Smaranda, mama lui Nica, este o femeie blanda, harnica si iubitoare.
Ea se inscrie in imaginea traditionala a
femeii din mediul rural: creste o droaie de copii si se ocupa de toate treburile gospodariei.
Smaranda apare ca un personaj cu aura de basm, o fiinta cu puteri miraculoase, care stie sa faca multe si
mari minunatii: alunga nourii cei negri de pe deasupra satului si abatea grindina in alte parti, inji-gand
toporul in pamant, afara, dinaintea usii; inchega apa numai cu doua picioare de vaca, de se incrucea lumea
de mirare".
Cel mai apropiat de sufletul ei ramane Nica, primul nascut, asupra caruia revarsa o imensa dragoste
materna. Cand copilul se lovea, Smaranda batea pamantul, peretele sau lemnul care pricinuise durerea
copilului si suferinta i se alina.
Smaranda este totodata o femeie superstitioasa, bisericoasa si cicalitoare cu sotul ei. Nu de putine ori ea ii
reproseaza acestuia ca este prea bland cu copiii, ca ii rasfata peste masura.
Convinsa de binefacerile invataturii, ea nu se lasa pana nu-1 trimite pe Nica la scoala, in ciuda opozitiei
indarjite a lui Stefan a Petrei. Era in stare sa toarca-njur-ca si sa invat mai depar te".
Cu toate treburile gospodaresti pe care le avea, ea isi gasea timp sa-i fie lui Nica sprijin la invatatura,
bucuran-du-se cand vedea ca il trage inima la carte.
Smaranda stia sa fie si aspra, atunci cand copiii se luau la harjoa-na, potolindu-i numai dupa ce le facea cateun surub - doua prin cap" si le dadea cateva tapan-gele la spinare".
Sufletul scriitorului se induioseaza la amintirea chipului ei luminos: () bratele ei m-au leganat () Si sange din
sangele ei si carne din carnea ei am imprumutat, si a vorbi de la dansa am invatat"
Evocand imaginea Smarandei, Ion Creanga a dat literaturii romane unul dintre cele mai frumoase portrete
inchinate vreodata mamei.
Mama ,Smaranda Creanga este chippul cel mai inndragit din Amintiri din copilarie catre care
se indreapta cu respect recunostiinta si admiratie [Link] este o femeie preocupata de
gospodarie si grija fata de copii ei .Fata de Nica manifesta o atitudine mai aparte caci a
mostennito in uunele privinte ,,talentul de a [Link] copilul Nica mama este un fel
de centru al universului in jurul caruia grraviteaza toate.
In ochii copilului Nca mama este o fiinta fantastica inn stare sa faca minuni,este o femeie cu
calitati deosebite (plina de minunatii)
:alunga norii si grindina ,potolea durerea copilului ii descanta de deochi sau indeparta raul
dusmanului.
Mama lui Nica dovedeste calitati si de o buna gospodina (innchega apa cu doua picioare de
vaca ).Fata de de copii ea adopta o atitudine mai severa sanctionandui cu cateva suruburi
facute prin cap sau cele catangele date pe spinare . Uneori ii chiar blesteama lucru pe care
apoi il regreta .
Fata de mama autorul are o atitudine de compasiune caci mama nu se putea linisti de
,,[Link] doreste ca mama lui sa fie lipsita de pacate ,expresia ,,biata ne
sugereaza acest lucru.
Smaranda Creanga- portretul generic al mamei, conservatoare prin respectul
fata de traditii (alungatul norilor cu toporul in pamant,...) dar si dornica de
inoire prin constientizarea rolului invataturii in viata lui Nica. Ea este in stare
sa toarca in furca pentru a-l da pe Nica la invatatura, citeste impreuna cu el la
ceaslov... Il mustra cu blandete dar si lasa sa greseasca pentru a intelege singur
binele si raul, este neinduplecata in hotararea de al trimite pe Nica la invatatura.
De-a lungul cartii Smaranda evolueaza de la femeia tanara fericita sa-i
povesteasca barbatului poznele copiilor, aparent suparata de nazdraveiile lor, la
fiinta coplesita de greutatile vietii care nu mai are rabdare sa-l convinga pe fiu
si deaceea il cheama pe barbatul ei in ajutor. Drumul parcurs este evidentiat si
prin schimbarea numelui din Nica in Ioane.