0% au considerat acest document util (0 voturi)
13 vizualizări20 pagini

8 Curbe

Încărcat de

FLORENTIN
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
13 vizualizări20 pagini

8 Curbe

Încărcat de

FLORENTIN
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Part I

1 [Link] PLANE SI CURBE IN SPATIU


1.1 TEORIE
1.1.1 REPREZENTARI
Toate functiile care intervin in cele ce urmeaza sunt diferentiabile.
1. Curbe plane exprimate prin ecuatia explicita. Daca ) : 1 _ R R este
o functie, iar 1 este un interval multimea punctelor ' (r, j) (din planul
rOj) pentru care j = ) (r) se numeste gracul functiei ), sau curba de
ecuatie j = )(r). Scriem
: j = ) (r) , r 1
si spunem ca este data prin ecuatia explicita j = ) (r) .
- Daca ' (r
0
, ) (r
0
)) panta tangentei - i.e. tgc, unde c este unghiul
facut de tangenta la grac cu axa Or- este )
0
(r
0
), iar tangenta la grac
in acest punct are ecuatia
j ) (r
0
) = )
0
(r
0
) (r r
0
).
Tangenta in punctul (1, 5) la gracul functiei )(r) = 3r
2
+ 2 are panta
)
0
(1) = 6 si ecuatia acestei tangente este j 5 = 6 (r 1) .
- Normala la curba in punctul ' (r
0
, ) (r
0
)) este perpendiculara pe tan-
genta in ' la curba. Daca )
0
(r
0
) ,= 0, aceasta normala are panta
1
}
0
(r0)
si ecuatia
j ) (r
0
) =
1
}
0
(r0)
(r r
0
).
Normala in punctul (1, 5) la gracul functiei )(r) = 3r
2
+2 are panta
1
6
si ecuatia acestei tangente este j 5 =
1
6
(r 1) .
1
- Unghiul dintre doua curbele
1
,
2
intr-un punct de intersectie ' (r
0
, j
0
)

1

2
este denit ca unghiul dintre tangentele la cele doua curbe in '.
Unghiul dintre parabolele de ecuatii j = (r 2)
2
si j = r
2
in unicul punct
de intersectie are masura
+

arctq
2+2
14
:
2 1 . 5 1 0 . 5 0
3 . 7 5
2 . 5
1 . 2 5
0
x
y
x
y
j = (r 2)
2
and j = r
2
2. Curbe plane exprimate implicit. Daca 1 : 1 _ R
2
R este o functie
de clasa C
n
, : _ 1,atunci multimea punctelor ' (r, j) (din planul rOj)
pentru care 1 (r, j) = 0 se numeste curba de ecuatie 1 (r, j) = 0. Scriem
: 1 (r, j) = 0, (r, j) 1
si spunem ca este data implicit prin ecuatia 1 (r, j) = 0.
- Daca ' (r
0
, j
0
) , iar 1
0

(r
0
, j
0
) ,= 0, conform teoremei functiilor
implicite, ecuatia 1 (r, j) = 0 deneste intr-o vecinatate a punctului r
0
o functie j = j (r) de clasa C
n
pentru care j (r
0
) = j
0
; atunci panta
tangentei la curba in ' este j
0
(r
0
) =
J
0
x
(r0,0)
J
0
y
(r0,0)
, tangenta la curba
in acest punct are ecuatia 1
0
r
(r
0
, j
0
) (r r
0
) + 1
0

(r
0
, j
0
) (j j
0
) = 0,
iar normala la curba in acest punct -daca 1
0
r
(r
0
, j
0
) ,= 0- are panta

0
(r0)
=
J
0
y
(r0,0)
J
0
x
(r0,0)
; un vector normal al curbei in ' este gradientul
functiei 1 in acest punct: = qrad1 (r
0
, j
0
) .
- Unghiul dintre curbele
1
,
2
date implicit in punctul de intersectie
' (r
0
, j
0
)
1

2
este denit, ca in cazul curbelor date explicit, ca
unghiul dintre tangentele la cele doua curbe in '.
De exemplu cercul de ecuatie
1
: 1 (r, j) := r
2
4r + j
2
+ 3 = 0
intersecteaza hiperbola echilatera
2
: G(r, j) := r
2
j
2
3 = 0 in
' (2, 1) ; in acest punct derivatele 1
0

si G
0

sunt nenule, 1
0
r
(2, 1) = 0,
iar
c
0
x
(2,1)
c
0
y
(2,1)
= 2; prin urmare unghiul ascutit dintre cerc si hiperbola in
punctul (2, 1) are masura
+

