Conceptul Bobath

Boli cerebrovasculare
(ischemice, hemoragice) Tumori cerebrale Traumatismele cranio-cerebrale

Lezarea parenchimului cerebral (Pierderea functiei)

Manifestari clinice Deficit neurologic

Manifestari clinice
Vizibile:
- hemipareze/ hemiplegii - spasticitate = pozitii vicioase ale membrelor - hemihipestezii = tulburari de sensibilitate pe jumatate din corp - pareze nervi cranieni: IX; X; XII- tulburari de deglutitie, VII pareze faciale III tulburari de mobilitate globi oculari (diplopii = imagini duble) II- tulburari de camp vizual. - tulburari de vorbire (afazii) - incontinenta - tulburari ale starii de constienta (coma)

Manifestari clinice
Nevizibile (neuropsihologice) - apraxie = deficienta in efectuarea miscarilor coordonate (nu stie succesiunea miscarii de imbracare, spalare, mestecare) - Anosognosie (nerecunoasterea bolii/ deficientelor) - tulburari de orientare temporo-spatiala - neglect (neglijarea hemicorpului, frecvent in afectiuni ale emisferei cerebrale drepte)

Deficiente complexe si multiple

Afectarea independentei si a nevoilor zilnice ale pacientului (miscare, mancare, imbracare, comunicare)

Recastigarea pe cat posibil a independentei pacientului/ recuperarea nevoilor personale

Conceptul Bobath

Conceptul Bobath
1) necesita o munca interdisciplinara (fizioterapeuti, ergoterapeuti, logopezi, psihologi, asistenti medicali) 2) este un concept si nu o tehnica ( nu exista tehnici de ingrijire, metode sau exercitii ce se aplica indiferent de pacient ci se raporteaza la posibilitatile individuale ale pacientilor)

Sotii Bobath: Berta si Karl n1907respectiv 1906, decedati 1991

Ea: fizioterapeuta El: medic

Ea descopera la inceputul aniilor 40 ca spasticitatea nu este un fenomen constant, inevitabil si neinfluentabil asa cum se credea pana atunci. Descoperirea a fost facuta in timp ce trata un ranit de razboi si a observat ca prin anumite miscari si pozitionari ale pacientului spasticitatea se reducea.
Bazele neuropsihologice ale fenomenului sunt explicate mai tarziu de Karl Bobath sustinand astfel observatiile doamnei Bobath

Modelul functional al creierului:

Tesut nervos intact si fara functie Insa capabil de a invata (plasticitatea creierului) Centru prelucrare / elaborare Diferite programe (Throughput) Tesut nervos intact si fara functie Insa capabil de a invata (plasticitatea creierului) Output (organe efectoare Muschi, articulatii

Input

Receptori tactili-kinestezici Vizuali + Auditivi Olfactivi etc

Miscarea Tinuta Vorbitul

Pentru initierea si dirijarea procesului de invatare a creierului este important: sa ajunga stimul corect la nivelul creierului, sa impiedic sa ajunga stimuli gresiti la creier sa se repete des stimulii corecti (a evita insa obisnuinta)

Procesul de invatare este cel mai eficient in cazul stimulilor tactili-kinestezici (sunt retinute 80% din informatiile primite spre deosebire de cele verbal-auditive care sunt retinute 20-40%)

Rolul fizioterapeutului
- corectatea deficientelor senzomotorii (hemipareze/hemiplegii) si a spasticitatii

Afectiuni cerebrale cu afectarea neuronului motor central (sindrom de neuron motor central)

Hemipareza / hemiplegie stadiu pseudohipotonie (tine de la o saptamana la cateva luni)

Spasticitate (contracturi musculare, pozitii vicioase)

Interventia fizioterapeutului de la debutul bolii(terapie intensiva, neurologie) pana la fazele ulterioare de reabilitare

Daca recuperarea incepe din momentul aparitiei spasticitatii rezultatele sunt mai slabe

Principii de baza ale conceptului Bobath: A) Reglarea si controlul tonusului muscular (prin diferitele pozitionari ale pacientului) B) Initierea / facilitarea de miscari functionale pe partea lezata (input)= HANDLING

A. Pozitionarea pacientului Roluri: - stimularea constientizarii partii lezate (un alt input) - controlul tonusului muscular (inhibarea spasticitatii) - Evitarea durerilor (umarul afectat e frecvent) - Confortul pacientului, - Stimularea interesului pt mediul inconjurator - Siguranta pacientului - - Evitarea formarii escarelor

Membru superior: [Link] in flexie (cel mai frecvent) Inclinat spre partea afectata si rotit spre partea sanatoasa Umar in rotatie externa si coborat

Modele de spasticitate

Trunchiul scurtat pe partea afectata

Brat in adductie si rotatie interna Cot in flexie si antebrat in pronatie Mana , police si degete in flexie

[Link] in extensie -rar

Membru inferior :[Link] in extensie (cel mai frecvent)

Bazin coborat si retractie posterioara Articulatia soldului in extensie Coapsa in rotatie interna si adductie Articulatia genunchi in extensie

Picior in flexie plantara si adductie?

