Universitatea Dunarea de Jos Facultatea de Economie si Administrarea

Afacerilor,Galati
Anul III,Grupa Marketing
PROIECTE DE MARKETING
SC Farmec SA
tudent ! Moise Georgiana
"rofesor Indrumator ! #ristac$e %icoleta
Capitolul I
[Link] irmei
1.1Scurt i!toric
FA&ME# este prima si cea mai importanta companie producatoare de
produse cosmetice din &omania' In ultimii ani, compania Farmec a
inregistrat un progres si o de(voltare continua avand o sta)ilitate si o
eficienta deose)ita' ocietatea comerciala Farmec A isi desfasoara
activitatea de productie la sediul central in #lu*+%apoca'
# Farmec A a luat fiinta la , iulie ,-./ su) denumirea de 0a)oratorul
Mol+Moss,la)orator care la inceput avea doar 1 muncitori si reali(a /
produse' 0a 2, august ,-.- este inregistrata la Ministerul Finantelor su) nr'
,3., intreprindere de stat cu denumirea! Fa)rica de produse cosmetic nr' 3,
#lu*'
In perioada ,-4/+,--5 unitatea isi continua diversificarea productiei si
acorda o mare atentie cresterii calitatii produselor' In aceasta perioada apar
noi game de produse cosmetice,cautate pe piata interna si pe cea e6terna'
Dintre marcile actuale ale # Farmec A, cea mai mare notorietate o au
marcile Gerovital 72 prof' dr' Ana Aslan si Gerovital "lant prof' dr' Ana
Aslan si mai nou, marcile Ecovital si Aslavital' Alaturi de aceste marci
unanim cunoscute promovea(a si alte produse cosmetic din gamele
Farmec cu e6tract de aloe vera, musetel, gal)enele, Farmec pentru
ingri*irea si intretinerea parului, At$os! si 8arr+produse pentru )ar)ati,
9ou:Me, ;)sesie, Farmec ,1, <m)ol+deodorante ecologice si
parfumuri,Dermofarm+produs farmaceutic, %ufar si 8riumf+produse
c$imico+casnice'
"rodusele de cea mai mare notorietate sunt cele cosmetice din gama
Gerovital 72 si Gerovital "lant , fa)ricate de peste 2/ de ani dupa formula
originala a D+nei Academ' Dr' Ana Aslan, formula unica conceputa si
consacrata de+a lungul anilor pentru originalitatea si efectele po(itive
deose)ite asupra meta)olismului celular in incetinirea procesului de
im)atranire'
#el mai recent success al companiei a fost lansarea a unei noi game de
produse de ingri*ire a fetei si corpului+ gama Aslavital, care alaturi de
Ecovital si Gerovital au la )a(a o formulare )ogata in rincipii active de
provenienta vegetala, ceea ce marc$ea(a trecerea spre ,55= natural'
1." O#iecti$ul %e acti$itate
;)iectul de activitate al firmei este fa)ricarea si distri)uirea de produse
cosmetice, dermato+cosmetice si c$imico+casnice' #odul #AE% 3./3+
fa)ricarea parfumurilor si a produselor cosmetice , comerciali(area
produselor cosmetice si de parfumerie' Aceasta clasa include fa)ricarea de!
parfumuri si ape de toaleta, preparate de infrumusetare si farduri, preparate
pentru prevenirea arsurilor solare si pentru )ron(at, produse pentru
manic$iura si pedic$iura, creme si produse de mac$ia*, preparate pentru ras,
depilatoare,deodorante si saruri de )aie,produse pentru igiena gurii, pentru
ingri*irea parului, sapunuri,detergenti si alte produse'
"entru anul 3554 compania >Farmec? a sta)ilit o serie de o)iective pe care le
va @ndeplini cu siguranAa si anume !
+asimilarea a 25 de produse cosmetice noi Bgamele Aver, #$arisse, M<DeoC
care sa duca la optimi(area utili(arii actualelor capacitati productive precum
si / produse noi din gama fa)ricatelor c$imico+casniceD
+sa devina lider de piata pe segmentul >cosmaceuticals?, premisele pentru
acest o)iectiv fiind de*a create, avand in vedere activitatea continuu
im)unatatita de cercetare a organi(atiei D
+mErirea cifrei de afaceri prin e6tinderea pe noi pieAe de desfacere
internaAionale !Fra(ilia, Argentina, &usia, #$ina'
+cresterea e6portului cu peste //5 555 ron D
+o)tinerea unui profit anual de ,- /55 555 ron'
'# Farmec 'A produce si comerciali(ea(a prin propria sa retea de
distri)utie la nivel national peste 255 de produse cosmetice precum si de u(
casnic, dintre care amintim cele mai cunoscute )rand+uri !GE&;GI8A0
"0A%8, GE&;GI8A0 72,E#;GI8A0, D;I%A, gama de curatenie
%UFA& 8&IUMF'
"roducatorul roman de cosmetice Farmec #lu*+%apoca a ac$i(itionat
drepturile de utili(are a marcii Gerovital de la Gerovital #osmetics Bfosta
Mira*C pentru ,,3 milioane euro, informea(a oficialii companiei'
8ran(actia a constat in transmiterea tuturor drepturilor asupra marcilor care
contin cuvintele Gerovital, Aslan, Ana Aslan, G# sau com)inatii ale
acestora din patrimoniul Gerovital #osmetics catre Farmec A'
In conditiile in care la nivelul lui 355H, marca Gerovital produsa de Farmec,
detinea o cota de piata de ,2,/=, iar cea produsa de Gerovital #osmetics de
,,H=, tran(actia a fost evaluata la ,,3 milioane euro' "rocesul efectiv de
ac$i(itionare a marcii s+a intins pe o perioada de 1 luni, iar tratativele au
durat peste un an'
"lanurile Farmec legate de marca Gerovital se vor a6a in principal pe
de(voltarea de noi produse cu timpi scurt de actiune'
#irca 15= din )ugetul pe 355- va fi alocat investitiilor in cercetare,
productie si promovare a marcii Gerovital
E6porturile repre(inta ,5= din cifra de afaceri a companiei' ;data cu
preluarea drepturilor asupra marcii Gerovital, Farmec #lu*+%apoca se
asteapta pentru urmatorii 3+2 ani la e6porturi de pana la / milioane de euro'
"rodusele Gerovital repre(inta 45= din totalul e6porturilor companiei si
sunt distri)uite in .5 de tari, iar van(arile din aceasta marca repre(inta ,4=
din totalul cifrei de afaceri a Farmec'
"rodusele Gerovital sunt primele produse anti+age din lume' 0a Farmec #lu*
s+a facut prima crema Gerovital, iar productia acesteia nu s+a oprit de peste
.5 de ani'
Galoarea produselor Gerovital comerciali(ate de Farmec pe piata locala in
355H era de apro6imativ 3 milioane de euro, conform datelor furni(ate de
compania de studii de piata A# %ielsen'
In primele . luni ale lui 3554, Farmec a reali(at o cifra de afaceri de H
milioane de euro, in crestere cu 3,= fata de perioada similara din 355H si un
profit operational de 4/5'555 de euro, in crestere cu //= fata de aceeasi
perioada din 355H'
"entru anul acesta, compania estimea(a o cifra de afaceri de peste 3.
milioane euro, cu ,/= mai mult decat anul trecut, cand a reali(at o cifra de
afaceri de 3,,/ milioane euro'
,'2 Portooliu %e pro%u!e&acti$itati&marci
"rincipalele produse oferite de >Farmec?'A' sunt !
I produse de Jellness D
I produse pentru fata si corp D
I produse pentru intretinerea parului D
I produse de mac$ia* D
I deodorante D
I dermato+cosmetice D
I produse pentru pla*a D
I produse pentru igiena+dentara D
I produse pentru ca)inetele cosmetice D
I produse c$imico+casnice D
I produse profesionale pentru curatenie D
I de(infectante si materiale sanitare D
I insecticide D
I produse pentru protectia muncii '
"ortofoliul companiei insumea(E cateva sute de produse, cele mai cunoscute
game fiind produsele pentru intreAinere completK!
+gama Gerovital 72 prof' dr' Ana Aslan
+gama Gerovital 72 Evolution
+gamele Gerovital "lant
+gamele Aslavital Li Aslavital 0ift Instant
+gama Doina
+gama Farmec
,'.' Structura or'anizatorica&Or'anizarea
%epartamentului %e mar(etin'
#a toate unitatile economice '#' MFA&ME# 'A' pe langa mi*loacele
materiale )anesti cu care este dotata cuprinde un numar de ,515 oameni ai
muncii care sunt grupati ierar$i(ati si fi6ati pe anumite posturi, ceea ce se
reflecta in structura organi(atorica a societatii'
tructura organi(atorica oglindeste modul de grupare a tuturor
compartimentelor de munca si a posturilor in vederea transmiterii
informatiilor intru+un mod cat mai rational, a folosirii optime a fortei de
munca, atat su) aspect economic cat si din punct de vedere uman'
tructura organi(atorica difera de la o societate la alta, ea fiind
conditionata de o serie de factori cum sunt ! procesul te$nologic din unitatea
respectiva, varietatea si volumul productiei, marimea personalului e6istent'
In functie de acesti factori '#' MFA&ME#'A' are o impartire
interna compusa din trei structuri mari de activitate si anume)
A. Structura de conceptie
B. Structura functionala
C. Structura de productie
;rgani(area societatii com)ina structura de functionare cu cea de
produs'
A. Structura de conceptie data de ansam)lul cadrelor de conducere si
de e6ecutie, grupate in su)divi(iuni organi(atorice care desfasoara activitati
de cercetare in scopuri productive' Aceasta structura este reali(ata de
urmatoarele componente!
)iroul de cercetare
)iroul te$nic design
)iroul marketing
)iroul proiectare
grup consilieri Binclusiv *uridicC
B. Structura functionala se constituie din ansam)lul cadrelor de
conducere si e6ecutie grupate in su)divi(iuni organi(atorice, directii,
servicii, )irouri care desfasoara activitati cu caracter functional'
In functie de specificul activitatii fiecare )irou si compartiment se
su)ordonea(a astfel!
