MINISTERUL EDUCAIEI, CERCET RII I TINERETULUI

Anexa nr. 3 la [Link] nr. 2713/29.11.2007

CURRICULUM
PENTRU

NIVEL 3 AVANSAT COALA POSTLICEAL CALIFICAREA PROFESIONAL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIUL: S N TATE I ASISTEN PEDAGOGIC

- 2007 -

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

AUTORI:
1. Agapie Sperana, asistent medical, Spitalul Sf. Spiridon, Iai 2. Alexandru Mihaela, profesor, coala Postliceal Sanitar Fundeni 3. Dr. Bran Liliana, director, coala Postliceal Sanitar Arad 4. Cristescu Eugenia, profesor, coala Postliceal Sanitar Fundeni 5. Iancu Elena, profesor, coala Postliceal Sanitar Fundeni 6. Dr. Marcean Crin, director, coala Postliceal Sanitar Fundeni 7. Merl Doina, Direcia de Sntate Public Sibiu 8. Staicu Olga, director, coala Sanitar C Davila Feteti 9. Stanciu Maria, profesor, Grup colar George Emil Palade Constana 10. Stnescu Elena, director, coala Sanitar C. Davila Piteti 11. Udma Florica, profesor, Grup colar George Emil Palade Constana

COORDONARE:
Romita Lupascu Tiglea, inspector general - MECT- DGMIP Paula Posea, expert curriculum -MECT-CNDIPT

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

PLAN DE NV MNT COALA POSTLICEAL Domeniul: S n tate i asisten pedagogic Calificarea profesional : Asistent medical generalist

Anul I: 42 s pt mni
Modulul 1: Utilizarea calculatorului i tehnologia comunica
iilor

Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul

Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 2: Comunicare profesional Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 3: Anatomia i fiziologia omului Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 4: Virusologie, bacteriologie, parazitologie Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 5: Biochimie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 6: Embriologie i genetic Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 7: Psihologie general Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 8: Sociologie, politici sociale i de s n tate Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 9: Biofizic i imagistic medical Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 10: Mediu i s n tate Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 11: Educa ie pentru s n tate Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 90 ore 12: Farmacologie general Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 13: Bazele tiin ei nursing-ului Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore 14: Fiin a uman i nursing-ul Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Modulul 15: Semiologie medical Total ore: din care: invatamant Modulul 16: Tehnici de nursing i investiga ii Total ore: din care: invatamant Modulul 17: Protec ia i securitatea n munc Total ore: din care: invatamant Modulul 18: Administrarea medicamentelor Total ore: din care: invatamant

clinic clinic clinic clinic

60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore

Numar total:

1.560 ore (26 credite) din care: invatamant clinic: 450 ore
15

Anul I: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: saptamani invatamant teoteretic si tehnic si 6 saptamani de invatamant clinic.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Anul II: 42 s pt mni

Modulul 19: Comunicarea n limba modern Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore Modulul 20: Management i legisla ie sanitar Total ore: 60 ore din care:laborator tehnologic 36 ore Modulul 21: Epidemiologie i s n tate public Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 22: Principii de baz ale cercet rii Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 23: Pneumologie i nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 24: Cardiologie i nursing n cardiologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 25: Gastroenterologie i nursing n gastroenterologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 26: Nefrologie, urologie i nursing n afec iunile renale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 27: Chirurgie general i nursing n chirurgia general Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 28: Chirurgie toracic cardiovascular i nursing specific , Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 29: O.R.L. i nursing O.R.L. Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 30: Oftalmologie i nursing n oftalmologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 31: Hematologie i nursing n hematologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 32: Ortopedie, traumatologie i nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 33: Reumatologie i nursing n reumatologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 34: Dermato-venerologie i nursing specific Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 35: Boli infecto-contagioase i nursing specific
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
5

Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 36: Endocrinologie i nursing n endocrinologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 37: Boli metabolice, de nutri ie i nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 38: Nutri ie i dietetic Total ore: din care: invatamant clinic

120 ore 96 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore

Numar total: credite)

1.680 ore (28 din care: invatamant clinic: 1.008 ore

Anul II: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. In semestrul II, in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic, o zi / saptamana (cu durata de 8 ore), este prevazuta invatamantui clinic corespunzator modulului M 21: Epidimiologie si sanatate publica.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Anul III: 42 s pt mni

Modulul 39: Managementul proiectelor de sanatate Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 24 ore 40: Calitatea serviciilor de nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 41: Deontologie i etic profesional Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 42: Psihologie medical Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 43: Pedagogie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 44: Cercetare n nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 45: Ginecologie i nursing n ginecologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 46: Obstetric i nursing n obstetric Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 47: Puericultur pediatrie i nursing specific , Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 48: Neurologie i nursing n neurologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 49: Psihiatrie i nursing n psihiatrie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 50: Anestezie terapie intensiv i nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 51: Conduit n urgen e medico - chirurgicale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 52: Gerontologie, geriatrie i nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 53: Oncologie i nursing n oncologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 54: ngrijiri paliative Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 55: Nursing comunitar Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore
7

Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Modulul 56: Ingrijiri la domiciliu Total ore: din care: invatamant clinic

60 ore 36 ore

Numar total:

1.680 ore (28 credite) din care: invatamant clinic: 984 ore

Anul III: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. In semestrul II, in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic, o zi / saptamana (cu durata de 8 ore), este prevazuta invatamantui clinic in comunitate.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Conform reglement rilor europene i na ionale, asistentul medical generalist exercit urm toarele func ii eseniale: a) d ngrijiri competente persoanelor a cror stare le cere, innd cont de nevoile fizice, afective i spirituale ale bolnavului n mediul spitalicesc, familial, la coal, la locul de munc etc.; b) observ situaiile sau condiiile fizice sau afective care exercit un efect important asupra sntii i comunic aceste observaii celorlali membri ai echipei sanitare; c) formeaz i dirijeaz personalul auxiliar necesar pentru a rspunde nevoilor serviciului de asisten din orice instituie de sntate. Cu aceast responsabilitate, asistentul medical generalist trebuie s aprecieze n orice moment care sunt ngrijirile de care fiecare bolnav are nevoie i s i atribuie personalul corespunztor. Numrul de ore de nv mnt de baz pentru asisten i medicali generaliti trebuie fixat la minimum 4.600. Proporia consacrat nvmntului clinic (stagii) trebuie s reprezinte cel puin jumtate din timpul consacrat nvmntului total. Numrul de ore pentru nvmntul teoretic i tehnic nu trebuie s fie mai mic de o treime din timpul consacrat formrii n totalitate. I. nv mntului clinic (stagii) - reprezint instruirea efectuat n spitale, institu ii de sntate, inclusiv servicii de ngrijire medical la domiciliu. Este o instruire coordonat. nvmntul clinic (stagii) trebuie s aib ca obiect toate aspectele rolului de asistent n materie de ngrijiri de sntate la acest nivel, incluznd prevenirea bolii, educaia sanitar, precum i ngrijirile de sntate de prim urgen, de reanimare i de transfuzie sanguin. Acesta include: 1. medicin general i specialiti medicale; 2. chirurgie general i specialiti chirurgicale; 3. ngrijirea copilului i pediatrie; 4. igiena i ngrijirile mamei i nou-nscutului; 5. sntate mintal i psihiatrie (pe ct posibil ntr-un serviciu specializat); 6. ngrijirea persoanelor n vrst i geriatrie; 7. ngrijiri la domiciliu. n determinarea locurilor de stagiu trebuie s se in seama de urmtorii factori: a. nvmntul clinic de ngrijiri la nivel de asistent trebuie s aib n ansamblul su o valoare educativ, de aceea: trebuie s existe un personal calificat suficient de numeros pentru a asigura o calitate satisfctoare a ngrijirilor de sntate la nivel de asistent; trebuie s existe condi ii satisf c toare n materie de sedii i de material utilizate pentru ngrijirea bolnavilor. b. n toate serviciile n care elevii asisteni sunt repartizai n cursul formrii lor practice trebuie s existe n orice moment cel puin un asistent cu diplom care poate asigura supravegherea i suficient personal de alte categorii pentru a evita ca elevului s i se ncredin eze sarcini fr valoare educativ pentru el. c. Asistenii cu diplom din serviciile acreditate ca teren de stagiu trebuie s colaboreze la supravegherea i formarea elevilor aflai sub responsabilitatea instructoarelor colii. II. nvmntului teoretic i tehnic cuprinde: 1. Orientare i etic profesional 2. Principii generale de sntate i ngrijiri de sntate

A. ngrijiri de sntate

B. tiin e fundamentale

3. Principii de 3.1. Medicin general i specialiti medicale ngrijiri de 3.2. Chirurgie general i specialiti chirurgicale sntate pentru: 3.3. Puericultur i pediatrie 3.4. Igien i ngrijirile de sntate a mamei i nounscutului 3.5. Sntate mintal i psihiatrie 3.6. ngrijiri de sntate pentru persoanele n vrst i geriatrie 1. Anatomie i fiziologie
9

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

2. Patologie general 3. Bacteriologie, virusologie i parazitologie 4. Biofizic i biochimie 5. Dietetic 6. Igien 6.1. Profilaxie 6.2. Educaie sanitar 7. Farmacologie 8. tiine sociale8.1. Sociologie 8.2. Psihologie 8.3. Principii de administraie 8.4. Principii de nvare (pedagogie) 8.5. Legislaie social i sanitar 8.6. Aspecte juridice ale profesiei

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

10

Modulul 1: UTILIZAREA CALCULATORULUI I TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR

