Cuprins

Introducere
Otelurile inoxidabile prezint un nivel al pregtirii mult imbunatatit fata de celelalte oteluri, ca urmare a prezentei a prezentei cromului si nichelului in masa de baza, care micsoreaza conductibilitatea termica si sporesc intr-o anumita msura duritate si coeficient de ecruisare. Utilizarea alierii cu sulf sau seleniu in vederea creterii prelucrabilitatii prin achiere a acestor oteluri, poate fi luata in considerare doar in cazul utilizri acestora in medii puin agresive. In cazul unor medii puternic agresive prezenta incluziunilor sulfurice poate accelera depasiva masei metalice si in aceste cazuri pe l ng utilizarea seleniului, care sa permit obinerea unor sulfuri globulare, se utilizeaz adaosuri suplimentare de molibden precum si tratamente chimice de pasivare.

O clasificare initiala a otelurilor a fost:

-oteluri inoxidabile martensitice ! -oteluri inoxidabile feritice ! -oteluri inoxidabile austenitice! "up o perioada mai #ndelungata de timp otelurile inoxidabile cunoate o etapa de evoluie rapida, at t din punct de vedere al cercetrilor de laborator, cat si din punct de vedere industrial.

Dup compoziia chimica otelurile inoxidabile se clasifica astfel$

-oteluri inoxidabile cu crom! -oteluri inoxidabile cu crom-nichel! -oteluri inoxidabile cu crom-nichel-molibden!

Din punct de vedere al structurii avem:

-oteluri martensitice ! -oteluri feritice! -oteluri austenitice! -oteluri austenito feritice! -oteluri martensito-feritice! oteluri martensitice sau austenitice cu faze dure. "e remarcat, in cazul alia%elor termale &e-'r-(i, este faptul ca pentru lrgirea buclei ) in diagrama *-+'r, este necesara o concentraie mare de (i dec t atunci c nd avem sistemul &e-c. ,ceasta arata ca capacitatea de stabilizare a fazei gama a carbonului este mai mare dec t a nichelului. -entru a obine structura ) intr-un alia% de ./+ 'r trebuie sa adugam minim /+ (i, in timp ce intr-un alia% cu .0+ 'r, structura austenitica se obine la 1.2+ '. ,ustenitizarea alia%elor &e-'r-' cu .0-./+'r , intre *. si *2 urmata de clire conduce la o structura martensitica, in timp ce pentru un alia% &e-'r./-(i/ se obine o structura austenitica. -rin clirea otelului din domeniul austenitic ,

structura austenitica este cu at t mai stabila cu cat coninutul de carbon al otelului este mai ridicat. 3eciunea prin diagramele termale paralele planului vertical *-+(i arata ca creterea procentului de crom largeste domeniul feritic. Un alia% cu ./+ 'r ramane feritic la orice temperatura daca conine mai puin de 4+(i. In alia%ele industriale, numrul de ele mente de aliere este mai mare dec t trei. &aptul ca nichelul este adeseori un metal deficitar, a dus la #nlocuirea lui cu alte elemente gamagene pentru a obine structuri austenitice in oteluri inoxidabile, pstr nd ./+'r, ca principal element de aliere, pentru formarea filmului se pasivare ce asigura rezistenta la coroziune .

FIG. . Influenta nichelului asupra lrgiri buclei ) a alia%elor ternare &e-'r-(i.

FIG.!.

3eciunea verticala prin diagrama termala &e-'r-(i pentru concentrai cresctoare de 'r56,.2,.7,./,2.,24+'r8 ,lrgirea domeniului feritic cu creterea procentului de 'r$ un hotel de ./+'r are structura feritica la orice temperatura pentru coninutul de (i mai mic de 4+
&olosind un coeficient de echivalenta in crom a elementelor de aliere alfagene si de echivalenta in nichel a elementelor de aliere gamagene, 3chaeffler a trasat diagrama care ne da structura bruta de solidificare in funcie de compoziia echivalenta. ,ceasta diagrama arata ca otelul inoxidabil austenitic se afla in limita inferioara a domeniului austenitic si ca procente mici de elemente de aliere sau de carbon. "ezvoltarea unor noi procedee de elaborare a dus la obinerea unor noi mrci de oteluri inoxidabile cu coninut ridicat de azot. 'a si carbonul, azotul formeaz cu fierul soluii solide de interstitie. 3olubilitatea maxima a azotului in &e 9 este aproximativ .+ ,t , la temperatura eutectoid, iar la &e ) este de .1+ ,t.