+ director general
)iroul #'F'I'
statul ma*or, aparare civila
)iroul personal, salari(are
)iroul certificarea societatii, #8#, protectia
mediului
)iroul administrativ
grup consilieri
+ director cercetare+productieBvicepresedinte #'A' C
)iroul cercetare
)iroul proiectare
)iroul te$nic
)iroul organi(area productiei si a muncii
)iroul mecanico+ enegetic
)iroul programare, pregatirea si urmarirea
productiei
+ director economic+ director financiar
)iroul marketing
)iroul aprovi(ionare
)iroul import
)iroul van(ari
)iroul e6port
)iroul distri)utieD transport
salon cosmetice
restaurant cantina, maga(in alimentar
dispensar medical
In societatea comerciala MFA&ME#'A' Adunarea Generala a
Actionarilor este organul de conducere al societatii si se compune din toti
actionarii acesteia' Adunarea ordinara are urmatoarele atributii !
o apro)area sau modificarea )ilantului si a darii de seama
privind contul de profit si pierdere al societatii pentru
anul anteriorD
o alegerea administratorilor si cen(orilorD
o fi6area diurnei de deplasareD
o apro)area salariului minim din societate si a
coeficientilor de ierar$i(are pe grupe de functii, salariul
minim din societate se va ma*ora conform idealurilor si
in functie de posi)ilitatile financiare prin $otatrarea
#onsiliului de AdministratieD
o fi6area remuneratie convenita administratorilor si
cen(orilorD
o sta)ilirea )ugetului de venituri si c$eltuieli, a
programului de activitate pentru e6ercitiul economico+
financiar urmator'
Adunarea e6traordinara pe langa atri)utiile Adunarii ordinare va $otari in
urmaroarele pro)leme!
o modificarea duratei de functionare a societatiiD
o marimea capitalului socialD
o sc$im)area o)iectului socitatiiD
o mutarea sediuluiD
o fu(iunea si asocierea cu alte societatiD
o reducerea capitalului social sau reitegrarea sa prin emisie
de actiuniD
o di(olvarea anticipata a societatiiD
o declararea falimentuluiD
o numirea lic$idatorilor'
Daca ma*oritatea nu a fost o)tinuta numirea se face in instanta, la
cererea administratorilor sau a actionarilor cu citarea societatii sau a celor
care au cerut+o, impotriva acestei sentinte se poate declara recurs in ,/ (ile
de la pronuntare'
ocietatea este administrata de un #onsiliu de Administratie format
din ,/ administratori, alesi de Adunarea Generala a Actionarilor pe o
perioada de . ani, cu posi)ilitatea retragerii' Administratorii societatii sunt
desemnati in contractul de societate' In relatiile cu tertii, societatea este
repre(entata de catre presedintele #onsiliului de Administratie pe )a(a si in
limitele imputernicirilor date de catre #onsiliul de Administratie sau, in lipsa
lui, de catre unul din vicepresedinti desemnat de presedinte'
"resedintele #onsiliului de Administratie este o)ligat sa puna la
dispo(itia actionarilor si cen(orilor, la cererea motivata a acestora, toate
documentele societatii' #onsiliul de Administratie poate delega o parte din
atri)utiile sale unui comitet de directie, compus din 2+/ mem)rii'
"resedintele si vicepresedintele #onsiliului de Administratie vor face parte
o)ligatoriu din #omitetul de Directie'
Gestiunea societatii este controlata de actionari si de #omisia de
cen(ori, formata din 2 mem)rii, care tre)uie sa fie asociati, cu e6ceptia
cen(orilor conta)ili' #en(orii se aleg de Adunarea Generala a Actionarilor'
Adunarea generala alege de asemenea acelasi numar de cen(ori supleanti
care vor inlocui in conditiile legii pe cen(orii titulari'
tructura actionariatului la 2, ,3 35,3 era urmatoarea !
%r'
#rt'
Actionari %r' actiuni "rocent
, alariati /.5 24, .H,4/=
3 "A 3, 1.1 ,,-/=
2 #ola)oratori 344 -,5 3/,/4=
. Fosti anga*ati 3H4 24, 3.,1/=
Capitolul II
".Me%iul %e mar(etin'
".1 Microme%iul %e mar(etin'
Mediul de marketring al intreprinderii este format din ansam)lul elementelor si
factorilor e6teriori acesteia care ii influentea(a capacitatea de a satisface nevoile si
dorintele clientilor'Mediul de marketing poarta in sine oportunitati si amenintari la adresa
agentilor economici' Mediul de marketing cuprinde! micromediul si macromediul de
marketing'
Microme%iul %e mar(etin'
Micromediul de marketing cuprinde componentele mediului cu care firma este in
contact constant, permanent, direct' Micromediul include factorii si fortele cu
actiune imediata asupra intreprinderii, care influentea(a direct succesul activitatii
desfasurate si asupra carora isi e6ercita controlul intr+o masura mai mare sau mai
mica intreprinderea insasi, furni(orii, intermediarii, clientii si pu)licul'
Intreprinderea isi ela)orea(a si coordonea(a activitatea de marketing tinand seama
de informatiile transmise de compartimentele de management, cercetare+de(voltare,
financiar+conta)il, aprovi(ionare, productie, personal etc' Deci(iile de marketing
sunt influentate direct de calitatea personalului din toate compartimentele
intreprinderii si de circulatia informatiei dintre acestea' 8oate aceste compartimente
constituie mediul intern al unei firme si repre(inta partea micromediului cese afla
su) controlul ei total si direct' Asupra celorlalte elemente ale micromediului
intreprinderea poate avea influenta dar nu poate avea un control total'
,'Furni(orii' In timp ce clientii repre(inta o sursa directa de venituri pentru
intreprindere, furni(orii sunt elementul varia)il in structura costului unui produs'
#ostul unui produs varia(a direct proportional cu cantitatea de materii prime,
su)ansam)le si componente pe care intreprinderea le procura de la furni(ori'
Furni(orii repre(inta o forta de influenta prin preturile practicate, calitatea oferita si
promptitudine' Atunci cand furni(orii intra in competitie pentru client, se vor stradui
sa pre(inte cat mai multa credi)ilitate si sa+si mentina preturile la un nivel cat mai
sca(ut pentru a atrage cat mai multi clienti'
3' #lientii repre(inta o forta de influenta a competitivitatii pentru ca pot determina
reducerea preturilor, pot solicita o calitate sporita sau mai multe servicii post van(are
si prin aceasta pot influenta piata unui produs' In primul rand, clientii influentea(a
po(itiv activitatea unei intreprinderi atat timp cat cumpara produsele acesteia si nu
pe cele ale concurentei' #u cat clientii cumpara mai mult de la o intreprindere, cu
atat va creste si profitul acesteia' Amenintarea asupra intreprinderii apare atunci
cand clientii renunta sa mai faca afaceri cu aceasta si se indreapta spre concurentii
e6istenti pe piata' "rin urmare, intreprinderea tre)uie sa de(volte strategii de
atragere, pastrare si c$iar castigare a clientilor'
2'Intermediarii sunt persoane fi(ice sau *uridice care fac legatura intre van(atorul si
cumparatorul unui produs, al unui serviciu sau care inc$eie o tran(actie avand
imputernicirea am)elor parti in sc$im)ul unui avanta*'E6ista 2 tipuri de intermediari
care a*uta eforturile de marketing ale unei frirme!
+intermediarii cu functii comercialeBen+gros+istii,detailistiiC
+intermediarii cu functii de distri)utie fi(ica a )unurilorBintreprinderi de
transport,depo(iteC
+agentii speciali(ate in servicii de marketingBcercetare,consultanta,reclamaC
.'#oncurentii '#' FA&ME# 'A' se confrunta cu o concurenta acer)a
specifica domeniului cosmetic, atat pe plan intern cat si pe plan e6tern'
0iderii, pe piata cosmetica, se identifica cu cei mai
puterniciconcurenti e6terni, in domeniu, iar oferta lor se caracteri(ea(a
printr+un nivel inalt de calitate )a(at peinovatii te$nologice ma*ore si pe
materii prime de cea mai )una'
8otodata, concurentii e6terni practica preturi inalte, uneori foarte
inalte pentru piata din &omania, acesta constituind un ma*or avanta* pentru
FA&ME#, care ofera produse originale, )ogate in e6tracte
naturale, vitamine si ape minerale la preturiaccepta)ile pentru consumatorii
locali'
In confruntarea cu concurentii interni, FA&ME# detine o po(itie
privilegiatadatoriata faptului ca, aceasta reuseste sa se adapte(e continuu la
cerintele de moderni(are a produselor cosmetice'"entru a evidentia mai
elocvent lupta concurentiala cu care se confrunta FA&ME#,
vom pre(enta principalii concurenti aferenti diferitelor linii de produse'
NProdusele pentru ingrijirea tenului (creme, emulsii, lotiuni, masti
regenerante) :
#oncurenti importatori! +0?;real "aris
+0a)oratories Garnier
+Feierdorf 7am)urg B%iveaC
+Institutul "ond?s
#oncurenti producatori interni! +#osmetic "lant
+Elmi "lant
+#arina #osmetic
+0a)oratoarele Ariel
N Deodorante
#oncurenti importatori! +Unilever B&e6ona, Impuls, DoveC
+Feiersdorf B%ivea, 46.C
+7enkel BFaC
+#olgate "almolive
+#ot< #osmetics
NProduse pentru ingrijirea parului (sampon, balsam, spuma modelatoare
si coloranta , lac fixativ, gel...)
