0% au considerat acest document util (0 voturi)
358 vizualizări20 pagini

Poliedre

Documentul prezintă mai multe probleme de geometrie spațială care implică secționarea unor poliedre (piramide, prisme, conuri, cilindri) cu planuri de capăt sau verticale. Problemele cer construcția poliedrelor, a planurilor de secționare, determinarea secțiunilor și desfășurarea acestora.

Încărcat de

agdagds
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
358 vizualizări20 pagini

Poliedre

Documentul prezintă mai multe probleme de geometrie spațială care implică secționarea unor poliedre (piramide, prisme, conuri, cilindri) cu planuri de capăt sau verticale. Problemele cer construcția poliedrelor, a planurilor de secționare, determinarea secțiunilor și desfășurarea acestora.

Încărcat de

agdagds
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

PROBLEME REZOLVATE Partea aII-a

Fie piramida patrulater dreapt [VABCD] cu baza un patrat [ABCD] [H] i nlimea / VN /=55 mm. S se desfoare poliedrul rezultat prin secionarea piramidei cu un plan proiectant [P] ( Px,M). Planul [P] este un plan de capt cu Px(80, 0, 0) i M(15, 70, 0), A(65, 30,0), B(45, 10, 0).

Fig.5.2

Se se construiasc epura unei piramide dreapte [ABCS] cu baza un triunghi echilateral [ABC] [P] (Px, A), centrul cercului circumscris bazei este G[P] i nlimea piramidei //GS//=60 mm. S se intersecteze piramida cu un plan [R], [R]//[P] aflat la distana d de acesta. S se desfoare trunchiul de piramid rezultat n urma interseciei. Px(80, 0, 0), [P] plan de capat, A(125, 65, 60), G(110, 40, zG), d=30 mm

Indicaii: Se determin planul [P] punctul G i se rabat planul [P] i punctele A i G n planul [H] unde se construiete triunghiul echilateral A0B0C0, nscris n cercul de centru R ce trece prin A cu centrul n G. Se ridic rabaterea i se construieste nalimea piramidei inial n planul [V] de 60 mm. Inalimea piramidei este perpendicular pe urmele planului [P]. Se construiesc proieciile muchiilor piramidei, avndu -se in vedere vizibilitatea lor i urmele planului [R], paralele cu urmele planului [P]. Se definesc proieciile [123] i [123] triunghiului de intersecie a piramidei cu planul [R]. Pentru construirea desfauratei piramidei este necesara cunoasterea dimensiunilor muchiilor. Se roteste muchia (AS) n jurul lui S pna ce devine o frontal (A1S1) , segmetul de frontal /a1s1/ definete valoarea reala a muchiilor. Desfaurata se construiete pornind de la triunghiul echilateral [ABC] i construind iniial feele laterale ale piramidei. Segmentul /S 1/ =/11s1/ se gasete in adevat mrime pe frontala (A1S1).
2

Sa se construiasca piramida [SABCD] cu baza ABCD [P], unde Px(60, 0, 0) i M(0,65,0), A(40,yA,5 ) [P] //AB//=25 mm, //AD//=40 mm, //S//=50 mm, /AB/(D1) i /AD/ (D2) (D1)-dreapt orizontal i (D2)-dreapt vertical .

Prisma dreapta cu baza un triunghi echilateral A(70,35,0) B(45, 10,0) h=55 [P] plan de capat Px(5,0,0) M(75,0,40) Fie prisma patrulater dreapt [ABCA1B1C1] cu baza un triunghi echilateral [ABC] [H] i nlimea / AA1 /=55 mm, A(70,35,0) B(45, 10,0) h=55 Prisma se intersecteaz cu planul [P], plan de capat Px(5,0,0) M(75,0,40). Se cer : 1 Construcia prismei; 2 Construcia planului [P]; 3 Secionarea prismei cu planul de capt, construcia seciunii; 4 Rabaterea planului [P] pentru adevrata mrime a seciunii; 5 S se desfoare poliedrul rezultat prin secionarea piramidei cu planul de capt [P]

Fie piramida patrulater dreapt [VABC] cu baza un triunghi echilateral [ABC] [H] i nlimea / VG /=55 mm, A(70,35,0), B(45, 10,0) i h=55. Piramida se intersecteaz cu planul [P], plan de capt definit de Px(5,0,0) M(75,0,40). Se cer : 1 Construcia piramidei; 2 Construcia planului [P]; 3 Secionarea piramidei cu planul de capt, construcia seciunii; 4 Rabaterea planului [P] pentru adevrata mrime a seciunii; 5 S se desfoare poliedrul rezultat prin secionarea piramidei cu planul de capt [P ] .

