MODULE

Pe parcursul acestui capitol, daca nu se mentioneaz

a altfel, prin inel se va ntelege
inel unitar iar morfismele de inele vor fi unitare.
1. Introducere
Modulele apar ca o extindere fireasca a notiunii de spatiu vectorial la situatia n
care scalarii sunt dintr-un inel.
Definitia 1.1. Fie R un inel si (M, +) un grup abelian. Spunem ca M este R-modul
la stanga daca avem o operatie algebrica externa pe M,
R M M, (a, x) 7 ax,
care satisface urmatoarele conditii:
a(x + y) = ax + ay, a R, x, y M
(a + b)x = ax + bx, a, b R, x M
a(bx) = (ab)x, a, b R, x M
1x = x, x M
Elementele lui R se numesc scalari iar operatia algebrica externa se numeste nmultire cu scalari.
Analog se defineste notiunea duala de R-modul la dreapta.
Notatie:

RM ,

respectiv MR .

Daca R = K este corp, atunci un K-modul V se va numi K-spatiu vectorial iar

elementele sale se numesc vectori.
De acum nainte prin R-modul se va ntelege R-modul la stanga. Sa mentionam
ca toate notiunile care vor fi definite si toate rezultatele obtinute se transfera imediat
la R-module la dreapta.
Remarca 1.2. Fie R un inel si (M, +) un grup abelian. Se stie ca End(M ),
multimea endomorfismelor lui M , formeaza un inel n raport cu adunarea si compunerea functiilor.
Daca : R End(M ) este un morfism de inele, atunci acesta determina pe M o
structura de R-modul astfel: ax = (a)(x), a R, x M .
Reciproc, daca M este un R-modul, atunci aplicatia : R End(M ) definita prin
(a) = a , a R, unde a (x) = ax, x M , este un morfism de inele.
Exemplul 1.3. (i) Orice inel R este R-modul la stanga si la dreapta.
(ii) Orice grup abelian este Z-modul.
(iii) Fie : R S un morfism de inele. Atunci S este R-modul la stanga si la
dreapta. (In particular, daca R este inel comutativ, atunci R[X] este R-modul si R
este R[X]-modul.)
Mai general, daca M este un S-modul, atunci M este si R-modul, nmultirea cu
1

MODULE

scalari fiind data prin ax = (a)x, a R, x M . Spunem ca aceasta structura

de R-modul pe M se obtine din structura de S-modul pe M prin restrictia scalarilor.
(iv) Fie R un inel si I o multime nevida. Atunci RI , multimea functiilor f : I R,
formeaza un R-modul (la stanga si la dreapta) cu urmatoarele operatii:
(f + g)(i) = f (i) + g(i), i I
(af )(i) = af (i), a R, i I.
In particular, Rn si Mmn (R) sunt R-module.
(v) Fie V un K-spatiu vectorial si EndK (V ). Atunci V este un K[X]-modul
via astfel: f (X)v = f ()(v), f K[X], v V . (In acest context n nseamna
, compunerea lui cu el nsusi de n ori, iar 0 = idV .)
Exercitiul 1.4. (i) Fie m, n 2. Atunci Z/nZ are o structura de Z/mZ-modul
daca si numai daca n | m si aratati ca n acest caz este unica.
(ii) Fie n 2. Atunci Z/nZ are o structura de Z[i]-modul daca si numai daca
ecuatia x2 + b
1=b
0 are solutii n Z/nZ.
(iii) Fie G un grup abelian finit. Aratati ca G nu are o structura de Q-spatiu
vectorial.
(iv) Aratati ca Z nu este Q-spatiu vectorial.
Propozitia 1.5. Fie M un R-modul.
(i) a0 = 0x = 0, a R, x M .
(ii) (a)x = a(x) = ax, a R, x M .
(iii) Daca R este corp si ax = 0, atunci a = 0 sau x = 0.
Remarca 1.6. (i) Orice R-modul M da nastere unui ideal bilateral AnnR (M ) =
{a R : ax = 0, x M } numit anulatorul lui M . Mai mult, M are o structura
de R/ AnnR (M )-modul astfel: b
ax = ax, a R, x M . (Mai general, daca
I AnnR (M ) este un ideal bilateral, atunci M are o structura de R/I-modul.)
Exercitiul 1.7. Fie G un grup abelian finit cu proprietatea ca exista un numar prim
p astfel ncat px = 0 pentru orice x G. Aratati ca exista n N cu proprietatea
ca |G| = pn .
2. submodule
Definitia 2.1. Fie R un inel, M un R-modul si N M o submultime nevida.
Atunci N se numeste submodul al lui M daca satisface urmatoarele conditii:
x, y N = x y N
a R, x N = ax N.
Notatie: N R M
Remarca 2.2. (i) Prima conditie din definitia notiunii de submodul ne spune ca N
este subgrup al lui (M, +). Asadar 0 N si daca x N , atunci x N .
(ii) Este evident ca un submodul N este la randul sau un R-modul cu operatiile
algebrice induse.
(iii) Daca R = K este corp, M K-spatiu vectorial si N K M , atunci N se numeste
subspatiu vectorial.

MODULE

Exemplul 2.3. (i) Fie M un R-modul. Atunci M si {0} sunt submodule. {0} se
numeste submodulul nul.
(ii) Fie R un inel. Submodulele lui R R sunt idealele la stanga ale lui R.
(iii) Submodulele unui grup abelian (considerat ca Z-modul) sunt subgrupurile sale.
Lema2.4. Fie M un R-modul si N R M , o familie de submodule. Atunci
N = N este submodul.
Definitia 2.5. Fie M un R-modul si X M o submultime. Intersectia tuturor
submodulelor lui M care contin pe X se numeste submodulul lui M generat de X.
Notatie:

X sau X.

Remarca 2.6. Avem:

(i) X R M ;
(ii) X X;
(iii) X este cel mai mic submodul al lui M care contine pe X.
Propozitia 2.7. Fie M un R-modul si X M o submultime. Atunci
n

X = {y M : n N, x1 , . . . , xn X, a1 , . . . , an R, y =
ai xi }.
Un element de forma y =
x1 , . . . , xn cu coeficienti n R.

n
i=1

i=1

ai xi spunem ca este o combinatie liniara de

Exercitiul 2.8. Fie M un R-modul si I R idealla stanga. Atunci IM = {y

M : n N, x1 , . . . , xn M, a1 , . . . , an I, y = ni=1 ai xi } este submodul al lui
M.
Definitia 2.9. Fie M un R-modul si X M o submultime.
Dac
a X = M , atunci X se numeste sistem de generatori pentru M .
Dac
a X este multime finita si X = M , atunci M se numeste modul finit generat.
Dac
a X = {x} si x = M , atunci M se numeste modul ciclic.
Sa observam ca x = {ax : a R}. Acesta se mai noteaza cu Rx.
Exemplul 2.10. (i) Fie R un inel si n N, n 1. Atunci Rn este R-modul finit
generat, un sistem de generatori fiind e1 , . . . , en , unde ei = (0, . . . , 0, 1, 0, . . . , 0) cu
1 pe pozitia i.
(ii) R este R-modul ciclic, R = 1.
(iii) Orice grup abelian finit generat (ciclic) este Z-modul finit generat (ciclic).
(iv) Cum Q (respectiv Z Z) nu este grup finit generat (respectiv ciclic), exista deci
module care nu sunt finit generate (respectiv ciclice).
Exercitiul 2.11. Fie M un R-modul si N R M .
(i) Daca M este finit generat, atunci M/N este finit generat.
(ii) Dati un exemplu de modul finit generat care are submodule ce nu sunt finit
generate.
(iii) Daca N este finit generat si M/N este finit generat, atunci M este finit generat.
(iv) Daca G este Z-modul (grup abelian) finit generat, atunci orice subgrup al sau
este, de asemenea, finit generat.