#oncurenti importatori! +c$Jar(kopf
+"rocter : Gam)le B"anteneC
+Oella
+Unilever B;rganisc, 8imoteiC
+Feiersdorf B%iveaC
+0?;real BElseveC
NCosmetica decorativa (rujuri, batoane corectoare, dermatografe, tus de
pleoape, lacuri de unghii,balsam de buze, fonduri de ten)
#oncurenti importatori! +Pallos #osmetics
+#ostance #aroll
+Jonson #osmetics
+Ergo #$emical Ind' BQ #olorC
Concurentii directi sunt cel mai usor de identificat de catre firma, ei
repre(entand acei agenti economici care ofera acelasi tip de produse sau
servicii in vederea satisfacerii acelorasi nevoi ale clientelei' In general,
aceste produse sunt vandute la preturi apropiate unele de altele si adesea prin
intermediul acelorasi distri)uitori a*ung practic alaturi pe rafturile
maga(inelor'"rincipala modalitate de diferentiere este pu)licitatea, adesea
agresiva, dar nu mai putin costisitoare, folosita in incercarea de a su)linia
avanta*ele consumatorului in situatia alegerii produsului propriu in locul
celui concurent' #oncurenta directa este deci devoratoare de )ani si doar
firmele cu adevarat potente financiar ii supravietuiesc' De aceea multe firme
evita de a intra in concurenta directa preferand refugierea pe segmente de
piata marginale, mai putin disputate dar si mai putin profita)ile'
Concurentii indirecti sunt firmele care ofera produse similare
consumatorilor, dar cu caracteristici diferite ce satisfac alte nevoi sau
preferinte #u toate ca acesti concurenti indirecti sunt mai putin amenintatori
decat cei directi, ei pre(inta totusi un pericol deoarece conserva
disponi)ilitatea de a ataca o alta piata sau o alta clientela daca doresc,
transformandu+se astfel in concurenti directi'
Di!tri#u*ia pro%u!elor pe pia*+
De(voltarea companiei este susAinutE de consolidarea permanentE a propriei
reAele
de distri)uAie, de(voltatE la nivel naAional, coordonatE prin intermediul
repre(entanAelor Li
punctelor de lucru din principalele oraLe ale &omaniei' De asemenea,
produsele Farmec se regEsesc pe toate continentele de pe glo)'
Distri)uAia produselor Farmec se face pe un drum cat mai scurt, intre fa)rica
de producAie Li maga(inele de desfacere'
Farmec #lu*+%apoca, cel mai mare producEtor roman de cosmetice, a
inaugurat recent noua repre(entanAE din FucureLti, unul dintre cele mai
importante centre din reAeaua de distri)uAie a companiei' 0ucrErile la noua
clEdire au de)utat in 355H, depo(itul Li corpul administrativ intrand in
folosinAE in ianuarie 35,5'
ediul central! #lu* %apoca
&epre(entanAE! %eamA,GalaAi,#ovasna,8imiL,ArgeL,FraLov,FucureLti+Ilfov
"unct de lucru!i)iu,"ra$ova,#onstanAa,Dol*,Grancea'
"arteneri!
,eneiciarii -con!umatorii.
"rin gama larga de produse cosmetice pe care le fa)rica, firma FA&ME#
acopera o marevarietate de segmente de piata, in special formate, din femei
cu varsta cuprinsa intre 35 si 15 de ani';ferta de produse cosmetice
diferentiate in functie de varsta si venituri este pre(enata in ta)elul urmator!
FA&ME# acopera si segmentele de piata din copii cu urmatoarele
produse!
,'Fe)e Flora+Ulei pentru copii
3'Fe)e Flora+ampon fara lacrimi
"entru segmentele formate din )ar)ati, FA&ME# ofera trei game
comple6e de produse A87;, F;F si8A&& ,care contin creme de ras,
spume de ras, lotiune dupa ras, )alsam dupa ras,deodorante, toate acestea
constituind produse necesare pentru confortul (ilnic al )ar)atului modern'
Pu#[Link] pu#lice -PRC constituie un important instrument de
marketing'Firma FA&ME# de(volta relatii constructive nu numai cu
clientii, furni(orii si distri)uitorii sai, ci sicu un numar mare de organisme
pu)ilce interesate' &elatiile cu pu)licul sunt organi(ate in cadrulfirmei, ele
fiind una din atri)utiile responsa)ilului cu pu)licitatea si imaginea
produselor ce poartamarca FA&ME#'In acest sens, FA&ME# consolidea(a
relatiile cu presa, reali(ea(a diferite coferinte de presa, o)tinandspatiu
redactional in citite de multi clienti sau prospecti ai intreprinderii
"."Macrome%iul %e mar(etin'
Alaturi de influenta fortelor ce alcatuiesc micromediul sau e6tern,
firma este marcata totodata de incidenta climatului general, specific
societatii in care isi desfasoara activitatea' Acest climat este re(ultatul
interactiunii la scara nationala si uneori c$iar internationala a mai multor
factori, care reflecta toate fatetele societatii in structura careia activitatea
economica repre(inta doar una din componente' Ansam)lul acestor factori
alcatuiesc macromediul e6tern al firmei, care e6ercita o
influenta indirecta asupra acesteia, in timp ce influenta inversa este
nesemnificativa sau ine6istenta'
Macromediul cuprinde un set comple6 de varia)ile care impreuna
formea(a un cadru guvernat de urmatorii factori! factorii economici, factorii
te$nici si te$nologici, factorul demografic si structura populatiei, factorii
socio+culturali, factorii politico+legislativi si factorii naturali'
; activiate recenta intreprinsa de FA&ME#, ce merita a fi mentionata, o
repre(inta adaptarea te$nologiilor la noile norme UE' FA&ME# a reusit
punerea in functiune a unei importante investitii de cca 2 milioane dolari,
destinata fa)ricii Dezmir, pentru producerea de deodorante
ecologice,deodorante fara freon B"ropan )utanC care nu afectea(a statul de
o(on' "reocuparea legata de mediul natural, nu se opreste aici, firma
FA&ME# producand am)ala*e din materiale )iodegrada)ile'
Factorii economici
Acestia repre(inta ansam)lul elementelor de natura economica din mediul am)iant cu
actiune semnificativa asupra activitatii firmei' Ei compun ceea ce se numeste mediul
economic, care include practic evolutia tuturor actorilor economici ai societatii'
Determinarea corecte a etapei din ciclul economic in care se afla la un moment dat
economia nationala este necesara in procesul a*ustarii corespun(atoare a activitatii
firmei la conditiile de mediu, cunoscandu+se in mare relatiile formate in acea etapa de
de(voltare macro+economica intre varia)ile ca forta de munca, nivelul veniturilor,
inflatia, nivelul do)an(ilor etc'
De asemenea, intre ciclul economic mondial si cel al anumitor (one geografice sau
state pot e6ista decala*e temporare sau cu tendinta de permanenti(are' In acelasi timp,
c$iar daca economia mondiala trece printr+o perioada de recesiune, economia
nationala a unui stat poate sa se gaseasca intr+o evolutie favora)ila, uneori c$iar
profitand de inc$iderea unor oportunitati pentru concurentii sai la nivel international'
e pre(inta in continuare o serie de elemente punctuale de care influentea(a mediul
economic si implicit firmele care il compun si pe care acestea tre)uie sa se urmareasca
pentru a lua deci(ii corecte la timpul potrivit!
I ratele dobanzilor la credite bancare pot avea un du)lu impact!
asupra disponi)ilitatii consumatorilor de a face ac$i(itii de produse
non+primordiale si asupra posi)ilitatilor firmei de a se finanta in
vederea unor investitii' Din punctul de vedere al consumatorului, o
rata mare a do)an(ii nu numai ca ii limitea(a c$eltuielile curente, dar
il impiedica sa faca BalteC imprumuturi, ceea ce inseamna o reducere
pe o spirala din ce in ce mai stransa a c$eltuielilor totale pentru )unuri
non+vitale' In acelasi timp in anumite sectoare de activitate, cresterea
do)an(ilor pune firmelor serioase pro)leme, deoarece cererea pentru
produsele lor poate creste atunci cand rata do)an(ilor este sca(uta si
apoi sa scada dramatic cand do)an(ile sunt mari Be6! domeniul
constructiilorC' ;data cu cresterea do)an(ilor, strategia firmei tre)uie
regandita in sensul concentrarii pe su)limarea concurentei, pentru a+si
apropia clientela redusa de pe piata'
I distributia veniturilor in societate' E6ista mari diferente intre
(onele geografice ale lumii in ceea ce priveste nivelul si distri)utia
veniturilor, in principal datorita profilului industrial al fiecarei
societati' #u cat este mai )ine consolidata si )ine repre(entata in
structura societatii o categorie de consumatori cu venituri medii+mari,
cu atat nivelul consumului este ridicat, rotatia )unurilor si serviciilor,
precum si a masei monetare este accelerataD acestea constituie
atri)utele unei piete )ogate pentru toate tipurile de produse, o piata
care contine in de(voltarea actuala sursele de(voltarii viitoare'
I nivelul fiscalitatii este un alt important factor economic, care
influentea(a viata firmei' Guvernele care impun o fiscalitate ridicata
iau efectiv din puterea de cumparare a consumatorilor, transferand
)anii din sectorul privat in cel pu)lic si c$eltuindu+i centrali(at in
numele comunitatii ale carei interese le repre(inta' ; fiscalitate
e6cesiva impinge agentii economici in (ona gri sau neagra a
economiei unde acestia se refugia(a in incercarea de a supravietui'
I cursul de schimb al monedei nationale este o alta varia)ila
economica ce afectea(a macromediul in care firma isi desfasoara
activitatea' Daca moneda nationala se aprecia(a in raport cu celelalte
monede, produsele nationale devin mai scumpe pe pietele respective,
deci e6portul este afectatD in ca( de relatie inversa activitatea de
e6port este stimulata'
Modul de actiune al firmelor pentru a contracara eventualele efecte negative
din punctul lor de vedere este implantarea pe mai multe piete astfel incat
daca pe una din ele aprecierea monedei afectea(a van(arile, scaderea
eventuala pe alte piete sa compense(e pierderile si sa ec$ili)re(e tendintele'
Factorii te/nici !i te/nolo'ici
Forta care in pre(ent produce cel mai mare impact este te/nolo'ia. A
fost nevoie de ceva timp pentru ca economistii sa a*unga la aceasta conclu(ie
si sa statue(e faptul ca statele puternice se numara printre factorii
determinanti in progresul te$nic si te$nologic' Initial, specialistii
considerasera te$nologia ca fiind un factor re(idual al de(voltarii
societatii, ei plasand in continuare in modelele econometrice drept factori
principali munca si capitalul' #eea ce a determinat redefinirea rolurilor
diversilor factori a fost constatarea ca in tarile industriali(ate factorul
te$nologic a fost responsa)il de .5= pana la H/= din rata cresterilor
economice inregistrate'
8umultul te$nologic care ne incon*oara e6ercita si va e6ercita efecte
ma*ore asupra intreprinderilor si a societatii in ansam)lul sau' #onsecintele
se vor simti la nivelul unei bipolarizari a structurilor industriale, astfel! in
ma*oritatea marilor sectoare, marcate de tendinte puternice,raman si se vor
mentine mai degra)a firmele de talie mare si foarte mare, cunoscute la nivel
mondial
Factorul %emo'raic !i !tructura populatiei
In vi(iunea unor autori, acest factor are cea mai mare influenta la
nivelul macromediului firmei, deoarece populatia, oamenii sunt cei care
formea(a si sustin pietele'
Elementele care conturea(a si modifica evolutia mediului demografic sunt!