Fi".#. Oteluri austenitice si austenito-feritice &e-'r-(i-:n, cu ./+'r, cu 4+(i, in care nichelul este parial #nlocuit cu 2-;+:n.
'oncentraiile sunt mai ridicate dec t cele pentru soluiile de interstitie de carbon in fier datorita faptului ca atomul de azot este mai mic dec t atomul de carbon.

Fi".$. "iagrama 3chaeffler pentru structura de solidificare in cordonul de sudura.

Fig.5. "iagrama de echilibru &<-(. Compoziia chimica a otelurilor inoxidabile si principalele domenii de utilizare Oteluri feritice si martensitice
&'Cr #( <lemente de maini si utila%e care lucreaz la temperaturi ridicate 5271-471 '8 in industria chimica si petrochimica 5instalai de cracare 8 si in construciile de turbine hidraulice. !% (Cr #( <lemente de maini si utila%e lucr nd in apa si aburi$ scuturi pentru turbine hidraulice, palete pentru turbine cu aburi si hidraulice, armaturi si piese de pompe, ventili pentru piese hidraulice. 3e mai utilizeaz si pentru articole de mena% si diverse obiecte de uz gospoderesc. #% !(Cr #( -iese supuse unor presiuni mi%locii lucr nd in apa, aburi si medii slab agresive ca soluii apoase ale srurilor organice si acizi azotici. -reponderent este utilizat pentru palete turbine cu aburi si hidraulice, piese pentru cazane de abur, conuri de ventil scaune de supape. "e asemenea se utilizeaz pentru instrumente medicale, aparate de gimnastica si sport, obiecte de uz gospoderesc etc. $% !()oCr #( -iese supuse unor presiuni mi%loci lucr nd la cald, care se pun condiii de rezistenta la coroziune, superioare fata de marca 21 'r .=1. <ste recomandat pentru organe de asamblare si piese solicitate la temperaturi ridicate 5471-;11 '8 in industria energetica, chimica si petrochimica. "e asemenea este utilizat de palete de turbine cu aburi si hidraulice, piese de pompe, armaturi de apa si aburi, conuri de ventil si scaune de supape. 3e mai utilizeaz pentru utila%e miniere care nu sunt supuse aciunii apei acide, elemente de maini de umplut si ambalat, arcuri si elemente elastice pentru compresoare, instrumente medicale etc. *% #( Cr #( -roduse si scule de tiat, instrumente de msura, arcuri etc. 3e mai utilizeaz pentru bile si rulmeni si piese rezistente la uzura, piese de pompe si ventile precum si pentru instrumente muzicale, articole de mena% etc. +% #* )oCr +* -iese rezistente la uzura si la coroziune, lucr nd in apa, aburi si cu unele limitri in apa de mare precum si in contact de numeroi acizi organici si anorganici de concentraie redusa. -reponderent se utilizeaz pentru organe de maini care lucreaz la temperaturi intre 711 si ;11 '1 in industria chimica si petrochimica, in construcia de locomotive si motoare termice precum si organe de asamblare. "e asemenea, se utilizeaz pentru arbori de pompe, piese pentru compresoare si de armaturi si arbori de motoare de brci pentru apa dulce si limita pentru apa de mare. ,% $( Cr #( %

-iese de construcie la care se cere o duritate foarte mare. 3ule de taiere$ lame pentru cuite, instrumente chirurgicale, precum si instrumente de msura, articole de mena% etc.

