Drept International Privat

Tematica:
1. Prezentarea generala a DIP
2. Conflictele de legi
3. Conflictele de jurisdictii
4. Conditia juridical a strainului
5. Normele conflictuale pe materii
PJ in DIP

6. Normele conflictuale in diferite materii


Raportul juridic element de extraneitate => o imprejurare de fapt
legata de un raport juridic datorita caruia acest raport are interferente cu
mai multe sisteme de drept
-intre state/intre cetatenii lor
Obiectul DIP - conflictele de legi => situatia in care raportul juridic
cu un element de extraneitate ii sunt succeptibile sa I se aplice 2/+2 legi
apartinand unor sisteme de legi diferite care au legatura cu elementul de
extraneitate
-poate exista in spatiu si timp
Conflictul de jurisdictii => sunt acelea in care 2 proceduri diferite
reglementate de legi nationale diferite sunt aplicabile aceleiasi spete
Conditia juridica a strainului=> institutia juridica formata din
totalitatea normelor care reglementeaza drepturile si obligatiile pe care le pot avea
straini pe teritoriul statului pe care se afla
=>este reglementata de legea nationala a statului in care strainul se gaseste

Izvoare
=> 2 categorii de izvoare principale:
Interne- legi si alte acte normative
Externe
Odata cu aparitia NCC, s-a abrogat Legea 105/1992 care se refera expres la
raporturile de DIP.
In prezent, reglementari substantiale in materie le regasim in
articolul 2557 2663 Cod civil, care a fost aprobat prin legea 287/2009.
Izvoare Interne:
- Specifice C. Civ.
- Nespecifice Constitutie, Legea Societatilor comerciale nr 31/1990, Codul de
Proc Civ, Jurisprudenta, Doctrina chiar daca nu constituie in sine un izvor de
drept si sunt folosite de politicieni pentru solutionarea arbitrala a unor
conflicte
Izvoare Externe:
- Tratatele internationale acte bi/multilaterale si exprima exprimarea vointei
statelor respective vizand reglementarea relatiilor dintre ele (principalul Izvor
de drept privat)
- Cutuma si Uzantele
Dreptul Intern Privat
- Ansamblul de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale de drept
privat avand un element de extraneitate relatii incheiate de persoane fiz si
jurid aflate pe pozitie de egalitate juridica



Conflictul de legi
- Exista cand o relatie privata internationala are legaturi cu mai multe sisteme de
drept nationale, fiind necesara alegerea si stabilirea unei metode de solutionare
a acestor conflicte si desemnarea legii aplicabile.
In antichitate, strainul nu era considerat subiect de drept si nu putem discuta
de conflicte de legi.
In imperiul roman strainii nu aveau nici un fel de drept (drept de proprietate,
drept de a-si intemeia familii) si abia in 2012 d,Hr., odata cu edictul pe care
imparatul Caracalia, toti strainii au primit cetatenie romana.
Strainilor care traiau in imperiul roman li se aplica ius gentium - ansamblul de
legi elaborate de juristii romani(Gaius) ce reglementeaza relatiile dintre peregrini
si cetateni sau dintre peregrini din cetati diferite.
Dupa caderea Imperiului roman de Apus, a inceput sa se aplice
personalitatea legilor. In sec IX XIII, a inceput in intreaga Europa sa se
consolideze statele feudale. In aceasta perioada s-au aplicat cutumele instantelor
sesizate sau legislatia locului unde se desfasura judecata. Legea straina nu era
luata in considerare chiar daca existau drepturi ce erau castigate intr-o alta
provincie conform cutumelor de acolo.
In sec XV - XIII XVI se caract prin aparitia si mentionarea in scris a
primelor conflicte de legi.
Glosatorii juristii care au facut primele comentarii privind teoria
conflictelor de legi si care cautau solutii pentru acestea in vechiul drept roman.
Insemnarile acestora se numeau glose.
Scoala franceza a statutelor sec XVI XVIII si apoi scoala Daneza admit
posibilitatea dreptului strain de o instanta locala.
Epoca contemporana dezvoltare fara precedent a dreptului international
public prin conventii internationale si prin aparitia regulamentelor comisiei europene
si prin interventia statului in relatiile private internationale.