dimensiunea actuala si progno(ata a populatiei, ritmul sau de crestere,
reparti(area pe grupe de varsta si categorii etnice, nivel de pregatire, tipuri
de mena* si caracteristici regionale' In ceea ce priveste dimensiunea efectiva
si previ(ionata a populatiei, se o)serva o tendinta de crestere accelerata a
acesteia, la nivel mondial, manifestata printr+un ritm de crestere de ,,/=
pana la 3= pe an, puternic diferentiata pe tari'
tructura etnica a unei populatii merita amintita si ea ca factor
determinant al cererii si al comportamentului de consum, cu influenta directa
asupra activitatii firmei' Astfel, fiecare categorie etnica Bsau rasialaC are
cerinte definite si deprinderi proprii de cumparare, iar ofertantii tre)uie sa
vina in intampinarea acestor nevoi si sa+si oriente(e oferta in functie de
aceste considerente si de dinamica ponderilor acestor elemente etnice pe
piata'
Factorii !ocio0culturali
ocietatea in care se nasc, se formea(a si traiesc oamenii le modelea(a
acestora convingerile si valorile, astfel incat anali(a gradului de cultura al
societatii permite identificarea principalelor credinte, atitudini, o)iceiuri si
norme comportamentale care o guvernea(a' istemul de valori al societatii,
ca si comportamentele ce motivea(a acest sistem constituie elemente de
directionare in evolutia afacerilor, influentand situatia anumitor sectoare si a
produselor aferente'
Galorile culturale sunt transmise de la o generatie la alta, fiind
accentuate de institutiile educationale si sociale' Galori fundamentale
precum onestitatea, valoarea atasata vietii umane, munca au tendinta de a
persista in timp' Alte norme culturale pot insa suferi modificari dramatice'
Astfel, casatoria nu mai este considerata o conditie preala)ila pentru
alcatuirea familiei sau pentru a avea copii' De asemenea, divortul si
recasatoria au creat noi tipuri de familii, modificand peisa*ul socio+cultural'
Desigur si aici, ca si in ca(ul celorlalti factori ai macromediului, e6ista
diferente intre diverse societati sau intre (one geografice diferite'
Factorii politico 0 le'i!lati$i
Acestia se refera pe de+o parte la elementele cadrului reglementat de
functionare a agentilor economici si pe de alta parte la elementul politic
referitor la raporturile dintre fortele politice ale societatii si la doctrina de
guvernare' Mediul legislativ cuprinde sistemul de legi si acte normative cu
caracter o)ligatoriu si sistemul institutiilor centrale si locale menite sa
veg$e(e la respectarea acestora' 0egislatia de afaceri are o menire multipla'
Ea este c$emata sa defineasca si sa previna concurenta neloiala prote*and
astfel firmele ce ar putea deveni victime ale unor concurenti mai putini etici'
De asemeni, reglementarile in vigoare asigura protectia consumatorului fata
de practicile comerciale incorecte, permitand si incura*and infiintarea si
activitatea organi(atiilor pentru protectia consumatorului, despre care am
vor)it mai pe larg in anali(a micromediului firmei' In fine, o a treia menire a
sistemului legislativ este prote*area intereselor societatii fata de actiunile
economice repro)a)ile ale unor firme, care o)tin profituri generand
societatii costuri uneori inimagina)ile in termeni de scadere a calitatii vietii
prin poluare'
#omponenta politica a macromediului este definita de relatiile care se
sta)ilesc intre puterea politica, la nivel guvernamental si in teritoriu, si
lumea afacerilor' Diferentele care se inregistrea(a intre tari se datorea(a atat
de(voltarii istorice diferite, cat si crearii unor profile nationale in domeniul
politicii' Este de notorietate ca guvernele cu orientare politica de dreapta
sunt percepute ca fiind mai degra)a favora)ile lumii afacerilor decat cele cu
orientare de stanga'
"e langa influentele diverse pe care le are politicul in viata agentilor
economici dintr+o tara, puterea politica poate actiona si in plan e6tern pentru
favori(area sau doar prote*area unor firme din interior, prin mi*loace ca!
instituirea unor )ariere vamale protectioniste, crearea unor avanta*e
concurentiale prin su)ventii de la stat Bin agriculturaC sau oferind spri*in
politic pentru o)tinerea unor contracte de e6port' De asemenea, in dorinta
atragerii investitiilor straine, guvernul unei tari poate crea facilitati care sa
conture(e un mediu investitional propice de(voltarii unor afaceri profita)ile
sau ocolirii unor reglementari din propriile tari Ba se vedea e6istenta
paradisurilor fiscale ale lumiiC'
Factorul natural
Mediul natural este un dat pe care societatea umana in de(voltarea ei
nu are dreptul sa+ periclite(e' Deteriorarea calitatii acestui mediu este una
din pro)lemele ma*ore cu care se confrunta firmele si consumatorii in
momentul de fata' Evenimente ca poluarea aerului, a apei, formarea gaurilor
in stratul de o(on si aparitia efectului de sera sunt prea des realitati ale lumii
in care traim, iar consecintele lor sunt o plata prea grea a unor
nesemnificative profituri sau interese de moment'
"rote*area mediului natural devine deci nu numai un comandament,
dar si o necesitate vitala la nivelul fiecarui actor economic'
&olul guvernelor in asigurarea unui mediu curat este $otarator, insa se
constata diferente mari in ceea ce priveste preocuparile si eforturile acestora
de a promova reglementari cu caracter ecologic'
In &omania, deci(ia politica de integrare in structurile europene a
insemnat evident alinierea la standardele legislative ale acestora, gra)ind
astfel acest proces ine6ora)il de reconsiderare a mediului intr+o optica
ecologica si mai ales de insanatosire a climatului natural prin inc$iderea sau
ecologi(area industriilor poluante' ;ricat de dificil ar parea efortul de a
gasi si aloca fondurile necesare unei asemenea initiative si c$iar daca multi
agenti economici din sectoarele vi(ate vor inregistra pierderi sau vor
disparea, )eneficiile pe termen lung sunt incomensura)ile, demersul in sine
fiind a)solut o)ligatoriu'
Capitolul III
[Link] re!ur!elor %e mar(etin'
1.1 Analiza S.2.O.T
P3NCTE TARI P3NCTE S4A,E
,' #alificarea personalului
3' &enumele international al
marcii
2' 0ider pe piata cosmeticelor din
&omania si unul dintre cei mai
importanti producatori de
cosmetice din Europa de ud+
EstD
.' #ifra de afaceri considera)ilaD
/' ;ferta foarte variata de
produse si o retea proprie
de distri)utie foarte )ine
de(voltataD
1' im)ol al produselor
cosmetice romanesti, traditie
indelungataD
H' Investitii anuale su)stantiale
pentru rete$nologi(are si
moderni(areD
4' Diversificarea continua a
produselorD
-' Intensa activitate de cercetareD
,'la)a promovarea
3' "ro)lemele interne legate de
impartierea dreptului de
producere
2'Deficiente in maniera de
pre(entare a produselorBam)ala*
si campaniile pu)licitareCD
.'0ipsa unei promovari suficiente
pe potentialele piete e6terne D
/'%eatragerea indea*uns a multor
proiecte de finantare din e6terior
,5' Atentie sporita in vederea
conservarii mediului
incon*urator'
OPORT3NITATI AMENINTARI
,' %otorietatea marci
3' &aportul calitate+pret foarte
ridicat
2' Moderni(area spatiilor de
producere
,' Firmele multinatinale
3' &ata de im)unatatire a
produselor concurente

P3NCTE FORTE
4i%er na*ional al pro%u!elor %e co!metice
'#' Farmec 'A' este cel mai important producEtor Li comerciant
de produsecosmetice din &omRnia Li unul dintre cei mai mari din
Europa de Est, deAinRnd peste,555 de anga*aAi
Calitatea pro%u!elor
"rodusele Farmec sunt alcEtuite din ingrediente naturale,
@nlocuindu+le pe celec$imice care pot dEuna organismului' Astfel
cele mai des @ntRlnite sunt ! e6tracte de plante, frun(e de mEslin,
avocado, aloe vera, flori de cRmp, or$idee, fructe e6otice etc'
Pre*uri relati$ !c+zute ale pro%u!elor
"reAurile de vRn(are sunt destul de accesi)ile !
