Lirica populara: ,,doina

DOINA

Cu o istorie pierduta in mit, legenda si cosmicitate fabuloasa, romanii sunt

creatorii unei culturi originale, a unei mitologii profunde, a unui folclor
sugestiv si a unei limbi melodioase. In acest sens, V. Alecsandri scria:
,, Romanul e nascut poet! Inzestrat de natura cu o imaginatie stralucita si cu o
inima simtitoarea, el isi revarsa tainele sufletului in melodii si poezii
armonioase.
Folclorul [,engl. ,,folk si ,,lore, insemnand ,,cultura populara] cuprinde
totalitatea manifestarilor artistice ale unui popor: literatura, dans, muzica,
ceramica etc.
Creatia populara se defineste printr-o suita de trasaturi: caracterul oral,
anonim, colectiv, sincretic, national.
Speciile fundamentale ale literaturii popularea sunt:doina, balada, legenda
si basmul.
n lumea culturii romanesti doina este cea mai cunoscut specie a liricii
populare,fiind considerat ,,cea mai vie expresie a sufletului romnesc dup
aprecierea lui [Link].
n Moldova se foloseste termenul doin-doinit; n Muntenia,,cntec de
codru, ,,cntec de frunz, ,,cntec lung;n Maramures ,,duinsau,,horie
lung, iar n Tara Oasului,,horie.
Doina este o specie a genului liric popular prin care sunt exprimate
sentimente de dor,de jale,de nstrinare,[Link] regul doina nu se recita,ci
este cntat pe o melodie trist,domoal.
Din punct de vedere tematic se clasifica n :doin de dor,de jale,de
dragoste,de ctnie,haiducesti,de nstrinare,[Link] pe cale oral din
generatie n generatie n momentele ritualice ale vietii comunittii
(nunti,seztori,hore),doinele sunt o oglind a existentei noastre ca popor.
Doinele au fost valorificate si n creatiile culte sau au fost elaborate (,,doina
culta) de scriitori precum V. Alecsandri ,[Link] ,George Cosbuc, T.
Arghezi s.a.
Prima si cea mai important culegere de doine a fost publicat n 1852 de
[Link].
Motivul central al doinelor ,indiferent de clasificare ,este dorul,despre care
Lucian Blaga spunea:,,se alin dar nu se vindec. Categorie filosofica unica,

oferind o spectaculoasa lectie despre sufletul romanesc, dorul conoteaza o

multitudine de semnificatii:,,s-a mbinat n el durerea, de unde ii vine si numele,
[ lat. ,,dolorus] cu plcerea nscut din durere[ C-tin Noica].
La fel ca si spaniolul ,,soledad sau portughezul ,,saudade, dorul exprima
sentimente profunde - melancolie, tristete, jale. Dorul ilusreaz adesea suferinta
inimii:
,,Srac inima lui
E ca frunza plopului
C nu bate pic de vnt
Si vezi frunza tremurnd
Dorul este uneori asemenea unei boli:
,,Cci dorul unde se pune
Face inima tciune
Ct boal pe sub soare
Nu-I ca dorul arztoare
,,Doina publicat de Valecsandri n deschiderea culegerii de texte
populare are valoare emblematic fiind o definitie metaforic a [Link]
eului liric concentreaz vocile tuturor creatorilor anonimi care au participat la
crearea doinei si sentimente umane general valabile.
Poezia debuteaz cu o exclamatie retoric,eul liric anonim adresndu-se
doinei ca unui prieten apropiat, definind-o ,,cntic dulcesi,,viers cu foc:
,,Doin,doin cntic dulce
Cnd te-aud nu m-as mai duce,
Doin,doin, viers cu foc
Cnd rsuni eu stau pe loc.
Fascinatia doinei asupra celui care o ascult,relatia de comuniune sunt
exprimate prin verbele,,nu m-as duce si,,stau.
Doina este prezent n viata eului liric anonim de-a lungul tuturor
[Link] anotimp i corespunde o alt stare sufleteasc a
eului,natura devenind ,,raisonneural strilor si sentimentelor luntrice ale
[Link] remarc perfecta comuniune om-natur,cci,asa cum afirma
[Link]:,,codru-i frate cu romnul.
Rostirea doinei este diferit n functie de sentimentele [Link] la
sosirea primverii,caracterizat prin adierea vntului,renasterea naturii prin
trilurile de privighetori,autorul sopteste o doina de dragoste:
,,Bate vnt de primvar
Eu cnt doina pe afar,

De m-ngn cu florile
Si privighetorile.
n iernile viscoloase,eul liric suspin o doin de nstrinare,alinndu-si
sufletul:
,,Vine iarna viscoloas,
Eu cnt doina-nchis n cas,
De-mi mai mngi zilele,
Zilele si noptile.
Contemplnd renasterea naturii ,eul cnt entuziast o doin de voinicie:
,,Frunza-n codru ct nvie
Doina cnt de voinicie
Moartea aparent a naturii,toamna, i provoac eului sentimente de
nostalgie si melancolie,astfel el va zice soptit o doin de jale:
,,Cade frunza gios n vale,
Eu cnt doina cea de jale.
Sentimentele eului fat de doin sunt prezentate n mod gradat prin verbele
si expresiile verbale:,,te-aud, ,,rsuni, ,,m-ngn, ,,mi mai mngi
zilele, ,,m mai tin, ,,vietuiesc.
Finalul discursului liric contine o concluzie cu privire la relatia dintre eu si
doin,dintre individ si doin aceasta devenind un mod de [Link]
dobandeste atribute sacre, fiind asemeni unor ,,rugaciuni- psalmi.
In vremuri de restriste, dar si de implinire, la bine sau la rau, doina l-a insotit
pe omul din popor, mangaindu-i sufletul:
,,Doina zic,doina suspin,
Tot cu doina m mai tin,
Doina cnt,doina soptesc,
Tot cu doina vietuiesc.
Din punctul de vedere al versificatiei,remarcm ritmul trohaic,rima
mperecheat si msura alterneaz ntre 7 si 8 [Link] aspect stilistic,textul
contine epitete:,,cntic dulce , ,,iarna viscoloas,metafore:,,viers cu
foc,,,frunza-n codru ct nvie,repetitii:subst,,doin si verbul,,a cnta.
,,Doina cuprinde simtirile de iubire,de durere,si de dor ale poporului
romnconcluziona Vasile Alecsandri.