MODULE

Exercitiul 2.12. Fie R un inel comutativ, M un R-modul finit generat si I R un

ideal cu proprietatea ca IM = M . Aratati ca exista a I astfel ncat (1 a)M = 0.
(Nakayama)
Stim de la teoria grupurilor ca reuniunea a doua subgrupuri nu este, n general,
un subgrup. Vom depasi acest inconvenient astfel:
Definitia 2.13.
Fie M un R-modul si N R M , o familie de submodule.
Submodulul Ni se numeste suma familiei de submodule (N ) .

Notatie: N .
Propozit
ia 2.14. Fie M un R-modul si N R M , o familie de submodule.

Atunci
N = {x M : n N, 1 , . . . , n , x1 N1 , . . . , xn
Nn astfel ncat x = x1 + + xn }.
Corolarul
2.15. Fie M un R-modul si N1 , . . . , Nn submodule ale sale. Atunci
n
N
=
{x
1 + + xn : xi Ni , i = 1, . . . , n}.
i=1 i
Corolarul 2.16. Fie M un R-modul si x1 , . . . , xn M . Atunci x1 , . . . , xn =
Rx1 + + Rxn .
3. Morfisme de module
Definitia 3.1. Fie M, M R-module si o aplicatie f : M M . Aceasta se numeste
morfism de R-module daca
f (x + y) = f (x) + f (y), x, y M
f (ax) = af (x), a R, x M.
C
and R = K este corp f se numeste morfism de K-spatii vectoriale sau aplicatie
liniara.
Notatie: HomR (M, M ) = {f : M M | f morfism de R-module}
Remarca 3.2. (i) Un morfism de R-module este, n particular, un morfism de
grupuri. Asadar f (0) = 0 si f (x) = f (x), x M .
(ii) Putem rescrie cele doua conditii din definitia notiunii de morfism de module
ntr-una singura: f (ax + by) = af (x) + bf (y), a, b R, x, y M .
Exemplul 3.3. (i) Fie M, M R-module si f : M M , f (x) = 0, x M . f este
morfism de module si se numeste morfismul nul.
(ii) Fie M un R-modul si f : M M , f (x) = x, x M . f este morfism de
module, se numeste morfismul identic al lui M si se noteaza idM .
(iii) Fie M un R-modul si a R. Atunci aplicatia a : M M definita prin
a (x) = ax, x M este morfism de module si se numeste omotetie.
(iv) Fie G, G grupuri abeliene si f : G G un morfism de grupuri. Atunci f este
morfism de Z-module.
(v) Fie R un inel. Aplicatia pi : Rn R definita prin pi (a1 , . . . , an ) = ai este
morfism (surjectiv) de R-module si se numeste proiectie canonic
a. (Mai general,
I
aplicatia pi : R R definita prin pi (f ) = f (i) este morfism (surjectiv) de Rmodule.)
(v) Fie f : R S un morfism de inele. Atunci f este morfism de R-module.

MODULE

Propozitia 3.4. Daca M, M sunt R-module, atunci (HomR (M, M ), +) este grup
abelian. Daca R este inel comutativ, atunci HomR (M, M ) este R-modul.
Proof. Cand R este inel comulativ definim pe HomR (M, M ) o structura de R-modul
astfel: (af )(x) = af (x), a R, f HomR (M, M ), x M .

Propozitia 3.5. Fie f : M M si g : M M morfisme de R-module. Atunci
g f : M M este morfism de R-module.
Propozitia 3.6. Fie M un R-modul si
EndR (M ) = {f : M M | f morfism de R-module}.
Atunci (EndR (M ), +, ) este inel unitar.
Elementele lui EndR (M ) se numesc endomorfisme iar EndR (M ) se numeste inelul
endomorfismelor lui M .
Exercitiul 3.7. Aratati ca EndZ (Z2 ) M2 (Z).
Exercitiul 3.8. Aratati ca EndR (R R) Rop iar EndR (RR ) R. (Rop este inelul opus lui R, adica inelul care are aceleasi elemente ca si R, aceeasi operatie de
adunare, dar nmultirea se face invers: a b = ba.)
Exercitiul 3.9. Un R-modul M se numeste simplu daca singurele sale submodule
sunt {0} si M . Aratati ca daca M este simplu, atunci EndR (M ) este corp. (Schur)
Dati un exemplu de R-modul M care nu este simplu, dar EndR (M ) este corp.
Exercitiul 3.10. Fie R inel comutativ, I R un ideal, M un R-modul finit generat
si f EndR (M ) cu proprietatea ca f (M ) IM . Atunci exista n N, n 1 si
ai I i , 1 i n, astfel ncat f n + a1 f n1 + + an = 0. (Cayley-Hamilton)
Exercitiul 3.11. Aratati ca 2.12 (Nakayama) si 3.11 (Cayley-Hamilton) sunt echivalente.
Definitia 3.12. Un morfism de R-module f : M M se numeste izomorfism
dac
a exista g : M M morfism de R-module cu proprietatea ca f g = idM si
g f = idM .
Notatie: M M .
Propozitia 3.13. Un morfism de R-module f : M M este izomorfism daca si
numai daca functia f este bijectiv
a.
Exercitiul 3.14. (i) Fie M un R-modul. Atunci HomR (R, M ) este R-modul si
avem HomR (R, M ) M .
(ii) Fie M un R-modul si I R ideal bilateral. Atunci HomR (R/I, M ) este Rmodul si avem HomR (R/I, M ) (0 :M I), unde (0 :M I) = {x M : Ix = 0}.
(iii) Fie M un R-modul si I, J R ideale bilaterale. Atunci HomR (R/I, R/J) este
R-modul si avem HomR (R/I, R/J) (J : I)/J, unde (J : I) = {x R : Ix J}.
Exercitiul 3.15. (i) Aratati ca Hom(Z/mZ, Z/nZ) Z/dZ, unde d = gcd(m, n).
(ii) Determinati HomK[X] (K[X]/(X m ), K[X]/(X n )).

MODULE

Exercitiul 3.16. Daca R este inel comutativ si M, M sunt R-module finit generate
rezulta ca HomR (M, M ) este R-modul finit generat?
Exercitiul 3.17. Fie R un inel comutativ, M un R-modul finit generat si f
EndR (M ). Aratati ca daca f este surjectiv, atunci f este izomorfism. (Vasconcelos)
Dati un exemplu care sa arate ca este necesar ca M sa fie finit generat.
Propozitia 3.18. Fie f : M M un morfism de R-module.
particular, f (M ) R M .
(i) Daca N R M , atunci f (N ) R M . In
particular, f 1 (0) R M .
(ii) Daca N R M , atunci f 1 (N ) R N . In
f (M ) se numeste imaginea lui f si se noteaza Im f iar f 1 (0) se numeste nucleul
lui f si se noteaza Ker f . Definim conucleul lui f ca fiind Coker f = M / Im f .
Propozitia 3.19. Fie f : M M un morfism de R-module.
(i) f este surjectiv daca si numai daca Coker f = {0}.
(ii) f este injectiv daca si numai daca Ker f = {0}.
Teorema 3.20. (Teorema de corespondenta pentru submodule)
Fie f : M M un morfism surjectiv de R-module. Exista o corespondent
a bijectiv
a
ntre multimea submodulelor lui M care contin Ker f si multimea submodulelor lui
M , data prin N 7 f (N ).
4. Module factor
Fie R un inel, M un R-modul si N R M . In particular, N este subgrup al
grupului abelian (M, +) si ca atare putem considera grupul factor M/N . Sa notam
ca relatia de echivalenta definita de N pe M este urmatoarea:
x y mod N x y N.
Daca x M , atunci x
b, clasa de echivalenta a lui x modulo N , este x+N iar operatia
algebrica prin care M/N devine grup abelian este
x
b + yb = x[
+ y, x, y M.
Definim acum o operatie algebrica externa pe M/N astfel:
ab
x = ac
x, a R, x M.
Aceasta este bine definita: daca x
b = yb, atunci x y N , deci a(x y) N si de
aici rezulta ax ay N , adica ac
x=a
cy.
Propozitia 4.1. M/N este R-modul n raport cu operatiile definite mai sus iar
aplicatia p : M M/N definita prin p(x) = x
b este morfism surjectiv de R-module.
Definitia 4.2. Modulul M/N se numeste modulul factor al lui M prin submodulul
N iar p se numeste proiectia (surjectia) canonica de la M la modulul factor M/N .
Sa observam ca Im p = M/N iar Ker p = N . Din teorema 3.20 deducem ca
submodulele lui M/N sunt de forma N /N cu N R N R M .
Exemplul 4.3. (i) M/M = {b
0}. Reciproc, daca M/N = {b
0}, atunci N = M .
(ii) M/{0} = M .
(ii) Daca I este ideal la stanga al lui R, atunci R/I este R-modul la stanga.

