Introducere in teoria sistemelor
Laborator 1
Laborator 1
Prezentarea principalelor comenzi Matlab
1. Generarea vectorilor
Generarea vectorilor cu pas liniar
Generarea vectorilor cu pas liniar implic cunoaterea limitelor intervalului (amin si
amax) i a pasului dintre dou elemente (pas), sau numrul de elemente ale
vectorului.
daca se cunosc limitele intervalului (amin si amax) i pasul dintre doua elemente,
se genereaz vectorul cu instruciunea:
x = amin : pas : amax
unde: amin, amax i pas sunt scalari i pot avea orice valoare real. Numrul de
elemente ale vectorului rezultant x este:
a amin
N = max
+1
pas
Instruciunea presupune ca:
- daca pas >0, atunci este necesar ca amin<amax;
- daca pas <0, atunci este necesar ca amin>amax;
Exemplu:
x=2 : 5 : 25
x=-20 : 3 : 10
x=5 : -2 : -4
x=-15 : -3 : -25
x=5 : 15
sunt corecte, in timp ce urmtoarele instruciuni:
x=2 : -1 : 5
x=-5 : 2 : -10
sunt incorecte.
daca se cunosc limitele intervalului (amin si amax) si numrul de elemente (N)
ale vectorului generat cu pas liniar, atunci se folosete instruciunea:
x = linspace(amin, amax, N)
Pasul dintre dou elemente este egal cu:
pas =
amax amin
N 1
Introducere in teoria sistemelor
Laborator 1
Dac valoarea N este omis, atunci aceasta este considerat implicit egal cu 100.
Valorile limitelor intervalului, amin si amax, nu sunt supuse niciunei restricii si pot fi date
n orice ordine (daca amin > amax vectorul generat va fi ordonat descresctor).
Exemplul 1. S se genereze un vector cu pas liniar, cu limitele: amin=2.5, amax=7 i
pasul egal cu 1.25. Secvena:
x=2.5 : 1.25 : 7
conduce la rezultatul:
x=[2.5000 3.7500 5.0000 6.2500]
Exemplul 2. S se genereze un vector cu pas liniar, cu limitele: amin=2.5, amax=7 i
N=4 elemente. Secvena:
x=linspace(2.5, 7, 4)
conduce la rezultatul:
x=[2.5000 4.0000 5.5000 7.0000]
Dei genereaz acelai numr de elemente, prima secvena controleaz pasul i
poate modifica eventual limita superioar, iar a doua controleaz numrul de
elemente si menine limitele impuse.
Generarea vectorilor cu pas logaritmic
Funcia longspace genereaz vectori cu pas logaritmic. Se apeleaz cu sintaxa:
x=longspace(amin, amax, N)
Vectorul x conine N elemente distribuite logaritmic ntre decadele [10amin, 10amax].
Dac numrul de elemente N este omis, se genereaz un vector cu 50 elemente
distribuite logaritmic ntre decadele [10amin, 10amax]. Dac amax= , elemente
vectorului sunt distribuite ntre 10amin si . Valorile limitelor intervalului, amin i amax,
nu au nici o restricie i pot fi date n orice ordine. Daca amin>amax, vectorul generat va
fi ordonat descresctor.
Exemplul 3. S se genereze un vector cu N=5 elemente distribuite logaritmic n
intervalul [10-2, 102]. Secvena:
x=logspace (-2, 2, 5)
determin rezultatul:
x=[0.0100 0.1000 1.0000 10.0000 100.0000]
Exemplul 4. S se genereze un vector cu N=6 elemente distribuite logaritmic n
intervalul [10-2, ]. Secvena:
x=logspace (-2, pi, 6)
determin rezultatul:
x=[0.0100 0.0316 0.0997 0.3150 0.9948 3.1416]
Introducere in teoria sistemelor
Laborator 1
Reprezentarea polinoamelor. Interpolarea
Polinoame
MATLAB-ul furnizeaz funcii pentru operaii polinomiale standard cum ar fi
calculul rdcinilor, evaluarea polinoamelor, derivarea etc. Funciile polinomiale se
afl n directorul polyfun:
Funcie
conv
deconv
poly
Descriere
Multiplic polinoamele.
mparte polinoamele.
Returneaz coeficienii dac se dau
rdcinile; Polinomul caracteristic.
Calcul derivatei unui polinom.
Gsirea coeficienilor unui polinom din
aproximarea unui set de date.
Evaluarea unui polinom.
Evaluarea unui polinom cu argument
matriceal.
Descompunere n fracii simple.
Gsirea rdcinilor unui polinom.
polyder
polyfit
polyval
polyvalm
residue
roots
Pentru definirea unor funcii mai simple sau utilizarea temporar a acestora se
recomand folosirea comenzii inline. Aceast funcie este specific pachetului
MATLAB negsindu-se n nici un alt limbaj de progaramare.