Degete in flexie plantara , haluce evtl in extensie

[Link] in flexie -rar

Principii generale de lucru:

Pacientul tb pozitionat pe cat posibil paralel cu marginea patului (pentru a-si recapata orientarea propriului corp in spatiu) Pozitionarea capului trebuie sa ramana la nivelul planului patului (ridicarea capului favorizeaza prin flexia trunchiului si a coapsei spasticitatea rezultand o pozitie vicioasa a pacientului in pat )

Absenta accesoriilor care ar permite mobilizarea pacientului in pat (pacientul invata ca trebuie sa intinda piciorul repectiv sa flecteze bratul atunci cand vrea sa-si modifice pozitia in pat ceea ce nu face decat sa creasca spasticitatea -INPUT GRESIT!!!!!!)

Pentru profilaxia contracturii la nivelul mainii se evita darea de cilindre de fee pentru a nu stimula reflexul de apucare ce

ar creste spasticitatea

Pozitii de asezare a pacientului in ordine descrescatoare a importantei

[Link] in scaun la masa [Link] in scaun/scaun cu rotile

[Link] intinsa pe partea bolnava

[Link] intinsa pe partea nebolnava [Link] de durata in pat [Link] dorsal

Exemple:

[Link] pe scaun la masa

Anteflexia trunchiului (mutatrea greutatii pe talpi inhiband flexia plantara )

Umarul tras in fata inhiba spasticitatea la niv mbr sup

Flexia coapselor peste 90 (rol:inhiba extensia in membru inferior)

[Link] intinsa pe partea bolnava

Rotatia trunchiului (umar) fata de bazin(impotriva modelului spastic) Membru inf. in prelungirea axei corpului (o usoara flexia la niv. Articulatiei soldului poate favoriza contractura in flexie)

Piciorul flectat la 80-90 simuleaza pozitia membrului la mers input de pregatire a mersului Bratul in rotatie externa Antebrat in supinatie Perna sub mana pentru ca sub actiunea greutatii sa nu apara extensia mainii DPDV TERAPEUTIC CEA MAI BUNA DINTRE POZITIILE INTINSE!!!

[Link] intinsa pe partea bolnava

Contra: stimularea perceptiei partii bolnave nesatisfacatoare

Pro:simuleaza pozitia membrului inf. la mers(input ptr pregatirea mersului)

Vedere din spate:

Mana cu degetele intinse (pozitie functionala)

Flexia coapsei (80-90) si usoara rotatie anterioara a bazinului

Capul usor flectat: relaxeaza musculatura cefei, iar capul se afla in afara modelului spastic

[Link] de durata in pat

Trunchiul la 90-100grd fata de sold. -Aplicabila cand starea pacientului nu permite mobilizarea in scaun de mai multe ori pe zi. ->E o solutie de compromis avand un efect terapeutic minim. Perna laterala impiedica caderea spre partea bolnava -Nu e recomandat o durata mare (ex ptr a manca-favorizeaza deglutitia, igiena corporala etc)

Mb. Inferioare in abductie

Aducerea in fata a umarului

[Link] dorsal (Bomba cu ceas a spasticitatii)

Capul in planul patului !!!! Vf. pernei impiedica rotatia interna a coapsei Articulatia soldului in extensie (cu ajutorul pernei) Picioarele raman nesprijinite (prin presiune pe talpi se stimuleaza spasmul de extensie) -Este cea mai ne-terapeutica pozitie -favorizeaza producerea spasticitatii -usoara flexie a soldului si gravitatia favorizeaza retractia bazinului si a umerilor (scapulele sunt impine de planul patului

spre coloana transmitand astfel spasticitatea si mbr. super.

B)Handling-ul
Handling=manualitate terapeutica Scop: - inducerea unui tonus muscular controlat -initierea de miscari fiziologice cotidene ca Input

Principii terapeutice:
-folosirea situatiilor cotidiene cu miscari normale ca modalitati de invatare - pacientul misca partea neafectata activ - fizioterapeutul sustine, conduce, misca partea afectata pe cat mai putin posibil stimuland astfel miscarea activa

Caracteristici comune ale handling-ului: -Pacientul primeste ajutorul necesar desfasurarii unei miscari normale

-se executa de preferabil numai de catre o persoana (fizioterapeut)

-activitatea este pe cat se poate nonverbala pentru a permite pacientului sa se concentreze pe miscare -comenzile date pacientului trebuie sa fie scurte, clare, reduse ca volum la spastici si tari la atonici. -la pacientii cu tulburari neuropsihice ce nu inteleg comenziile (ex. afazici) miscarea trebuie facilitata, (adica usurarea miscarii prin conducerea ei, anularea gravitatiei, sustinere prin forta) -nu exista metode universale -individualizat pe pacient

Exemple:
Conducerea bilaterala a mainii: -Protejeaza mana, bratul si umarul de suprasolicitare mecanica si traumatisme cu aparitia durerii

-corecteaza simetria corpului, faciliteaza miscarea bratului

Policele afectat deasupra pentru a evita flexia lui

Modificarea pozitiei pacientul in pat: ridicarea bazinului si deplasarea spre lateral a corpului

Ridicarea trunchiului pacientului:

Asezarea pacientului la marginea patului:

Transferul pacientului:

Intoarcerea pacientului:

Ridicarea in picioare:

Imbracarea:

Legarea siretelor cu o mana:

VA MULTUMIM Stefan Speranta Morosanu Gabriela Petrov Ionela Ormindean Camelia