Metoda indirecta de solutionare a conflictelor de
legi

Conflictul de legi Acea situatie in care cu privire la raportul juridic cu un
element de extraneitate sunt succeptibile de a fi aplicabile 2/+2 legi apartinand
unor sisteme de drept din tari diferite.
Mecanismul prin care se stabileste ca doar una din actele normative este
aplicata unei spete care reprezinta de fapt legea cauzei respective (lex cauza) este
de esenta dreptului internat privat.
Modul in care se indica legea aplicabila se stabileste in 2 feluri:
- Direct atunci cand actul normativ nominalizeaza legea
- Indirect cand actul normativ stabileste o formula de fixare pentru legea
aplicabila
Trasaturile regulei de conflict
- Indirecta (lex logi)
- Abstracta
- Bilaterala nu se aplica unei singure parti

Punerea in aplicare a regulei de conflict; aplicarea din oficiu.
In cazul in care una din parti invoca aplicarea legii straine, iar cealalta invoca
aplicarea lex fori (legea instantei), judecatorul va aplica in baza legii de conflict
legea substantiala (materiala), aplicabila motivand alegerea sa.
Cand nici una dintre parti nu invoca aplicarea legii straine competenta,
conform regulii de conflict in cauza judecatorul aplica lex fori.

Gasirea regulii conflictuale:
Calificarea este operatiunea de interpretare a notiunii juridice cumprinse intr-o
norma juridica pentru a stabili carei categori apartine o situatie juridica precum si
regulile aplicate acestei situatii, ca se face in functie de un act/fapt sau de o
relatie ori un raport juridic care sunt legate de categorii/ notiuni juridice diferite.
Conflictul de calificari:
- Situatia in care notiunile folosite de norma conflictuala sunt calificate diferit in
fiecare sistem de drept aplicabil

Felurile calificarii:
- Primara- constituie o problema prin care se stabileste direct legea competenta
sa guverneze raportul juridic, un element de extraneitate
- Secundara in situatia in care dupa calificarea primara (care apatine dreptului
intern) este nevoie de o stabilire a sensului normelor juridice, drepturile si
obligatiile partilor.

Principiul calificarii lex fori:
- Calificarea se face dupa legea instantei sesizate
- Intotdeauna ea este o calificare primara
- In dreptul romanesc calificarea se face dupa lex fori. Sunt si exceptii cand
legea externa face calificarea.
- In cadrul aceluiasi de drept poate aparea schimbarea regulei de conflict (cazul
legilor succesive legea 105/1992 a fost succedata de noul Cod Civil)
Conflictul mobil de legi este situatia unui raport juridic care este supus
succesiv la 2 siuatii de drept diferite datorita schimbarii punctelor de legatura.
In dreptul roman, in general punctul de legatura se refera la legea materiala
competenta sa carmuiasca raportul juridic si nu la norma conflictuala.
Aplicarea regulii de conflict straine
- Legea straina se aplica in 2 cazuri: - cand este adoptata o regula de conflict
uniateral
- In ipoteza retrimiterii (presupune un
conflict in spatiu al regulii conflictuale)
Exista conflict pozitiv cand fiecare regula conflictuala trimite la
propriul sau sistem de drept considerandul competent
Exista conflict negativ cand situatia in care un conflict din fiecare
sistem de drept face transmitere fie la dreptul celuilalt stat/ al unui
stat tert, fara a declara competent propriul sistem de drept
In DIP roman, in general , se admite retrimiterea, ca fiind reglementata si in
NCC.
Cazuri de neaplicare a retrimiterii:
Cand persoanele au ales prin propriul acord de vointa legea
aplicabila
In cazul a. j. pentru care indeplinirea conditiilor de forma este
obligatorie conform regulii locus rigit actum
In cazul cetateniei unei persoane
Aplicarea legii straine
- In general, sistemul de drept national nu agreeaza aplicarea legii straine chiar
daca norma conflictuala face trimitere la aceasta
- Prin aplicarea legii straine se intelege ca raportul juridic cu un element de
extraneitate e supus legii straine datorita faptului ca aceasta a devenit lege
competenta urmare a aplicarii legii de conflict a instantei.

Prin exceptie, reciprocitatea poate face ca o instant denumita competenta
sa conditioneze aplicarea legii straine de reprocitate in sensul aplicarii legii
romane de instant straina.
Reciprocitatea este ceruta de catre regulile conflictuale in domeniul legii
care privesc statutul persoanelor.
Sarcina probei straine se imparte intre judecator si partea interesata.