arctq2 :
2
-2
-1
0
1
2
y
0.5 1 1.5 2 2.5 3
x
r
2
4r + j
2
+ 3 = 0
and r
2
j
2
3 = 0
3. Curbe plane si curbe in spatiu exprimate parametric.
Daca r : 1 _ R R
2
, r (t) = (r(t) , j (t)) , este o functie de clasa C
n
,
: _ 1, iar 1 este un interval, multimea punctelor ' (r(t) , j (t)) , t 1, se
numeste curba (plana) data parametric. Scriem
: r = r(t) , j = j (t) , sau r (t) = (r(t) , j (t)) , t 1
si spunem ca este data prin ecuatiile parametrice r = r(t) , j = j (t) .
Daca r : 1 _ R R
3
, r (t) = (r(t) , j (t) , . (t)) , este o functie de clasa
C
n
, : _ 1, iar 1 este un interval, multimea punctelor ' (r(t) , j (t) , . (t)) , t
1, se numeste curba (in spatiu) data parametric. Scriem
: r = r(t) , j = j (t) , . = . (t) , sau r (t) = (r(t) , j (t) , . (t)) , t 1 sau
r (t) = r(t) i + j (t) , + . (t) /, t 1
si spunem ca este data prin ecuatiile parametrice r = r(t) , j = j (t) , . =
. (t) .
- Un vector tangent la curba in punctul ' (r(t
0
) , j (t
0
) , . (t
0
)) este
r
0
(t
0
) := r
0
(t
0
) i + j
0
(t
0
) , + .
0
(t
0
) /.
- Daca r reprezinta legea de miscare a punctului mobil ' (r(t) , j (t) , . (t))
de-a lungul curbei , vectorul r
0
(t
0
) reprezinta vectorul viteza la momentul
t
0
a acestui punct, iar r
00
(t
0
) := r
00
(t
0
) i + j
00
(t
0
) , + .
00
(t
0
) /, daca r
C
2
(1) , este vectorul acceleratie a punctului mobil la momentul t
0
.
- Lungimea curbei : r (t) = (r(t) , j (t) , . (t)) , t [a, /] este | () :=
_
b
o
_
_
r
0
(t)
_
_
dt =
_
b
o
_
(r
0
(t))
2
+ (j
0
(t))
2
+ (.
0
(t))
2
dt.
3
- Daca : r (t) = (r(t) , j (t)) , t 1 este o curba plana si '
0
(r(t
0
) , j (t
0
))
, atunci reperul care are originea in acest punct si baza ortonormata for-
mata din versorul t (t
0
) al vectorului tangent r
0
(t
0
) = r
0
(t
0
) i+j
0
(t
0
) ,, re-
spectiv, versorul :(t
0
) al vectorului director al normalei (t
0
) = j
0
(t
0
) i+
r
0
(t
0
) , in '
0
, adica =
_
'
0
,
_
t (t
0
) :=
:
0
(|0)
k:
0
(|0)k
, :(t
0
) :=
(|0)
|(|0)|
__
se
numeste reperul (mobil al) lui Frenet. Curbura curbei de clasa C
2
este
1 (t) =
|:
0
(|0):
00
(|0)|
k:
0
(|0)k
3
=
[r
0
(|)
00
(|)r
00
(|)
0
(|)[
q
((r
0
(|))
2
+(
0
(|))
2
)
3
.
- Daca : r (t) = (r(t) , j (t) , . (t)) , t 1 este o curba in spatiu si
'
0
(r(t
0
) , j (t
0
) , . (t
0
)) , atunci reperul care are originea in acest
punct si baza ortonormata formata din versorul t (t
0
) al vectorului tan-
gent r
0
(t
0
), versorul :(t
0
) al vectorului normalei principale (t
0
) :=
(r
0
(t
0
) r
00
(t
0
)) r
0
(t
0
) si versorul / (t
0
) al vectorului binormal 1 (t
0
) :=
r
0
(t
0
) r
00
(t
0
) adica
=
_
'
0
,
_
t (t
0
) :=
:
0
(|0)
k:
0
(|0)k
, :(t
0
) :=
(|0)
|(|0)|
, / (t
0
) =
1(|0)
|1(|0)|
__
se numeste reperul (mobil al) lui Frenet. Curbura curbei de clasa C
2
este
1 (t) =
|:
0
(|0):
00
(|0)|
k:
0
(|0)k
3
.Dreptele si planele denite de reperul lui Frenet
se formeaza triedrul lui Frenet: dreptele se numesc: tangenta, normala
principala, respectiv binormala in '
0
, iar planele de coordonate in '
0
se
numesc
(a) planul osculator -care are normala / (t
0
) ,
(b) planul normal - care are normala t (t
0
) si
(c) planul recticant care are normala :(t
0
) .
4. Curbe in spatiu obtinute prin intersectia a doua suprafete. Daca 1, G :
1 _ R
3
R sunt functii de clasa C
n
, : _ 1, atunci multimea punctelor
' (r, j, .) pentru care 1 (r, j, .) = 0, G(r, j, .) = 0 se numeste curba
de ecuatii 1 = 0, G = 0 ( deoarece ecuatia 1 (r, j, .) = 0 (r, j, .)
1 deneste o suprafata si, analog, ecuatia 1 (r, j, .) = 0 (r, j, .) 1
deneste o alta suprafata). Scriem
: 1 (r, j, .) = 0, G(r, j, .) = 0, (r, j, .) 1
si spunem ca este data (implicit) prin sistemul 1 = 0, G = 0;
daca '
0
(r
0
, j
0
, .
0
) si c :=
1(J,c)
1(,:)
(r
0
, j
0
, .
0
) ,= 0, conform teo-
remei functiilor implicite, sistemul 1 (r, j, .) = 0, G(r, j, .) = 0 de-
neste pe o vecinatate \ a punctului r
0
functiile implicite j = j (r) , . =
. (r) , pentru care j (r
0
) = j
0
si . (r
0
) = .
0
, deci o curba exprimata
in functie de parametrul r : r = r, j = j (r) , . = . (r) , r \ , ori
r (r) = (r, j (r) , . (r)) , r \, care este o portiune din curba ; de
4
pilda, daca notam , :=
1(J,c)
1(:,r)
(r
0
, j
0
, .
0
) si :=
1(J,c)
1(r,)
(r
0
, j
0
, .
0
) , cum
r
0
(r
0
) = (1, j
0
(r
0
) , .
0
(r
0
)) =
_
1,
o
o
,
~
o
_
ecuatiile tangentei in '
0
la
curba sunt
rr0
o
=
0
o
=
::0
~
, iar planul normal in acest punct are
ecuatia c(r r
0
) + , (j j
0
) + (. .
0
) = 0.
5. Functia de trecere de la coordonatele carteziene (r, j) la coordonatele po-
lare: (j, ,) denita prin [0, )[0, 2) R
2
, (j, ,) (r = j cos ,, j = j sin,)
este o bijectie. Daca j : 1 [0, 2) R este o functie, curba de ecu-
atii r = j (,) cos ,, j = j (,) sin,, , 1 se numeste curba exprimata in
coordonate polare; scriem : j = j (,) , , 1.
1.1.2 CONICE
Conicele, numite asa de vechii greci, sunt curbe (plane) obtinute prin sectionarea
suprafetelor conice cu plane -sectiuni conice. Astazi ele sunt descrise ca gracele
functiilor denite de ecuatii de gradul al doilea in planul rOj. Conicele au o
importanta practica mare deoarece, printre altele, ele ofera o descriere comoda
a traiectoriilor planetelor, satelitilor, ori a electronilor.
Fie
c
=
_
O,
_
i, ,
__
reperul canonic din E
2
si a
I
R, i, , = 1, 3, cu a
2
11
+
a
2
12
+ a
2
22
,= 0.
A. Ecuatia generala a unei conice este: ) (r, j) := a
11
r
2
+2a
12
rj +a
22
j
2
+
2a
13
r + 2a
23
j + a
33
= 0.
B. Numerele :=

