Moise Cristian
Segal Radu
Pambou Erwin
Lungu Vlad
1.
Abordarea determinist presupune
dezvoltarea unui scenariu de cutremur
particular (de o dimensiune specificat,
produs ntr-o locaie specificat), pe baza
cruia este evaluat micarea terenului n
amplasamentul de interes.
Rezultatele
analizei deterministe (acceleraia
maxim, viteza maxim, deplasarea maxim)
prezint o importan practic deosebit,
ntruct ele pot fi folosite direct n aplicaiile
inginereti. Aceast abordare nu d ns
informaii asupra apariiei n timp a celei mai
severe situaii ateptate, cu alte cuvinte nu
indic probabilitatea producerii cutremurului
de control n timpul de via al structurilor
construciilor din amplasament.
Abordarea
probabilist, propus prin lucrarea
de pionierat a lui Cornell (1968), a devenit o
metod standard larg acceptat i utilizat la
scar mondial. Ea const din patru pai de
baz, unii dintre acetia coincid parial cu cei ai
abordrii deterministe (de ex. Reiter, 1990):
Caracterizarea
probabilist a activitii seismice n
zonele surselor. Spre deosebire de analiza
determinist, care reine un singur cutremur de
control, sau cel mult un cutremur maxim pentru
fiecare surs, n abordarea probabilist fiecare
zon este caracterizat de o distribuie probabilist
a cutremurelor sau relaie de recuren. Aceasta
indic probabilitatea ca un cutemur de mrime
dat s se produc oriunde n interiorul sursei,
ntr-o perioad de timp specificat (de obicei un
an).
Ambele metodologii determinist i probabilist au
un rol n analizele de hazard i risc seismic, cele dou
metodologii se pot completa una pe cealalt, furniznd
aspecte suplimentare n rezolvarea problemelor de
hazard i risc seismic. Una din metode poate avea
prioritate fa de cealalt, n funcie de caracterul, mai
mult sau mai puin cantitativ, al deciziei ce urmeaz a fi
luat, dar i de cadrul seismic sau de scopul proiectului
(un singur amplasament sau o regiune). In multe
aplicaii, o analiz recursiv, n care interpretrile
deterministe s fie iniiate de rezultate probabiliste i
vice versa, poate conduce la cele mai realiste evaluri,
i la luarea celor mai bine informate decizii.
[Link]
YYKjc
Principalele caracteristici ale unui cutremur Cutremurele se pot
produce brusc, fr nici un semn de avertizare. Acest tip de
dezastru este cu att mai traumatizant cu ct manifestrile lui sunt
mai violente. Efectele sale pot fi considerabil diminuate, att din
punct de vedere material, ct i al stresului, printr-o pregtire
adecvat a populaiei. O bun pregtire practic i teoretic n
acest domeniu are ca efect imediat reducerea daunelor materiale
i a pierderilor de viei omeneti. Cauzele cutremurelor:
- micri tectonice - 70%;
- erupii vulcanice - 23 %;
- scufundarea falezelor sub aciunea apelor;
- alunecri i prbuiri de teren;
- cderea unor obiecte cosmice;
- explozii nucleare.
Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonic,
iar energia pe care o elibereaz se extinde pe zone
ntinse. ocul seismic se produce ca urmare a unor
fracturi ale scoarei care vin n contact ntr-un plan mai
slab n care s-au acumulat n decursul timpului
deformaii elastice extrem de mari. Eliberarea brusc a
energiei de deformaie, genereaz unde elastice care se
propag radial n toate direciile, ajungnd n final la
suprafaa pmntului. Declanate brusc, practic fr
semne care s permit prevederea acestor fenomene,
cutremurele reprezint factorul de risc cel mai greu de
urmrit i de prevenit.