In dreptul romanesc , legea straina este considerata element de drept si
incumba judecatorilor obligatia de a cunoaste continutul acesteia
Ordinea publica ansamblul regulilor si principiilor fundamentale ale
statului roman aplicabile in raport cu elementul de extraneitate
De obicei ,ordinea publica este invocata in cazul actelor normative cu
caracter punitiv(care prevad pedepse)
Frauda la lege- situatia in care persoana unui raport juridic isi poate
modela intr-o asemenea maniera comportamentul incat legea normal competenta
sa nu poata fii aplicata si sa se aplice legea care le este lor mai favorabila
Legile de politie- acele acte normative, de regula, cu caracter material, de
cele mai multe ori de ordine publica, care constituie un mecanism de inlaturare a
legii straine normal competenta conform regulii de conflict (reglementata din
domeniul concurentei)




Conflictul de jurisdictie

Competenta internationala de jurisdictie

Competenta in dreptul international- stabilirea unui anumit stat fata de
acelea ale altor state , care sunt chemate sa solutioneze litigiul cu un element
strain
2 instante din state diferite sunt competente
sa judece o anumita speta
Competenta international potrivit legii romane
Fiecare stat are norme care determina competenta internationala de DIP a
instantelor nationale. Aceste norme sunt imperative.
CC prevede expres ca intantele de judecata romanesti judeca litigiile dintre
o parte romana si una straina , dintre parti straine fizice/juridice.
Competenta alternativa- in general, instantele romane sunt declarate
competente sa judece un asemenea litigiu cand macar una dintre parti are un punct
de legatura cu Romania.
Puncte de legatura:
Domiciliul unei parti
Resedinta/fondul de comert
Sediul principal/al filialei
Locul inchiderii sau executarii unui contract

Competenta exclusiva
- Si acestea sunt obligatorii, instantele romanesti fiind unicile instante
competente
- Actele de stare civila( cele eliberate in Romania pentru cetateni romani straini)
- In cazul adoptiei (intodeauna adoptia pe teritoriul Romaniei , cu o parte romana
sau cu 2 parti straine , este de competenta instantelor romanesti)

Conventia de Prorogare de competenta- conventie prin care partile, sau o
instanta de judecata stabilesc prin alegere competenta in DIP

Competenta de jurisdictie straina
- Atunci cand apare , este invocata de catre una din parti pe cale de exceptie si
poate fii solutionata in 2 moduri:
Instanta respinge actiunea pe motiv de
necompetenta
Instanta romana se adreseaza si trimite
dosarul instantei straine legal competente
Reglementarea Competentei - 1968 , Conventia de la Bruxelles a stabilit
existena legala a 6 categorii de competenta:
Competenta de principiu
Competenta alternativa
Competenta derivata
Competenta derogatorie
Competenta voluntara
Competenta la alegere
Legea de procedura aplicabila de instantele romanesti
- Procedura de judecata este reglementata in capitolul ce vizeaza regulile de DIP
din CC
- Ca principiu, instantele romanesti aplica legea de procedura romana, daca nu s-a
reglementat altfel( Intodeauna aplicarea legii de procedura straina este
reglementata in mod expres)
- Citarea persoanelor cetateni straini => cetatenii straini ca si cei romani aflati in
strainatate sunt citati la adresa cunoscuta prin scrisoare recomandata, iar daca
nu li se cunoaste adresa, prin publicitate

Comisia rogatorie - este delegatia prin care un organ de jurisdictie sesizat
cu solutionarea unui litigiu solicita/ confera unui alt organ situat intr-o alta tara
, indeplinirea unor acte de procedura , de obicei, administrarea de probe.

Efectele hotarari judecatoresti in Romania

- Se refera atat la hotararile judecatoresti in sine , cat si la actele
jurisdictionale eliberate de notariate, primarii etc.

Hotararile judecatoresti produc urmatoarele efecte:
Au puterea doveditoare a unui act autentic
Au autoritate de lucru judecat
Au forta executorie
Prima etapa a executarii unei hotarari judecatoresti straine este
recunoasterea acesteia , care, de obicei, se face de instanta competenta de la locul
unde se doreste punerea in executare.
Exequator- aceasta procedura este un act de jurisdictie a instantei
autohtone, practic inseamna incuviintarea instantei romanesti pentru inceperea
executarii silite a unei persoane .
Judecatorul de exequator verifica mai intai daca hotararea straina este
data de o instanta competenta si daca nu aduce atingere ordinii publice din Romania.
Hotararea pronuntata are forta obligatorie a unei hotarari romane si poate fii pusa
in executare inclusiv prin forta coercitiva a statului.
Arbitrajul international- este o modalitate de solutionare a unui litigiu
de o anumita persoana numita arbitru, investita sa judece o cauza pe baza acordului
partilor . Solutia pronuntata devine obligatorie pentru toate partile (institutie
construita de parti).
Clauza Compromisorie- clauza dintr-un contract prin care partile isi
exprima acordul de a se supune eventualelor litigii izvorate din contract,
arbitrajului.
Conditia Juridica a Strainului