Not introductiv Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI I TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR se studiaz pe parcursul anului I, coal postliceal, n vederea asigurrii pregtirii de specialitate pentru obinerea calificrii de nivel 3 avansat, Asistent medical generalist. Modulul are alocat un numr de 60 de ore pe an, din care 30 de ore laborator tehnologic. Acest modul, UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR, se va parcurge cu aceleai con inuturi la toate calific de nivel 3 avansat din rile domeniul Sanatate si asistenta pedagogica. La parcurgerea programei colare se va avea n vedere dobndirea competenelor prevzute n Standardul de Pregtire Profesional specific calificrii. Dup parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil s utilizeze sistemul de operare Windows, s compare reprezent grafice n aplica iile Word i Excel, ri s administreze o baz de date, specifica domeniului, s comunice prin Internet, s structureze i s prezinte informaii din surse variate. Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabil de execuia propriei activiti, dar i de realizarea sarcinilor ncredinate grupului din care face parte, avnd atribuii de coordonare i control. Parcurgerea programului permite elevilor s dobndeasc competene suficiente i cunotine care s le permit gsirea unui loc de munc corespunztor calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competenta corespunz toare modulului: 1. Utilizeaza sistemul de operare Windows 2. Compara reprezentari grafice in aplicatiile Word si Excel 3. Administreaza o baza de date 4. Comunica pe Internet 5. Structureaza si prezinta informatii din surse variate Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor reprezentri grafice n aplicaiile Word i Excel Nr. Unitate Competene de crt. competen C.1. Utilizeaz sistemul de 1. Utilizarea calculatorulu operare Windows i si tehnologia comunicaiilo r

C.2. Compar

Coninuturi
1. Noiuni elementare de operare: pornirea i nchiderea calculatorului, repornirea calculatorului, obiecte de lucru pe desktop. 2. Interfaa sistemului Windows: obiecte grafice de interfa pictograma, butonul, lista de selecie, caseta de text, grupul de obiecte, fereastra -

obiectul fereastr, navigarea n i ntre ferestre. 3. Organizarea informaiilor n sistemul de operare Windows: creare directoare, fiiere; operaii asupra directoarelor i fiierelor. 4. Elemente avansate de

operare: modificarea configuraiei pentru desktop, configurarea tastaturii, configurarea imprimantei, shortcut-uri, suporturi mobile. 1. Operaii de operare asupra structurii unui tabel i a foilor de calcul: inserare/tergere, copiere/lipire, redenumire, grupare linii i coloane, exploatare foi de calcul, consultarea documentaiei auxiliare. 2. Formatare document i foi de calcul: setare pagin, stil, font, mrime font, tip caracter, aliniere, chenare, selectare culori, grosimea liniei, antet,
11

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.3. Administreaz o baz de date

C.4. Comunic pe Internet

C.5. Structureaz i prezint informaii din surse variate

subsol. 3. Prelucrarea informaiilor dintr-un tabel: sortare, filtrare, subtotaluri, referine absolute i relative, funcii simple (adunare, scdere, medie aritmetic). 4. Trasare diagrame: tip, sursa datelor, suprafa diagram, formatare, localizare, tiprire. 5. Inserare obiecte: imagini, grafice, abloane prezentri, ecuaii, fiiere multimedia, documente text. 1. Tipuri de date: numerice, alfanumerice, logice, date calendaristice, ir de caractere, memo i funcii pentru date de tip numeric, ir de caractere, date calendaristice, conversii, de uz general. 2. Structura bazei de date: tabele (nume componente, tip, dimensiune). 3. Operaii asupra tabelului dintr-o baz de date: creare, poziionare pe o nregistrare, actualizare, sortare, indexare. 4. ncrcarea unei baze de date: introducere i validare date. 5. Exploatarea unei baze de date: deschidere, nchidere baz de date i tabele. 1. Tehnici de cutare adecvate surselor de informaii: motoare cutare Internet, cuvinte-cheie, grupuri de cuvinte. 2. Operaii pentru transmitere informatii: crearea unui cont, accesare cont, expediere mesaje. 3. Metode de schimb al informaiilor: email, dialog, dezbatere on-line, forum, liste de discuie a informaiilor. 1. Surse de informatii: baze de date, materiale scanate, Internet, fiiere de pe floppy i CD-ROM, dicionare, cataloage, normative. 2. mbinare informaii ntr-un mod coerent: coninut unitar, de la simplu la complex, limbaj. 3. Prezentare material realizat: operaii complexe de calcul tabelar, diagrame, grafice, baze de date corespunzatoare domeniului de activitate.

Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR poate fi parcurs n mod independent, iar ordinea de parcurgere a con inuturilor este cea din tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor. Coninuturile se vor exemplifica n func ie de domeniul profesional, respectiv reprezent rile grafice n aplica iile Word i Excel, bazele de date i informa iile din surse variate vor corespunde domeniului profesional.

Profesorii pot folosi informaii despre stilul de nvare al elevilor. Activitile la lecii pot fi variate astfel nct s garanteze c toate stilurile de nvare sunt atinse. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor aplica activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand metode cum sunt: demonstra ia, exerci iul, proiectul, metoda practic , observa ia sistematic a comportamentului elevilor, autoevaluarea. Alegerea acestor activit i ofer urm toarele avantaje: sunt orientate asupra celui care nva , respectiv asupra disponibilitilor sale, urmnd s le pun mai bine n valoare; permite individualizarea nvrii; ofer maximul de deschidere; permite diferenierea sarcinilor i a timpului alocat. Alegerea acestor activiti conduc la o orientare asupra celui care nva, urmnd s le pun mai bine n valoare, permit diferenierea sarcinilor i a timpului alocat.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
12

Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan , condiiile de aplicabilitate i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional corespunztor calificrii. n parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ i la final de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competen elor. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz o singur dat. Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fie individualizate. Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme, n funcie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunotin e anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat n strategia didactic i ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor. Instruirea se va realiza n laboratorul de informatic cu o bun dotare material i cu softul corespunz tor. Instruirea prin activitatea la computer are importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii tehnicieni devize i msurtori n construcii. Nivelul de preg tire teoretic este realizat corespunz tor, dac sunt ndeplinite criteriile de performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nv mnt sunt asigurate condi iile de aplicabilitate descrise n standard. Metodele de predare vor fi variate, predominnd studiul de caz, exerci iul, demonstra ia, dezbaterea i discuii n grup. Evaluarea continu i sumativ este condiionat de evaluarea stabilit n Standardul de pregtire profesional.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

13

Modulul 2: COMUNICARE PROFESIONAL

Not introductiv Modulul COMUNICARE PROFESIONAL reprezint un modul de pregtire de specialitate pentru calificarea asistent medical generalist i se va parcurge n anul I al colii postliceale. Acest modul va dezvolta abiliti cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 30 de ore de invatamat clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n Standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu Standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Elaboreaz strategii pentru o comunicare eficient 2. Aplic tehnici de comunicare oral 3. Realizeaz un raport formal Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA raport formal. Nr. Unitate de Competene crt. competen 2. Comunicare C. 1. Elaboreaz profesional strategii pentru o comunicare eficient.

C. 2. Aplic tehnici de comunicare oral.

C. 3. Realizeaz un

Coninuturi
1. Scopul comunicrii: primirea i transmiterea informaiilor, ntreinerea unor discuii, prezentarea unor informaii. 2. Surse de informaii: informaii interne i externe, buletine informative, manuale, seminarii, rapoarte, procese verbale, publicaii de specialitate, internet, discuii, statistici, documentaie specific, mass-media. 3. Metode de comunicare adecvate: scrise, verbale, audio, informatizate. 4. Metode de verificare a

eficienei comunicrii: obinerea feedback-ului, documentaii ntocmite corect. 1. Strategii de ascultare n funcie de situaie, ocazie, subiectul n cauz, vorbitor, metode de ascultare. 2. Susinere: n situaii formale sau informale n funcie de numrul de vorbitori, prin modulaia vocii,

prin alegerea tonului i a vocabularului, prin structur, prin comunicare non verbal, prin articulare. 3. Argumentare prin idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate contextului i interlocutorului. [Link] comunicrii eficiente prin: acceptarea de opinii diferite, ncurajarea discuiei, asigurarea posibilitii de exprimare, oferirea feedback-ului, stimularea creativitii, ncadrarea n timp, viteza vorbirii, adaptarea comunicrii la nivelul de nelegere al auditorului, folosirea unui suport specific. 1. Informaii selectate n funcie de complexitatea temei, publicul int, relevan. 2. Coninutul i structura raportului n funcie de:
14

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

tipul informaiei, succesiunea logic, suportul ( grafica, standardul de prezentare, formatul) 3. Raport formal elaborat: document coerent, bine structurat, adecvat scopului propus.

Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Parcurgerea coninuturilor se va face n ordinea prezentat n tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor, dar abordarea acestora trebuie s fie flexibil, difereniat innd cont de nivelul iniial de pregtire. Modulul COMUNICARE PROFESIONAL poate fi parcurs independent. Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv strategiile pentru o comunicare eficient, tehnicile de comunicare oral i realizarea unui raport formal se vor exersa i vor corespunde domeniului profesional. Dezvoltarea competen elor individuale vizate prin Standardul de preg tire profesional se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. n elaborarea strategiei didactice, profesorii va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cel mai bine atunci cnd nvarea rspunde nevoilor lor; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu: prezentare de retete, de indicatii terapeutice, de moduri de administrare, de reactii adverse sau de contraindicatii), exercitii de utilizare a terminologiei profesionale, fise de lucru( exemplu: realizarea unei succesiuni de idei clare, relevante si concise adaptate unui context dat), proiect( exemplu: realizarea unui raport formal). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de preg profesional tire . Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz o singur dat. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul. Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fie individualizate. Sugestii metodologice Profesorul are libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine anterioare, dotarea cu material didactic, ritmul de nelegere i asimilarea cunotiin elor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material i cu softul corespunztor pentru colectarea i procesarea informa iilor i redactarea rapoartelor formale. Instruirea
15

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

prin activitatea de aplicaii practice de tehnoredactare la computer are importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Nivelul de preg tire teoretic este realizat corespunz tor, dac sunt ndeplinite criteriile de performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nv mnt sunt asigurate condi iile de aplicabilitate descrise n standard. Pentru realizarea competenelor pot fi derulate diverse activiti de nvare: documentare cu ajutorul internetului, vizionri de casete video i CD-uri, vizite de documentare la agenii economici, proiecte, publicaii de specialitate, discuii, statistici, informare prin mass-media, teste de evaluare prin care elevii demonstreaz c sunt capabili s ating competenele din cadrul modulului.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic

16

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Modulul 3: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

Not introductiv Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunzatoare modulului: 1. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman 2. Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica 3. Analizeaza partile componente ale corpului uman 4. Caracterizeaza principalelor functii ale organismului 5. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman 6. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Nr. Unitate de crt. competen 3. Anatomie si fiziologie umana Competene C. 1. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman Coninuturi