a
11
a
12
a
13
a
12
a
22
a
23
a
13
a
23
a
33

, c :=

a
11
a
12
a
12
a
22

, j := a
11
+ a
22
sunt in-
variante (i.e. nu se modica) la transformari ortogonale si sunt numite
invariantii ortogonali ai conicei .
1. Daca = 0 spunem ca este o conica degenerata deoarece membrul intai
al ecuatiei se descompune intr-un produs de factori de gradul intai si
este o pereche de drepte -reale, daca descompunerea este in R, imaginare,
daca factorii au coecienti imaginari.
2. Daca ,= 0 conica este nedegenerata:
daca c 0 este o elipsa (reala sau imaginara);
daca c < 0 este o hiperbola;
5
daca c = 0 este o parabola.
Ecuatia conicei: ) (r, j) = 0, se poate aduce la forma canonica (daca nu este
deja)-si astfel se poate reprezenta grac- printr-o transformare ana
astfel:
daca c ,= 0 : o translatie in centrul de simetrie urmata de o rotatie;
daca c = 0 : o rotatie (i.e. o transformare ortogonala indusa de deter-
minarea formei canonice a formei patratice q (r, j) := a
11
r
2
+ 2a
12
rj +
a
22
j
2
), urmata de o translatie in varful parabolei.
C. Daca c ,= 0 conica are un centru de simetrie O
0
(r
0
, j
0
) - numit centrul
conicei - iar (r
0
, j
0
) este unica solutie a sistemului
)
0
r
(r, j) = 0, )
0

(r, j) = 0;
in reperul
0
=
_
O
0
,
_
i, ,
__
-adica realizand translatia dupa vectorul

OO
0
(cu
formulele r
0
= r r
0
, j
0
= j j
0
), conica are ecuatia
a
11
r
02
+ 2a
12
r
0
j
0
+ a
22
j
02
+

o
= 0.
Efectuand o transformare ortogonala -deci o rotatie de unghi 0 a reperului