MODULE

Teorema 4.4. (Proprietatea de universalitate a modulelor factor)

Fie f : M M un morfism de R-module si N R M . Daca N Ker f , atunci
exist
a un morfism de R-module f : M/N M unic cu proprietatea ca f p = f ,
unde p : M M/N este proiectia canonic
a. Mai mult,
(i) f este injectiv daca si numai daca N = Ker f .
(ii) f este surjectiv daca si numai daca f este surjectiv.
Proof. Sa vizualizam aceasta proprietate cu ajutorul urmatoarei diagrame
p

/ M/N
EE
EE f
EE
EE f
" 

ME

Definim f (b
x) = f (x) oricare ar fi x M .
f este bine definita: daca x
b = yb, atunci x y N si cum N Ker f deducem ca
f (x y) = 0, deci f (x) = f (y).
f este morfism de R-module: f (b
x + yb) = f (x[
+ y) = f (x + y) = f (x) + f (y) =
f (b
x) + f (b
y ) si f (ab
x) = f (c
ax) = f (ax) = af (x) = af (b
x).
Sa verificam ca f p = f : pentru x M avem (f p)(x) = f (p(x)) = f (b
x) = f (x).

Presupunem acum ca ar mai exista un morfism g : M/N M cu proprietatea ca

g p = f si vom arata ca g = f : pentru x M avem g(b
x) = g(p(x)) = (g p)(x) =
f (x) = f (b
x), deci g = f .
(i) Cum Ker f = (Ker f )/N si f este morfism injectiv daca si numai daca Ker f =
{b
0}, rezulta concluzia.

(ii) Rezulta imediat din faptul ca Im f = Im f .
5. Teoreme de izomorfism pentru module
Teorema 5.1. (Teorema fundamentala de izomorfism pentru module)
Fie f : M M un morfism de R-module. Atunci exista un izomorfism de Rmodule
f : M/ Ker f Im f
unic cu proprietatea ca f p = f , unde p : M M/ Ker f este proiectia canonic
a.
Exemplul 5.2. Fie M un R-modul si x M . Atunci AnnR (x) = {a R : ax = 0}
este ideal la stanga al lui R si avem R/ AnnR (x) Rx. Asadar orice R-modul ciclic
este de forma R/I, unde I R este ideal la stanga.
Exercitiul 5.3. Fie M un R-modul. Aratati ca M este R-modul simplu daca si
numai daca M R/I, unde I este un ideal stang maximal.
Corolarul 5.4. Fie M un R-modul si N1 , N2 R M . Exista un izomorfism de
R-module
(N1 + N2 )/N1 N2 /N1 N2 .

MODULE

Corolarul 5.5. Fie M un R-modul si N2 R N1 R M . Atunci N1 /N2 R M/N2

si exista un izomorfism de R-module
M/N2
M/N1 .
N1 /N2
6. Sume si produse directe de module
Daca M1 , . . . , Mn sunt R-module, atunci produsul lor cartezian M1 Mn se
poate nzestra cu o structura de R-modul astfel:
(x1 , . . . , xn ) + (y1 , . . . , yn ) = (x1 + y1 , . . . , xn + yn ), xi , yi Mi
a(x1 , . . . , xn ) = (ax1 , . . . , axn ), a R, xi Mi .
Putem generaliza constructia de
mai sus la cazul n care avem o familie arbitrara
de R-module (M
Mi produsul cartezian al familiei (Mi )iI .
i )iI . Fie M = iI
(Reamintim ca iI Mi = {f : I iI Mi : f (i) Mi , i I}. Mai mult,
putem scrie elementele din produsul direct sub forma (xi )iI cu xi Mi , i I.)
Pe multimea M definim o structura de R-modul astfel:
(xi )iI + (yi )iI = (xi + yi )iI , xi , yi Mi
a(xi )iI = (axi )iI , a R, xi Mi .
Modulul iI Mi se numeste produsul direct al familiei (Mi )iI . Aplicatiile pi :

si se numesc
iI Mi Mi , definite prin pi ((xi )iI ) = xi , sunt morfisme surjective
proiectiile (surjectiile) canonice.

Remarca 6.1. (i) In cazul n care I = {1, . . . , n} regasim produsul cartezian finit
de module.

(ii) Daca Mi = M, i I, atunci iI Mi = M I .

Exercitiul 6.2.
Fie (Mi )iI
o familie de R-module si J R un ideal.
(i) Aratati ca J( iI Mi ) iI JMi .

(ii) Daca J este finit generat, atunci J( iI Mi ) = iI JMi .

(iii) Fie K corp, R = K[X1 , . . . , Xn , . . . ] si J = (X1 , . . . , Xn , . . . ). Atunci JRN ( J N .
Propozitia 6.3. (Proprietatea de universalitate a produsului direct de module)
Fie (Mi )iI o familie de R-module. Pentru orice R-modul N si pentruorice familie
(fi )iI de morfisme fi : N Mi exista un unic morfism f : N iI Mi astfel
nc
at pi f = fi , i I.
Proof. Sa vizualizam aceasta proprietate cu ajutorul urmatoarei diagrame:

pi
/ Mi
iI Mi
O
d

fi

Definim f : N iI Mi astfel: f (x) = (fi (x))iI . Este clar ca f este morfism de

R-module si pi f = fi , i I.
Daca f : N iI Mi este un alt morfism cu proprietatea ca pi f = fi , i I,
atunci pentru x N avem pi (f (x)) = fi (x), i I. Scriem f (x) = (yi )iI si
obtinem yi = pi (f (x)) = fi (x), i I, deci f (x) = f (x).


MODULE

In teoria categoriilor se considera ca definitie a produsului direct proprietatea de

universalitate a acestuia.
Definitia 6.4. Fie (Mi )iI o familie de R-module. O pereche (M, (pi )iI ), unde M
este un R-modul iar pi : M Mi sunt morfisme de R-module, se numeste produs
direct al familiei (Mi )iI daca pentru orice R-modul N si orice familie (fi )iI de
morfisme fi : N Mi exista un unic morfism f : N M astfel nc
at pi f =
fi , i I.
Din propozitia 6.3 putem concluziona ca pentru orice familie de R-module exista
un produs direct n sensul definitiei de mai sus. Mai mult, oricare doua produse
directe ale unei familii de module sunt n mod canonic izomorfe.
Propozitia 6.5. (Unicitatea produsului direct de module)
Fie (Mi )iI o familie de R-module si (M, (pi )iI ), respectiv (M , (pi )iI ) doua produse
directe ale acesteia. Atunci exista si este unic un izomorfism f : M M astfel
nc
at pi f = pi , i I.
Proof. Deoarece (M , (pi )iI ) este produs direct al familiei (Mi )iI va exista un unic
morfism f : M M astfel ncat pi f = pi , i I. Vom arata ca f este izomorfism.
MB

BB
BB
B
pi BB
!