1. Organizarea generala a corpului uman - regiuni, structuri morfofiziologice, aparate si sisteme 2. Axele si planurile de orientare in organism descriere, rol 3. Nomenclatura anatomica C. 2. Clasifica 1. Niveluri de organizare anatomica si nivelurile de fiziologica (celule, tesuturi, organe, organizare aparate si sisteme) anatomica si definitie si descriere fiziologica 2. Celula tipuri de celule, compartimentele celulare (organizat organitele celulare ; neorganizat - apa, substante anorganice si organice), diviziunea celulara (mitoza si meioza) 3. Tesuturile - clasificare (epitelial, conjunctiv, muscular, nervos, sangele), caracterizare, localizare, rol 3.1. Sangele - componente (elemente figurate si plasma sanguina) si proprietati 3.2. Sistemul osos, structura osului, compozitia chimica a oaselor, scheletul (scheletul capului, C. 3. Analizeaza scheletul trunchiului, scheletul membrelor) partile componente ale 3.3. Sistemul muscular- structura muschiului, corpului uman principalele grupe de muschi somatici (muschii capului, muschii gatului, muschii

trunchiului, muschii membrelor) 1. Componentele anatomice de la nivelul capului, gatului, trunchiului si membrelor

2. Compo nentele anatom ice ale

principalelor sisteme si aparate denumire si localizare 3. Topografia corpului - etajele si regiunile cavitatii abdomino-pelviene; principalele ligamente si
17

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

mezouri care leaga intre ele organele cavitatii abdomino-pelviene 1. Principalele functii ale organismului uman (de relatie, de nutritie, de reproducere) - descriere; specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea 1. Functiile sangelui; hemostaza; grupele C. 5. Descrie sanguine (sistemul AOB si Rh) si elementele de importanta acestora fiziologie (pe (principiile transfuziei de sange, stabilirea aparate paternitatii, stabilirea compatibilitatii si sisteme) ale sanguine dintre mama si fat etc .) 2. Artrologie-articulatiile fixe, semimobile, corpului mobile); fiziologia articulatiilor (sistemul uman de parghii); patologia articulatiilor (entorse si luxatii) 3. Fiziologia muschilor, proprietatile muschilor, manifestarile externe ale contractiilor musculare 4. Aparatul respirator - descriere, structura, vascularizatia si inervatia plamanului, respiratia (ventilatia pulmonara, difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare, transportul gazelor in sange, respiratia celulara), reglarea respiratiei 5. Aparatul cardio-vascular - descriere, configuratia interna a inimii, structura, vascularizatia si inervatia inimii, arborele circulator (sistemul arterial, sistemul venos, sistemul limfatic), splina (localizare, structura, rol), fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii, modificari patologice ale proprietatilor inimii, revolutia cardiaca, manifestarile activitatii cardiace), tensiunea arteriala (definitie, factorii care o influenteaza, determinare si reglare), circulatia capilara, reglarea circulatiei sangelui 6. Aparatul digestiv - descriere - cavitatea bucala, faringele, esofagul, organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul, intestinul subtire, intestinul gros), glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare, ficatul, pancreasul), fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala, deglutitia, digestia gastrica,digestia in intestinul subtire, digestia in intestinul gros, defecatia, absorbtia produsilor de

C. 4. Caracterizeaza principalele functii ale organismului

digestie), functiile ficatului 7. Metabolismul - definitie, tipuri de metabolism (intermediar - glucidic, lipidic, proteic; energetic si bazal - substantele energetice, mecanismele termogenezei/termolizei, mecanismele de reglare a temperaturii corpului) 8. Aparatul excretor - descriere, structura, vascularizatia si inervatia rinichiului, caile urinare, fiziologia aparatului excretor (formarea urinei, reglarea formarii urinei, proprietatile fizico-chimice

ale urinei, mictiunea) 9. Aparatul genital - descriere (aparat genital feminin, aparat genital masculin), componente, structura, fiziologia gonadelor, reproducerea (fecundatia, nidatia si gestatia) 10. Sistemul nervos - descriere, componente, fiziologia sistemului nervos, fiziologia neuronului,
18

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C. 6. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu

fiziologia sinapsei, fiziologia centrilor nervosi (maduva spinarii, encefalul, sistemul nervos vegetativ), reflexul neconditionat, reflexul conditionat, procese corticale fundamentale, activitatea nervoasa superioara 11. Analizatorii - descriere, tipuri de analizatori (cutanat, kinestezic, olfactiv, gustativ, vizual, acustico-vestibular), fiziologia analizatorilor 12. Glandele endocrine - descriere, tipuri de glande (hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin, timusul, epifiza structura, hormonii secretati si rolul acestora); mecanismul de feed-back 1. Factorii perturbatori ai echilibrului organismului : - externi (temperatura, umiditatea, calitatea si cantitatea alimentelor si a apei, calitatea si compozitia aerului si solului, microorganismele patogene si parazitii, drogurile etc. - interni - hipoxia, dezechilibre hidroelectrolitice, metabolice, endocrine, etc. 2. Interrelatiile dintre functiile organismului uman 3. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la variatiile mediului intern si extern

Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman, exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exercitii de grupare a diferitelor structuri (celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme) in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple: localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale, determinarea grupei sanguine si a Rh ului), proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern, schema circulatiei arteriale, venoase, limfatice,

schema feed-back - ului endocrin). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
19

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice, mulaje etc.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

20

din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza principalele tipuri de organisme cu potential patogen la om 2. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele si om 3. Descrie notiunile de epidemiologie 4. Caracterizeaza infectiile nosocomiale 5. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE Nr. Unitate de Competene crt. competen 4. Virusologie, C. 1. Analizeaza bacteriologie si principalele tipuri de parazitologie organisme cu potential patogen la om Coninuturi 1. Virusologia (inframicrobiologia) generalitati 1.1. Caracterele generale ale virusurilor 1.2. Clasificarea virusurilor 1.3. Morfologia si structura virusurilor 1.4. Compozitia chimica a virusurilor 1.5. Cultivarea virusurilor 1.6. Multiplicarea virusurilor 1.7. Virusurile poliomielitei 1.8. Virusurile gripale 1.9. Virusurile hepatice 1.10. Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita 2. Bacteriologie -generalitati 2.1. Morfologia si fiziologia bacteriilor 2.2. Patogenitatea bacteriilor [Link] patogeni (stafilococul, streptococul, pneumococul, meningococul, gonococul) 2.4. Bacilii patogeni (bacilul coli, genul Salmonella, bacilul dizenteric, vibrionul holeric, bacilul difteric, bacilul Koch, bacilul lepros, bacilul carbunos, bacilul tetanic, bacilul botulinic, gangrena gazoasa) 2.5. Toxiinfectiile alimentare -

Not introductiv Modulul VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE face parte

Modulul: 4 VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE

caracterizare, agenti patogeni implicati ( salmonele, shigele, bacilul coli, proteus, stafilococi, streptococi, germeni aerobi si anaerobi formatori de spori), epidemiologie

2. 5. Treponema pallidum 2. 6. Leptospirele 2. 7. Genul Brucella 2. 8. Rickettsiile 3. Micologie - generalitati

21

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

3. 1. Tricofitia 3. 2. Favusul 3. 3. Microsporia 3. 4. Epidermofitia 3. 5. Candidoza si actinomicoza 4. Notiuni generale de parazitologie 5. Protozoologie - generalitati, reprezentanti (Rhizopode, Flagelate, Sporozoare, Infuzori) 6. Helmintologie - generalitati, reprezentanti (Plathelminti, Nemathelminti) 7. Entomologie - generalitati, reprezentanti (Arachnide, Insecte)

C.2. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om C. 3. Descrie notiunile de epidemiologie

normel e de preven ire a transmit erii infectiil or si metodel e de

C. 4. Caracterizeaza infectiile nosocomiale

C.5.

Aplica

1. Proprietatile macro- si micro- organismelor participante la procesul infectios 2. Apararea organismului (mijloacele de aparare nespecifice si specifice) 1. Procesul infectios: - definitie - etape: incubatia, etapa de debut, perioada de stare, convalescenta, vindecarea (posibil cronicizarea) -factorii determinanti: sursa de infectie, calea de transmitere, organismul receptiv - factorii favorizanti: naturali, de mediu, economicosociali etc. 2. Recoltarea probelor biologice si patologice: - sange, urina, materii fecale, LCR, exsudatul, puroiul, spalatura gastrica, sputa etc. 3. Metode de laborator pentru stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase: - directe: examen direct microscopic prin coloratii specifice, depistarea Ag microbiene, izolarea in cultura pura a germenului si realizarea antibiogramei - indirecte: diagnostic serologic (depistarea si dozarea Ac); intradermoreactiile (IDR) 1. Infectiile nosocomiale - definitie - surse de infectie (flora indigena a pacientului, alti pacienti, personalul medical, mediul) - factori favorizanti: utilizarea materialelor si

instrumentelor insuficient sterilizate sau nesterilizate, dezvoltarea unor tulpini de bacterii si fungi patogene, scaderea rezistentei antiifectioase a pacientilor(cei supusi la tratamente imunosupresoare, cu afectiuni alergizante, cu arsuri,etc.), sectiile de ATI, hemodializa etc. - Conditii predispozante: cateter urinar, corpi straini(canule i.v., catetere, proteze organice), chirurgie, arsuri, splenectomie, diabet zaharat, sindroame mieloproliferative, alcoolism, terapie cortizonica etc. 2. Agenti etiologici implicati in declansarea infectiilor nosocomiale: stafilococii, pneumococii, bacilii enterici Gramnegativi, Pseudomonas si germenii anaerobi 1. Caile de transmitere a organismelor patogene (directe si indirecte) 2. Metodele de distrugere a organismelor patogene, dezinfectia, sterilizarea, dezinsectia, deratizarea
22

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

combatere a organismelor patogene.

apiterapia

3. Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene - antibioticoterapia, chimioterapia, vaccinoterapia, fitoterapia,

Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Modulul VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a organismelor patogene la om, exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri, bacterii, fungi, paraziti) in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene, caile de prevenire si combatere a organismelor patogene), proiect (exemple: schema raspunsului imun, schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios). Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea

stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind VIRUSOLOGIA, BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
23

caz, dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage, insectare, poze, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice etc.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

24

 Not introductiv Modulul BIOCHIMIE face parte din pregatirea generala din anul I pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul BIOCHIMIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOCHIMIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi si abilitati in analizarea si evaluarea notiunilor de BIOCHIMIE. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunzatoare modulului: 1. Descrie componentele materiei vii si legatura dintre ele 2. Caracterizeaza metabolismul materiei vii 3. Stabileste importanta enzimelor, hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului 4. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor biologice de analizat Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: BIOCHIMIE Nr. Unitate de crt. competen 5. Biochimie Competene C.1. Descrie componentele materiei vii si legaturile dintre ele C.2. Caracterizeaza metabolismul materiei vii C.4. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si

Modulul 5: BIOCHIMIE

C.3. Stabileste importanta enzimelor, hormonilor si vitaminelor reglarea functiilor organismului

in

Coninuturi
[Link] materiei vii - elementele fundamentale (C,H,O,N,P,S), substante organice(proteine, glucide, lipide) si anorganice(apa, cationi si anioni) 2. Structura si proprietatile materiei vii; legaturile dintre acestea 1. Metabolismul - definitie, caracterizare, anabolism, catabolism 2. Tipuri de metabolism (intermediar- glucidic, lipidic, proteic, hidroelectrolitic; energetic si bazal substantele energetice, mecanismele termogenezei /

termolizei, mecanismele de reglare a temperaturii corpului); cai metabolice principale 3. Interrelatiile dintre diferitele tipuri de metabolism caile metabolice comune, reglarea cailor metabolice, utilizarea specifica a resurselor

metabolice, dereglarile metabolice si efectele lor asupra organismului [Link] generalitati, clasificarea, rol; manifestarile legate de lipsa lor din organism [Link] - biosinteza, biodegradare, rolul lor in functionarea organismului 3. Hormonii - definitie, clasificare, rolul lor in organism, mod de actiune; patologia succesiva hiposau hiper- secretiei hormonale 1. Metodele fizice utilizate in laborator: pH metrie, spectrofotometrie, cromatografie, electroforeza 2. Determinarea principalelor constante biologice: VSH, timp de coagulare, hematocrit, glicemie, uremie, colesterolemie, hemograma, etc. 3. Biochimia sangelui - compozitie chimica, proteine
25

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

compozitiei chimice a probelor biologice analizat

de

plasmatice 4. Biochimia digestiei - sucul pancreatic, gastric si intestinal, bila 5. Biochimia urinei - compozitie chimica, sedimente 6. Biochimia materiilor fecale 7. Examenul sangelui 8. Examenul urinei

Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Modulul BIOCHIMIE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de clasificare a componentelor materiei vii, exercitii de grupare a diferitelor elemente in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple: determinarea solubilitatii vitaminelor, determinarea VSH-ului, timpului de coagulare etc.), proiect (exemple: schema actiunii enzimelor in cadrul diferitelor reactii metabolice, schema actiunii hormonilor asupra diferitelor functii ale organismului, schema interrelatiilor metabolice). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul activitatea didactica va cuprinde formula unui parteneriat intre scoala si laboratoare (firme) acreditate sa gestioneze problemele specifice notiunilor de BIOCHIMIE, dar se au in vedere resursele locale pentru instruie,

baza materiala a scolii, cadrul de colaborare cu agentii economici, cerintele locale pentru pregatirea in calificarea asistent medical generalist. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
26

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOCHIMIA. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, desene, folii de retroproiector, microscop, preparate microscopice, produse biologice, sticlarie si materiale de laborator, reactivi etc.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic

27

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Modulul 6: EMBRIOLOGIE SI GENETICA

Nota introductiva Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica de baza EMBRIOLOGIE SI GENETICA. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatilor de competenta corespunzatoare modulului: 1. Enumera etapele dezvoltarii organismului uman. 2. Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale. 3. Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. 4. Analizeaza ereditatea caracterelor la om. 5. Clasifica bolile cu transmitere genetica si precizeaza rolul factorilor teratogeni. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: EMBRIOLOGIE SI GENETICA Nr. Unitate de Competente crt. competenta 6. Embriologie si C1 Enumera genetica etapele dezvoltarii organismului uman.

Domeniul: S n tate i pedagogic Nivelul: 3 avansat

asisten

C2 Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale

C3 Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor.

Continuturi
1.1.

Caracterizarea perioadei preembrionare: gametogeneza, spermatogeneza, ovogeneza. 1.2. Etapele de dezvoltare prenatala: 1.2.1. Perioada embrionara: fecundatia, segmentatia, blastulatia, gastrulatia, organogeneza. 1.2.2. Perioada fetala. 2.1. Cresterea: 2.1.1. Cresterea statulara 2.1.2. cresterea tesuturilor si organelor 2.1.3. Factori de crestere: endogeni, exogeni: - factori endogeni genetici, endocrini; - factori exogeni materni in dezvoltarea embrio-fetala, factori cu influenta in dezvoltarea postuatala (aparatul alimentar, Calificarea profesional: Asistent medical generalist

factori fizici, factori socio-economici) 2.2. Diferentierea: 2.2.1. diferentierea celulara, morfologica; 2.2.2. controlul dezvoltarii si diferentierii. 3.1. Foitele embrionare: ectoblastul, mezoblastul, endoblastul. 3.2. Derivatele foitelor embrionare: 3.2.1. Derivatele ectoblastului: - dezvoltarea ganglionilor spinali si a ganglionilor cranieni - dezvoltarea encefalului; dezvoltarea celor cinci vezicule cerebrale: evolutia miencefalului, metencefalului, mezencefalului, diencefalului, telencefalului. - dezvoltarea organului mirosului, vazului, auzului, echilibrului. - dezvoltarea hipofiziei, epifiziei, pielii si anexelor ei, glandelor salivare, dintilor
28

3.2.2. Derivatele mezoblastului: dezvoltarea sistemului osos: coloana vertebrala, coastele, sternul, scheletul corpului, neurocraniului, membrelor, muschilor, aparatului cardio-vascular, glandelor sexulae, organelor genitale externe, glandelor suprarenale. 3.2.3. Derivatele endoblastului: - dezvoltarea si evolutia intestinului primitiv in general - dezvoltarea limbii si a glandei tiroide - dezvoltarea laringelui, esofagului, stomacului, duodenului, portiunii ileo-colice a intestinului, rectului si vezicii urinare, fictului si cailor biliare, pancreasului

C4 Analizeaza ereditatea caracterelor la om.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

C5 Clasifica bolile cu transmitere genetica si rolul factorilor teratogeni

4.1. Diviziunea celulara: mitoza (diviziunea indirecta), meioza (diviziunea reductionala), amitoza (diviziunea directa) 4.1.1. Diviziunea directa (amitoza) 4.1.2. Diviziunea indirecta (cariokineza sau mitoza): diviziunea nucleului (cariokineza), diviziunea citoplasmei (citokineza). Etapele mitozei: interfaza, profza, metafaza, anafaza, telofaza. 4.1.3. Diviziunea reductionala (meioza): are loc in celulele germinale (sexuale) si consta in doua diviziuni nucleare succesive, una reductionla si una mitotica ecuatoriala. 4.2. Natura materialului genetic: cromozomi, acizi nucleici, gena. 4.2.1. Cromozomii: morfologia cromozomilor, dimensiunea, forma, evidentierea cromozomilor. - reproducerea celulara si ciclul cromozomial. 4.2.2. Acizi nucleici: - structura chimica a acizilor nucleici (ADN, ARN) - codul genetic: caracteristici - sinteza proteinelor: etape - functiile materialului genetic 4.2.3. Gena: - notiunea de gena mutatii: sursa primara a variabilitatii organismelor. Clasificare:

mutatii genomice, cromozomiale, genice. - factorii mutageni si mecanismul lor de actiune: factori fizici (radiatiile neionizate si ionizate), chimici, biologici. 4.3.1. Legile lui Mendel [Link]. Uniformitatea hibrizilor primei generatii (generatia filiala F1) [Link]. Segregarea hibrizilor in a II-a generatie [Link]. Segregarea independenta sau legea asortarii independente 4.3.2. Transmiterea mendeliana: monohibridarea, dihibridarea, ereditatea poligenica. - monohibridarea: - transmiterea (ereditatea) autozomal dominanta; - transmiterea (ereditatea) autozomal recesiva - transmiterea (ereditatea) autozomal codominanta - transmiterea (ereditatea) legata de cromozomii sexuali (gonozomica) 5.1.1. Morfodisplazia: malformatii dobandite, morfodisplazii ale procesului de sexualizare, morfodisplazii date de aberatii cromozomice, genopatii (boli moleculare monogenice, boli poligenice) 5.1.2. Histodisplazia 5.2. Etiologia
29

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

malformatiilor: 5.2.1. Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante, energia termica, factori mecanici), chimici, medicamentosi, biologici, materni (starea fiziologica si patologica a mamei). 5.2.2. Factori genetici: constitutia genetica a embrionului, accidente genetice in meiozagenitorilor, modificarea aparatului genetic in celula embrionara. Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria, albinismul, cretinismul sporadic cu gusa, tirozinoza, alcoptonuria, anemia falciforma, hemofilia, daltonismul

Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici la plante sau Drosophila melanogaster, efectuarea hartilor cromozomiale, experiente efectuate in laborator pe soareci, scheme, proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct de vedere genetic, conceptia evolutionista despre om etc.) Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrela didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa,

investigatia, procesul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
30

Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind EMBRIOLOGIA SI GENETICA. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii retroproiector, preparate microscopice, soareci de laborator etc.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