0
-pentru determinarea formei canonice a formei patratice q (r
0
, j
0
) :=
a
11
r
02
+2a
12
r
0
j
0
+a
22
j
02
obtinem un reper drept =
_
O
0
,
_
cos 0i + sin0,, sin0i + cos 0,
__
fata de care conica are ecuatia canonica
`
1
A
2
+ `
2
1
2
+

o
= 0,
unde `
1
, `
2
sunt valorile proprii ale matricei
_
a
11
a
12
a
12
a
22
_
, legatura dintre
coordonatele (r
0
, j
0
) si (A, 1 ) este
_
r
0
j
0
_
=
_
cos 0 sin0
sin0 cos 0
__
A
1
_
,
iar unghiul de rotatie verica ecuatia a
12
tq
2
0 + (a
11
a
22
) tq0 a
12
= 0, sau
ecuatia tq20 =
2o12
o11o22
.
Daca = 0 spunem ca este o conica degenerata; in acest caz ecuatia
`
1
A
2
+ `
2
1
2
= 0 reprezinta doua drepte (reale, daca `
1
`
2
= c < 0,
imaginare, daca c 0).
Daca ,= 0, si
daca `
1
`
2
= c 0 conica este o elipsa (reala sau imaginara) sau
un cerc(real sau imaginar), iar
6
daca `
1
`
2
= c < 0 conica este o hiperbola.
D. Daca c = 0 conica nu are centru. Efectuand o transformare ortogonala
-i.e. o rotatie de unghi 0 a reperului canonic- pentru determinarea formei
canonice a formei patratice q (r, j) := a
11
r
2
+2a
12
rj +a
22
j
2
- obtinem un
reper drept =
_
O, E =
_
cos 0i + sin0,, sin0i + cos 0,
__
fata de care
conica are ecuatia jj
02
+ 2a
0
13
r
0
+ 2a
0
23
j
0
+ a
0
33
= 0 (se arata ca a
0
13
=
+

q
si ca tq0 =
o11
o12
=
o12
o22
), iar
_
r
j
_
=
_
cos 0 sin0
sin0 cos 0
__
r
0
j
0
_
.
Daca = 0 atunci conica este degenerata in doua drepte reale, posibil
confundate, sau imaginare.
Daca ,= 0 conica este o parabola a carei ecuatie canonica 1
2
=
+

q
3
A
se obtine in reperul = (O
0
, E) , unde originea O
0
este varful parabolei
obtinut din intersectia parabolei cu axa de simetrie de ecuatie a
11
)
0
r
(r, j)+
a
12
)
0

(r, j) = 0 (sau a
12
)
0
r
(r, j) + a
22
)
0

(r, j) = 0).
E. Reamintim denitiile conicelor nedegenerate, ecuatiile lor canonice si cat-
eva proprietati ale acestor conice.
1. Cercul. Locul geometric al punctelor dintr-un plan aate la o distanta
constanta de un punct x se numeste cerc. Punctul x este centrul cercului,
iar distanta constanta este raza cercului.
Ecuatia (canonica a) cercului de raza a cu centrul in origine este r
2
+
j
2
= a
2
, iar ecuatia cercului de raza a cu centrul in punctul (c, ,) este
(r c)
2
+ (j ,)
2
= a
2
.
In coordonate polare cercul de ecuatie (carteziana) C : r
2
+ j
2
= a
2
este
j = a, iar ecuatiile r = a cos ,, j = a sin,, , [0, 2) se constituie intr-o
parametrizare a curbei C.
O parametrizare a cercului de centru (c, ,) si raza a este data de: r =
c + a cos ,, j = , + a sin,, , [0, 2).
2. Parabola. Locul geometric al punctelor dintr-un plan echidistante fata de
un punct x si fata de o dreapta data din acest plan se numeste parabola.
Punctul x poarta numele de focar al parabolei, iar dreapta xa se numeste
directoarea parabolei.
Daca focarul 1 este pe directoarea d, parabola este dreapta perpendiculara
in 1 pe d; spunem, in acest caz ca parabola este degenerata.
Mai departe presupunem ca 1 , d. In acest caz parabola are o axa de
simetrie; intersectia acesteia cu parabola se numeste varful parabolei.
7
Parabola de focar 1 (0, j) si directoare j = j are ecuatia r
2
= 4jj; in
acest caz axa Oj este axa de simetrie, iar varful parabolei este in origine.
Daca focarul parabolei este 1 (j, 0) , si parabola este tangenta in varf la
axa Oj, ecuatia parabolei este j
2
= 2jr, directoarea are ecuatia r =

2
,
iar axa Or este axa de simetrie.
-4 -2 0 2 4
5
10
15
20
25
x
y
j = r
2
Ecuatia generala a parabolei, degenerata sau nedegenerata, este a
11
r
2
+
2a
12
rj + a
22
j
2
+ 2a
13
r + 2a
23
j + a
33
= 0,unde a
2
12
= a
11
a
22
.
3. Elipsa. Locul geometric al punctelor dintr-un plan avand suma distantelor
la doua puncte xe din acest plan poarta numele de elipsa. Cele doua
puncte xe se numesc focarele elipsei. Elipsa are doua axe de simetrie
ortogonale a caror intersectie se numeste centrul elipsei.
Ecuatia (canonica a) elipsei cu axele de simetrie chiar axele de coor-
donate este 1 :
r
2
o
2
+