/8 $* -moCr .(/ -roduse cu capacitate de taiere ridicata$ lame de cuit, foarfece si instrumente chirurgicale. "e asemenea se mai utilizeaz si pentru scule de control se de msura. 68 0( -moCr .(/ -roduse cu capacitate de taiere deosebita$ cuite de carne si de tranare, instrumente chirurgicale etc, precum si piese cu rezistenta maxima la uzura lucr nd in medii corozive$ utila%e tehnologice, utila%e in industria miniera si petroliera. 3e mai utilizeaz la fabricarea rulmenilor, acelor de ventil, duzelor de in%ecie, sculelor pentru prelucrri la rece etc. (% 0( Cr .( -iese de maini supuse la uzura mare sub aciunea mediilor corozive$ scaune de supape, cochile si a%uta%e pentru turnare sub presiune. "e asemenea se utilizeaz pentru rulmeni cu duritate ridicata pentru industria petrolului, cuite de calitate ridicata, buce si alte piese supuse la uzura ridicata. % . Cr ,( -iese care lucreaz in medii cu agresivitate moderata, ca leii slabe, acizi anorganici oxidai cum ar fi acidul azotic diluat etc. In principal se utilizeaz pentru obiecte de uz gospodresc si aparata% de buctrie$ tac muri, masti pentru chiuvete, cuve la mainile de splat, de4coratiuni de tot felul. "e asemenea se utilizeaz pentru elemente si piese in industria chimica, industria textila, industria celulozei si h rtiei si industria alimentara. !% . 1iCr .( 3e utilizeaz pentru aceleai scopuri ca si otelurile / 'r .01, in general acolo unde intervine sudarea. 3e recomanda ca #nlocuitor al otelului .1 *i'r ./1 pentru construcii care nu sunt supuse aciunii sarcinilor de soc si la temperaturi sub >21 '1 . #% ! 1i)oCr .( -iese prelucrate, in principal, prin deformare la rece care lucreaz in medii cu agresivitate moderata. -reponderent se utilizeaz foarte bine pentru organe de asamblare refulare la rece$ piulie, uruburi etc. precum si pentru evi si recipienti pentru apa calda si rece, schimbtoare de cldura si calorifere tubulare. $% !! 2iCr ,( -iese si elemente puternic solicitate mecanic si rezistente la uzura lucr nd in apa dulce si srata, vapori, leii de acizi oxidai mai puternic. -reponderent se utilizeaz in construcii mecanice generale$ arborii, pivoi, elemente de pompe de ventilare, ti%e de piston, piese de supape, precum si pentru elemente de utila%e miniere supuse la aciunea apei acide, elemente de reinere a saramuri in minele

de sare elemente de maini si industria h rtiei si celulozei, piese supuse la solicitri mecanice puternice in industria de ingrasaminte, arbori de motoare cu barca etc. *% )oCr !+( -iese pentru utila%e din industria chimica care lucreaz in medii reductoare, acide, in prezenta ionilor de clor.

Oteluri austenitice
+% ! 2iCr .* <lemente de utila%e tehnologice care lucreaz la temperaturi ridicate si medii puternic agresive. -reponderent se utilizeaz la aparata% in industria chimica in industria farmaceutica. :ai se utilizeaz si in tehnica nucleara. -oate fi utilizat in construcia de recipient sub presiune pana la =71 '1 si pana la 771 '1 daca nu sunt prezente medii agresive care sa provoace descompunerea grauntiilor. ,% * 2iCr .( <lemente si piese pentru utila%e si instalai tehnologice care lucreaz in medii corozive. .% ( 1i2iCr .( -iese si componente de utila%e tehnologice lucr nd in medii puternic agresive in industria chimica, ca ingrasaminte azotoasa etc. 3e mai utilizeaz pentru elemente de utila%e din industria alimentara, a laptelui, a delicateselor, a grsimilor si a spunurilor. "e asemenea poate fi utilizat pentru construcii de recipientii sub presiune pana la 411 '1 si pana la 771'1 , daca nu sunt prezentate medii agresive care sa determina descompunerea grauntiilor. 0% ! )o2iCr ,* <lemente componente de utila%e tehnologice care lucreaz in medii puternic agresive la solicitri si temperaturi puternic ridicate, in industria chimica, producerea de fibre artificiale, in industria celulozei si h rtiei, industria textila etc. !(% ( 1i)o2iCr ,* <lemente de instalaii si utila%e tehnologice lucr nd in medii puternic agresive pentru industria chimica si petrochimica, mai ales pentru producerea acizilor grai, coloranilor, cauciucului, industria textila, a h rtiei celulozei, foto etc. -oate fi utilizat in construcii de recipientii sub presiune pana la 411 '1 si pana la 771 '1 daca nu sunt prezente medii agresive care sa determine descompunerea grauntiilor. ! % ! 2b2iCr !*( <lemente de utila%e tehnologice care vin in contact cu acid azotic in concentraie de ;7+ la fierbere, la producerea acidului adipic. !!% ! Cu)oCr2i !*( <lemente de utila%e tehnologice care vin in contact cu numeroi acizi organici. 3e utilizeaz mai ales pentru utila%e la producerea acidului sulfuric si fosforic. "e asemenea este utilizat in industria petrochimica si pentru schimbarea de cldura si recipientii de transport pana la temperatura de 411 '1. !#% ! 2 2i)nCr .(