31

MODULUL 7: PSIHOLOGIE GENERALA

Not introductiv Modulul Psihologie generala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie generala. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de 120 ore, din care 60 ore de laborator tehnologic. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Identifica infrastructura psihicului uman 2. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice 3. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA Nr. de crt. Unitate Competenta C1. Identifica infrastructu psihicului uman

competenta 7. Psihologie generala

C2. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice

Niveluri 1.11 Gandire structural1.12 Memorie functionale 1.13 Imaginatie Natura psihicului uman: ale Stimularea si energizarea comportamentului 1.1 Psihicul - forma a psihicului: 1.14 Motivatie vietii de relatie (legea 1.15 Afectivitate 1.4 Constient adaptarii, functii de Reglarea psihica a comportamentului 1.5 Subconstient semnalizare) 1.6 Inconstient 1.16 Comunicare si limbaj 1.2 Psihicul - forma de 1.7 Relatii intre 1.17 Atentie reflectare ideal -subiectiva structuri si functia 1.18 Vointa si de constructie a de adaptare Conceptul de personalitate realitatii (imaginea,ca (reglare si 2.1 Individ-individualitae proces primar autoreglare); 2.2 Persoana-personalitate si trairea, ca proces Captarea si 2.3 Personaj-social si masca secundar) prelucrarea 2.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii 1.3 Psihicul- proces informatiilor psihice (Piaget, Kohlberg, Erickson) determinat social1.8 Senzatii Structura personalitatii istoric (comportament 1.9 Perceptii 32 si cutume, traditii, 1.10 Reprezentari mentalitati etc.) Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Continuturi

C3. Integreaza Perceptiile interpersonale in practica profesionala

2.5 Personalitatea- entitate biopsihosociala si culturala 2.6 Temperament si tipologii: constitutionale, psihologice,psihofiziologice 2.7 Aptitudinea,caracterul, inteligenta, creativitatea Relatii intre componente 2.8 Temperament-caracter 2.9 Aptitudini-caracter 2.10 Temperament-aptitudini Comunicare nonverbala 3.1 Semnificatia gesturilor, posturii, proximitate, spatiu personal, pozitia corpului, atingere 3.2 Expresii faciala: categoriile Osgood (fericire, surpriza, teama, tristete, furie, curiozitate, dezgust) 3.3 Paralimbaj (tonul si ritmul vocii, flux verbal, contact vizual, emotii) Formare impresii 3.4 Relatii interpersonale si de munca (efectul halo; trasaturi centrale; prima impresie; stereotipuri sexuale, rasiale; obedienta si conformism) Atractie interpersonala 3.5 Atribuire dispozitionala si atribuire situationala 3.6 Covarianta (Kelly)-consens comportamental, consistenta comportamentala, specificitate comportamentala; 3.7 ncadrarea in sabloane: boala si bolnav; simpatieantipatie; familiaritate si similaritate de atitudini; Atitudini si prejudecati 3.8 Componentele unei atitudini:cognitiva, afectiva, comportamentala; 3.9 Dezvoltarea prejudecatilor: presiunea grupului; teoria tapului ispasitor; frustrare (personalitate prejudiciata); 3.10 Reducerea prejudecatilor: cooperare, teambuilding.

Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE GENERALA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: Elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; Elevul invata in mod activ; Lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; Nu se limiteaza doar la sala de curs; I se permite sa se exprime in mod creativ; Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; Experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia

euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca - recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada), joc de rol.
33

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

3. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta, indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii) 2. test scris, fisa de lucru, referat, eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3. probe practice (studiu de caz, joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor (culegeri de date), observarea sistematica a elevilor. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua, ritmica, pe secvente mici), sau sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari ). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul, isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme, durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator): Lucru pe grupe: Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor ulterioare?Argumentati. Seminar de discutii : Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane intr-o situatie data(ex:examen) Seminar de discutii si / sau Joc de rol: Alegeti o personalitate (din stiinta, arta, politica) si analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza; Lucru pe grupe: Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau [Link] pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie? Argumentati d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video, CD-uri, folii de retroproiector, teste psihologice etc. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Recomand bibliografice: ri 1. Druta,F.- Psihosociologia familiei - Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,1998 2. Golu,P.- Fundamentele psihologiei - Editura Fundatia Romania de maine, Bucuresti ,2002 3. Hayes,N. Orrell,S.-Introducere in psihologie Editura All,Bucuresti,1997 4. Neculau,A.- Psihologie sociala - Editura Polirom, Iasi, 1996 5. Neveanu,P.P., Zlate,M. Cretu, T.-Psihologie, manual pentru scoli normale Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998 6. Stefanescu,D.O.,Balan,E.,Stefan,C.- Psihologie, manual pentru clasa a X-a, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2001 7. Zlate,M.-Introducere in psihologie-Editura Polirom, Iasi, 2000 8. Zlate,M. -Fundamentele psihologiei-Editura ProHUmanitate, Bucuresti, 2000

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

34

Modulul 8: SOCIOLOGIE, POLITICI SOCIALE I DE S N TATE

Not introductiv Modulul face parte din preg tirea specific din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul SOCIOLOGIE, POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE, se reg sesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat SOCIOLOGIE, POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE. Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele da pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1. Explic noiunile teoretice ale sociologiei 2. Identific elementele de sociologie a colectivitilor 3. Analizeaz i sintetizeaz datele de sociologie medical 4. Descrie rolul cercetrii sociologice 5. Analizeaz diferite politici sociale i de sntate. Tabelul de corelare a componentelor i con inuturilor Unitatea de competen : SOCIOLOGIE, POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE Nr. Unitatea de crt. competen 8. Sociologie, politici sociale si de sanatate Competene C.1 Explic noiunile teoretice sociologiei. Coninuturi tematice
1.1 Problematica sociologiei: concept de sociologie problematica si funciile sociologiei:probleme sociale;,realitate social, colectiviti umane,comportament uman;funcii:cognitiv ,de prognoz social praxiologic; Max Weber; Emile Durkheim;Talcott Parsons. 1.2 Noiuni de antropologie Antropologie fizic, socio cultural, filozofic, raportul dintre umanism i antropologie Natura uman din perspectiv religioas, naturalist, social 1.3. Viaa social, relaii individ societate, umanizare, socializare 2. Elemente de sociologie a colectivitii 2.1. Forme de asociere:colectiviti umane: mulimea, colectivitile statistice i sociale Noiunea de grup social mare: definiie, caracteristici, clasificarea grupurilor sociale mari, clase sociale: structur i stratificare social; statut i rol social;

ale

C.2. Identific elementele de sociologie a colectivitilor

stratificare social, mobilitate social: dimensiunile pe verticala si orizontala -procesul de integrare sociala si reintegrare, problematica demografic.

Grupuri sociale mici, structura; structuri semnificative : de comunicare,

cognitiv, socioafectiv; funcii i procese la nivelul grupului; grupul de munc: competiie i cooperare, conducerea,

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

35

C.3. Analizeaz i sintetizeaz datele de sociologie medical

C.4. Descrie rolul cercetrii sociologice

funciile grupului de munc, condiiile constatiuirii grupului de munc.. liderul formal si informal 2.2 Familia ca grup social: interpretarea sociologic a familiei, tipologii ale familiei; funiile familiei (economic, biologic, juridic, socioafectiv, familia in societate; dinamica familiei contemporane; modele alternative ale vieii de familie. 2.3. Cultur organizaionala: institutii si organizatii, conceptul de cultur, funciile culturii, sociologia culturii. 3.1 Elemente de sociologie medical Institutia medicala Aspecte sociale ale bolii: noiunea de boal, consecinele bolii, atitudini fa de boal. Rolurile sociale n relaia terapeutic: status social, rol social al asistentului medical,al pacientului. 3.2. Tipuri de relaii asistent medicalpacient: de complementaritate conducere cooperare coparticipare Conflict de roluri: situaii conjuncturale, expectane, evaluarea gravitii bolii, interese i prioritai, stingerea conflictului. 3.3. Strategii de controlcomunicarea verbal, non verbal, limbaj, paralimbaj,expresie facial, atitudini, posturi, persuasiunea, negocierea, reguli pentru pacient, reguli pentru asistentul medical 4. Componente de design i realizare n cercetarea sociologic Pregtirea cercetrii: -elaborarea proiectului de cercetare -studierea bibliografiei -precizarea conceptelor -operaionalizarea conceptelor -stabilirea ipotezelor de lucru -alegerea metodelor i tehnicilor -construirea instrumentelor de lucru - delimitarea eantionului -organizarea aciunii practice -studiul pilot Chestionarul sociologic n anchete i sondaje: -Definire. Reguli de formulare a ntrebrilor: -Clasificarea chestionarelor/ ntrebrilor - Structura chestionarelor. Logica ntocmirii lor Eantionarea sau cercetarea selectiv: -Cercetare pe baz de eantion -Proceduri de eantionare -Scheme de eantionare i tipuri de eantionare -Tipuri de eantioane Erori frecvente n anchete sau sondaje i sursele

lor -Conceptul de eroare -Surse principale de erori -Concluzii

Finalitatea rezultatelor anchetelor i sondajelor: -Metode i tehnici simple de prelucrare a datelor -Distribuiile de frecven e
36

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

-Vizualizarea datelor prin reprezentri grafice -Procentele i frecventele relative -Indicatorii caracteristicilor cantitative -Mrimile medii Metode de culegere a informaiei Observaia sociologic: -Caracteristici -Condiii i reguli ale observaiei sociologice -Tipuri de observaie sociologic -Valoarea i limitele observaiei sociologice Experimentul sociologic: -Valoare i specific -Definiie i concepte -Tipuri de experimente sociologice Metoda interviului sociologic: -Specificul interviului sociologic -Tipurile interviului sociologic -Regulile aplicrii interviului Metoda analizei documentelor: -Definiia documentului -Clasificarea documentului -Tehnici de documentelor Ancheta sociologic i sondajul de opinie, metode predilecte actuale: -Definirea i specificul metodei anchetei sociologice -Tehnici de anchet -Tipurile anchetei sociologice -Raportul dintre cercetare-anchet-sondaj de opinie

C.5. Analizeaz diferitele politici sociale i de sntate

-Anchet- interviu: comparaii Politica sociala: -conceptualizare, strategii si obiective, parteneriate -etapizarea(stabilirea agendei, formularea politicii, luarea deciziilor, implementare si evaluarea) -criterii de analiza a politicilor sociale: context sociopolitic, locul in ierarhia politica si agenda de lucru a executivului, parteneriate, identifcare resurse, vizibilitatea practicii Paradigme: funcionaliste, conflictualiste, interacioniste. Modele de sntate: Bismark, Beverige, Semasko, Romn (indicatori ai strii de sntate) Politici sociale de sntate: -obiectivele Uniunii Europene -direcii strategice in domeniul sntii in Romnia

