gi dezambalare, [Link]. COROANELE DE INVELIS FIZIONOMICE DIN MASE DENTO-CERAMICE Sistemele integral ceramice (SIG) includ totaltatea tehnicilor gi procedeelor dlnice side laborator prin care se realizeaz’ restauréri integral ceramice. In cadrul SIC se utiizeazd mase ceramnice speciale, cu proprietét) mecanice ‘imbunatatte, diferite de cele folosite tn tehniclle metalo-ceramice. SIC permit realizarea de falete vestioulare, inorustaf, ‘coroane parfale, coroane de Invelis, proteze partiale fixe intergral ceramioe, et. SIC prezinté 0 serie de avantaje fai de sistemele metalo-ceramice: esteticé mai bund, biocompatblitate, ‘conductbiltate termicd mai redus8,stablitata chimiod. Inca: Coroana integral ceramic’ se indlcé in situafiie cand exist’ cerinfe estetice deosebite (dictate de profesie, statut sodial etc), iar dinfl prezinté leziuni extinse situate pe felele proximale gisau vestibulare, restaurate prin tehnici directs {ex cotirafi cu RDC=r3sini diacriice compozite). Bonturle dentare trebule s& prezinte 0 rezistonlé suficient& pentru a asigura Conf, Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An ll MD, sem. 1 Contraindicatiile coroanelor integral ceramice se referd la situatiile c&nd se poate aborda o solufie mai conservaliva sau cand soli ocuzaie sunt defavorable. Ele se reaizeaza mai rar in zona lateral, unde forjle ocluzale cresoute precum si carinjele este mai reduse impun ca Watament de eleaje coroana mixt& metao-ceramic& (CMMC) sau coroana tumaté, In 2ona frontal, raporturile ocluzale defavorabile sau imposibilitatea realizarii unui prag circular de minimum 1 mm indic& de jasemenea coroana mixtd metalo-polimerica (CMMP) sau CMMC, in detrimentul coroanelor integral ceramice. Clasificarea sistemelor integral ceramice Cea mai utiizaté clasiicare imparte SIC in sisteme aditive si sisteme substractive, conform tehnologie! ullizate fa reaizarea restaur&ri protoce, Sistemele aditive sunt reprezentate de totatateatehniclorflosite pentru reaizarea nel restaurér\ integral ceramice, Pornind de ia un volum inijal mai mic pan& se ajunge la morfologia final dintlui de restaurat, Depunerea masel ceramice se poate realza ~ peste fll din aisle nobile (Au, Pt), care se muleaza pe bontul mobil si paste care se va depune gi sinteriza masa dento ‘cetamiod in statu oll find indepartate dupa finaizarea restauréi, sau - pe modele (bontu!) din mase refractare pe care se depune masa dento-ceramica si care ulterior se sinteizeazé. Sistemele aditve se clastic’ i - sistem realizate prin depuneri de straturl eramice sucoesive, -sisteme concepute pentru thio’ de turnare, - sisteme reaiizate prin presare gi - sisteme concapute pentru tehnica arderi prin infitrare gi sintatizare(In-Cerar). Sistemele substractive cuprind acele tehnic! care permit objinerea restaurérlor integral cerarice prin reduoerea ‘succesiva, dint-un bloc ceramic de un anumit volum, pnd la atingerea forme finale a restaurai. Aceste sisteme cuprind tehnicle de frezare computerizaté CADICAM (Cetec, Procera) si tehnicile de frezare prin copiere exclusiv mecanica (Celay, Ceramati). 11.1.3. COROANELE MIXTE Necesitatea de a respecta criterile fzionomice, profiacice gi de rezistent’ ale coroaneior de invelig a impus tmbinarea tehnologial de confeotionare @ coroanelor de thvelis metaice (nefizionomice) cu aosea de confecijonare a coroanelor fizionomice, obfinandu-se astel ceea 0a in protetica dentar& se cunoagte sub denumirea de coroane de invelg mixte. Aceste Variataj de coroane sunt reprezentate de o component& metalicd, pe care este adaugat material fizionomio. Este coroana care satisfaoje estetic’ g, in acelasi timp, restaureazd masticalia gi stablizeazé ocluzia ‘in functio de modul de acoperire a corpului metalic cu materialulfizionomic, coroanele mixte se clasfica in: = coroane