Scribd
Încărcați
64 vizualizări1 pagină

Spartacus

Spartacus a fost un gladiator trac care a condus cea mai mare răscoală a sclavilor din istoria Romei antice între anii 73-71 î.Hr. A reușit să strângă o armată de peste 70.000 de sclavi și a învins mai multe legiuni romane, însă în cele din urmă a fost înconjurat și ucis în luptă.

Încărcat de

lapugeanu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
64 vizualizări1 pagină

Spartacus

Spartacus a fost un gladiator trac care a condus cea mai mare răscoală a sclavilor din istoria Romei antice între anii 73-71 î.Hr. A reușit să strângă o armată de peste 70.000 de sclavi și a învins mai multe legiuni romane, însă în cele din urmă a fost înconjurat și ucis în luptă.

Încărcat de

lapugeanu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

SPARTACUS

Referat

Spartacus a fost conductorul celei de-a III-a rscoale a sclavilor (74 .Hr. - 71 .Hr.), care a avut
loc n Italia. A fost un gladiator roman de origine trac.
Spartacus a fost conductorul rscoalei sclavilor din Republica Roman
n anul 73 .Hr.. Nscut n Tracia n jurul anului 109 .Hr., dintr-o familie
de pstori aparinnd tribului Maedi, a luptat n rndurile soldailor
romani, dar n cele din urm, a fost prins i vndut ca sclav. Acesta este
dus la coala de gladiatori a lui Batiatus din Capua, devenind un mare
gladiator. Acolo se ndrgostete de soia lui Lucius Cornelius Felix,
numit Valeria, dar nu se cstorete cu ea, relaia rmnnd ascuns.
Hotrnd s devin liber, Spartacus evadeaz mpreuna cu cei 70 de
tovari din coala de gladiatori din Capua, organiznd la scurt timp o
armat care numra 40.000 de oameni, ajungnd apoi la 70.000 de
oameni. Acesta a dat mai multe lupte mpotriva romanilor mpreun cu ali 2 sclavi, Crixus i
Oinomanus, zdrobind 4 legiuni, nvingndu-l pe generalul Publius Varinus. Dorind s ajung n
Sicilia i s o elibereze de dominaia roman, acesta convinge nite pirai s-l treac n Sicilia,
dar acetia l nal i pleac n zorii zilei.
Un nou general roman, avea de gnd s-l prind pe Spartacus, nsui Crassus. El a hotrt s-i
taie calea lui Spartacus, nchiznd fia ngust de pmnt, ce separ Marea Ionic de Marea
Tirenian, n apropierea istmului Catanzaro, cu un an adnc i cu ntrituri. Din nou Spartacus
s-a dovedit iste: a umplut anul cu trupurile celor ucii i cu cadravele cailor mori i a trecut.
Au ajuns la Brundisium, dar o parte dintre sclavi, condui de Castus i Gannicus, au plecat. O
lupt grea i atepta, ne spune Plutarh. Dup mai multe nfrngeri contra sclavilor, n cele din
urm o uria armat roman i-a nconjurat pe sclavi, fiind ucii 13.000 dintre ei, printre care
Crixus i Oinomanus.
Trupele generalilor Pompei i Lucullus au nvins sclavii.
Nereuind s treac n Sicilia, rnit i nfruntnd ploaia de
sgei, cu ultimele sale fore ucide 2 centurioni i ncearc s-l
ucid pe Crassus, dar blocat de soldai, este ucis n cele din urm
n lupt, n anul 71 .Hr. Ceilali 6.000 de sclavi care au
supravieuit au fost crucificai pe drumul de la Capua din Roma
(Via Appia). Spartacus a rmas cel mai mare duman al Romei dup Hannibal i cel mai bun
gladiator roman.

S-ar putea să vă placă și