Suge stii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotin e, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activitilor privind SOCIOLOGIA, POLITICILE SOCIALE I DE S N TATE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, dezbaterea etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
37

Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD - uri, folii de retroproiector. Repere bibliografice: 1. Sociologie Medical, I. Lupu, I. Zanc Editura, Polirom1999 2. Sociologie, M. Georgescu, Casa Crii de tiin 2005 3. Sociologie general, I. Mihilescu, Editura Polirom 2003 4. Introducere n sociologie, A. Mihu, Editura Dacia 1992 5. Educaie i sociologie, [Link], Editura didactic i Pedagogic 1980

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

38

Modulul 9: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA

Not introductiv Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza notiunile de biofizica medicala 2. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica 3. Descrie notiuni elementare de radiobiologie 4. Sintetizeaza principalele notiuni de radioterapie. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA Nr. Unitate de Competene crt. competen 9. Biofizica si C. 1. Analizeaza imagistica notiunile de biofizica medicala medicala Coninuturi 1. Biofizica - definitie, descrierea
caracterului interdisciplinar, exemplificarea legaturii cu disciplinele inrudite 1.2. Biofizica moleculara - proprietatile moleculelor care alcatuiesc materia vie si fenomenele la care iau parte acestea. a) biofizica moleculara a apei si a solutiilor apoase (fizica moleculara a lichidelor, structura moleculara a apei si a solutiilor apoase, notiuni de fizica a sistemelor disperse, fenomene de transport in solutii si prin membrana celulara) 1.3. Biofizica celulara a) biomecanica - definitie, principalele marimi utilizate in mecanica, prprietatile mecanice ale corpurilor solide, notiuni de mecanica fluidelor, aspecte biomecanice ale contractiei musculare, efecte biologice ale unor factori mecanici. b) notiuni de termodinamica biologica - definitia termodinamicii, sisteme termodinamice, fluxuri si forte termodinamice, principiile termodinamicii (I si II) si aplicatiile acestora in biologie. c) notiuni de bioelectricitate si de bioexcitabilitate fenomenele electrostatice si electrocinetice, potentialul membranar de repaus, potentiale

electrice celulare de actiune si propagarea acestora, excitabilitatea si legile acesteia 1. 4. Biofizica sistemelor complexe a) notiuni de bioacustica - sunetele auzite si caracteristicile acestora, biofizica receptiei auditive,

elemente de fonatie, efectele biologice ale ultrasunetelor b) elemente de optica biologica - ochiul uman si proprietatile optice ale acestuia, biofizica receptiei vizuale, bioluminiscenta
39

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C. 2. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica

c) receptia, prelucrarea si transmiterea la distanta a informatiei in sistemele biologice 1. Culegerea biosemnalelor - electrozi (definitie si exemple - de hidrogen, de argint clorurat, celule de calomel); transductori (definitie si tipuri mecanoelectrici, magnetoelectrici, termoelectrici, fonoelectrici, pentru radiatii radioactive, fotoelectrici etc.); biosenzori (definitie si exemple - enzime, anticorpi, antigene etc.) 2. Sisteme de amplificare si de inregistrare a biosemnalelor - descriere, tipuri (inregistratoare grafice, osciloscop, etc.), domenii de utilizare (fonocardiograma, EKG, EEG, electrochimografia, oculografia, velocimetria Doppler etc.) 3. Bazele fizice ale imagisticii medicale 3.1. Roentgendiagnosticul 3.1.1. Radiatiile Roentgen - natura, proprietati fundamentale 3.1.2. Imaginea radiologica - mod de formare, semnificatie, particularitati 3.1.3. Tehnica generala a roentgendiagnosticului a) instalatia de roentgendiagnostic conventionala b) radioscopia cu ecran conventional (fluoroscopia) c) radioscopia televizata d) radiografia e) tomografia conventionala f) xeroradiografia g) radiografia digitala h) tomografia computerizata 3.2. Ultrasonografia (echografia) a) notiuni elementare de fizica a ultrasunetelor b) modurile investigarii echografice (modul A, modul TM, modul B, modul D); metode alternative (endoscopia ultrasonica, dirijarea punctiilor biopsice, ultrasonografia Doppler, prelucrarea digitala) c) imaginea echografica a structurilor fundamentale - lichidele pure (ex: bila, sangele, urina etc.) lichidele impure (ex: colectii purulente, tesuturi necrotice, chisturi etc.) - tesuturile moi (parenchimele) - structurile solide (ex: os, cartilaj, calcul etc.) - gazele - interfetele si peretii - formatiunile canaliculare - imagini parazitare (artefacte) 3.3. Imagistica RMN - principiu, treptele obtinerii imaginii RMN, producerea imaginii 3.4. Diagnosticul radioizotopic radioactivitatea; imaginea radioizotopica - scintigrafia (scintigraful liniar si camera de scintilatie) si tomografia computerizata de emisie (TEC) 3.5. Termografia - principiu, definitie; termograful medical 4. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici

C. 3. Descrie notiuni elementare de

- principii si efecte terapeutice (termoterapia, crioterapia, electroterapia, ultrasonoterapia, radioterapia, fototerapia LASER)

1. Radiobiologia - definitie si domenii de studiu (radiobiologia generala si radiobiologia medicala sau

40

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

radiobiologie

clinica) 2. Radiatiile ionizante - caracterizare, tipuri de radiatii (raze X, raze gamma, radiatii corpusculare - alfa, beta, protoni, neutroni, deuteroni etc.), dozimetria radiatiilor (definitie rad, rem, Sievert ) 3. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante - la nivel celular, la nivelul tesuturilor, la nivelul organelor, la nivelul organismului (iradierea acuta, iradierea repetata). Principalele efecte - scurtarea nespecifica a vietii, cancerogeneza, anomaliile genetice, anomalii C. 4. Sintetizeaza ale embrionului si fatului, moartea. Metode de principalele notiuni de protectie fizica impotriva radiatiilor - distanta cat mai mare intre sursa si individ, timp cat radioterapie mai mic petrecut in vecinatatea sursei si interpunere de ecrane intre sursa si individ. 1. Radioterapia - definitie si domenii de aplicatie (radiotepia cu efecte functionale, radioterapia antiinflamatorie, radioterapia antitumorala) 2. Sursele de radiatii - radiatii X, gamma, beta, corpusculare 3. Tehnici de iradiere - iradierea externa pe calea transcutanata sau pe calea mucoaselor cavitatilor naturale (teleiradiere sau teleradioterapie, brahiradioterapie, iradierea de contact sau curie-terapie); iradierea interna (cu izotopi artificiali - I 131, P 32, Au 198, introdusi in organism pe cale metabolica) 4. Bazele clinice ale tratamentului radiologic antitumoral radiosensibilitatea si radiocurabilitatea tumorilor; formele de tratament radiologic antitumoral (curativ si paliativ) ; stadializarea clinica (preterapeutica -TNM si postchirurgicala - pTNM), cu finalitate de stadiu clinic I, II, III sau IV.

Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs in mod independent, dar este de preferat sa se aplice principiile interdisciplinaritatii, in special cu modulele de anatomie si fiziologie umana, biochimie, embriologie si genetica. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, simularea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati

de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare si clasificare a transductorilor, exercitii de schematizare a modului de actiune a biosenzorilor, rezolvarea de fise de lucru (exemple: compararea diferitelor tehnici de imagistica medicala in functie de criterii date, clasificarea unor tumori dupa datele histopatologice, etc.), proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice modificate in urma iradierii, la diferite niveluri de organizare anatomica, prezentarea principalelor tehnici de examinare specifice explorarii imagistice pe aparate si sisteme etc.). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
41

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA . Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, scheme, dispozitive de lucru, imagini radiografice, echografice, tomografice etc.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

42

Modulul 10: MEDIU I S N TATE

I. Not introductiv Modulul MEDIU I S N TATE, face parte din preg tirea specific din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul MEDIU I S N TATE, se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat MEDIU I S N TATE. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele da preg tire profesional Programa colar se va utiliza mpreun cu . standardul de pregtire profesional specific calificrii. II. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1. Analizeaz noiunile de ecologie i igien n interrelaie cu sntatea 2. Specific noiunile de igien a copilului i adolescentului 3. Interpreteaz elementele de profilaxie i protecie III. Tabelul de corelare a componentelor i con inuturilor Unitatea de competen : MEDIU I SNTATE Nr. Unitatea de Competene crt. competen 10. Mediu i C.1. Analizeaz sntate noiunile de ecologie i igien n interelaie cu sntatea

Domeniul: S n tate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Coninuturi tematice
1. Igiena tiin medical care promoveaz sntatea. Ecologia, ramurile ecologiei, noiuni de ecologie general, elemente de ecologie uman. 1.1. Sntatea- definiia OMS; se adreseaz individului i colectivitilor. 1.2. Modificrile aprute n medicin; n caracteristicile sale definitorii; medicina tiina de a pstra reda i promova sntatea 1.3. Factorii etiologici ai sntii: factori interni care pot avea o influen decisiv n producerea anumitor afeciuni cunoscute sub denumirea de boli genetice sau ereditare (hemoglobinopatii ereditare; DZ) i factori externi care acioneaz asupra organismului i se mai numesc factori de mediu sau ecologici. 2. Factorii de mediu: factori fizici (temperatura, radiaiile ionizate) chimici (substane chimice existene n natur) biologici (bacteriile, virusurile, paraziii, fungi i parazii i alte microorganisme) care acioneaz asupra organismului uman, i factori sociali rezultai din aciunea omului asupra mediului sau din interrelaiile dintre oameni. 2.1. Cunoaterea factorilor sanogeni pentru pstrarea i promovarea sntii 2.2. Prezena factorilor patogeni care poate fi similar cu producerea bolilor 2.3. Aciunea factorilor de mediu asupra organismului uman i sntii populaiei; intensitatea, durata aciunii lor asupra organismului uman 2.4. Supravegherea sanitar corect prin stabilirea unor indicatori ct mai precii ai strii de sntate, msuri sanitare medicale i nemedicale 3. Igiena aerului 3.1 Compoziia chimic a aerului i influena sa asupra organismului uman 3.1. Poluarea aerului i aciunea sa asupra sntii.
43