2
b
2
= 1; numerele a,/ 0 se numesc semiaxele
elipsei. Ecuatia tangentei in punctul ' (r
0
, j
0
) 1 la elipsa 1 este
rr0
o
2
+
0
b
2
= 1. Pentru a = / elipsa 1 devine cerc.
Daca 1
1
, 1
2
sunt focarele elipsei, obtinem pentru a /, respectiv a <
8
/ gracele:
Elipsa cu axele de simetrie paralele cu axele de coordonate avand
centrul in punctul (c, ,) are ecuatia (carteziana)
(ro)
2
o
2
+
(o)
2
b
2
= 1
si, in coordonate polare generalizate, ecuatiile parametrice r = c +
a cos ,, j = , + / sin,, , [0, 2).
De exemplu daca centrul este (1, 2) iar semiaxele sunt a = 4, / = 2
gracul elipsei 1 este:
6 5 4 3 2 1 0 -1 -2 -3 -4
5
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5 0
-0.5
-1
x
y
x
y
(r 1)
2
4
2
+
(j 2)
2
2
2
= 1
Forma generala a ecuatiei unei elipse, degenerata sau nedegenerata, este:
a
11
r
2
+2a
12
rj+a
22
j
2
+2a
13
r+2a
23
j+a
33
= 0,unde c = a
11
a
22
a
2
12
0.
Daca conica are ecuatia r
2
+rj +2j
2
+3r j +1 = 0, centrul acesteia
este O
0
_

13
7
,
5
7
_
, c =
7
4
0, deci conica este o elipsa nedegenerata ( =

15
4
,= 0), iar ecuatia, dupa translatia r = r
0

13
7
, j = j
0
+
5
7
devine
r
02
+ r
0
j
0
+ 2j
02
=
15
7
; deoarece pentru unghiul de rotatie 0 avem tq20 =
2
1
2
12
= 1, masura sa este
3t
8
si obtinem gracul:
9
-4 -2
0
2
x
y
r
2
+ rj + 2j
2
+ 3r j + 1 = 0
1. De fapt valorile proprii sunt `
1
=
3
p
2
2
, `
2
=
3+
p
2
2
, iar reperul fata de
care conica are ecuatia canonica
`
1
A
2
+`
2
1
2
+

o
= 0, este =
_
O
0
,
_
_
2+
p
2
2
i
_
2
p
2
2
,,
_
2
p
2
2
i +
_
2+
p
2
2
,
__
.
4. Hiperbola. Locul geometric al punctelor dintr-un plan avand diferenta distan-
telor la doua puncte xe din acest plan poarta numele de hiperbola. Cele
doua puncte xe se numesc focarele hiperbolei. Hiperbola are doua axe de
simetrie ortogonale al caror punct de intersectie este centrul hiperbolei si
doua asimtote.
O hiperbola H pentru care axele de coordonate sunt axele de simetrie are
ecuatia
r
2
o
2


2
b
2
= 1 sau ecuatia

2
o
2

r
2
b
2
= 1, unde a 0,
_
/ 0; aceste
ecuatii sunt numite ecuatii canonice. Daca a = / atunci H este o hiperbola
echilatera.
Daca luam ecuatia
r
2
a
2

j
2
/
2
= 1 cu a 0,
_
/ 0, gracul acesteia este:
1. - varfurile sunt: (a, 0) ,
10
- asimptotele sunt: j =
/
a
r,
- focarele sunt: (c, 0), unde c
2
= a
2
+ /
2
.
Daca luam ecuatia
j
2
a
2

r
2
/
2
= 1 cu a 0,
_
/ 0, gracul acesteia este:
varfurile sunt: (0, a) ,
asimptotele sunt: j =
a
/
r, iar
focarele sunt: (0, c), unde c
2
= a
2
+ /
2
.
O hiperbola cu centrul (c, ,) si cu axele de simetrie paralele cu axele Or,
respectiv Oj-are ecuatia de forma:
(r c)
2
a
2

(j ,)
2
/
2
= 1 ( a 0 si
/ 0).
Ecuatiile parametrice (in coordonate hiperbolice) ale hiperbolei de ecuatie
canonica implicita
r
2
a
2

j
2
/
2
= 1 sunt: r = a c/t, j = / :/t, t R, unde
c/t =
t
t
+t
t
2
, :/t =
t
t
t
t
2
sunt functiile cosinus hiperbolic, respectiv
sinus hiperbolic.
Forma generala a ecuatiei unei hiperbole, degenerata sau nedegenerata,
este: a
11
r
2
+2a
12
rj +a
22
j
2
+2a
13
r +2a
23
j +a
33
= 0,unde c = a
11
a
22