S se construiasc n planul de capt [P] determinat de punctele A(45,10,35), B(35,30,40) un ptrat [ABCD]. S se construiasc prisma dreapt cu baza [ABCD] i de nlime h=60 mm. Se parcurg etapele: 1 Construcia planului [P]; 2 Punctele A i B; 3 Rabaterea planului n planul [H], definirea ptratului n adevrat mrime; 4 Ridicarea rabaterii, pentru punctele C, D; 5 Construirea prismei pornind de la muchiile din plan [V] frontale, cu lungime de 60; 6 Vizibilitatea prismei;

Se se construiasc epura unei prisme dreapte [ABCA1B1C1] cu baza un triunghi echilateral [ABC] [P] (Px, A); [P] plan vertical, centrul cercului circumscris bazei este G[P] i nlimea prismei h=80 mm. S se intersecteze prisma cu un plan [R], [R]//[V] aflat la distana d de acesta. S se desfoare trunchiul de prisma rezultat n urma interseciei. Px(30, 0, 0) i A(60, 25, 60), B(100, xB, 20), d=80 Indicaii: Se determin planul [P], punctul B, continut n planul [P] i se rabat planul [P] i punctele A i B n planul [H] unde se construiete triunghiul echilateral A0B0C0. Se ridic rabaterea
7

pentru punctul C (c,c) i se construiesc muchiile prismei (segmente pe orizontale), perpendiculare pe urmele planului [P] de 80 mm, inial n planul [H], avndu-se in vedere vizibilitatea lor. Se construiete urma (Rh) a planului [R], paralel cu (Ox). Se definesc proieciile [123] i [123] triunghiului de intersecie al prismei cu planul [R]. Pentru construirea desfauratei prismei este necesara cunoasterea dimensiunilor muchiilor. Muchiile prismei sunt segmente de frontal, valoarea reala a muchiilor fiind de 80 mm n planul [H]. Desfaurata se construiete pornind de la triunghiul echilateral [ABC] i de la feele laterale ale prismei. Segmentul /A 1/ =/a1/ se gsete n adevat mrime pe orizontala (AA1).

Fie punctele G(110,40,40), A(125,65,60). [P] este plan de capat determinat de A i G [P]=>A,G 1) S se deseneze prisma de nlime H=75, cu baza un triunghi echilateral nscris n cercul de raz AG. 2) Se cere desfasurata prismei.

10

Fie piramida [ABCS] cu baza [ABC] triunghi echilateral in planul [P] vertical. Se cunosc A(60,25,60) i B(100,55,20) [P] pl. vertical <[P] [V]=45 o Inalimea piramidei H=75 a) S se reprezinte piramida i planul [P] ; b) Sa se sectioneze piramida cu un [F] de front ( [F] ||[V] ) cu y=65 ; c) Sectiunea si desfasurata piramidei.

11

S se construiasc intersecia dintre o piramid oblic ABCS cu baza n planul orizontal de proiecie i un plan [P] de capt A(70, 30, 0), B(40, 40, 0), C(55, 10, 0), S(5, 25, 40); Px(15, 0, 0), M(60, 0, 30)

12

13

Sa se sectioneze piramida SABC cu planul vertical P care trece prin varful A al bazei.A(55,45,0),B(45,5,0) C(95,10,0),S(0,35,55),Px(15,0,0)

14

Cilindrul O(50,40,0), R=20, h=65, sectionat cu un plan de capat Px(20,0,0), M(85,0,40). Sa se stabileasca curba determinata de sectionarea cilindrului cu planul [P] si desfasurata trunchiului de cilindru rezultat.

15

Se da conul circular drept cu vrful S(70,60,90) si baza, de raza r=50, situata in planul orizontal de proiectie. Sa se stabileasca curba determinata de sectionarea conului cu planul [P] si desfasurata trunchiului de con rezultat. Planul [P]este un plan de capat, definit de punctele Px(130,0,0) si V(40,0,90).

16

Sectionarea conului O(30,40,0), R=20, h=75, cu un plan de capat Px(0,0,0), M(65,0,40) Sa se stabileasca curba determinata de sectionarea conului cu planul [P] si desfasurata trunchiului de con rezultat.
17

Sectionarea conului O (50, 0, 35), R= 25, h=65, cu un plan vertical, || cu generatoarea conului Px(35, 0, 0).

18

Sa se stabileasca curba determinata de sectionarea conului cu planul [P] si desfasurata trunchiului de con rezultat.

19

S se secioneze prisma triunghiular oblic ABCA1B1C1 cu baza n planul orizontal de proiecie, cu un plan [P] perpendicular pe muchiile prismei i s se determine adevrata mrime a seciunii. A(80, 25, 0), B(65, 40, 0), C(50, 10, 0), A1(45, 25, 50); Planul [P] Px(15, 0, 0) plan de capt.

Fig.5.4

20

S-ar putea să vă placă și