mixte semifzionomice (paral fzionomice) in cazul c8rora materiaele izionomice acoperd partial componenta Imetaliod, dar obigatoriu acoperd in intregime partea vizibla vestibular a dntolul = coroane mixte total zionomice, la care matetiall fzionomic aooper’ in intregime toaté suprafafa componentei metalce Dupé tehnica de confectionare, coroanele mixte pot fi dvizate in + coroane de Tnvelis cu componenta metalic’ stanfat2, aooperite cu material fizionomic reprezentat de rani acre + coroane de invelis cu componenta metalic& turnaté, acoperite cu résini acrlice, cunosoute sub numele de coroane metalo-acriioe + oroane de invelis cu componenta metalic’ tumaté, acoperité cu ceramic, cunasoute sub numele de coroane metalo- ceramioe Confecfonarea coroanelor mix reprezinté 0 combinare 2 etapelor clnico-tehnice necesare confecion&ri coroansior nefizionomice ¢| fzionomice, inregistrandu-se si unele partioularita tehnice, deosebite la confectionarea corpuror metalice, necesare pentru aderenta materaluuifzionomio de substryotura metalic Dupa destinatie deosebim coroane: + de reconstiture,utlizate pentru restaurarea forme anatomice §functisi coroanei dintelui natural = de agregare, folosite ca elemente de agregare si spin in restaurérie protetioe conjuncte g1 moblizabile, cat sith aparatele cortodontioe + de echilbrare @ presiunilr masticetor, aplicate ca elemente in cadrul construcilorprotetice + de protect ulizate pentru aooperirea provizorie a bontulu dintelui preparat in scopul proteéri lui fat& de acfunea factorilor endo- § exo-bucal. Aceste clasificri stau la baza tuturor varietatlor coroanelor de invalg folosite in protetica dentaré. Toiodeté, tehnica confecionéiii coroanelar de invelisdiferé esentjal, find in raport cu variotatea materiaiutl uliiza Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An Il MD, sem. 4 Ill. COROANELE DE INVELIS lIL1. CLASIFICAREA COROANELOR DE INVELIS Coroanele de tnvels (de acoperie) sunt proteze unidentare, fixate prin cimentare pe bonturle dentare preparate, care aooperd partial sau in totalitete suprafetele dintelul natural. Coroanele de Tnvelig sunt aplcate in scopul refacerli morfologiei coronare, sau ca elemente de agregare a diferitelor cra prottice. CClasticarea principala a corcanelor de tnvelig se face conform materialelor ullizale fa confectionerea coroanelor de ‘nvelis. Astfel deosebim * ooroane metalice reaizate din alaje inobile si noble, considerate nefizionomice * coroane nemetalice executate din risini acrilice si masa dento-ceramicd, considerate fizionomice * coroane mixterealizata din alije dantare si poimeri (coroane mixte matalo-ecrilce), respect aligje dentare si mas& dento- ceramic (corcane mixte metalo-ceramice). Dup& gredul de aooperire a componentel metalice de oatre materialulfzionomio, coroanele mixte pot fi semifzionomice si fzlonomice. in cazul coroanelor semifizionomice, materalul fzionomic acoper& parfal (vestibular) componenta metalca, iar la Coroanele mixte total izionomioe, aooperd in totaltate suprafefele exteme ale componentsi metaice I.1.1. COROANELE DE INVELI$ METALICE Definitie: Coroanele de invelig metalice sunt proteze fixe unidentare nefizionomics, confectionate din diverse lige dentare, prin multiple procadee tehnologioe. Se indio& pentru acoperirea dinflor lateral, nevizibil in fimpul vorbii seu rasului, find contraindicate 4.p.v. izionoric pentru acoperirea dino frontal i ai lor lateral vizibil. Clasificarea coroanelor de invelis metalic: ‘coroane metalice totale, c8 acoperd in totaltate suprafefele coronare ale dintelui preparat, iar marginea metalic liber& este situaté In zona osrvicala coroane ecuatoriale, ce acoperd fata ocluzala si por{unea suprascuatorialé a coroanel dntelul sia c&ror margine metalio8 ‘58 opreste pe un prag, preparat la nivelul