3.2. Contaminarea aerului i aciunea sa asupra sntii 4. Igiena apei 4.1. Necesarul de ap i modul de acoperire 4.2. Patologia infecioas transmis prin ap 4.3. Patologia neiinfecioas transmis prin ap 4.4. Condiiile de potabilitate a apei 5. Igiena solului 5.1. Solul i importana sa sanitar 5.2. ndeprtarea rezidurilor solide i lichide 6. Igiena radiailor 6.1. Radiaiile ionizate: iradiere natural i artificial, efecte, profilaxie 6.2. Radiaiile neionizate 7. Igiena habitatului uman 7.1. Igiena localitilor i relaia cu sntatea. 7.2. Poluarea sonor i influena ei asupra sntii. 7.3. Igiena locuinei i relaia sa cu sntatea 8. Igiena alimentaiei 8.1. Necesitile nutritive ale omului sntos 8.2. Valoare nutritiv; igiena alimentelor 8.3. Igiena unitilor cu profil alimentar 1 Igiena copilului i adolescentului C2. Specific 1.1. Obiectivul i importana igienei copilului i noiunile de adolescentului, orientarea actual. igien a 1.2. Caracteristicile generale ale dezvoltrii fizice i neuropsihice a copiilor i tinerilor. copilului i adolescentului Factori endogeni i exogeni care influeneaz dezvoltarea uman. 1.3. Criterii de apreciere a gradului de maturizare evolutiv. 1.4. Criterii, metode i tehnici pentru examinarea psihologic a copiilor i adolescenilor 1.5. Prevenirea i combaterea bolilor transmisibile n instituiile pentru copii. 1.6. Prevenirea i combaterea accidentelor la copii i adolescen i. 1.6.1. Caracteristicile de vrst ale morbiditii prin boli infecto-contagioase. 1.6.2. Organizarea msurilor de lupt antiepidemic n instituiile pentru copii permanente i sezoniere 1.6.3. Factori care favorizeaz producerea C.3. accidentelor (condiii deficitare de igien a Interpreteaz locuinei; lipsa de supraveghere a copiilor. elementele de Fenomen explicabil prin particularitile de prevenire i vrst i comportament combatere a 3.1 Boli transmisibile pe calea aerului, a apei, a solului bolilor 3.2 Msuri de profilaxie Msuri privitoare la sursa de infecie transmisibile prin Msuri privitoare la cile de factorii de transmitere mediu Msuri privitoare la organismul receptiv

IV. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotin e, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca

parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n corelare a competenelor cu coninuturile.

tabelul de

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

44

Instruirea se va realiza n s de demonstra ie, uniti sanitare cu o bun li dotare material Instruirea n s de demonstra ie are o importan . li deosebit n realizarea corespunz toare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activitilor privind MEDIU I S N TATE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD - uri, folii de retroproiector etc. Repere bibliografice: 1. Igien, Sergiu Mnescu, Editura Medical, 1996 [Link] uman, Editura Medical, 1997 3. Igien i ecologie alimentar B. Vlaicu Editura Eurobit 1998

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

45

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

MODULUL 11: EDUCAIE PENTRU S N TATE

Not introductiv Modulul EDUCAIE PENTRU S N TATE face parte din preg tirea specific din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul EDUCAIE PENTRU S N se reg sesc abilit TATE ile din unitatea de competen tehnic specializat EDUCAIE PENTRU SNTATE. Modulul are alocate 120 de ore din care 90, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modului: 1. Definete educaia pentru sntate. 2. Identific factorii care pot altera stilul de via sntos. 3. Planific aciuni de educaie pentru sntate. 4. Implementeaz programe de educaie pentru sntate. 5. Evalueaz rezultatele aciunilor de educaie pentru sntate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen : EDUCAIE PENTRU SNTATE Nr. Unitatea de Competene Coninuturi tematice crt. competen 11. Educatie C.1. Definete 1. Dimensiunile strii de sntate: definiiile sntii, pentru educaia pentru conceptul de sntate, conceptul de boal (definiii, dimensiuni), piramida Maslow, dimensiunile sntii sanatate sntate
(emoional, fizic, ocupaional, intelectual, spiritual, social), abordare holistic 2. Condiiile eseniale pentru sntate: pace, adpost, educaie, alimentaie, venituri, ecosistem stabil, resurse confirmate, dreptate. 2.1. Determinanii sntii: definiie, factori (de risc, de protecie, indiferent), riscul de imbolnvire, populaia la risc, persoanele la risc nalt, populaia int. 2.2. Grupele de determinani (OMS) direci i indireci: macroeconomici, factori de mediu, sociodemografici, educaionali. 2.3. Consecinele problemelor de sntate, stilul de via, modul de via. 3. Relaia dintre educaia pentru sntate i promovarea sntii: delimitarea conceptelor, delimitarea obiectivelor, principii, domenii de interes, msuri posibile, abordri posibile. 3.1. Trecerea de la educaia pentru sntate la promovarea sntii: definiii, baza, mediul, calea spre o sntate mai bun, transmiterea cunotinelor i informaiilor, implicarea tehnologiei. Promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor:

modele de abordare (modelul bazat pe nelegerea etiologiei bolilor, modelul epidemiologic, modelul etapelor vieii), strategii preventive (strategia bazat pe demersul individual, strategia populaional), Strategia OMS - "Sntate pentru toi n secolul XXI", Obiectivele 11 i 12, metode de educaie n promovarea sntii (metoda ocului/nspimntrii, metoda tiinific/a furnizrii de informaii, metoda Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
46

C.2. Identific
via

afectiv/a centrrii pe persoan, metoda situaional, metoda centrat pe comportament, metoda cultural, metoda minimalizrii rului produs, combinaii ntre metode), categoriile profilaxiei (primordial, primar, secundar i teriar), rolul profesionitilor de sntate (orientarea ctre viitor, angajamentul n promovarea sntii, apelul la o aciune internaional), implicarea i responsabilizarea populaiei (ntrirea aciunii comunitilor, dezvoltarea aptitudinilor individuale), rolul mass-mediei. 1. Stilul de via i modul de via: definiii, stilul de

factorii care pot sntos, sntatea ca i concept pozitiv, schimbarea altera stilul de comportamentului. 2. Caracteristicile stilului de via: via sntos.

2.1. Consumul alimentar: bazele pentru promovarea unei alimentaii sntoase (modele de consum alimentar, atitudini i cunotine individuale, factori care influieneaz alegerea n alimentaie, schimbrile dietei - motive i bariere), rolul educaiei n nutriie, aciuni de promovarea unei alimentaii mai sntoase (educaia public direct, munca n aezminte i comunit i, grupuri int ). 2.2. Consumul de substane potenial nocive pentru organism, igiena, micarea fizic, conduita psihic, relaionarea cu mediul social. 3. Dimensiunile modului de via: 3.1. Cadrul social: mediu social, condiii de locuit, venit, tip de familie, ocupaia (tipul de activitate, locul de munc). 3.2. Tipul de consum: servicii de sntate, alimentar, cafea, igri, alcool, droguri (solveni, canabis, stimulente, ectasi, halucinogene, tranchilizante i sedative, heroina). 3.3. Petrecerea timpului liber. 3.4. Atitudini, percepii: fa de religie, risc, act medical i de ngrijire, reguli i norme, sex. Relaii interpersonale: familie, prieteni, colegi, vecini. 1. Probleme de sntate: C.3. Planific 1.1. Culegerea informaiilor privind stilul de via aciuni de educaie i pentru sntate modul de via. Caracteristici socio-demografice. 1.2. Indicatori utilizai pentru evaluarea strii de sntate a populaiei (sperana de via, mortalitatea, morbiditatea) i calitii vieii (DALY). 1.3. Caracteristici necorespunztoare ale stilului de via care pot afecta starea de sntate: indicatori pentru evaluarea stilului de via (consum de tutun,

consum de alcool, consum de droguri, dieta) i a factorilor de risc asocia i s n tii. 1.4. Stabilirea populaiei int: populaia la risc, grupurile susceptibile de a-i schimba comportamentul, grupurile de populaie mai accesibile (coli, locuri de munc, etc), populaia cu risc nalt de mbolnvire. 2. Scop i obiective: 2.1. Charta de la Ottawa (premisele sntii, aciunile de promovare a sntii, reorientarea serviciilor de sntate), politica O.M.S., obiective generale. 2.2. Obiective particulare pe domeniile specifice de aplicabilitate: alimentaia, consumul de substane nocive alcool, tutun, droguri, igien, micare fizic, conduita psihic, relaionare cu mediul social, sex, planificare familial. 3. Strategii de intervenie: strategii preventive (strategii Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
47

stabilirea

populaionale, strategii bazate pe demersul individului), intervenii clinice, tipuri de planificare (normativ, strategic, tactic i operaional). 3.1. Comunicarea n procesul de educaie pentru sntate (scopul i funciile comunicrii, regulile comunicrii, tipuri de comunicare, principii pentru influienarea comportamentului, percepia mesajelor privind sntatea). 3.2. Implicarea profesionitilor de sntate: educaia pentru sntate nonformal/formal, abordri posibile (medical, educaional, orientat spre individ, schimbarea social), metode (clasificarea n funcie de calea de transmitere a mesajului, n funcie de adresabilitate, directe/indirecte). 3.3. Promovarea sntii prin mass-media. 3.4. Abordarea comunitii: echitate, activitate multisectorial, participarea comunitii, dezvoltarea comunitii. 3.5. Modele de educaie pentru sntate. 3.6. Cercetarea participativ. 3.7. Stabilirea reelei de instituii pentru conlucrare, echipei. 1. Program de educaie pentru sntate: definiie, justificare, beneficiul comunitii, premise privind realizarea programului, beneficiari, durata, continuitatea programului. 1.1. Etape: identificarea i caracterizarea consumatorilor, identificarea nevoilor i ierarhizarea lor, formularea de scopuri i obiective strategice, tactice, identificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sntii, elaborarea coninutului i alegerea metodelor de folosit, aciunea propriu-zis de influienare, de formare de aptitudini, comportamente, evaluarea rezultatelor procesului. 1.2. Resurse (umane, materiale, financiare, informaionale), mijloace de comunicare, servicii de sprijin, obstacole. 2. Documentaie de program: chestionare, rezultatele cercetrii socio-medicale, plan de aciune, materiale de educaie (scrise i audio-video), materiale de informare i promovare a programului. 3. Desfurarea programului: riscuri de aciune, riscuri de program, surse de risc, documente specifice, aciuni conform obiectivelor, respectarea planului de aciune, comunicarea n cadrul echipei, sistemul de informaii, rapoarte de etap, recomandri de aciune. 1. Analiza rezultatelor:

C.4. Implemente az programe de educaie pentru sntate.