Mi

/ M
{{
{{
{
{
{} { pi

Cum si (M, (pi )iI ) este produs direct al familiei (Mi )iI va exista un unic morfism
g : M M astfel ncat pi g = pi , i I.
M Bo

BB
BB
B
pi BB
!

Mi

{
{{
{
{{
}{{ pi

Obtinem ca pi (g f ) = pi pentru orice i I

gf

/M
idM
BB
|
|
BB
||
B
||pi
pi BB
|
!
}|

MB

Mi

si pi (f g) = pi pentru orice i I.
f g

/ M
idM
CC
{{
CC
{{
CC
{
{
C!
pi
}{{ pi

M C

Mi

Pe de alta parte pi idM = pi si pi idM = pi pentru orice i I si din definitia

produsului direct rezulta ca g f = idM si f g = idM , ceea ce nseamna ca f este
izomorfism.


10

MODULE

Remarca 6.6. Fie (Mi )iI o familie de R-module si (M, (pi )iI ) un produs direct al
acesteia. Morfismele pi sunt surjective si se numesc proiectiile (surjectiile) canonice.

Fie (Mi )iI o familie de

R-module

s
i
iI Mi produsul direct al acestei familii.

Pentru un element x iI Mi definim suportul sau astfel: supp(x) = {i I :

pi (x) = 0}. Daca multimea supp(x) este finita spunem ca elementul x este de suport
finit. Definim multimea

Mi : x este de suport finit}.

Mi = {x
iI

iI

Aceasta este un submodul al produsului

direct si se numeste suma direct
a (externa)
a familiei (Mi )iI . Aplicatiile si : Mi iI Mi , definite prin si (xi ) = (yi )iI unde
yj = 0, j = i si yi = xi , sunt morfisme injective si se numesc injectiile canonice.
Remarca 6.7. (i) In cazul n care I = {1, . . . , n} regasim din nou produsul cartezian
finit de module.

(ii) Daca Mi = M, i I, atunci vom nota iI Mi cu M (I) .

Exercit
iul 6.8.
Fie (Mi )iI o familie de R-module si J R un ideal. Aratati ca
J( iI Mi ) = iI JMi .

si i = pi i. Obtinem astfel
Fie i :
iI Mi morfismul incluziune
iI Mi
proiectiile canonice ale sumei directe.
Definim morfismele ij : Mi Mj astfel:
{
xi daca j = i
ij (xi ) =
0 daca j = i
Cu alte cuvinte, ii = idMi iar ij = 0 daca j = i.
Lema 6.9. Cu notatiile de mai sus avem:
(i) j si = ij .

(ii) pentru orice x iI Mi avem | supp(

i (x))iI | < .
(iii) pentru orice x iI Mi avem x = iI (si i )(x).
Propozitia 6.10. (Proprietatea de universalitate a sumei directe de module)
Fie (Mi )iI o familie de R-module. Pentru orice R-modul N si
pentru orice familie
(fi )iI de morfisme fi : Mi N exist
a un unic morfism f : iI Mi N astfel
nc
at f si = fi , i I.
Proof. Sa vizualizam aceasta proprietate cu ajutorul urmatoarei diagrame:

si
/
Mi I
iI Mi
II
II
II
fi III 
$

Definim f : iI Mi N astfel: f (x) = iI fi (i (x)). Din lema 6.9(ii) deducem

ca aceasta suma are sens. Este clar ca f este morfism de R-module si avem

(f si )(xi ) =
fj (j (si (xi ))) =
fj (ij (xi )) = fi (xi ),
jI

jI

MODULE

11

deci f si
= fi , i I.

Daca f : iI Mi
N este un alt morfism
cu proprietatea ca f si = fi , i I,
atunci pentru x iI Mi scriem x = iI (si i )(x) (vezi lema 6.9(iii)) si avem

f (x) =
(f si i )(x) =
(fi i )(x) = f (x),
iI

iI

deci f = f .

In teoria categoriilor se considera ca definitie a sumei directe proprietatea de
universalitate a acesteia.
Definitia 6.11. Fie (Mi )iI o familie de R-module. O pereche (M, (si )iI ), unde
M este un R-modul iar si : Mi M sunt morfisme de R-module, se numeste suma
directa al familiei (Mi )iI daca pentru orice R-modul N si
pentru orice familie (fi )iI
nc
at
de morfisme fi : Mi N exist
a un unic morfism f :
iI Mi N astfel
f si = fi , i I.
Remarca 6.12. Sa notam ca acesta definitie se obtine din definitia produsului
direct prin ntoarcerea sagetilor.
Din propozitia 6.10 putem concluziona ca pentru orice familie de R-module exista
o suma directa n sensul definitiei de mai sus. Mai mult, oricare doua sume directe
ale unei familii de module sunt n mod canonic izomorfe.
Propozitia 6.13. (Unicitatea sumei directe de module)
Fie (Mi )iI o familie de R-module si (M, (si )iI ), respectiv (M , (si )iI ) doua sume
directe ale acesteia. Atunci exista si este unic un izomorfism f : M M astfel
nc
at f si = si , i I.
Proof. Deoarece (M, (si )iI ) este suma directa a familiei (Mi )iI va exista un unic
morfism f : M M astfel ncat f si = si , i I. Vom arata ca f este izomorfism.
M aB

BB
BB
B
si BB

Mi

/ M
{=
{
{
{
{{
{{ si

Cum si (M , (si )iI ) este suma directa a familiei (Mi )iI va exista un unic morfism
g : M M astfel ncat g si = si , i I.
M aBo

BB
BB
B
si BB

Mi

M
=
{{
{
{
{
{
{{ si

De aici se obtine ca (g f ) si = si pentru orice i I

gf

/M
idM
BB
|=
|
BB
||
B
||
si BB
|| si

M aB

Mi

12

MODULE

si (f g) si = si pentru orice i I.
f g

/ M
idM
CC
{=
{
CC
{{
C
{
CC
{
si
{{ si

M aC

Mi

Pe de alta parte idM si = si si idM si = si pentru orice i I si din definitia

sumei directe rezulta ca g f = idM si f g = idM , ceea ce nseamna ca f este
izomorfism.

Remarca 6.14. Fie (Mi )iI o familie de R-module si (M, (si )iI ) o suma directa a
acesteia. Morfismele si sunt injective si se numesc injectiile canonice.
Propozit
Fie (Mi )iI o familie de R-module. Avem:
ia 6.15.
(i) iI si (M
)
=
i
iI Mi .
(ii) si (Mi ) j=i sj (Mj ) = 0, i I.
Proof. (i) Rezulta din

lema 6.9(iii).
(ii) Fie x si (Mi ) j=i sj (Mj ). Scriem x = si (xi ) si x = j=i sj (xj ), unde xi Mi

si xj Mj , j = i. Din si (xi ) = j=i sj (xj ) rezulta (i si )(xi ) = j=i (i sj )(xj ).

Din lema 6.9(i) stim ca i sj = ji , deci xi = 0 si astfel x = 0.


Remarca [Link] notam ca Ni = si

(Mi ) sunt submodule ale lui M = iI Mi cu
proprietatea ca iI Ni = M si Ni j=i Nj = 0, i I.
6.1. Sume directe interne. Fie M un R-modul si (Ni )iI o familie de submodule.
Fie i : Ni , M morfismele incluziune.
Din proprietatea de universalitate a sumei
directe exista un
unic
morfism
f
:
ncat f s
i = i , i I,
iI Ni M astfel

unde si
: Ni iI Ni sunt injectiile canonice. Avem f ((xi )iI ) = iI xi , asadar
Im f = iI Ni .
Propozitia 6.17. (Caracterizari ale sumei directe interne)

Fie M un R-modul, (Ni )iI o familie de submodule si f HomR ( iI Ni , M ) morfismul de mai sus. Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
(i) f este
izomorfism.