ecuatoruui anatomic al dinteui + coroane parfale: 3 (care acoperdi 3 din cele 4 fete laterale ale coroanei dinflor frontal) si 4/5 (care aooperd 4 din cele 5 fete ooronare la dint lateral) ccoroane telescopate compuse din doua elemente: 0 capa metalicé ou pret) paralel cu ai bontului dentar preperat, o8 se fixeazé prin cimentare pe bontul dintelul si o coroand cu forma anatomio& normal’, pe suprafala interna a c&rela culisoaz& ‘capa, Aceste tipuri de coroane sunt utlizate cu scopul menfineri gi stabiltafirestauréilor protetice moblzable (de obicei scheletate sau scheletizate) (fg. 4. Fig. 1. COROANA TELESCOPATA J || expat cnet pe bontl oor lds rp ircorar user pe | 11) supratajacape;in imagine corcana est mits mefao-ceramic paral izionomics) pal) * coroane cu sisteme de culisare intra- sau extra-coronare, realizate pe suprafetele proximale ale dintilor stalpl, pentru fixarea restaur&rlor protetioe mobilizabile, sau realizate cu locaguri pentru plasarea bratelor crosetelor tumate (fig. 2) Fig. 2 COLISE INTRACORONARE (aspect schemall~ stinga) si CULISE exracoronare sl inracoronare (dreapla) ‘corvane cu sisteme de retentie supimentare (pinlay s\pinladlg, care prezinta reteni sub forma de pivoturi ooronare intra ‘sau pare-pulpare, respectiv pivoturiradiculare), peniru a asiqura fixdrea salist&Gat6are in eazul unor bonturi dentare reduse Grrensional Tehnologiile de confectionare a coroanelor de invelis metalice sunt urmatoarele: Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An ll MD, sem. 4 I.2, TEHNOLOGIA DE CONFECTONARE ACOROANELOR JACKET DIN POLIMERI Coroana fizionamic& dln acrlat termopolimerizabil prezinté pe toate fefele un aspect cromatic identic ou al dingor ‘natural si este confecfionata din ragini sintelioe de tipul polimetacrilatulul de mati. Aceste coroane pot mentine vitaltalea \esuturior dentare si pot restabili condifjle impuse de aspectele variate ale fizionomie 1.2.1, TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE A COROANELOR JACKET DIN RASINI ACRILICE TERMOPOLIMERIZABILE Indicate coroanel falenomioa din acta terriopolimerizabl se refer la: - resteurarea morfologiei dinlorrestaural necorespunzator, ~ restaurarea dinflor cu leziuni carioase, ~ reaiizaree culri dintlor cu aspect cromatio nesatisicator, ~ alinierea dinflor malpozitonati ~ restaurérl ale volumulu sformei dinflor abrazaj,c&nd coluzia este favorabllé si se confectioneaz& pe preparati echilbrate. Contraindicafile coroanelfzionomios din act termopolimerizabil sunt reprezentate de ~ dingi de dimensiuni foarte reduse, deoarece dup& preparati ar avea o retene minim ~ de dinfifrontali superior, Tn ocluzie frontal8 adnca si cu suprafata oralé plan-concavés,f&r& cingulum bine configurat ~ Gini frontali abrazati, care reprezinta dovada c& existé 0 muscuiatur& putericé, activa, capabli s& fractureze restaurérile protatice casante, l11.2.1.1. ENUMERAREA ETAPELOR CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE ACOROANEI FIZIONOMICE DIN RASINA ACRILICA TERMOPOLIMERIZABILA Etapele clinico-tehnice de obfinere a coroanei fzionomice din actlattermo-polimerizabil sunt 4. Examinarea pacientuli si stabilirea planului terapeutc - etapa clinica 2. Prepararea bontului dentar- etapa clniod 3, Amprentarea elementelor cAmpului protatc - etapa ciniod 4, Confeotionarea riédelului- etapa fehinic& 5, Realizarea machetei componentei polimerice - etap& tehnic& 6, Ambelarea machete! componentei polimerice si obtinerea tiparulul - etapa tehnic 7, Prepatarea pastel ds rasina aésilicd,inttoduoerea in tipar si termopolimerizared - etapa tehnic’ 8, Dezambaiarea, prelucrarea, fnisarea si lustruirea restauréri polimerice - etapé tehnic8 9. Cimentarea restaurérli polmerice n cavitatea bucalé - eta clniod [Link]. ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE “3 A COROANEI FIZIONOMICE DIN RASINA ACRILICA TERMOPOLIMERIZABILA [Link].1. EXAMINAREA PACIENTULUI In urma examinarii se stabileste diagnostioul si in cazurle in care este posibil, se indic& confeciionarea unei coroane ficionomice din aotlat termopolimerizabil [Link].2. PREPARAREA DINTELUI tele preparat este neretentiv pe toate fefele, cu forma cilindro-conieg, toate fefelelaterale ale coroanei Dreparat find usor convergent incizal, sub un unghi de 5-6°. In zona coletuul, preparatia poate fi efectuaté ou" sau J Ging. Dinicle se va prepara, in vederea aooperini cu 0 coroand fizionomic& din aorlat ermopolimerizabil, prin slefuirea ofband dinteiu natural pe toate fefele, umérindu-se indepastarea din fesuturi a unui stra de 1,5-2 mm, egal cu grosimea Conf, Univ. Dr, ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare@ An Il MD, sem. + os ‘3 Tur de proparai etinga) gi Bontridentarepreparate (areapta) Preperalia unui dinte poate frealizaté in urmatoarea ordine + reduoerea margin incizalo, = reduoerea suprafelei meziale si cistale fara forme de margini ascufte, ~ reducerea suprafeliinguale, = reduoerea suprafelel vestibulare, = rotunjtea unghiurr, ~ adaplarea inelului de cupru necesar amprentaril inainte de a realiza pragul gingival reducerea in continuare a dintelul si preparatia pragulu [Link].3. AMPRENTAREA CAMPULUI PROTETIC Inainte de preparafia dintelui este examinat gentul gingival Deplasarea fesuturlor gingivale este obigatorie, se realizeazd prin diferite metode, pentru ca matetialele de ‘amprentare 68 poaté patrunde subgingival, chiar daod fesutul de la aoest nivel nu a fost pregatt anterior, Deplasarea fesuturlor Gingivale poate fi mecania (prin ullizarea de cape din mase plastice sau metalic din aluminiu), deplasare chimic8 asociat® cu ‘bea mecanicd (Jesutul gingval este retract gi deplasat lateral cu fre de bumbac umezite cu alaun, solute de efedrina 5 % sau cloruré de zinc), respectv deplasare cu aluforul unui bistury electric (folosié pe lesutuile s’ndtoase). “Amprenta cu mase plastce din grupa elastomerlor de sintsza impune prepararea anticipat’ a tesutului gingval Marginea cervicala a coroanei fizionomice din actlat termopolimerizabil trebuia s& p8trund Intotdeauna subgingival pe fala vestibular, pentru a garanta din punct de vedere estetic, restaurarea, Elaslomerii de sintez8 sunt utiizalj in cele dou’ consistent (pasta fuida si pasta chitoas8) in portamprenté (lingura), pa tehnicile apicate la corcanele nefzionomice. Exist8 posibiltatee de a confeofona coroane fizionomice din régind acrilic& termopolimerizabilé f&r& modelul dinflor antagonist, ins& in acest caz, tehnicianul trebule s& posede intotdeauna o imagine de ansamblu a cémpuli protetc, in acest ansamblu find cupringobligatoriu gi antagonist. Forma, dar mai ales dimensiunea, sunt redate mult mai corect in condiile existenjei modelului dinflor antagonist! si astfel intotdeauna este redusd interventia de slefure penitu adaptarea ooluzalé tn cabinet [Link]. CONFECTIONAREA MODELULUI Modelul reprezinté pozitivul cAmpulul protetc, gi confine urmetoarele elemente: dintele preparat, dinfl vecini, din antagonist srelata de ocluzie in interouspidare maxima Coroana fizionomica din acilat termopolimerizabiltrebule s& prezinte o adaptare intima la suprafefele dintelui preparat sla pragul gingival. Aceast condi este satistécute numai daod macheta este intm modelat& pe un model cu bont mobilizabit De asemenesa, se incio’ amprentarea gi realzarea modelului dingior omologi, pentru a reda ct mai fidel gi cimettio aspactale ‘morfofuncijonale ale arcadel dentere. i Freie iN a Q | Fig. 4. Model inferior cu bonturl fixe si modelul antagonistiler (stinga) si bonturi mobile cu prag circular (dreapta) Instrumentarul si aparatura necesaré objinerii modelelor din gips sunt