S produse de Jellness 25+,55 leiT)uc
S produse pentru faAE Li corp D,5+,/5 lei')uc
S produse pentru @ntreAinerea pErului D3/+355 leiT)uc
S produse de mac$ia* D,5+-5leiT)uc
Sdeodorante D,3+/5 leiT)uc
Sdermato+cosmetice D,/+25 lei')uc
S produse pentru pla*E D4+35 leiT)uc
S produse pentru igiena+dentarE D4+,/ leiT)uc
S produse pentru ca)inetele cosmetice /5+355 leiT)uc
S produse c$imico+casnice DH5+,55 leiT)uc
S produse profesionale pentru curEAenie .4+-5 leiT)uc
Sde(infectante Li materiale sanitare 25+/5 leiT)uc
Sinsecticide 45+3/5 leiT)uc
S produse pentru protecAia muncii 2/+45 leiT)uc
Oer+ pro%u!e at5t pe pia*a intern+ c5t 6i pe cea e7tern+
Farmec are propria reAea de distri)uAie prin cele ,. repre(entante Ai
puncte delucru desc$ise @n toate (onele AErii ! FucureLti, #lu*, FraLov,
#onstanAa, "loieLti, "iteLti,i)iu, #raiova, FocLani, IaLi, "iatra %eamA,
8imiLoara, 8g'MureL, GalaAi'Un plus compania deAine numeroase puncte
de desfacere @n Europa #entralE Li de Est, oferind produse cosmetice @n
peste .5 de AEri'
Renumele interna*ional al m+rcii
0a momentul actual compania >Farmec? se situea(E pe locul al III+lea
@nclasamentul celor mai )une societEAi de produse cosmetice pe plan
mondial'
P3NCTE S4A,E.
Sla#a promo$are
"r odusel e Far mec sunt sl a) pr omovat e, si ngur a sur sE de pu)l
i ci t at e f i i ndcataloagele de specialitate Li revistele' e urmEreLte ca din
anul 355- o parte importantEdin )uget sE fie alocatE promovErii prin
mass+media pentru clienAii care doresc sE fieinformaAi @n permanenAE'
Pro#leme interne le'ate %e 8mp+r*irea %reptului %e pro%ucere
DatoritE conflictelor e6istente @ntre societEAile Farmec Li Gerovital
#osmeticsde+a lungul timpului s+au @nregistrat pierderi semnificative pentru
am)ele companii'Uncele din urmE Farmec a preluat @n totalitate drepturile
asupra numelui Li asupra @ntregiisocietEAi Gerovital #osmetics'
Firma nu %e*ine !peciali6ti pentru proce!ul te/nolo'ic %e a#rica*ie al
pro%u!elor
DeLi societatea Farmec deAine utila*e Li dotEri de ultimE generaAie, investind
anual peste 2 milioane de euro @n ac$i(iAionEri ultraperformante, nu
)eneficia(E de suficienAi specialiLti care sE controle(e @n permanenAE
procesul te$nologic de fa)ricaAieal produselor cosmetice'
OPORT3NITATI
Cre6terea $5nz+rilor
&aportul calitate+preA al produselor Farmec este foarte ridicat ceea ce @n timp
duce la o creLtere accentuatE a vRn(Erilor' porirea vRn(Erilor este datoratE Li
notorietEAii mErcii'
Mo%ernizarea !pa*iilor %e pro%ucere
Anul trecut, Farmec a investit peste 2'/ milioane de euro @n rete$nologi(are
Li moderni(are a la)oratoarelor, urmRnd ca pRnE @n 35,5 valoarea
investiAiilor )ugetare sE depELeascE ,5 milioane de euro' Astfel Farmec
@ntruneLte toate condiAiile unei companiicu tradiAie, pregEtitE pentru viitor'
AMENIN9:RI
Firmele multina*ionale concurente
"e piaAa romRneascE a cosmeticelor e6istE o serie de companii
multinaAionale precum! Avon, ;riflame, %ivea, 0?;real care pot repre(enta
o ameninAare pentrusocietatea Farmec'
Rata %e 8m#un+t+*ire a pro%u!elor concurente
&ata de @m)unEtEAire a produselor firmelor multinaAionale concurente este
multmai mare decRt rata de @m)unEtEEire a produselor Farmec, ceea ce poate
constitui o piedicE @n promovarea produselor romRneLti pe piaAa naAionalE Li
totodatE o ameninAare pentru Farmec'AvRnd @n vedere anali(a O;8, se
poate evidenAia faptul cE >'#' Farmec 'A'#lu*+%apoca? dispune de
importante capacitEAi de producAie, de e6perienAE Li consacrare@n domeniul
specific de activitate, deAinRnd @n acelaLi timp o cota de piaAE
semnificativEfiind cu o potenAialE creLtere viitoare a cererii de produse
cosmetice o datE cu integrarea@n Uniunea EuropeanE' Astfel, compania
vi(ea(E e6tinderea activitEAii Li pEtrunderea penoi pieAe'
Strate'ia corporati$+ este cea %e cre6tere; @n principal prin concentrare
dar Li prin %i$er!iicare concentric+
Strate'ia %e concentrare prin %ez$oltarea pie*ei , *ustificatE prin
po(iAia actualE Li competitivitatea ridicatE a produselor vi(ea(E e6tinderea
e6porturilor Li @n alte (one decRt cele e6istente BUA, EuropaC cum ar fi !
America 0atina Li Asia' AceastE e6tindere va fi @nsoAitE evident de mari
campanii pu)licitate )ine fundamentate de adaptare la specificul socio+
cultural al regiunilor cErora li se adresea(E'
trategia de concentrare prin de(voltarea produsului este promovatE demult
timp @n cadrul >Farmec 'A'? aLa cum s+a menAionat anterior compania
alocRnd importante fonduri pentru cercetare @n vederea lansErii anuale pe
piaAE a /5 de produse noi'
Di$er!iicarea concentric+ din planul de de(voltare al organi(aAiei se referE
lae6tinderea producAiei de >cosmaceuticals? Bproduse cosmetice Li @n acelaLi t
impterapeuticeC Li diversificarea gamei sortimentale a acestora'
2'3' Metoda F'#'G
Modelul Foston #onsulting Group, cunoscut si su) numele de matricea
F'#'G' sau matricea crestere+cota de piata, a fost ela)orat de o firma
american de consultanta manageriala avand acelasi nume' #u a*utorul
acestei matrice se grupea(a activitatile BproduseleC e6istente in portofoliul
unei intreprinderi in patru categorii, @n functie de doua criterii!
S rata de crestere a pietei, activitatii BprodusuluiC' #a prag de diferentiere s+a
considerat valoarea de ,5= care distinge o piata aflata in crestere rapida si
una aflata @n crestere lenta, stagnare sau scadere'
S cota relativa de piata detinuta de o intreprindere in cadrul pietei respective'
#a prag de diferentere s+a considerat valoarea ,,55 care diferentia(a
produsele lider de cele non+lider ale intreprinderii'
Astfel, @n functie de cadranul in care sunt plasate activitatile BproduseleC
intreprinderii, acestea vor purta denumiri sugestive, permitand o anali(a a
lor'
Matricea F'#'G'
5+, produse cu cota mica
,+3 produse cu cota mare
5+,5= produse cu rata de crestere mica
,5=+35= produse cu rata de crestere mare
"rodusele aflate in cadranul Dileme sunt produse care actionea(a pe o
piata aflata in crestere rapida' Aceste produse necesita lic$iditati, ele
contri)uie la de(voltarea companiei, desi evolutia lor este incerta' Astfel,
dilemele vor fi produse aflate in fa(a de lansare, cand inca nu se stie sigur
daca vor constitui un succes sau nu'
Gedetele repre(inta produse ce actionea(a pe o piata aflata in crestere
rapida, ele detinand po(itia de lider' #a urmare, contri)uie la cresterea cifrei
de afacere a intreprinderii, precum si la im)unatatirea imaginii acesteia' De
regula, un produs aflat in fa(a de crestere se plasea(a in acest cadran'
Gacile de muls repre(inta produse care ocupa o po(itie de lider pe o piata
aflata intr+o crestere lenta, stagnare sau c$iar in declin' Aceste produse sunt
valori certe ale intreprinderii, in sensul ca ele aduc profituri si furni(ea(a
lic$iditati pentru finantarea celorlalte produse situate in alte cadrane' Un
produs aflat in fa(a de maturitate se poate situa in acest cadran'
"ietrele de moara sunt produse aflate pe o piata in crestere lenta, stagnare
sau declin si care nu reusesc sa detina po(itia de lider' Ele nu contri)uie la
o)tinerea profitului intreprinderii si nici la im)unatatirea imaginii acesteia'
Deoarece necesita lic$iditati, se pune pro)lema mentinerii lor sau
a)andonarii, dar numai dupa o anali(a riguroasa a tuturor aspectelor
economico+ financiare' De regula, un produs aflat in fa(a de declin se
situea(a in acest cadran'


&epre(entarea graficE
#ota relativE de piaAEInterpretarea re(ultatelor Monitori(area portofoliului de
produse ale companiei Farmec permite formularea urmEtoarelor conclu(ii!
V
"ortofoliu ec$ili)rat, toate cadranele modelului F#G sunt ocupate
V
Descrierea cadranelor! un produs @n cadranul vedete, ceea ce pentru firmE
constituie pe termen mediu o sursE de finanare care poate fi folositE
@n inovareD

douE produse @n cadranul vaci de muls @nsemnRnd resurse financiare sta)ile

douE dileme care nu aduc mare profit companiei @nsE servesc un segment
de pi aE'

V
Evol uA i i l e vi i t oar e al e pr odusel or Mdi l emE pot f i ant i ci pat e
numai dupE oanali(E strictE a unor aspecte deose)it de importante pentru
firmED
S
Fa(a de ciclu de viaAE @n care se aflE produsul anali(at
S
%umErul firmelor concurente
S
ImportanAa Li puterea celorlalAi competitori
S
"r o d u s e l e a f l a t e @ n t r + o r e l a A i e d e s u ) s t i t u A i e c u a c e s t e a
L i
GG7

A%
G"

pro)a)ilitatea apariAiei de noi astfel de produseDilemele sunt produsele
cu o cotE relativE de piaAE micE, e6istente pe o piaAEaflata @ntr+o
e6pansiune rapidE Li care au deci, nevoi financiare mari pentru
de(voltare'"rodusele Gerovital "lant repre(intE un verita)il potenAial si de
aceea firma va tre)ui sainvesteascE @n cercetare+de(voltare, @n
marketing Li @n producAie @n timp ce produseleLerveAele pentru copii se
@ndreaptE mai mult spre pietre de moarE'Gedetele au o po(iAie dominantE
pe piaAE Li )eneficia(E de o ratE de creLteremare' "rodusele
Gerovital un au nevoi financiare mari pentru a+Li susAine
creLtereainsE datoritE unei )une po(iAii concurenAiale, generea(E profituri
importante , ceea ce leoferE perspectivE de succes'Gaci l e de mul s B G72
Li Asl avi t al C se af l E pe o pi aA E cu o r at E mai scE(ut E pent r u
car e f i r ma a r euLi t sE acoper e o cot E r i di cat E de pi aA E' "ent r u
f apt ul cE sunt profita)ile, nu au nevoi financiare pentru investiAii
dar @n sc$im) pot constitui o sursEde finanAare pentru susAinerea
activitEAilor de diversificare Li cercetare, ceea ce poate permite
finanAarea dilemelor'"iatra de moarE B %ufErulC nu )eneficia(E nici de o
po(iAie )unE pe piaAE, nici
deo c r e L t e r e c o r e s p u n ( E t o a r e , d e c i n u p o a t e r e ( i s t a c o n
c u r e n A e i , d a c E a f e c t e a ( E performanAele firmei, este de dorit a fi
eliminate
2'2 7arta diferenAierii
"er mi t e anal i (a at r i )ut el or unui pr odus, a unei mEr ci , f i r me
pe o scal E deeval uar e de l a , l a ,5 pent r u f i r ma af l at E @ n
st udi u compar at i v cu pr i nci pal i i sEi concurenAi! %ivea Li Avon'
0egendE!