La declanarea unui cutremur sunt foarte importani urmtorii
parametrii:
a) timpul de origine n funcie de meridianul Greenwich indic
momentul declanrii;
b) durata reprezint timpul de propagare a undelor (elastice);
c) energia total eliberat, exprimat n ergi;
d) focar (hipocentru) punctul teoretic n care se produce ruptura
iniial (n realitate exist o zon fracturat )unde se declaneaz;
e) epicentrul punctul situat la suprafaa Pmntului, pe verticala
focarului; adncimea focarului distana pe vertical dintre
epicentru i focar;
f) intensitatea seismic cuantificarea consecinelor unui cutremur
pe o scar specific de 12 grade, plecnd de la efectele avute asupra
populaiei, a construciilor i a mediului natural.
dup adncime, cutremurele se clasific astfel:
de suprafa ntre 0 50 Km; intermediar - ntre
50 250 Km; de adncime peste 250 Km;
h) magnitudinea parametru care arat cantitatea
de energie eliberat de un cutremur, elaborat n
1935 de S.F. Richter. Se consider c valoarea
maxim posibil este M=9. Este o mrime
obiectiv, bazat pe nregistrri instrumentale a
micrilor seismice cu aparatur specific
(seismografe)
g)
Majoritatea seismelor sunt de natur tectonic,
datorndu-se modificrilor geologice de adncime n
structura geo-morfologic a pmntului. Ele se produc
atunci cnd suma energiei pe care o acumuleaz
progresiv forele interne care acioneaz asupra plcilor
tectonice atinge ntr-un anume punct limita critic a
rezistenei rocilor. Acestea cedeaz brusc i ruptura
intern, aflat la diverse adncimi (ncepnd cu civa
km pn la peste 100 km), declaneaz unde elastice
care provoac vibraii ale scoarei pmntului. Energia
eliberat brusc din focar n momentul producerii unui
dezechilibru tectonic se propag n toate direciile sub
forma unor unde elastice, denumite seismice.
Scara Richter a fost imaginat n 1935 de Charles Richter i
Beno Gutenberg, de la California Institute of Technology,
pentru a msura puterea unui cutremur. Este o scar
logaritmic, pentru c magnitudinea, dup Richter,
corespunde logaritmului msurrii amplitudinii undelor de
volum (de tip P i S), la 100 km de epicentru i este este
gradat de la 1 la 9. De obicei intensitatea cutremurelor nu
se exprim n numere ntregi, ci n numere fracionare.
Deoarece scara Richter este o scar logaritmic, o modificare
de un grad pe scara Richter este corelat cu o modificare de 10
ori a amplitudinii undelor seismice i de aproximativ 30 de ori
a energiei eliberat de cutremur.[1]
Scara Mercalli este bazata pe observatiile personale,
subiective, din timpul cutremurului. Aceasta scara stabileste
intensitatea cutremurului in functie de efectele acestuia asupra
cladirilor si a mediului inconjurator. Stabilirea valorii se face
subiectiv, comparand cu descrierile din tabel, nefiind masurata
de aparate. Aceasta scara a fost inventata de seismologul
italian Giuseppe Mercalli.
Efectele unui cutremur (adica valoarea pe scara Mercalli) nu
depind insa de valoarea magnitudinii (Richter) ci de mai multi
parametri: adancimea cutremurului (un cutremur de suprafata
este mult mai distrugator decat unul de adancime), calitatea
materialelor de constructii folosite in regiunea in care are loc
seismul, etc.
Explicatia scarii Mercalli (a intensitatii)
I
Seismul nu este simtit de catre persoane, acesta fiind inregistrat
doar de aparate.
II
Seismul este simtit in general de persoane sensibile, sau de cele
care se odihnesc, aflate la etajele superioare ale cladirilor.
III
Seismul este simtit in interiorul cladirilor. Obiectele atarnate se
misca. Se simt vibratii asemanatoare trecerii unui camion usor pe
strada. Durata seismului poate fi usor determinata subiectiv. Este
posibil ca unele persoane sa nu recunoasca aceasta vibratie ca fiind
un cutremur.
IV
Obiectele atarnate se misca puternic. Se simt vibratii asemanatoare
trecerii unor camioane grele pe strada. Unele persoane aflate in
cladiri pot avea senzatia unei mingi imense care loveste peretii.