reprezentate de: bolurile de cauciue sau ‘material plastio, spatuleinoxidabile rigide late, masul vibratoare, vacuum-malaxor, soolalor, aparate pentru frezarea si tdierea modelurilor de gips » «D> ' Fig. 5. Bo in material plas ip Zhermack pnt ehricl dentr8, masuivibrtoare model Tecnodent, vaCim Talaxoare sf oeltoare Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare@® An ll MD, sem. 4 Pentru malaxare se folosesc instruments curate si fér& resturi de alps vechi. Se prefer’ malaxarea gipsutor n vacuummalaxor si tumarea lor sub vibrare continua, deoarece alunci cénd nu se procedeazé astiel (la gipsurile maiaxate ‘manual in boluri de caucue), poate apare aterarea stratutiorexterioare, prin acumularea de apa aoest nivel Misufele vibratoare au fost concepute penifu evitarea formar unor structuri poroase a gipsurlor din care se ‘oniecfjone2zé modele. Se deosebesc doar prin dimensiunilesupratetelor si toate produc doar oscil veticale ale suprafefl de luo, ftecventa vibrajel find reglté pe oel pufin tei nivele. In zona posterioaré a echipamentului se ald situat’ priza electric’, care se va racorda la tensiunea 220 V. Butonul de porire si el de reglare 2 osclailor sunt sitate in pariea anterioaré a aparatuli Vacuum malaxcarele uliizate in laboratorele de tehnicd dentaré pot fi flosite la att la mixarea gipsurir, ot sta amestecarea mecanicé a maselor de ambalal, respecténd toate recomandérile de siguranj&. Malaxarea se face in vid. Pomia de vacuum e8te inoorpotala aparatuui gi este de obicel far le. Aparatulprezinté g un recipient de difeitecimensini (isi £500 om), in care are loc mixarea Soclarea modelelor se realizeaz& cu un aparat numit soclator, eparat conoeput asflincdt 8 protejeze tehnicianul {in timpulfolostiiaoestuia. Soolatoru este coneota in permanentéla surse de apé g permite soolerea modeler prin intermedil disculu de piatrd abraziva, care reduce din dimensiunile modaleir de gips. In zona posterioaré a echipamentul se afd situa ‘© prizdelectriod care se va r2oorda a tensiunsa 220 V. Butonul de pomire se af situa n porjunes anterioara a aparalului Fierdstraiole electrice pentru tiierea bonturilor sunt necesare pent objinerea gi mobiizarea cin soclu 2 bonturlor mobile. Prezinté urm&toarele acossorit disc famantat sinterizat cu diametre cuprinse inte 60-100 mm gi grosimea de 0,2 mm, cu ghidal de precizie laser, luminare cu becur halogen, burghie de frezare de difeite forme, sistem de protect a Uilzatorului si confi elementele necesare pentru cuplarea la sistemul de aspirate, Tnainte de turnarea modelului este necesar ca toate amprentele s& fie uscate, Ins& nu deshidratate (desicate). Preparatea pastel de gips se fave prin mefode amesteculu predozat sau prin metode saturafei progresive. Materialul necesar este reprezentat de un bol de cauciuc curat, 0 spatula inoxidebla rigid, lat sl curala, o masuté vibratoare, eventual un malaxor mecanic (de preferat vacuum-malaxorul, deoarece avesta poate efectla o amestecare mult mai comogent), puberea gipsuror dure gi apa (de prefrintd distata. é Pulberea gipsurior dure si apa distlaté se va doza dup8 indicafile producdtorului. In cazul metodei amesteculit predozal, se pune canltatea de apa masuratd in bolul de caucive, iar dupa aoeea se adauga inoet, peste apa, doza canta de pubere semihidrat, decareoe gipsul tebuie sa absoarba apa cel pulin 20 secunde. Metoda saluraliel progresive imoune addugarea in aa a pulberi de gips, pana se objne un con care depageste suprafataapei dinbol. Peniru a obfine o pasta bine amestecalé in imp sour, nu se prepara canta mari de gps. In cazul unor cant de ips de peste 400 g,timpul de amestecaredifera: cu vacuum-malaxorul impul va fide 30 seounde, iar la amestecaree manual se vor face cle dou’ migo’ri de malaxare pe secund’, imp de un minut. Spalularea