IFarmec
%ivea
Avon
#onclu(ii!,'Firma Farmec se aflE @n partea superioarE adicE dincolo
de nota de importanAE /3'e evidenAia(E segmente care reflectE
distanAa faAE de concurenAi2 ' "e n t r u a t r i ) u t u l p r e A f i r ma
Fa r me c e s t e l e a d e r e l a v R n d c e l ma i mi c p r e A d i n toate 2
firmele aLa cum a reieLit Li din c$estionar deci putem spune ca
Farmecare avanta* concurenAial la produsele deAinute'.'"entru atri)utul
calitate firma Farmec se situea(E @ntre cei 3 concurenAi avRnd
ocalitate mai )unE decRt a celor de la Avon dar @n acelaLi timp mai proastE
decRta cel or de l a %i vea , deci f i r ma Far mec t r e)ui e sE+ si
r i di ce st andar del e decalitate pentru a o a*unge pe %ivea Li pentru
a avea un avanta* concurenAial peacest
segment'/ ' "e n t r u a t r i ) u t e l e mi r o s L i
a m) a l a * e s t e e v i d e n t c E f i r ma Fa r me c a r e
a v a n t a * concur enA i al f aA E de cel e 3 f i r me concur ent e dar nu
aLa de put er ni c de aceea f i r ma t r e ) u i e i n c o n t i n u u s E +
s i p e r f e c A i o n e ( e me t o d e l e d e a m) a l a r e L i mat er i al el e
ut i l i (at e dar Li mi r osul pr i n el i mi nar ea compuLi l or c$i mi ci ,
aconservanAilor ce sc$im)E mirosul produsul Li al ingredientelor dar pot
afecta Ai sEnEtatea consumatorilor'
2'. Modelul "orter
Modelul lui Mic$ael "orter este un model de diagnosticare strategica a domeniuluide
activitate in care operea(a o firma' Acest model defineste cinci forte ce
determinaintensitatea competitionala, ce duce la determinarea atractivitatii pietei, in
acest conte6taceasta este ec$ivalentul profita)ilitatii'#ele cinci fortele includ trei forte
din cadrul competitiei >ori(ontale?
+
amenintarea produselor de su)stitutie
+
amenintarea intrarilor noilor competitori
+
amenintarea firmelor competitoare e6istente in cadrul sectorului de
activitatesi doua forte din cadrul competitiei ?verticale?
+
capacitatea de negociere a furni(orilor
+
capacitatea de negociere a clientilor "uterea fiecarui factor si com)inarea lor
caracteri(ea(a domeniul de activitate su)raportul
inten!itatii concurentei

s i , i n u l t i ma i n s t a n t a , d e t e r mi n a
renta#ilitatea !ectorului masurata prin randamentul pe termen lung
al capitalului investit'Grafic, modelul lui "orter este repre(entat prin
urmatoarea sc$ema!
2'/ Anali(a profilului clientului
copul cercetErii
copul efectuErii acestei cercetEri selective @l constituie lansarea produsului
Gerovital un, ulei )ron(ant pentru pla*E @n rRndul consumatorilor' e
urmEreLte @n
principal sE se sta)ileascE modul @n care este perceput produsul de cEtre
consumatori '
Definirea colectivitEAii cercetate, a unitEAii de cercetare Li a unitEAii de sonda*
#olectivitatea cercetatE este repre(entatE de populaAia re(identE @n &omRnia'
Unitatea de o)servare avutE @n vedere este individul, iar unitatea de sonda*
este st
a)ilitE ca fiind femeia Li )Er)atul cu vRrsta cuprinsE @ntre ,/ W 15 ani, cu
venituri medii s
au mari, indiferent de categoria socio+profesionalE'
ta)ilirea metodei de recoltare a informaAiilor
&ecoltarea informaAiilor se va face prin metoda anc$etei' 8e$nica folositE va
fi cea a inter
viului structurat, tuturor su)iecAilor fiindu+le pre(entat acelaLi c$estionar'n
ta)ilirea coordonatelor spaAiale, temporale Li modale ale cercetErii
#$estionarul se va completa stRnd faAE @n faAE cu persoana intervievatE'
Astfel se
poate o)serva cel mai )ine reacAia persoanei Li se pot afla cele mai multe
informaAii'
Aria geograficE a cercetErii este oraLul GalaAi, iar anc$eta se va face @n locuri
aglo
merate, lRngE pieAe, &eal, Filla,Metro'
#ulegerea informaAiilor se va face @n intervalul orar ,.!55 W ,1!55, timp de 3
(ile'
%umErul indivi(ilor intervievaAi este de ,55 de personae'
#$estionar
FunE (iua X %umele meu este Da*)og Dana Li efectue( o cercetare @n
vederea
lansErii produsului Gerovital un, ulei )ron(ant pentru pla*E pe piaAE'
MenAione( cE acest
c$estionar este anonim Li nu vE va implica ulterior' Interviul va dura
ma6imum ,5 min'
,' #unoaLteAi marca Gerovital unY
aC Da
)C %u Z stop interviu
3' #onsideraAi cE marca Gerovital un este cea mai )unaY
aC Acord 8otal
)C Acord
cC Indiferent
dC De(acord
eC De(acord total
2' #Rnd alegeAi un ulei )ro(ant pentru pla*E ce luaAi @n considerare Y
aC #alitatea
)C Marca
cC Am)ala*ul
dC &eclama 8G
eC "reAul
.' #e importanAE acordaAi urmEtoarelor atri)ute Y B )ifaAi vE rogC
/' #are este opinia dumneavoastrE despre imaginea mErcii Gerovital unY
aC Foarte )unED
)C FunED
cC atisfEcEtoareD
dC %esatisfEcEtoareD
eC %eformatE'
1' #e marcE de produse pentru pla*E preferaAiY
a' Farmec
)' Avon
c' %ivea
d' Altele[[[[[[[[[[[['
H' ' #redeAi cE firma Farmec are printre cele mai )une uleiuri de pla*E de pe
piaAE Y
aC Da
)C %u
cC %u Ltiu
4' GE rog sE acordaAi note, pe o scalE de la , la / pentru calitatea uleiurilor
de
pla*E FarmecD unde /\calitate foarte )unE, .\calitate )unE, 2\calitate medie,
3\calitate sl
a)E, ,\calitate foarte sla)E B)ifaAi cEsutaC!
,
3
2
.
/
-' #um vi se pare preAul actual al uleiurilor de pla*E Farmec faAE de uleiurile
conc
urente Y
aC mai MI#
)C la fel
cC mai MA&E
,5' Am)ala*ul produsului are o importanAE deose)itE pentru dumneavoastrEY
aC Da
)C %u
cC %u contea(E
,,' #are este preAul ma6im pe care sunteAi dispus sE+l plEtiAi pentru
ac$i(iAionarea
acestui produsY
aC @ntre 4 ron Li ,5 ron
)C @ntre ,5 ron Li ,3 ron
cC @ntre ,3 ron Li ,/ ron
dC @ntre ,/ ron Li ,4 ron
eC peste ,4 ron [[[[[[''
,3' #are este preAul minim su) care nu aAi cumpEra acest produsY
aC su) 4 ron
)C @ntre 4 ron Li ,5 ron
cC su) ,/ ron
dC intre ,/ ron Li ,4 ron
,2' UmpErAi i ,5 puncte @ntre urmEtoarele atri)ute!