Prin c.j.s se intelege ansamblul normelor juridice care reglementeaza
capacitatea juridica a strainului, adica dr. si obligatiile pe care acesta le are intr-un
stat in calitate de strain.
Regimul jur. al strainilor este reglementat de OUG 194/2002
Strainul- persoana fizica fara cetatenie romana
Apatridul- persoana care nu are cetatenia niciunui stat
Rezidentul- strainul care are permis de sedere temporara sau carte de
resedinta
Art. 181 din Constitutie da urmatoarea definitie: - Cetatenii straini si
apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si
a averilor garantate de Constitutie si alte legi.
Formele c.j.s
Regimul national- un stat recunoaste cetatenilor straini aflati pe
teritoriul sau aceleasi drepturi pe care le acorda propriilor cetateni cu exceptia
drepturilor exclusive.
Regimul reciprocitatii(tratamentul minim reciproc)- este convenit intre
2/+2 state , prin tratat si se confera acelasi regim cetatenilor din statele
semnatare. Reciprocitatea poate fii :
legislativa
diplomatica
de fapt
Regimul clauzei natiuni celei mai favorizate- acordarea in favoarea
cetatenilor unui stat de drept cel putin egal cu cele pe care le au cetatenii unor
state terte
Regimul special- unele categorii de straini pot beneficia de drepturi
speciale(invatamant, munca) prin legea nationala sau prin Conventii la care Romania
este parte.
Regimul mixt- imbinare intre regimul national si clauza natiuni celei
mai favorizate
Regimul juridic al strainilor in Romania
- face parte din conditia juridica a strainilor , este guvernat de norme de drept
intern, cu aplicatie imediata, fiind exclus conflictul de legi

Dreptul strainilor in Romania:
Protectia generala a persoanelor si a strainilor
Dreptul strainilor de a se deplasa oriunde in Romania si de a-
si stabili domiciliul /resedinta
Dreptul strainilor care locuiesc legal , de a reintra in Romania
pe perioada valabilitatii permisului de sedere
Dreptul strainilor la protectie sociala daca domiciliaza sau au
resedinta in Romania
Dreptul de a beneficia si de a solicita inscrierea datelor
personale in documentele eliberate de autoritatea pentru
straini
Dreptul strainilor de a beneficia de invatamant romanesc
Obligatiile strainilor:
nu pot organiza pe teritoriul Romaniei partide politice, nu
pot ocupa functii de demnitate publica( cu exceptia celor
din UE) si nu pot initia , organiza sau participa la
manifestari publice care aduc atingere singurantei
nationale
sunt obligati sa respecte scopul pentru care i s-a acordat
dreptul de a intra/ramane in Romania
straini care intra in Romania sunt obligati sa se supuna
controlului pentru trecerea frontierei, la fel si pentru
organele de politie romane
Regimul juridic aplicabil strainilor
Intrarea strainilor in Romania
Acte necesare pentru trecerea frontierei
pasapoarte , titluri de voiaj , carnete de marinar, alte
documente eliberate de state/entitati internationale
recunoscute de Romania

Nepermiterea intrarii in Romania:
nu pot intra straini apartinand organizatiilor care finanteaza ,
pregatesc sau ajuta in orice mod organele de terorism
straini care fac parte din grupuri infractionale organizate
straini banuiti ca au savarsit infractiuni impotriva pacii/ crimei de
razboi
Regimul vizelor
Viza este un insemn care da drept titularului de a intra pe teritoriul Romaniei si
care se acorda de catre organele politiei de frontiera numai in situatia in care nu
exista vreunul din cazurile nepermiterii in Romania

Sederea strainilor in Romania
- temporara
- permanenta
Sederea temporara- se acorda de statul roman pentru o perioada definita
de timp si este valabil pana la data la care inceteaza valabilitatea vizei/
permisului de sedere
-se acorda pe 90 de zile pe un termen de 6 luni, cu
posibilitatea de prelungire inca 6 luni
Sederea permanenta- se acorda numai la cerere cu indeplinirea
urmatoarelor conditii:
sa fii avut o sedere continua si legala de minim 5 ani anterior
depunerii cererii
sa faca dovada detinerii mijlocului de existenta la nivelul
salariului minim pe economie
sa cunoasca lb. romana la nivel satisfacator
sa nu prezinte pericol pentru ordinea publica si siguranta
nationala .
Se acorda de Oficiul Roman pentru Imigrari
Iesirea strainilor din Romania
Cand nu se acorda permisul de iesire:
este inculpat/ invinuit in dosar, si judecatorul a instituit masura
interdictiei de a nu parasi tara
a fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate si
urmeaza sa execute pedeapsa