(ii) M = iI Ni si daca iI xi = 0, unde xi Ni , i I, atunci x

i = 0, i I.
(iii) Orice element x M se scrie n mod unic sub forma x =
iI xi , unde
xi Ni , i
I cu | supp((x
)
)|
<
.
i iI
(iv) M = iI Ni si Ni j=i Nj = 0, i I.
Proof. (i)(ii) este evident. La fel si (ii)(iii), (iii)(iv), (iv)(i).

Definitia 6.18. Fie M un R-modul si (Ni )iI o familie de submodule. Spunem ca

M este suma directa interna a familiei de submodule (Ni )iI dac
a sunt ndeplinite
conditiile echivalente din propozitia 6.17.

Notatie: M = iI Ni .
Remarca 6.19. In cazul n care I = {1, . . . , n} scriem M = N1 u u Nn .

MODULE

13

Definitia 6.20. Fie

M un R-modul, (Ni )iI o familie de submodule si N = iI Ni .
Spunem ca suma iI Ni este directa daca N este suma direct
a interna a familiei
de submodule (Ni )iI .
Remarca 6.21. Fie M un R-modul si (Ni )iI

o familie de submodule. Suma

iI Ni este directa daca morfismul f Hom
R ( iI Ni , M ) definit prin f ((xi )iI ) =
x
este
injectiv
sau
echivalent,
N

i
iI i
j=i Nj = 0, i I.
Definitia 6.22. Fie M un R-modul si N R M un submodul. Spunem ca N este
sumand direct al lui M daca exista un submodul N R M astfel nc
at M = N uN .
Exemplul 6.23. (i) Deoarece M = (0) u M rezulta ca (0) si M sunt sumanzi
directi.

(ii) Daca M = iI Ni si J I, atunci iJ Ni este sumand direct.

(iii) Daca V este un K-spatiu vectorial, orice subspatiu este sumand direct.
(iv) Daca M = Z, atunci doar (0) si M sunt sumanzi directi.
Exercitiul 6.24. (i) Fie I un ideal stang al lui R. Aratati ca daca I este sumand
direct n R, atunci I = I 2 . (Mai precis, I este generat de un element idempotent.)
(ii) Fie R un inel comutativ si I R un ideal finit generat cu proprietatea ca I = I 2 .
Aratati ca I este sumand direct n R.
(N)
(iii) Fie R = ZN2 si I = Z2 . Aratati ca I = I 2 , dar I nu este sumand direct n R.
Definitia 6.25. Un R-modul M se numeste indecompozabil dac
a nu are sumanzi
directi diferiti de (0) si M . Altminteri, M se numeste decompozabil.
Exemplul 6.26. Z este Z-modul indecompozabil.
Exercitiul 6.27. Aratati ca Q este Z-modul indecompozabil.
Propozitia 6.28. Fie M un R-modul.
Dac
a p EndR (M ) este element idempotent, atunci M = Ker p u Im p.
Reciproc, daca M = N u N , atunci exista p EndR (M ) element idempotent astfel
nc
at N = Ker p si N = Im p.
Proof. Fie x M . Avem x = (x p(x)) + p(x) si p(x p(x)) = 0, deci M =
Ker p + Im p. Daca x Ker p + Im p, atunci p(x) = 0 si x = p(y), deci 0 = p(x) =
p(p(y)) = p(y) = x.
In cazul n care M = N u N definim p = N N , unde N : N M este
morfismul incluziune iar N : M N este proiectia canonica. Asadar p(x + x ) =
x , x N, x N . Este clar ca p2 = p, Im p = N si Ker p = N .

Corolarul 6.29. Fie M un R-modul. Atunci M este indecompozabil daca si numai
dac
a EndR (M ) are doar idempotenti triviali.
Corolarul 6.30. Fie f : M N un morfism de R-module inversabil la dreapta
(exist
a g HomR (N, M ) astfel nc
at f g = idN ). Atunci N este izomorf cu un
sumand direct al lui M .
Proof. Fie p = g f EndR (M ). Avem p2 = p, deci M = Ker p u Im p. Deoarece
f g = idN rezulta ca g este injectiv iar f surjectiv, deci Im p = Im g si N Im g. 

14

MODULE

Corolarul 6.31. Fie f : M N un morfism de R-module inversabil la stanga

(exist
a g HomR (N, M ) astfel nc
at g f = idM ). Atunci M este izomorf cu un
sumand direct al lui N .


Proof. Analog.

Definitia 6.32. Fie e, f R doua elemente idempotente. Spunem ca e si f sunt

ortogonale daca ef = f e = 0.
Propozitia 6.28 se poate generaliza astfel:
Propozitia 6.33. Fie M un R-modul si (Ni )iI o familie de submodule. Atunci

M = iI Ni daca si numai daca exista o familie

unica (pi )iI de idempotenti
ortogonali n EndR (M ) astfel nc
at Ni = Im pi si j=i Nj = Ker pi pentru orice
i I.


Proof. Exercitiu.

6.2. Sume si produse directe de morfisme. Fie (Mi )iI si (Mi )iI doua familii
de R-module si (fi )iI o familie de morfisme cu fi : Mi Mi , i I.
Din
de universalitate a produsului direct exista un unic morfism
proprietatea
f : iI Mi iI Mi cu proprietatea ca pi f = fi pi , i I, adica f face
comutative diagramele

/
iI Mi
iI Mi
pi

pi


/ M
i

Mi

fi

Definitia 6.34. Morfismul f obtinut mai sus se numeste produsul direct al familiei
de morfisme (fi )iI .

Notatie: iI fi .

Remarca 6.35. (i) Avem ( iI fi )((xi )iI ) = (fi (xi ))iI

.
(ii) Daca fi sunt morfisme injective (surjective), atunci iI fi este morfism injectiv
(surjectiv) si reciproc.
Exercitiul 6.36. Fie (Mi )iI o familie
si NiR Mi submodule.
Atunci

de R-module

si ( iI Mi )/( iI Ni ) iI (Mi /Ni ).

iI Ni este un submodul al lui
iI Mi
de universalitate a sumei directe exista un unic morfism f :
Din proprietatea

a f si = si fi , i I, adica f face comutative

M

M
i
i cu proprietatea c
iI
iI
diagramele
fi

Mi
si

/ M
i


iI

Mi

/
f

si

iI

Mi

Definitia 6.37. Morfismul f obtinut mai sus se numeste suma directa a familiei
de morfisme (fi )iI .

MODULE

Notatie:

iI

15

fi .

Remarca 6.38. (i) Avem ( iI fi )((xi )iI ) = (fi (xi ))iI

.
(ii) Daca fi sunt morfisme injective (surjective), atunci iI fi este morfism injectiv
(surjectiv) si reciproc.
Exercitiul 6.39. Fie (Mi )iI o familie
Atunci

de R-module
si Ni
R Mi submodule.

si ( iI Mi )/( iI Ni ) iI (Mi /Ni ).

iI Ni este un submodul al lui
iI Mi
In cele ce urmeaza notam cu R-Mod clasa R-modulelor la stanga si cu Z-Mod
clasa Z-modulelor (echivalent, a grupurilor abeliene).
Pentru un R-modul M definim o aplicatie hM : R-Mod Z-Mod astfel: hM (X) =
HomR (M, X) iar pentru un morfism de R-module f : X Y definim un morfism
de grupuri abeliene hM (f ) : HomR (M, X) HomR (M, Y ) astfel: hM (f )(u) = f u.
Propozitia 6.40. Daca (Mi )iI este o familie de R-module, atunci exista un izomorfism canonic de grupuri abeliene

HomR (M,
Mi )
HomR (M, Mi )
(6.1)

iI

iI

Proof. Aratam ca (HomR (M, iI Mi ), (hM (pi ))iI ) este un produs direct al familiei
de Z-module (HomR (M, Mi ))iI . Fie N un Z-modul si fi : N HomR (M, Mi )
morfisme de Z-module.
Vrem sa aratam ca exista un unic morfism de Z-module

f : N HomR (M, iI Mi ) cu proprietatea ca hM (pi ) f = fi , i I.