Masinile parcate se misca. Ferestrele, usile si farfuriile vibreaza.
Vasele de sticla se ciocnesc intre ele. Peretii de lemn se pot crapa.
V
CUTREMUR SLAB - OBIECTELE SE MISCA
Cutremurul este simtit si in exteriorul cladirilor. Se poate aprecia
directia de propagare a undei seismice. Persoanele care dorm sunt
trezite din somn. Unele lichide sunt aruncate in afara din vasele in
care se afla. Obiectele mici se deplaseaza sau se rastoarna. Usile
se deschid si se inchid sau se lovesc de pereti. Picturile sau
fotografiile inramate, prinse de perete, se misca. Ceasurile cu
pendula se opresc, pornesc sau functioneaza anormal.
VI
CUTREMUR MODERAT - OBIECTELE CAD
Simtit de toate persoanele. Se creeaza panica si multi fug din cladiri. Mersul
persoanelor este greoi din cauza miscarilor pamantului si oamenii isi pierd
echilibrul. Ferestrele, farfuriile sau obiectele de sticla se sparg. Picturile sau
fotografiile inramate, prinse de perete, cad. Mobila se deplaseaza sau se
rastoarna. Peretii de umplutura din caramida slaba se crapa. Clopotele mici
suna. Copacii si tufisurile se scutura.
VII
CUTREMUR PUTERNIC - APAR DISTRUGERI SI AVARII LA CLADIRI
Persoanele aflate in picioare isi mentin cu greu echilibrul. Seismul este simtit
si de soferii aflati in trafic. Obiectele atarnate se balanseaza puternic,
lovindu-se de cele din jur. Mobila se rastoarna. Peretii de umplutura sau cei
de zidarie slaba sunt distrusi. Se observa valuri pe lacuri iar apa se tulbura.
Clopotele mari suna. Canalele de irigatie din beton armat sunt afectate
structural.
III
CUTREMUR FOARTE PUTERNIC - APAR DISTRUGERI MODERATE LA CLADIRI
Soferii mentin cu greu directia masinilor aflate in miscare. Peretii de caramida sunt distrusi
inregistrandu-se prabusiri partiale. Unele distrugeri la cladirile vechi construite urmarind
normele de protectie antiseismica. Cladirile noi nu sunt afectate. Cosurile de fum se rup la
baza pe linia acoperisului si se rastoarna. Monumentele, turnurile, cosurile industriale se
rasucesc si unele se prabusesc. Cladirile construite cu cadre de beton se rastoarna sau se
deplaseaza din fundatie. Peretii exteriori sunt aruncati in afara. Unele crengi mari ale
copacilor se rup. Se modifica debitul si temperatura izvoarelor. Apar crapaturi in pamantul
moale.
IX
CUTREMUR EXTREM DE PUTERNIC - MARI DISTRUGERI
Panica generala. Peretii de caramida slaba si cei de umplutura se prabusesc. Constructiile
din caramida slaba se prabusesc complet. Constructiile vechi cu cadre de beton armat si
zidarie se prabusesc partial si prezinta avarii puternice. Cladirile construite cu cadre de
beton se rastoarna sau se deplaseaza din fundatie. Distrugeri importante la rezervoarele
industriale de lichide. Tevile subterane sunt rupte. Apar crapaturi in pamant. In anumite
zone prin aceste crapaturi sunt aruncate nisip si noroi si se formeaza cratere de nisip.
X
Majoritatea constructiilor din caramida si cele cu structura de
cadre sunt deplasate sau rasturnate complet din fundatie.
Unele structuri din lemn bine construite si podurile sunt
distruse. Apar avarii deosebit de grave la baraje si diguri. Au
loc alunecari de teren pe zone intinse. Sinele de cale ferata se
indoaie usor.
XI
Sinele de cale ferata se indoaie foarte puternic. Conductele
subterane sunt complet distruse. Aproape toate constructiile
realizate de om sunt distruse complet.
XII
Distrugere totala. Alunecari de teren, au loc modificari
importante de relief, obiectele sunt aruncate in aer.