trebuie s& fle viguroasa, in vederea cbtineril unel paste cremoase si omogene. Prnt-o prima vibrare pe masa vibratoare, sunt eliminate bulele mari de aer, A doua vibrare, in condi de vid, va augmenta omogenitatea amesteculu. Pasta astel preparaté se va toama in amprenta in preaiatil pregatit, pentru & confection modelul | Dupé dectangarea spatulri, nu se ve adauga in nicl un caz pulbere sau ap&, pentru 2 evite accentuarea expansiunl de priza. In funcie de varietatea de semiidral, consistenta corecté se objine dupa aproximativ 1-2 minute de spatulare, Se preférd malaiérea gipsurée th vacuum-maiaxor si tumnarea lor sub vibrate éontinua. Alun ond nu se procedeaz’ astel (Ia gipsurie malaxate manual in boluri de cauciue), poate apare alterarea straturlor exterioare, prin oumularea de apé la aves nivel Timpul de prehiorare al gipsurlor naturale reprezinté 213 din timpul de priz8. Amprenta este pozijonaté ou impresiunile bontuluvbonturor situate deoiv pe masuta vibratore, iar pasta de gips, de consistonté oremoasa, se toara in ‘canal mici, in porfunea cea mai inalté a ampreniei, sub vibrare continua, penru ca bulele de aer existente tn masa pastel de ips 6 fs eliminate. Modelele cu bontur fixe, care se obfin prin depunerea in amprenté de gipsuri dure sau extradure se ulizeaz8 tot mai rar, find indicate, in special, pentru realizarea din gips a modelull antagonistlor. MODELELE MONOBLOC CU BONTURI FIXE pot fi realizate cu soclul din acelas! material (ips dur) sau din Gps dur la nivelul modeluiui propriv-zs i gins normal la nivelu soclului. in primul caz,fazele de laborator sunt Pregatrea amprental: spalarea, dezintodta, uscare. 2 cipsulull dur, respecténd raportul apéfpulbere conform firmei produc&toare ¢! prin utilzarea vacoum-malaxorul tehnica manual (prin metoda satur&ii progresive) ‘8 pune cu impresiunile tn sus, pe msuta vibratorie, se toarn& pasta de gips dur (de consistent sminténoasd) ‘in cenill mel, sub vibrale continu (astfl ca bulele de er existenie In masa gipsul s& urce la suprafaid), pornind de la v2 os mai Mata a amprentel, pnd se depasese margirle care corespund fundurior de sac. anol se toama snail Cont, Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR: Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An Il MD, som. 1 ‘nw va fi montat in ocluzor sau articulator) si intéirea simultana a color doua canta) de pasté. Chola distald de ocluzie va avea forma literelor TV, etc) += upd priza cipsului modelului care confine bontul preparet, se loam modelul dinlor antagonist, de obicei din gips normal, ‘conform tehnicli anterior descrise, + Se las 20-30 de minute, oa 8 faod pri ++ Se demuleazé amprenta si se finiseaza sooluile la sootato. + Dacd este cazul, modelele se monteazé in ocluzor sau articulator Ideal este ca modelul si soclul s& fie confeationate din avelasi material, Ins c&nd modelele sunt confeclionate cu sodtul din gips normal, trebuie create retentiviti inte primal tp de gips (dur, care a inodrcat amprenta) si al dolea tip de gips (normal, pentru soolu). Pentru a evita deformarea modelulu nial, socll se confeciioneaza dint-un glps cu un ooeficiant mic de expansiune lniaré de riz ‘Ih cazul materialelor de amprentare reprezentate de polisulfuri sau siliconi cu reacfe de adifje, pastrarea lor in mediu umed nu este indicat’. Amprentele din hidrocolozi reversibili sau din polieter in care s-a turat un gips dur, trebuie meniinute and la sfargtlprizel gipsului int-o mediu cu umiditatea de 100%, pentru a nu dininua duritatea matorialului de modole. Timpul de prizé variazé la difeitele puri de gipsuri, find de 20-30 minute. Procesul de dittare al gipsurlor dure debuiteazé dupa priza lor, Aste, la tumaree socllui, modiicarea dimensiunilor totale ale modelului propriu-zis este mai mic

S-ar putea să vă placă și