HomR (M,

iI Mi )

hM (pi )

/ HomR (M, Mi )
O

fi

N
Fie x N . Atunci fi (x) : M Mi sunt morfisme de R-module si din proprietatea de
universalitate a produsului direct exista un unic morfism de R-module
fx : M iI Mi cu proprietatea
ca pi fx = fi (x), i I.

Definim f : N HomR (M, iI Mi ) prin f (x) = fx .

Sa aratam ca f este morfism de Z-module: consideram x, y N si din pi fx+y =
fi (x + y) = fi (x) + fi (y) = pi (fx + fy ), i I obtinem fx+y = fx + fy , deci
f (x + y) = f (x) + f (y).
Sa aratam ca hM (pi ) f = fi , i I: pentru x N avem hM (pi ) f (x) =
hM (pi )(fx ) = pi fx = fi (x).
Fie acum f : N HomR (M, iI Mi ) un morfism de Z-module cu proprietatea ca
hM (pi ) f = fi , i I. Pentru un x N deducem ca pi f (x) = fi (x), i I.
Cum fx este unicul morfism cu aceasta proprietate obtinem ca f (x) = fx , deci
f = f.

Remarca 6.41. Daca R este inel comutativ, atunci izomorfismul (6.1) este un
izomorfism de R-module.
Exercitiul 6.42. (i) Dati un exemplu n care

HomR (M,
Mi )
HomR (M, Mi ).
iI

iI

16

MODULE

(ii) Aratati ca daca M este finit generat, atunci

HomR (M,
Mi )
HomR (M, Mi ).
iI

iI

Asemanator, pentru un R-modul N definim o aplicatie hN : R-Mod Z-Mod

astfel: hN (X) = HomR (X, N ) iar pentru un morfism de R-module f : X Y
definim un morfism de grupuri abeliene hN (f ) : HomR (Y, N ) HomR (X, N ) astfel:
hN (f )(u) = u f .
Propozitia 6.43. Daca (Mi )iI este o familie de R-module, atunci exista un izomorfism canonic de grupuri

HomR (Mi , N )
(6.2)
HomR (
Mi , N )
iI

iI

Proof. Analog.

Remarca 6.44. Daca R este inel comutativ, atunci izomorfismul (6.2) este un
izomorfism de R-module.
Exercitiul 6.45. Dati un exemplu n care

HomR ( Mi , M )
HomR (Mi , M ).
iI

iI

7. Module libere
Definitia 7.1. Fie M un R-modul si {x1 , . . . , xn } M . Spunem ca multimea
{x1 , . . . , xn } este liniar independenta (peste R) dac
a satisface urmatoarea conditie:
n

ai xi = 0 = ai = 0, i = 1, . . . , n,
i=1

unde a1 , . . . , an R.
O submultime X a lui M se numeste liniar independenta (peste R) daca orice
submultime finita a sa este liniar independent
a.
O submultime X a lui M care nu este liniar independent
a se numeste liniar dependenta (peste R).
Remarca 7.2. O familie X = (xi )iI de elemente din M este liniar independenta
dac
a oricare ar fi familia (ai )iI de suport finit de elemente din R astfel ncat
a ai = 0, i I.
iI ai xi = 0 rezult
Propozitia 7.3. Daca o familie X = (xi )iI de
elemente dintr-un R-modul M este
liniar independenta, atunci suma de submodule iI Rxi este direct
a.

Proof. Aratam ca Rxi j=i Rxj = 0, i I. Fie x Rxi j=i Rxj . Scriem

x = ai xi , respectiv x = j=i aj xj . Deoarece ai xi + j=i (aj )xj = 0 iar familia

(xi )iI este liniar independenta obtinem ca ai = 0 si aj = 0, j = i, deci x = 0. 
Remarca 7.4. Reciproc este fals. Fie R = Z/6Z, M = R si elementele x1 = b
2,
b
b
respectiv x2 = 3. Suma Rx1 + Rx2 este directa, deoarece Rx1 Rx2 = (0), dar
x1 , x2 nu sunt liniar independenti: b
3x1 = b
2x2 = b
0.

MODULE

17

Definitia 7.5. Fie M un R-modul. O submultime X a lui M se numeste baza (peste

R) a lui M daca X este sistem de generatori pentru M si liniar independent
a. Un
modul se numeste modul liber dac
a admite o baz
a.
Remarca 7.6. Modulul nul se considera ca fiind un modul liber a carui baza este
multimea vida.
Propozitia 7.7. Daca o familie X = (xi )iI este baz
a pentru un R-modul M , atunci

(I)

M = iI Rxi . Mai mult, M R .

Proof. Faptul ca M = iI Rxi rezulta imediat din propozitia 7.3. De aici obtinem

ca M iI Rxi . Insa Rxi R/ AnnR (xi ) iar n acest caz AnnR (xi ) = (0) deoarece
xi este liniar independent peste R. Rezulta ca Rxi R si deci M R(I) .

Asadar, pentru orice R-modul liber M exista o multime I astfel ncat M R(I) .
Este adevarat si reciproc.
Propozitia 7.8. Fie I o multime nevida. Atunci R-modulul R(I) este liber si admite
o baz
a canonica (ei )iI , unde (ei )j = ij , j I.
Corolarul 7.9. Fie M un R-modul. Atunci M este liber daca si numai daca exista
exist
a o multime I astfel ncat M R(I) .
Exemplul 7.10. (i) Nu orice modul admite o baza. De exemplu, Z-modulul Z/nZ,
n 2 nu admite o baza deoarece nb
x=b
0 pentru orice x
b Z/nZ. Deci Z/nZ nu
este Z-modul liber.
(ii) Orice spatiu vectorial admite o baza, deci este modul liber.
(iii) R este R-modul liber.
(iv) Fie R un inel comutativ. Multimea 1, X, X 2 , . . . este o baza a R-modulului
R[X]. Deci R[X] este R-modul liber.
Exercitiul 7.11. (i) Fie R un inel comutativ. Un R-modul ciclic M = Rx, x = 0
este liber daca si numai daca AnnR (x) = (0). (Cu alte cuvinte, daca I ( R este un
ideal, atunci R-modulul R/I este liber daca si numai daca I = (0)).
*(ii) Dati un exemplu de inel necomutativ R pentru care proprietatea (i) nu mai are
loc.
Exercitiul 7.12. (i) Fie R un inel comutativ si I R un ideal. Atunci I este
R-modul liber daca si numai daca I este generat de un non-divizor al lui zero.
*(ii) Dati un exemplu de inel (necomutativ) R care are un ideal I cu proprietatea
ca I este R-modul liber, dar I nu este principal.
Exercitiul 7.13. (i) Fie R un inel comutativ. Daca orice R-modul (ciclic) este
liber, atunci R este corp comutativ.
*(ii) Fie R un inel. Daca orice R-modul stang este liber, atunci R este corp.
Exercitiul 7.14. (i) Fie R un inel comutativ. Daca orice submodul al unui Rmodul liber este liber, atunci R este inel principal integru.
*(ii) Dati un exemplu de inel (necomutativ) R care are proprietatea ca orice submodul al unui R-modul liber este liber, dar R nu este inel principal.