?otel inoxidabil economic, parial #nlocuitor al otelului austenitic tip ./-/ in industria chimica si criogenica.

Compoziia chimica a otelurilor refractare si principalele domenii de utilizare

% ( &'Cr ,( <lemente de motoare termice, cazane de aburi, utila% chimic si cuptoare metalurgice la temperaturi pana la /11 '1 , in gaze cu aciune oxidanta sau reductoare in special care conin compui de sulf. !% ( &'Cr .( <lemente de motoare termice, cazane de abur, utila% chimic, in condiii de temperaturi mai ridicate fata de marca .1,l'r 01, in atmosfera oxidanta sau reductoare continand compui de sulf. #% (&lCr !$( ,celeai utilizri ca si in precedentele doua mrci, la temperaturi pana la ..71 '1. $% !1i2iCr .( -iese solicitate mecanic pentru cuptoare si instalai tehnologice care lucreaz la temperaturi pana la /11 '1. *% !2iCr !*( -iese care lucreaz in condiii de temperatura pana la .171 '1 si supuse la solicitri mecanice mari pentru cuptoare industriale, cazane de abur, rafinri de petrol etc. +% * 3i2iCr !(( <lemente de piese supuse la temperaturi de pana la .171 '1 $table, suporturi de evi in construcia de cuptoare de aer, cutii de cementare si de clire etc. ,% * 3i2iCr !*( -iese care lucreaz la temperaturi pana la .171 '1 pentru cazane de abur, cuptoare industriale, cutii de tratament termic instalaii de electroliza si piroliza etc. .% $( 3i2iCr !*( -iese care lucreaz in medii corozive si la temperaturi ridicate$ cuptoare de tratament termic, reformere pentru instalaii de sinteza in industria chimica. 0% !3iCr2i #+( -iese de construcia aparatelor si cuptoarelor industriale cu temperaturi #nalte de exploatare. (% ( 1i&lCr2i#!( -iese pentru construcia furnalelor, aparatelor si cazanelor solicitate mecanic si chimic la temperaturi foarte ridicate, pana la .211 '1. % !( -ni)oCr !( <lemente de utila%e si instalai tehnologice puternic solicitate in regim de temperaturi si presiuni ridicate$ schimbtoare de cldura, conducte de abur viu, cazane energetice de mare randament, organe de asamblare etc. !% !( -ni4)oCr !( ,celeai utilizri ca si marca 21 @ni:o'r .21 la temperaturi pana la ;21 '1.

5iblio"rafie

% )arin 1rusculescu. 3tudiul metalelor .6d Didactica si 7eda"o"ica. 5ucuresti8 00, !% 2icolae Geru. )etalur"ie fizica. 6d Didactica si 7eda"o"ica. 5ucure9ti : 0. #% )arioara &brudeanu. 3tiinta materialelor. 6d 1ehnica $% D. Constantinescu; D.3 .-asilescu; 2. Ciocea. 3tiinta materialelor. 6d Didactica si 7eda"o"ica. 5ucure9ti : 0.# *% I. Chesa; 2. 'ascu83imion; C. )uresan; ).3. 1eodorescu. )rci si produse din oteluri. 6d 1ehnica. 5ucure9ti 8 0.0

10