a
2
12
< 0.
Exemple de grace de hiperbole:
11
-4 -2 2 4
-4
-2
2
4
x
y
r
2
j
2
= 1
-4 -2 2 4
-4
-2
2
4
x
y
j
2
r
2
= 1
.
-4 -2 2 4
-4
-2
2
4
x
y
rj = 1
12
-10 -5 5 10
-10
-5
5
10
x
y
r
2
+ rj j = 2
.
1.2 PROBLEME PROPUSE
1. Sa se identice tipul si sa se schiteze gracul curbelor de ecuatii:
(a) r
2
= 0;
(b) r
2
+ j = 0;
(c) r + j
2
= 0;
(d) r
2
+ j
2
= 0;
(e) r
2
j
2
= 0;
(f) r
2
j
2
+ 2j 1 = 0
(g) r
2
+ 2j = 1;
(h) r
2
3r + 2 = 0
(i) r
2
+ 2j
2
= 1;
(j) 2r
2
+ j
2
= 1;
(k) r
2
+ j
2
r = 1;
(l) r
2
+ j
2
+ 1 = 0;
(m) r
2
j
2
+ 1 = 0;
(n) r
2
j
2
1 = 0.
13
(o) rj = 0;
(p) rj = 1.
2. Stabiliti tipurile conicelor denite prin:
(a) r
2
+ rj + j
2
+ r + j + 1 = 0;
(b) r
2
+ 4rj + 4j
2
+ r + j + 1 = 0;
(c) r
2
+ 3rj + 2j
2
+ r + j + 1 = 0;
(d) r
2
2rj + j
2
= 0;
(e) r
2
3rj + 4j
2
= 0;
(f) r
2
+ 2rj 2j
2
+ r + j + 1 = 0.
3. Sa se reprezinte in coordonate polare curbele:
(a) r
2
+ j = 0;
(b) r + j
2
= 0;
(c) r
2
+ j
2
r = 1;
(d) r
2
j
2
= 11;
(e) r
2
+ j
2
2r + 2j + 2 = 0;
(f) rj = 1.
4. Sa se discute tipurile de conica reprezentate de ecuatia a
11
r
2
+ a
22
j
2
+
2a
13
r + 2a
23
j + a
33
= 0.
5. Ce devin ecuatiile conicelor
1
,
2
,
3
in reperul =
_
O
0
(1, 1) ,
_
i, ,
__
,
unde

1
: r
2
+ j
2
r = 1,
2
: r
2
j
2
+ r = 1,
3
: r
2
+ 4j
2
= 4?
6. Care sunt ecuatiile conicelor descrise mai jos (in reperul canonic) dupa
o rotatie de unghi 0?
1
: r
2
+ j
2
r = 1,
2
: r
2
j
2
+ r = 1,
3
:
r
2
+ 4j
2
= 4,
4
: 3r
2
6rj + 3j
2
= 1.
7. Sa se reprezinte grac conicele de ecuatii:
(a) r
2
+ j
2
2r + 2j + 2 = 0;
(b) 4r
2
+ j
2
8r + 2j + 1 = 0;
(c) 4r
2
j
2
8r 2j 1 = 0;
(d) j
2
r + 3j + 5 = 0.
8. Determinati unghiul de rotatie necesar aducerii conicei de ecuatie 2r
2
+
_
3rj + j
2
10 = 0 la forma canonica si identicati tipul ei.
Raspuns.
r
02
4
+

02
20
= 1.
14
9. Determinati forma canonica si schitati gracul conicelor:
(a) 3r
2
6rj + 3j
2
+ 2r = 7;
(b) r
2
+ rj + j
2
= 1;
(c) rj j
2
5j 1 = 0.
(d) 2r
2
+ 3rj + 2j
2
= 15;
(e) r
2
3rj + j
2
= 5;
(f) 3r
2
+ 2rj + 3j
2
= 1;
10. Ce efect are o rotatie cu 90

asupra ecuatiilor:
(a) elipsei 1 :
r
2
o
2
+

2
b
2
= 1;
(b) hiperbolei H :
r
2
o
2


2
b
2
= 1;
(c) cercului C : r
2
+ j
2
= a
2
;
(d) dreptei 1 : j = :r;
(e) dreptei 1
1
: j = :r + :?
11. Ce efect are o rotatie cu 180

asupra ecuatiilor:
(a) elipsei 1 :
r
2
o
2
+

2
b
2
= 1;
(b) hiperbolei H :
r
2
o
2


2
b
2
= 1;
(c) cercului C : r
2
+ j
2
= a
2
;
(d) dreptei 1 : j = :r;
(e) dreptei 1
1
: j = :r + :?
12. Descrieti natura curbelor de ecuatie a
11
r
2
+ 2a
12
rj + a
22
j
2
+ 2a
13
r +
2a
23
j + a
33
= 0, pentru orice coecienti reali.
13. Exista o conica nedegenerata de ecuatie a
11
r
2
+2a
12
rj +a
22
j
2
+2a
13
r+
2a
23
j + a
33
= 0 cu proprietatile:
(a) este simetrica fata de origine;
(b) trece prin punctul (1, 0) ;
(c) este tangenta la dreapta de ecuatie j = 1 in punctul (2, 1)?
14. Aratati ca ecuatia r
2
+ j
2
= a
2
se transforma in ecuatia A
2
+ 1
2
= a
2
pentru orice rotatie a axelor de coordonate.
15. Schitati gracul conicei de ecuatie rj + 2r j = 0.
16. Aratati ca in urma unei rotatii expresia c =

a
11
a
12
a
12
a
22

corespuzatoare
ecuatiei a
11
r
2
+2a
12
rj +a
22
j
2
+2a
13
r+2a
23
j +a
33
= 0 ramane neschim-
bata.
15
17. Scrieti ecuatiile parametrice ale semicercului de raza 13 cu centrul in
(1, 1) aat in semiplanul determinat de inecuatia r _ 1.
18. Pozitia ' (r, j) a unei particule care se deplaseaza in planul rOj este
descrisa de ecuatiile: r =
_
t, j = t, t _ 0. Identicati traiectoria acestei
particule.
19. Sa se reprezinte grac traiectoriile particulelor descrise parametric :
(a) r = 2t 1, j = 3t + 2, t _ 0;
(b) r = 2t 1, j =
_
3t, t _ 0;
(c) r =
_
2t, j = 3t + 2, t _ 0;
(d) r = cos t, j = sint, t
_