18

MODULE

Exercitiul 7.15. Aratati ca:

(i) Q nu este Z-modul liber.
(ii) R nu este Z-modul liber.
Propozitia 7.7 ne sugereaza ca exista o legatura ntre baze si sume directe.

Propozitia 7.16. Fie (Mi )iI o familie de R-module libere. Atunci

iI Mi este
R-modul liber.
Proof. Fie B
a. Avem ca B i = si (Bi ) este baza pentru si (Mi ), unde
i Mi o baz

si : Mi
ia canonic
iI Mi este inject
a. Fie B = iI B i . Din propozitia 6.15

rezulta imediat ca B este baza pentru iI Mi .
Proprietatea de mai sus nu se pastreaza daca n loc de suma directa consideram
produs direct.
Exercitiul 7.17. Aratati ca ZN nu este Z-modul liber.
Modulele libere au o proprietate de universalitate.
Teorema 7.18. (Proprietatea de universalitate a modulelor libere)
Fie M un R-modul liber si X = (xi )iI o baz
a a sa. Pentru orice R-modul N
si orice functie f : X N exista un unic morfism f : M N astfel nc
at
f (xi ) = f (xi ), i I.
Proof. Sa vizualizam aceasta proprietate cu ajutorul urmatoarei diagrame:


X B

/M
BB
BB
B
f
f BB 
i

Fie x M . Acesta se scrie n mod unic sub forma x = iI ai xi , unde (ai )iI este

o familie de elemente din R de suport finit. Definim f (x) = iI ai fi (xi ). Este

imediat ca f este morfism de R-module si f (xi ) = f (xi ), i I.
Fie acum g
: M N un morfism de R-module cu proprietatea ca g(x
i ) = f (xi ), i
I si x =
a
x
un
element
oarecare
din
M
.
Atunci
g(x)
=
iI i i
iI ai g(xi ) =


iI ai fi (xi ) = f , deci f este unic.
Corolarul 7.19. Fie M un R-modul liber si X = (xi )iI o baz
a a sa. Fie N un
R-modul si (yi )iI o familie de elemente din N . Atunci exista un unic morfism
: M N astfel ncat (xi ) = yi , i I.
plus, avem:
In
(i) este morfism injectiv daca si numai daca familia (yi )iI este liniar independent
a.
(ii) este morfism surjectiv daca si numai daca familia (yi )iI este sistem de generatori pentru N .
(iii) este morfism bijectiv daca si numai daca familia (yi )iI este baz
a pentru N .

Proof. Din proprietatea de universalitate a modulelor libere avem ca ( iI ai xi ) =

a imediat (i) si (ii), iar (iii) se obtine din primele doua. 

iI ai yi . De aici rezult

MODULE

19

Corolarul 7.20. Fie N un R-modul. Atunci exista un R-modul liber L si un morfism surjectiv de R-module : L N . Daca, n plus, N este finit generat, atunci
L poate fi ales finit generat.
Proof. Fie (yi )iI un sistem de generatori pentru N si (ei )iI baza canonica din R(I) .
Din corolarul 7.19 exista un unic morfism : R(I) N astfel ncat (xi ) = yi , i
I. Mai mult, este surjectiv.

Remarca 7.21. Corolarul de mai sus este foarte de important n algebra omologica,
cu ajutorul sau construindu-se rezolutii proiective.
Se stie ca ntr-un spatiu vectorial orice doua baze au acelasi numar de elemente.
Acest fapt nu mai este general valabil n cazul modulelor libere.
Exemplul 7.22. Vom da un exemplu de modul liber cu baze de cardinale diferite.
Fie K corp comutativ, V = K (N) un K-spatiu vectorial de dimensiune numarabila si
R = EndK (V ). Notam cu (en )nN baza canonica din V . Construim f, g R astfel:
f (e2n ) = en si f (e2n+1 ) = 0
g(e2n ) = 0 si g(e2n+1 ) = en
pentru orice n N.
Sa aratam ca {f, g} formeaza o baza n R R.
Daca u, v R satisfac uf +vg = 0, atunci (uf +vg)(e2n ) = 0 pentru orice n N
si de aici rezulta u(en ) = 0, deci u = 0. Analog, din (u f + v g)(e2n+1 ) = 0 pentru
orice n N obtinem v(en ) = 0, deci v = 0. Asadar {f, g} sunt liniar independente
peste R.
Fie acum w R. Sa aratam ca exista u, v R astfel ncat w = u f + v g. Definim
u(en ) = w(e2n ) si v(en ) = w(e2n+1 ).
Avem totusi un rezultat pozitiv n cazul n care modulul admite o baza infinita.
Propozitia 7.23. Fie M un R-modul liber si (xi )iI , (yj )jJ doua baze ale sale.
(i) I este infinita daca si numai daca J este infinita.
(ii) Daca I este infinita, atunci |I| = |J|.

Proof. Fie i I. Scriem xi = jJ aij yj , unde (aij )jJ este o familie de elemente
din R de suport finit.
Notam cu Ci suportul familiei (aij )jJ , adica Ci = {j J :
aij = 0}. Asadar xi = jCi aij yj .
Sa aratam acum ca J = iI Ci . In caz contrar, exista j0 J \ iI Ci . Atunci
(xi )iI (yj )jJ\{j0 } si cum M = (xi )iI rezulta ca yj0 (yj )jJ\{j0 } , ceea ce
contrazice liniar independenta familiei (yj )jJ .
(i) Daca J este o multime infinita, atunci, deoarece J = iI Ci si Ci sunt multimi
finite rezulta ca si I este infinita. Reciproca se arata n mod asemanator.

(ii) Deoarece J = iI Ci si Ci sunt multimi finite rezulta ca |J| iI |Ci |

|I| 0 = |I|. Inegalitatea inversa se arata n mod asemanator.

Corolarul 7.24. Dac
a M este un R-modul liber si finit generat, atunci orice baz
a
a lui M are un numar finit de elemente.

20

MODULE

Am vazut n exemplul 7.22 ca exista inele necomutative care admit module libere
cu baze avand un numar diferit de elemente. Aceasta nu se ntampla daca inelul
este comutativ.
Teorema 7.25. Fie R un inel comutativ si M un R-modul liber. Atunci orice doua
baze ale lui M au acelasi cardinal.
Proof. Daca M are o baza infinita, atunci, din propozitia 7.23 toate bazele sale sunt
infinite si au acelasi cardinal.
Sa presupunem acum ca M are o baza finita. Atunci toate bazele lui M sunt
finite si vom arata ca au acelasi numar de elemente.
n
Fie x1 , . . . , xm si y1 , . . . , yn baze n M . Scriem xi =
si
j=1 aij yj , 1 i m

yk = m
b
x
,
1

n.
Fie
A
=
(a
)

M
(R)

s
i
B
=
(b
)

M
(R).
ij
mn
kl
nm
l=1 kl l
Deoarece x1 , . . . , xm si y1 , . . . , yn sunt baze deducem ca AB = Im si BA = In .
Sa presupunem ca m < n. Completam matricea B cu n m coloane nule si obtinem
o matrice B = (B 0) Mnn (R).
Similar, completam matricea A cu n m linii
( )
A
nule si obtinem o matrice A =
Mnn (R). Avem B A = In si trecand la
0
determinanti obtinem 0 = 1, contradictie.
Asemanator se arata ca si n < m duce la o contradictie.
In concluzie, m = n.