Exemplu: Dac
putem defini funcia utilizator astfel:
>>inline( sin(x)./(sin(x)+cos(x)+4))
Dac dorim s construim graficul unei funcii utilizator, vom utiliza comanda
fplot(numef,limite,specl), unde limite reprezint limitele intervalului iar specl
reprezint tipul de linie folosit:
>> fplot(f,[-pi, pi],'r')
0.3
0.2
0.1
-0.1
-0.2
-0.3
-0.4
-3
-2
-1
Introducere in teoria sistemelor
Laborator 1
Pentru desemnarea valorii minime sau maxime a unei funcii utilizator pe un interval,
vom folosi comanda fminbnd(numef,xmin,xmax), unde [xmin, xmax] indic
intervalul n care cutm valoarea dorit:
>> fminbnd(f,-2,2)
ans =
-1.8235
GRAFICE I INTERFEE GRAFICE N MATLAB
Tehnici de plotare
n general, pentru a realiza o reprezentare grafic, trebuie parcurse
urmtoarele etape:
Etapa
Instruciuni
[Link] datelor
x = 0:0.2:12;
y1 = bessel(1,x);
y2 = bessel(2,x);
y3 = bessel(3,x);
2. Selectarea ferestrei
grafice i pozionarea
graficului n fereastr
3. Apelarea unei
funcii elementare de
plotare
4. Selectarea
caracteristicilor liniei i
markerului.
5.
Setarea
limitelor
axelor,
gridare
(caroiere)
6.
Completarea
graficului cu etichete
pe axe, legend, text
figure(1)
subplot(2,2,1)
7. Export grafice
print -depsc -tiff -r200 myplot
h = plot(x,y1,x,y2,x,y3);
set(h,'LineWidth',2,{'LineStyle'},{'--';':';'-.'})
set(h,{'Color'},{'r';'g';'b'})
axis([0 12 -0.5 1])
grid on
xlabel('Time')
ylabel('Amplitude')
legend(h,'First','Second','Third')
title('Bessel Functions')
[y,ix] = min(y1);
text(x(ix),y,'First Min \rightarrow',...
'HorizontalAlignment','right')
Introducere in teoria sistemelor
Laborator 1
Funciile de baz folosite la plotare sunt prezentate n tabelul urmtor:
Funcie
Plot
Plot3
loglog
semilogx
Utilizare
Genereaz grafice 2-D cu scalare liniar a axelor
Genereaz grafice 3-D cu scalare liniar a axelor
Genereaz grafice cu scalare logaritmic a axelor
Genereaz grafice cu scalare liniar a axei y i cu scalare logaritmic a
axei x
semilogy
Genereaz grafice cu scalare liniar a axei x i cu scalare logaritmic a
axei y
plotyy
Genereaz grafice cu dubl reprezentare a axei y (pe stnga i pe
dreapta)
Subplot(m,n, desparte fereastra de tip figur ntr-o matrice m x n de mici subploturi
p)
(subgrafice) i selecteaz subplotul i ca grafic curent.
Aplicaii
1. Fie matricea A = [2 7 9 7 ; 3 1 5 6 ; 8 1 2 5]. Studiai rezultatul urmtoarelor
comenzi:
a. A'
b. A(:,[1 4])
c. A([2 3],[3 1])
d. reshape(A,2,6)
e. A(:)
f. flipud(A)
g. fliplr(A)
h. [A ;A(end,:)]
i. A(1:3,:)
j. [A ; A(1:2,:)]
k. sum(A)
l. sum(A')
m. sum(A,2)
n. rot90(A)
Fiind data matrice de la punctual anterior, determinti:
a. Matricea B formata din restul impririi matricii A la 2 ;
b. Matricea C formata din restul impririi matricii A la 3;
c. Calculati radacina patrata din fiecare element al matricei A;
2. S se genereze n intervalul
reprezinte grafic funciile:
3 ,3
cos
sin
un vector x cu 78 elemente i s se
0,75
0,15
1,75
a) Toate funciile pe aceeai figur
b) Fiecare funcie n figura ei dar pe acelai ecran
5
Introducere in teoria sistemelor
Laborator 1
c) Toate funciile n aceeai figur avnd axa Oy logaritmat
d) Toate funciile n aceeai figur avnd axa Ox logaritmat
3. Se consider funciile:
3,
4,2
1,
2,5
7,
5,8
6
3,
8,12
3
2,
2,
7
5,
S se reprezinte grafic funciile:
f(x), g(x)
f(x)-3g(x)
,
3,
3
1,
3,1
1,2
6,9
4,1
2,6
8,10
4. n teoria semnalelor formula:
1
1
2
2
definete un filtru de medie cu 3 puncte. Filtrele sunt utilizate pentru nlturarea
zgomotului de semnal. Folosind un filtru sinusoidal cu zgomot aleatoriu, comparai
graficele semnalului iniial i a semnalului filtrat ntr-un interval de timp de 10 sec, cu
512 puncte intermediare.
5. Problema rcirii sticlei de bere
Temperatura de afar i din nefericire i a sticlei de bere este 30 . Exist un frigider
care n interior are temperatura de 10 . Punem sticla n frigider. Dup cte minute
ajunge la temperatura de 14 ca s ne putem rcori cu ea?