t
2
,
t
2

;
(e) r = cos 2t, j = sin2t, t
_
0,
t
2

;
(f) r = cos (2 (1 t)) , j = sin(2 (1 t)) , t
_

t
2
,
t
2

;
(g) r = sint, j = cos t, t [0, ] ;
(h) r = 3 cos t, j = 2 sint, t
_

t
2
,
t
2

;
(i) r = 3 cos t, j = 2 sint, t [, ] ;
(j) r = tqt, j = sec
2
t 1, t
_

t
2
,
t
2
_
;
(k) r = co:cc (t) , j = ctq (t) , t (0, ) ;
(l) r = 2t, j =
_
t
2
+ 1, t _ 1;
(m) r =
_
2t, j =
_
t + 1, t _ 1;
(n) r = t
2
, j =
_
t
4
+ 1t _ 0;
(o) r = c/t, j = :/t, < t < ;
(p) r = 2:/t, j = 2c/t, < t < .
20. Determinati lungimea astroidei: r = cos
3
t, j = sin
3
t, t [0, 2] .
Raspuns. a. 6.
21. In punctul indicat determinati tangenta la curba si valoarea derivatei
J
2

Jr
2
(a) r = cos t, j = sint, t =
t
6
;
(b) r = 3 cos t, j = 2 sint, t =
t
2
;
(c) r =
1
|
, j = 2 + lnt, t = 1;
(d) r = cos t, j = 1 + sint, t =
t
2
;
(e) r = 1 cos t, j = t sint, t =
t
3
.
22. Determinati normala in punctul indicat al curbei de ecuatii r = r(t) , j =
j (t) , implicit denite prin:
(a) r =
_
5
_
t, (t 1) j = lnj, t = 1;
16
(b) r:i:t + 2r = t, j = t sint 2t, t = ;
(c) r + 2
_
r
3
= t + t
2
, j
_
t + 1 + 2t
_
j = 4, t = 0;
(d) r
2
2tr + 2t
2
4 = 0, 2j
3
3t
2
4 = 0, t = 2.
23. Calculati lungimea curbelor de ecuatii:
(a) r = 1 cos t, j = t sint, 0 _ t _
t
2
;
(b) r =
|
2
2
, j =
3|
2
2
, t
_
0,
_
3

;
(c) r = 8 cos t + 8t sint, j = 8 sint 8t cos t, t
_
0,
t
2

;
(d) r = ln(sec t + tqt) sint, j = cos t, 0 _ t _
t
3
.
24. Determinati coordonatele polare ale originii.
25. Figurati multimile de puncte ale caror coordonate polare j, , verica ine-
galitatile:
(a)
t
2
_ , _
2t
3
;
(b) 1 _ j _ 2,
t
6
_ , _
t
3
;
(c) 1 _ j _ 2, , =
t
3
;
(d) j _ 2, , =
t
2
;
.
26. Rescrieti in coordonate carteziene si reprezentati grac curbele de ecuatii
polare:
(a) j sin, = 1;
(b) j
2
= 4j cos ,;
(c) j =
4
2 cos ,sin ,
;
(d) j sin
_
, +
t
6
_
= 2;
(e) j = 2 cos , sin,.
27. Rescrieti in coordonate polare si reprezentati grac curbele de ecuatii
carteziene:
(a) r = 1;
(b) r = 2j;
(c) r 2j = 1;
(d) r
2
+ j
2
= 4;
(e) r
2
j
2
= 4;
(f) (r 1)
2
+ (j + 2)
2
= 4;
(g) r = j
2
;
17
(h) rj = 9;
(i) r
2
+ rj + j
2
= 4.
28. Sa se scrie ecuatiile tangentelor la gracele curbelor de la problema prece-
denta care sunt paralele cu bisectoarea intai.
29. Aratati ca orice paralela la axa Oj are o ecuatie polara de forma j =
/ sec ,.
30. Fie ' un punct de coordonate polare (j, ,) .Determinati, in coordonate
polare:
(a) simetricul lui ' fata de axa Or;
(b) simetricul lui ' fata de axa Oj;
(c) simetricul lui ' fata de origine.
31. Determinati punctele de intersectie ale curbelor:
(a) j = 1 + cos ,, j = 1 cos ,;
(b) j = 1 + sin,, j = 1 sin,;
(c) j = 1, j =
_
2 sin,;
(d) j
2
=
_
2 cos 2,, j
2
=
_
2 sin2,.
32. Indicati modalitati de parametrizare a ecuatiilor canonice ale conicelor
nedegenerate.
33. Sa se gureze multimea solutiilor ecuatiilor:
(a)
_
r
2
+ j
2
4
_ _
r
2
j
2
4
_ _
4r
2
+ j
2
4
_
= 0;
(b)
_
r
2
+ 2j
2
1
_ _
r + j
2
4
_
(r + j) = 0;
(c) r
4