Exista si alte clase de inele care au proprietatea ca orice doua baze ale unui modul
liber au acelasi cardinal.
Definitia 7.26. Fie R un inel. Spunem ca R are proprietatea IBN (Invariant Basis
Number) sau ca R este IBN-inel daca n orice R-modul liber orice doua baze au
acelasi cardinal.
Remarca 7.27. Conform propozitiei 7.23 putem considera n definitia de mai sus
doar module finit generate.
Definitia 7.28. Fie R un inel cu proprietatea IBN si L un R-modul liber. Daca L
cazul n care L
are o baza infinita spunem ca L este modul liber de rang infinit. In
are o baza finita spunem ca L este modul liber de rang finit iar numarul de elemente
dintr-o baza (deci din orice baza) se numeste rangul lui L.
Notatie: rangR L.
Exemplul 7.29. (i) Fie R un inel comutativ si R[X]n multimea polinoamelor de
grad < n cu coeficienti n R. Atunci R[X]n este R-modul liber de rang n.
(ii) Z[i] este Z-modul liber de rang 2.
Propozitia 7.30. Fie R un inel. Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
(i) R este inel cu proprietatea IBN.
(ii) Daca Rm Rn (izomorfism de R-module), atunci m = n.
(iii) Daca A Mmn (R) si B Mnm (R) au proprietatea ca AB = Im si BA = In ,
atunci m = n.
Proof. (i) (ii) Consideram R-modulul liber Rm . Acesta are o baza cu m elemente.
Pe de alta parte, deoarece Rm Rn iar Rn este R-modul liber avand o baza cu n

MODULE

21

elemente rezulta ca Rm are o baza cu n elemente si cum R este IBN-inel obtinem

m = n.
(ii) (iii) Fie fA : Rm
Rn un morfism de R-module determinat de matricea A =
(aij ) astfel: fA (ei ) = nj=1 aij ej , 1 i m, unde e1 , . . . , em , respectiv e1 , . . . , en
sunt bazele canonice din Rm , respectiv Rn .
Similar definim fB : Rn
Rm un morfism de R-module determinat de matricea

B = (bkl ) astfel: fB (ek ) = m

l=1 bkl el , 1 k n.
T
inand cont de faptul ca AB = Im si BA = In deducem ca fB fA = idRm si
fA fB = idRn , deci fA este un izomorfism. In concluzie, m = n.
(iii) (i) Consideram un R-modul liber L si doua baze ale sale, una cu m elemente
iar cealalta cu n elemente. Atunci, procedand ca n demonstratia teoremei 7.25,
gasim doua matrice A Mmn (R) si B Mnm (R) cu proprietatea ca AB = Im si
BA = In . De aici deducem ca m = n.

Remarca 7.31. Conditia (iii) din propozitia 7.30 ne arata ca proprietatea IBN este
bilaterala, n sensul ca daca este adevarata pentru modulele libere la stanga, atunci
are loc si pentru modulele libere la dreapta si reciproc.
Corolarul 7.32. Daca f : R S este un morfism de inele si S are IBN, atunci R
are IBN.
Proof. Rezulta imediat din propozitia 7.30(iii).

Exercitiul 7.33. Daca f : R S este un morfism (surjectiv) de inele si R are IBN

rezulta ca S are IBN?
Remarca 7.34. Corolarul 7.32 ne ajuta sa regasim proprietatea IBN a inelelor
comutative din faptul ca orice corp comutativ are proprietatea IBN, lucru cunoscut
de la spatii vectoriale.
Fie R un inel comutativ si m R un ideal maximal. Atunci avem un morfism de
inele R R/m si R/m este corp comutativ, deci are IBN.
Exercitiul 7.35. Daca R are proprietatea IBN, atunci Mn (R) are proprietatea IBN.
Exercitiul 7.36. Daca R este inel noetherian la stanga, atunci R are proprietatea
IBN.
Exercitiul 7.37. Fie K un corp (comutativ). Aratati ca Kx, y, K-algebra libera
generata de x si y, are proprietatea IBN.
Exercitiul 7.38. Fie R un inel comutativ.
(i) Daca exista un morfism surjectiv de R-module Rm Rn , atunci m n.
(ii) Daca exista un morfism injectiv de R-module Rm Rn , atunci m n.
Remarca 7.39. Exercitiul 7.38 ne arata ca:
(i) Numarul de elemente dintr-un sistem de generatori ai unui R-modul liber de rang
finit este mai mare sau egal decat rangul.
(ii) Numarul de elemente dintr-un sistem liniar independent al unui R-modul liber
de rang finit este mai mic sau egal decat rangul.

22

MODULE

7.1. Inelul endomorfismelor unui modul liber. Fie L un R-modul liber care
admite o baza finita B = {x1 , . . . , xn } si f EndR (L). Scriem
n

f (xi ) =
aji xj , 1 i n.
(7.1)
j=1

Notam MB (f ) = (aij ) Mn (R). Aceasta se numeste matricea asociat

a endomorfismului f n baza B.
Fie g EndR (M ) si MB (g) = (bkl ). Este imediat ca MB (f + g) = MB (f ) + MB (g).
Sa determinam acum MB (g f ). Avem
n
n
n
n

(g f )(xi ) = g(f (xi )) = g(

aki xk ) =
aki g(xk ) =
aki (
blk xl ) =
k=1

k=1

aki blk )xl =

l=1 k=1

k=1

l=1

blk aki )xl ,

l=1 k=1

unde este operatia de nmultire din Rop , inelul opus al lui R. Asadar MB (gf ) =
MB (g)MB (f ) n Mn (Rop ).
Propozitia 7.40. Exista un izomorfism de inele : EndR (L) Mn (Rop ) dat prin
(f ) = MB (f ).
Proof. Am stabilit deja ca este morfism de inele.
Daca (f ) = 0, atunci aij = 0 pentru orice i si j, deci f (xi ) = 0 pentru orice i ceea
ce nseamna ca f = 0.
Daca A = (aij ) Mn (Rop ), atunci definim un endomorfism fA EndR (L) ca n
(7.1). Este evident ca (fA ) = A.

Corolarul 7.41. Un endomorfism f EndR (L) este inversabil daca si numai daca
matricea MB (f ) este inversabila.
7.2. Schimbarea bazei. Fie R un inel comutativ si m, n 1. Fie B = {e1 , . . . , em }
baza canonica n Rm si B = {e1 , . . . , en } baza canonica n Rn . Scriem
n

f (ei ) =
aji ej , 1 i m.
(7.2)
j=1

Notam MB,B (f ) = (aij ) Mmn (R). Aceasta se numeste matricea asociat

a endo
morfismului f n bazele B si B .
Propozitia 7.42. Exista un izomorfism de R-module
: HomR (Rm , Rn ) Mmn (R)
dat prin (f ) = MB,B (f ).
n
Fie acum C = {x1 , . . . , xm } o (alta) baza n Rm si C = {x1 , . . . , xn } o baz
ma n R .
Sa vedem care este legatura dintre MB,B (f ) si MC,C (f ). Scriem xi = j=1 uji ej ,

1 i m, respectiv ek = nl=1 vlk xl , 1 k n. Notam U = (uij ) Mm (R),

respectiv V = (vkl ) Mn (R). Deoarece B si C sunt baze n Rm rezulta ca U este
matrice inversabila. De asemenea, V este tot o matrice inversabila.

MODULE

23

Propozitia 7.43. Avem MC,C (f ) = V MB,B (f )U .

Acest rezultat ne sugereaza urmatoarea definitie:
Definitia 7.44. Fie R un inel comutativ si A, B Mmn (R). Spunem ca matricele
A si B sunt echivalente daca exista o matrice inversabila V Mm (R) si o matrice
inversabila U Mn (R) astfel nc
at B = V AU .
Remarca 7.45. Daca K este un corp comutativ, atunci orice matrice A Mmn (K)
este echivalenta cu matrice diagonala avand r = rang A de 1 pe diagonala principala
si 0 n rest.