aC #alitate
)C "reA
cC Miros
dC Am)ala*
eC "rotecAia pielii
,.'Marca Gerovital un este [[[[[[[[[''
,/' #e studii aveAi Y
aC gimna(iale
)C liceale
cC postliceale
dC facultate
eC doctorat
,1' e6ul dumneavoastrE Y aC M
)C F
,H' GRrsta dumneavoastra Y
aC su) ,4 ani
)C ,4+3/ ani
cC 3/+/5 ani
dC peste /5 de ani
,4' #are este venitul dumneavoastrE net lunar Y
aC su) 155 &;%
)C @ntre 155+-55 &;%
cC @ntre -5,+,'/55 &;%
dC peste ,'/55 &;%
,-' ' #are este ocupaAia dumneavoastrE actualE Y
aC anga*at cu studii medii
)C anga*at cu studii superioare
cC patron
dC elevTstudent
eC Lomer
fC pensionar
gC altele[[[[[[[[
Interpretarea re(ultatelor
,' #unoaLteAi marca Gerovital unY
In urma rEspunsurilor la aceastE @ntre)are ne putem da seama cE marca
Gerovital un este cunoscutE de foarte multe persoane deci marca are o
notorietate
ridicatE @n rRndul oamenilor
3' #onsideraAi cE marca Gerovital un este cea mai )unaY
Din rEspunsurile persoanelor c$estionate reiese cE *umEtate din cei
c$estionaAi @Li
e6primE acordul total la faptul cE marca este cea mai )unE e6istentE pe piaAE'
2' #Rnd alegeAi un ulei )ro(ant pentru pla*E ce luaAi @n considerare Y
0a aceastE @ntre)are un procent de 25= din cei c$estionaAi au rEspuns ca
iau in
considerare preAul cRnd aleg un ulei auto)ron(ant deoarece in situaAia de
cri(a mondiala
consumatorii nu dispun de resurse financiare mari Li deci se vor uita @ntRi
la preA @nainte
de a alege un produs' Dar totuLi mai sunt persoane care aleg un produs @n
funcAie de
marcE sau de reclama de la televi(or, aceLtia constituie factori decisivi in
procesul de
alegere sau de cumpErarea a produsului Li nu @n ultimul rRnd nu tre)uie
e6clus nici
am)ala*ul produsului deoarece sunt multe persoane care ac$i(iAionea(E
produse care au
un am)ala* atrEgEtor, viu colorat de aceea firma tre)uie sa+Li
@m)unEtEAeascE metodele de
am)alare Li materialele utili(ate
.'#e importanAE acordaAi urmEtoarelor atri)ute Y B )ifaAi vE rogC
/'#are este opinia dumneavoastrE despre imaginea mErcii Gerovital unY
;pinia despre imaginea mErcii Gerovital un este una foarte )unE
datoritE
ponderii rEspunsului deci marca este cunoscutE datoritE faptului cE
aparAine firmei
Farmec care are o istorie @n spate, e6istE de peste ,55 de ani Li este leader
pe
piaAa de produse cosmetice romRneLti de aceea nici un respondent nu a
ales
varianta imaginii neformate'
1' #e marcE de produse pentru pla*E preferaAiY
Un urma acestei @ntre)Eri se constatE ca marca de produse aleasE de
respondenAi este %ivea deci aici Firma Farmec tre)uie sa adopte pe viitor o
strategie mai
)unE de atragere a clienAilor Li sE studie(e atent produsele concurenAei'
"rintre mErcile
celelalte unde respondenAii au avut opAiunea sa note(e alte preferinAe se
numErE! Garnier,
;riflame, 8ropic Li Gerocossen'
H' #redeAi cE firma Farmec are printre cele mai )une uleiuri de pla*E de pe
piaAEY
De aici reiese cE sunt @mpErAiAi @n proporAiile egale @ntre cei care considerE cE
uleiurile sunt cele mai )une Li cei care nu considerE acest lucru deci firma
tre)uie sa @Li
facE mai )ine cunoscut produsul pentru a avea cele mai )une uleiuri de pe
piaAE'
4' GE rog sE acordaAi note, pe o scalE de la , la / pentru calitatea uleiurilor
de
pla*E FarmecD unde /\calitate foarte )unE, .\calitate )unE, 2\calitate medie,
3\calitate sl
a)E, ,\calitate foarte sla)E B)ifaAi cEsutaC!
-' #um vi se pare preAul actual al uleiurilor de pla*E Farmec faAE de uleiurile
conc
urente Y
Ma*oritatea produselor Farmec se adresea(E persoanelor cu venituri medii Li
mici
de aceea preAul actual al uleiului de pla*E este considerat mai mic faAE de cele
concurente
Li mai sunt alte produse care au preAul la fel cum ar fi cele de la 8ropic Li
care repre(intE
un pericol pentru firmE'
,5'Am)ala*ul produsului are o importanAE deose)itE pentru
dumneavoastrEY
"entru ma*oritatea persoanelor am)ala*ul nu este cel mai important alte
atri)ute
tre)uie sa deAinE produsul cum ar fi! preAul,calitatea
,,' #are este preAul ma6im pe care sunteAi dispus sE+l plEtiAi pentru
ac$i(iAionarea acestui produsY
Ma*oritatea persoanelor preAul ma6im pe care l+ar plEti pentru cumpErarea
produsului se situea(E @ntre ,3 Li ,/ ron ce ar fi o medie a produselor
e6istente pe piaAE'
,3'#are este preAul minim su) care nu aAi cumpEra acest produsY
,2' UmpErAi i ,5 puncte @ntre urmEtoarele atri)ute!

,.'#e studii aveAi Y
"rin @ntre)area s+a vrut sa se punE @n evidenAE cE s+au intervievat diferite
categorii
de persoane nu o niLE'
,/' e6ul dumneavoastrE Y
,1' #are este venitul dumneavoastrE net lunar Y
,H' ce este ocupaAia dumneavoastrE actualaY
0egendE!
aC anga*at cu studii medii
)C anga*at cu studii superioare
cC patron
dC elevTstudent
eC Lomer
fC pensionar
gC altele[[[[[[[[
2'1'0ansarea noului produsT&elansare
;)iectivul strategiei Farmec este de a identifica nevoile specifice ale
consumatori
lor care pot fi satisfEcute de posi)ilitEAile Li resursele Farmec Li pe aceastE
)a(E sE se de(
volte un mi6 de produse care sE satisfacE aceste nevoi dar Li sE aducE
@ntreprinderii un av
anta* competitiv susAinut Bprofituri pentru o perioadE cRt mai @ndelungatE de
timpC'
0inia de produse Farmec este formatE dintr+un grup omogen de produse care
sunt
strRns @nrudite, servind aceeasi clasa de nevoi si care sunt destinate, de
regulE, aceluiaLi g
rup de consumatori, avRnd modalitEAi de am)alare, promovare Li desfacere
similare Li car
e intra @n aceeaLi categorie de preA'
0a crearea unui nou produs specialiLtii Farmec tin seama de faptul cE
avanta*ele
solicitate de consumatori pot fi oferite de mai multe categorii de produse'
pecialistii
Farmec considerE cE o strategie de succes @n domeniul produsului este cea
care ]a*utE] co
nsumatorul sE aleagE produsul @ntreprinderii respective Li nu pe cel al
concurenAei'
;rice produs Farmec trece printr+un proces de planificare,pe / etape'
Astfel!
"rima etapa este cea a identificErii Bsau c$iar a creEriiC avanta*ului de )a(E,
adicE
a acelui avanta* care determinE consumatorul sE ac$i(itione(e produsul'
Un a doua etapE, dupE ce avanta*ul de )a(E a fost identificat, marketerul
tre)uie
sE @i dea produsului o formE concretE, materialE reali(Rnd produsul generic,
adica o formE
)rutE, incipientE a produsului'
Un a treia etapE, produsului generic i se adaugE un set de caracteristici
considerat
e necesare, solicitate de consumatorii cErora produsul le este destinat Li
astfel ia naLtere p
rodusul aLteptat'
Un a patra etapE se creea(E produsul @m)unEtEAit adicE se @n(estrea(E
produsul re spectiv cu avanta*e Li servicii suplimentare pentru a determina
consumatorul sE aleagE pr
odusul Farmec respectiv din toate celelalte produse de acelaLi fel'
Un aceastE etapE produsele @ncep sE se diferentie(e de cele similare oferite de
conc
urenAE Li tot aici se poate spune cE se sta)ileLte cota de piaAE deAinutE de
fiecare @ntreprind
ere prin produsul sEu'
Farmec poate avea mai multe opAiuni strategice @n legatura cu produsul, Li
anume!
+menAinerea actualului mi6 de produse
+ modificarea produsului
+ e6tinderea liniei de produse
+ simplificarea liniei de produse
+ a)andonarea linieiTprodusului
Mentinerea mi6ului de produse Gerovital este una din optiunile preferate de
@ntre
prindere, atRt timp cRt e6istE profituri satisfEcEtoare' E6istE trei modalitEAi de
o)Ainere a c
reLterii economice pe )a(a menAinerii actualului mi6 de produse! creLterea
consumului ac
tualilor consumatori, identificarea de noi consumatori Li descoperirea unor
noi utili(Eri pe
ntru produsele respective'
Modificarea produsului este cea mai sigurE Li uLoarE modalitate de adaptare
la no
ile cerinLe ale consumatorilor, rEspun(Rnd @n acelaLi timp noilor te$nologii Li
provocErilo
r concurenAei' GRn(Erile unui produs pot fi revigorate Li ca urmare a unor
modificEri min
ore ale conAinutului acestuia sau c$iar a modalitEAii de pre(entare Li
am)alare'
E6tinderea liniei de produse Farmec presupune lansarea unui nou produs dar
care
sa difere @n micE mEsurE de cele e6istente @n linia respectiva de produse
Barome noi, dime
nsiuni diferite, un nou am)ala* etc'C' AceastE opAiune implicE riscuri mai
mici pentru @ntre
prindere comparativ cu lansarea unui produs complet nou'
Farmec adoptE,@n principiu, ideea strategiei de diversificare a produselor'
UnsE, procesul de introducere a unui produs nou presupune parcurgerea mai
multor etape, dupE cum se poate vedea in urmEtoarea figurE!