_
j
2
4
_
2
= 0.
34. Sa se gureze multimea solutiilor inecuatiilor:
(a) 4r
2
+ j
2
4 _ 0;
(b) r
2
j
2
4 _ 0;
(c)
_
r
2
+ j
2
4
_ _
4r
2
+ j
2
4
_
_ 0;
(d)
_
r
2
+ 4j
2
4
_ _
4r
2
+ j
2
4
_
_ 0;
(e) rj 1;
(f) r
2
+ rj + j
2
< 4;
(g)
_
r
2
j
2
4
_ _
4r
2
+ j
2
4
_
_ 0, r _ 0, j _ 0.
35. Sa se gureze multimea solutiilor ecuatiilor:
18
(a)
_
r
2
+ j
2
2r + 4j 4
_ _
4r
2
j
2
8r 2j 4
_
= 0;
(b)
_
r
2
3rj + 9j
2
4
_ _
r
2
4r j 1
_
= 0.
36. Sa se gureze multimea solutiilor ecuatiilor si sa se ae reperul lui Frenet
in punctul indicat:
(a) 2r
2
+ 2rj + 5j
2
+ 4r 16j = 16, ' (c, 0) ;
(b) 3r
2
2rj 2r + 2j = 5, ' (0, c) .
37. Fie familia de conice de ecuatie
X
: 4r
2
+ 12`rj + 9j
2
4r 36j + 4 =
0, ` R.
(a) Sa sa discute natura conicelor.
(b) Sa se gureze locul geometric al centrelor conicelor acestei familii.
(c) Sa se reprezinte grac conica
0
.
(d) Sa se reprezinte grac conica
1
.
(e) Sa se reprezinte grac conica
1
.
(f) Sa se reprezinte grac conica
2
.
(g) Sa se reprezinte grac conica 1
2
.
38. Sa se gureze curbele de ecuatii:
(a) . = 2, . = r
2
+ j
2
;
(b) r
2
+ j
2
+ .
2
= 11, r
2
+ j
2
= 1;
(c)
r
2
4
+

2
9
+ .
2
= 2, . = 1.
39. Sa se determine ecuatia planului osculator in punctul curent la curba de
ecuatii r = t
2
+ 1, j = t + 1, . = t
3
.
Raspuns. 3tr + 3t
2
j . + t
3
+ 3t
2
= 3.
40. Calculati curbura curbei de ecuatii r = c
|
cos t, j = c
|
sint, . = c
|
in
punctul t = 0.
Raspuns. 2
_
2
3
.
41. Determinati triedrul lui Frenet pentru curbele descrise mai jos, in punctul
t = 0:
(a) r = c
|
, j = c
|
, . =
_
2t;
(b) r = 3t
3
, j = 4t
2
, . = t + 1;
(c) r = c
|
cos t, j = c
|
sint, . = c
|
.
19
Raspuns. a. tangenta are ecuatiile
r1
1
=
1
1
=
:
p
2
, binormala are
ecuatiile
r1
1
=
1
1
=
:
p
2
, normala principala are ecuatiile
r1
1
=
1
1
=
:
0
, planul normal are ecuatia rj +
_
2. = 0, planul osculator are ecuatia
, iar planul recticant are ecuatia r + j = 2. b. tangenta are ecuatiile
r3
9
=
4
8
=
:1
1
, binormala are ecuatiile
r3
4
=
4
9
=
:1
36
, normala
principala are ecuatiile 9r+8j+. = 60, 4r9j+36. = 12, planul normal
are ecuatia 9r+8j+. = 60, planul osculator are ecuatia 4r9j+36. = 12,
iar planul recticant are ecuatia 297 (r 3)320 (j 4)113 (. 1) = 0.
42. Sa se gaseasca punctele de pe curba r (t) = t
2
i + t
3
, + t
4
/, t R in care
tangenta este paralela cu planul de ecuatie r j + . = 0.
43. Fie curba : j = 2r
3
, . = r
4
, punctul de abscisa c ,= 0, punctul 1 de
abscisa , (, ,= c, , ,= 0) , 1
.
planul osculator in si 1
1
planul osculator
in 1.
(a) Sa se determine conditia necesara si sucienta pentru ca planele 1
.
si 1
1
sa e perpendiculare.
(b) Care este ecuatia planului 1
1
daca c =
1
p
2
, iar 1 1
.
?
Raspuns. a. c, =
1
2
. b. 2
_
2r 2
_
2j 4. + 1 = 0.
44. Fie curba : r =
2(|1)
|
2
+1
, j =
2|+1
|
2
+1
, . =
|+2
|
2
+1
, t R.
(a) Sa se determine lungimea arcului curbei aat intre punctele cele
mai departate,respectiv celei mai apropiate de origine.
(b) Sa se determine distanta dintre punctele curbei in care tangenta
este perpendiculara pe planul de ecuatie 2r = j + 2..
Raspuns. a. 3
t
2
. b. 2
_
3.
20

S-ar putea să vă placă și