I%eea %e pro%u! poate avea surse interne Btop management, departament de
cercetarede(voltare,
departament de van(EriC sau e6terne BconcurenAa, distri)uitori, furni(ori, clie
nAi, universitEAi Li centre de cercetareC' Metodele de generare a ideilor includ
)rainstormin
gul, anali(a valorii, anali(a morfologica, sonda*ele'
0 Analiza preliminar+ este etapa in care se urmEreste! oportunitatea de
de(voltare a prod
usului pe o piaAE nouE sau de penetrare pe o piaAE e6istentED compati)ilitatea
ideii de prod
us nou cu o)iectivele intreprinderii Li resursele de care dispuneD crearea Li
testarea concep
tului de produs'
Un concept de produs este format dintr+o descriere mai precisE a produsului,
a po
(iAionarii urmErite, a caracteri(Erii avanta*elor faAE de alte produse similare, a
identificErii
segmentelor+AintE Li a situaAiei de utili(are'
0 Crearea pro%u!ului presupune transpunerea ideii intr+o formE concretE,
fi(icE Li are lo
c doar dacE ideea de produs a trecut cu )ine de anali(a economicE anterioarE'
Deci(iile referitoare la de(voltarea produsului urmEresc tipul Li calitatea
materiale
lor folosite, te$nologiile de producAie, capacitatea de producAie, variantele
constructive Li
alternativele de culoare, dotErile opAionale'
Gerificarea produsului presupune testarea acestuia din punct de vedere
funcAional
Li al satisfacerii consumatorilor' "rodusul va fi anali(at atat ca intreg cat Li
pe trasEturi dis
tinctive, urmErindu+se diferite aspecte+ calitatea, preAul, marca etc'
+ Te!tarea %e piata' Un test de piaAE este o verificare a van(Erii produselor
intr+o (
ona de testare, cu anga*area intregului instrumentar al marketingului'
DupE ce au fost parcurse celelalte etape o)Ainand avi(ul favora)il al
marketerilor,
produsul primeLte un nume, un am)ala*, Li cu o strategie preliminarE va fi
testat la locul u
tili(Erii sale reale, la consumatori'
"rodusele noi au nevoie de efectuarea unui test de piaAE mai amEnunAit decat
prod
usele modificate, de un proces deci(ional mult mai comple6, mai ales dacE
este vor)a de
o intreprindere necunoscutE pe piaAa respectivE'
0 Comercializarea se reali(ea(E dupE ce produsul a primit avi(ul de lansare
pe piaAE, lua
nd in considerare urmEtorii factori! gradul de acceptare a noului produs de
cEtre consuma
tori Li distri)uitori, preAuri practicate, intensitatea distri)uAiei, mi6ul
promoAional, concure
nAa, costurile comerciali(Erii etc'
In ceea ce priveLte ciclul de viaAE al unui nou produs Farmec ,acesta este un
conce
pt care incearcE sE descrie van(Erile Ei profiturile produsului, consumatorii,
competiAia Li
acAiunile specifice de marketing intreprinse de la apariAia acestuia Li panE la
inlEturarea sa
de pe piaAE, sau, mai precis, intervalul de timp cuprins intre momentul
lansErii unui produ
s pe o piaAE datE AaLi cel al retragerii sale definitive de pe piaAa respectivE'
2'H' Metoda pretului ps$i$ologic
'#' FA&ME# 'A' doreLte sE lanse(e pe piaAE un nou produs de la
Gerovital
un Li anume ulei )ron(ant pentru pla*E' %oul produs este reali(at conform
standardelor
firmei Farmec, are un miros plEcut, este am)alat in recipiente de plastic cu o
etic$etE
atrEgEtoare'
"entru a sta)ili preAul noului produs s+a recurs la o cercetare selectivE,
desfELuratE
pe un eLantion repre(entativ de ,55 de persoane, care au fost rugata sE
rEspundE la
urmEtoarele @ntre)Eri!
,' #are este preAul ma6im pe care sunteAi dispus sE+l plEtiAi pentru
ac$i(iAionarea
acestui produsY
3' #are este preAul minim su) care nu aAi cumpEra acest produsY
&e(ultatele o)Ainute au fost urmEtoarele!
Modul de calcul al preAului psi$ologic optim este pre(entat @n ta)elul de mai
*os!

#onform datelor o)Ainute din ta)el, cel mai mare procenta* de cumpErEtori
potenAiali 22 = , este o)Ainut dacE preAul produsului este @ntre 4+,5 ron
2'4' #ampanie,promovarea noului produs
"ropunerea unei campanii F'8'0' pentru marca Gerovital un
,' Definirea pro)lemelor
+ "romovarea noii imagini Li a valorilor mErcii Gerovital
un
+ MenAinerea constantE a mErcii Gerovital un pe piaAa
produselor cosmetice
3' Anali(a Jot evidenAia(E urmEtoarele aspecte legate de marca
Gerovital un
+ Atuuri! marcE romanescE de tradiAie, materii prime din
fondul naturii locale, ec$ipE de profesioniLti,
moderni(area sistemelor de producAie, pre(enAE pe
piaAa internaAionalE, preAuri accesi)ile, etc'
+ lE)iciuniD promovare insuficientE, imagine prEfuitE,
unele produse au am)ala*e vec$i'
+ ;portunitEAiD definirea unui nou sistem de identitate,
campanii de re)rand W ing, folosirea ec$ipelor de
specialiLti in comunicare, etc'
+ AmeninAEriD concurenAE puternicE a mErcilor
internaAionale, sistemul de distri)uAie B Avon,
;riflame,Fa)erlicCD acAiunile promoAionale intense ale
concurenAei, etc'
2' "u)lic AintE
+ GarstE W ,4 W 2/ ani
+ Genituri + medii
+ Mediu W ur)an
+ EducaAie + studii medii Ai superioare
+ e6 Wfemei Li )Er)aAi
.' Galorile mErcii!
+ 8radiAieD
+ #alitateD
+ %aturalD
+ InovaAieD
/';)iective!
+ promovarea noii imagini a mErcii Gerovital unD
+ menAinerea mErcii in topul preferinAelor segmentului de
varstE peste .5 de aniD
+ crearea premiselor pentru ca consumatorii actuali Li
potenAiali sE foloseascE cat mai des produsele FarmecD
+ creLterea numErului de consumatori'
1' Mi*loace de comunicare!
+ tipErituri BafiLe, fluturaLi, invitaAii, etc'CD
+ evenimente speciale B LedinAe de cosmeticE, cursuri
organi(ate in spaAii comercialeCD
+ promovarea evenimentelor organi(ate se va face prin
anunAuri in presE Li radio'
H' trategia creativE se va a6a pe sloganul! MIu)eLte soarele, alege
)ioprotecAiaX
4' Fuget!
^ #osturi de personal!
+ promovare stradalE W . persoane _ ,3/ euro \ /55 de
euro
+ animatoare W 4 persoane _ 2 (ile _ ,/ euroT(i \ 215 de
euro
+ montarea de decoruri W 3 persoane _ 3/ euro \ /5 euro
+ grafferi W / persoane _ 35 euro \,55 euro
+ costuri transport W 3/ euro
^ #osturi amena*Eri ` c$irie!
+ inc$iriere spaAiu in incinta maga(inelor W 2 locaAii _
,55 euro \ 2555 euro
^ #osturi producAie evenimente!
+ stiliLti W 2 persoane_ ,55 euro \ 2555 euro
+ premii pentru participanAii la concursurile organi(ate W
2555 de euro
+ tipErituri W 3/55 euro
^ Alte costuri! autori(aAii pentru plasarea afiLelor W ,/5 euro
^ #osturi neprevE(ute W /55 euro'
#apitolul IG
#onclu(ie'Fi)liografie
#onclu(ii'
# FA&ME# A este o companie cu profita)ilitate mare, care ofera
clientilor produse
de inalta calitate, iar o)iectivul ei este de a satisface e6igentele clientilor cat
mai )ine' #ompania
a inteles ca prin produse cosmetic se vinde in primul rand ilu(ia si speranta
de a deveni mai
35
frumos si ca produsele e6ista pentru consumatori doar daca repre(inta solutii
la pro)lemele lor
sau im)unatatesc stilul lor de viata'
In cadrul acestei lucrari s+a urmarit anali(a principalelor pro)leme ale
finantelor
intreprinderii, gestiunea activelor imo)ili(ate si circulante precum si a
resurselor de finantare a
acestora, plasamentele de capital pe termen scurt si pe termen mediu si lung,
determinarea
re(ultatelor e6ercitiului anual'
Activitatile economice desfasurate in cadrul societatiii comerciale Farmec
A se )a(ea(a
pe respectarea unor principii si reguli ce privesc activitatea economica
propriu+(isa cat si cea
interumana, pe o structura organi(atorica )ine determinata si o pregatire
profesionala atat a
managementului de varf cat si a personalului de e6ecutie' Un agent
economic urmareste in
primul rand o)tinerea unor satisfactii materiale, dar si profesionale, iar
acestea depind de modul
in care isi organi(ea(a activitatea in mediul intern si cea corelata cu alti
agenti economici'
ocietatea Farmec ca si agent economic reali(ea(a anali(e a activitatii, un
factor important
fiind informatiile conta)ile' Acestea tre)uie sa fie corecte, complete, reale si
oportune, care
com)inate cu competenta organelor de conducere au ca re(ultat deci(ii *uste,
care transpuse in
practica asigura succesul afacerii' In lispa relatiilor comerciale, a activitatilor
de aprovi(ionare si
si de reali(are a produselor finite pe piata firma nu ar putea e6ista, de aceea
reflectarea lor in
conta)ilitate este un aspect important, necesar in anali(a si in im)unatatirea
cadrului decisional
economic'
"erformantele actuale ale companiei Farmec se datorea(a decii(iilor foarte
)une cu privire
la investitiile care s+au reali(at' Investitii facute pentru rete$nologi(area
liniilor de productie
precum si pentru moderni(area la)oratoarelor de cercetare' Aceste investitii
au depasit in anul
355H suma de 2,/ milioane de euro, si printre ele este una prin care se
urmareste producerea de
produse ecologice, care este a doua investitie de acest gen din Europa
#entrala si de Est si a fost
reali(ata cu spri*inul ;U%DIB;rgani(atia %atiunilor Unite pentru
De(voltare IndustrialaC' Astfel
Farmec este printre putinele firme care au reusit sa puna in functiune un
o)iectiv ecologic de o
importanta nationala, unic in tara, unde se reali(ea(a produse care corespund
standardelor impuse
de Uniunea Europeana'
Fi)liografie
,'#ristac$e %icoleta W MManagementul comunicrii strategii
de promovare a firmelor romneti, ed' Fren, FucureLti, 355.D
3' #ristac$e %, usanu I';' + #omunicarea de marketing @n activitatea
organi(aAiei, Ed DidacticE Li "edagogicE, Fuc' 355/D
2'#ristac$e %icoleta+suport curs &elatii "u)lice
.'JJJ'farmec'ro
/'JJJ'Jikipedia'org
1'JJJ'farmecnatural'ro
H'ro'scri)d'com