C.5. Evalueaz rezultatele aciunilor de educaie pentru sntate.

1.1. Comparare cu obiectivele propuse, standarde. 1.2. Beneficii obinute, schimbri ale comportamentului, reprezentarea grafic comparativ a

indicatorilor de sntate. 2. Feed-back: reevaluarea activitilor, revizuirea procedurilor, msuri ameliorative, gestionarea schimbrilor.

Condi ii de aplicabilitate didactic de evaluare i Modulul EDUCAIE PENTRU S N TATE poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urm toarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare;
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
48

 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi optimali, scheme de desf urare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de s n tate, poster, proiect). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel na ional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul, i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia.

Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea teoretic se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material iar instruirea practic se va realiza n uniti sanitare din reeaua comunitar (coli, cabinete de ntreprindere, comuniti cu popula ie cu probleme medico-sociale). Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind EDUCAIA PENTRU S N TATE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s con in o gam ct mai variat: modele, casete video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft

specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc. 1. 2. Bibliografie recomandat : Dan En chescu, Mihai Gr. Marcu - "S N TATE PUBLIC I MANAGEMENT SANITAR", Ed. ALL, 1994 Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - "METODE UTILIZATE N MONITORIZAREA ST DE S RII N TATE" - Ed. Institutului de S n tate Public Bucureti, 2002
49

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Modulul 12: FARMACOLOGIE GENERAL

I. Not introductiv Modulul FARMACOLOGIE GENERAL face parte din preg tirea specific din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul, se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat . Modulul FARMACOLOGIE GENERAL are alocate 60 de ore din care 30 de ore laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele da pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. II. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1. Analizeaz noiunile de farmacologie general (farmacologie, biofarmacie, farmacocinetic) 2. Specific noiunile de farmacodinamie 3. Interpreteaz elementele de farmacotoxicologie III. Tabelul de corelare a componentelor i con inuturilor Unitatea de competen : FARMACOLOGIE GENERAL Nr. de crt. Unitatea Competene C.1. Analizeaz noiunile de farmacologie general, farmacologie, biofarmacie, farmacocinetic Coninuturi tematice
1. Noiuni de baz; 2.1. Definiii; farmacologie, medicament; 2.2. Ramurile farmacologiei; (cu caracter fundamental i aplicativ): farmacocinetica, farmacodinamia, farmacotoxicologia, farmacografia, farmacoterapia, farmacoepidemiologia. 2. Biofarmacie general; 2.1. Biodisponibilitatea medicamentelor; bioechivalena, tipuri de echivalen, biodisponibilitate absolut, relativ, optimal; 2.2. Factorii care influeneaz biodisponibilitatea: 2.2.1. Legai de medicament; forma farmaceutic a substanei active; 2.2.2. Legai de organism; generali (transferul prin membrane); particulari (calea de administrare, starea fiziologic, starea patologic). 2.2.3. Asocierea cu diverse substane. 3. Noiuni de farmacocinetic 3.1. Transferul prin membrane: tipuri de membrane 3.1.1. Factori care influeneaz transferul (factori ce depind de substana medicamentoas, de membran, de mediul din vecintatea membranelor) 3.1.2. Tipuri de transfer: transfer pasiv, transfer specializat. 3.2. Absorbia medicamentelor n organism. 3.2.1. Efecte la nivelul cilor de administrare. 3.2.2. Factori care influeneaz absoria: factori generali, factori particulari.

competen 12. Farmacologie general

3.2.3. Cile de administrare i factorii care influeneaz absoria i biodisponibilitatea. [Link].Ci naturale: oral, sublingual, intrarectal

respirato rie, ocular, intravagi nal, uretral, cutanat .

[Link]. Ci artificiale:la nivel cardio-vascular: cile intravasculare: intravenoas, intraarterial, intracardiac; la nivel tisular: cile extravasculare care pot fi: subcutanat, intramuscular; calea intraosoas, la nivelul seroaselor:
50

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.2. Specific noiunile de farmacodinamie

cile intraseroase: intraperitoneal, intrapleural, intrapericardic, intraarticular, intrarahidian, intraventricular; 3.3. Distribuirea medicamentelor n organism se desfoar la nivelul esuturilor i cuprinde patru sub etape acestea fiind: transportul n snge, difuziunea n esuturi, distribuirea propriu-zis, fixarea n esuturi. 3.4. Epurarea exprimat cantitativ prin clearance i tipuri de clearance: sistemic, plasmatic, de organ i intrinsec. 3.5. Metabolizarea i eliminarea medicamentelor: tipuri i locuri de biotransformri (la locul administrrii n snge, ficat, plmn), eliminarea digestiv, respiratorie, cutanat, secreia lactat . 2. Farmacodinamie general. 2.1. Aciunea farmacodinamic. 2.1.1. Etapele fazei farmacodinamice: legarea medicamentului, manifestri locale; 2.1.2. Parametrii: sensul, selectivitatea, potena, eficacitatea maxim, durata; 2.2. Clasificarea medicamentelor Medicaia aparatului digestiv i elemente de meta-bolism: Antiacide, antiulceroase, antiflatulente, antispastice. Anticolinergice, propulsive, preparate utilizate n terapia biliar i hepatic. Antiemetice, antidiareice, antiinflamatoare i antiinfecioase intestinale. Medicamente cu efect laxativ. Produse digestive inclusiv preparate pe baz de [Link] obezitii, preparate diuretice. Medicaia [Link], biocatalizatorii organismului uman. Substanele minerale i tonice. Medicaia aparatului respirator. Preparate nazale decongestionate de uz topic i sistemic. Preparate pentru zona oro-faringian. Produse medicamentoase utilizate n tratamentul tusei i rcelii antiastmatice. Alte preparate utilizate n afeciuni respiratorii. Medicaia antituberculoas. Antibioterapia, sulfamidoterapia. Medicaia aparatului cardiovascular. Preparate cu aciune antiaritmic. Produse antianginoase. Vasodilatatoare cerebrale. Medicamente antihipertensive. Medicaia cu aciune ocitocic i tocolitic. Ocitocice folosite pentru

inducerea i susinerea travaliului. Ocitocice folosite ca hemostatice uterine. Tocolitice stimulantele betaadrenergice Alte relaxante uterine. Medicaia cu aciune antineoplazic. Preparate chimioterapice, anticanceroase, imunodepresive. Medicaia sistemului musculo scheletic: Preparate antiinflamatoare i antireumatice. Antiinflamatoare nesteroidiene, antiinflamatoare n combinaii,

antireumatice specifice. Preparate topice pentru algii articulare i musculare; antiinflamatoare de steroidiene de uz topic, alte produse topice pentru dureri articulare i musculare. Preparate antigutoase. Medicamente pentru tratamentul afeciunilor osoase. Alte medicamente pentru afeciuni ale sistemului musulo-scheletic. Medicaia deprimant a SNC: Epilepsia, principii de tratament i medicamente [Link] Parkinson, tratamente medicaie i scheme de tratamente.
51

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Miorelaxante centrale, mod de aciune, clasificare i preparate cu aciune central. Bazele fiziologice ale farmacologiei SNV. Simpatomimetice i parasimpatomimetice. Generaliti i reprezentanii de baz. Medicaia neuroleptic i antihistaminic. Medicaia cu aciune analgezic Analgezice opioide, analgezice antipiretice i antimigrenoase. Medicaia aparatului genito-urinar i hormonii sexuali. Preparate hormonale sintetice. Medicaia ORL - scheme terapeutice i reprezentani. Medicaia dermatologic. Antifungice, emoliente i protectoare, preparate pentru tratamentul rnilor i ulceraiilor. Antipsoriazice, antibiotice i chimioterapice de uz dermatologic. Corticosteroizi de uz dermatologic. Antiseptice i dezinfectante utilizate n sectorul medical i farmaceutic. Medicaia antihelmintic i antiparazitar, antiprotozoare, antihelmetice. Preparate antimalarice, produse active n amebiaz, tricomoniaz, giardiaz

2.3 Interaciuni medicamentoase: asocieri in vitro, in vivo (sinergism, antagonism). C.3. Interpreteaz elementele de farmacotoxicolo gie
3.1 Efecte secundare toxice i adverse la nivelul: -SNC- efecte psihice i neurologice -inim: funcionale i morfologice -aparat digestiv - funcionale i morfologice -renal: nefropatii -respirator: astm bronic -tegumente: prurit, erupie, fotoreacii - ototoxicitate -muchi: miopatii Efecte adverse cancerigene, mutagene, imuno supresive. 3.2 Intoleran a: congenital i dobndit de specie, de grup, mecanisme imunologice. Tolerana nnscut, dobndit (acut i cronic) 3.3. Farmacodependena psihic fizic Toxicomania (drug addiction): monotoxicomanii i politoxicomanii

IV.

Sugestii metodice

decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotin e, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n s de demonstra ie, uniti sanitare cu o bun li dotare material Instruirea n s de demonstra ie are o importan . li deosebit n realizarea corespunz toare a competenelor pentru viitorii asisteni

Cadrele didactice au libertatea de a

medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activitilor privind FARMACOLOGIE GENERAL . Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul practic, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urm ri aplicarea cunotin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD - uri, folii de retroproiector,postere, pliante, prospecte de medicamente etc.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
52

Bibliografie: [Link] general A. N. Cristea Editura Didactic i Pedagogic, RA 2. MEMO MED 2005, reactualizare

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

53

Modulul 13. BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI

Nota introductiva Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI face parte din pregatirea specifica din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI se pregatesc abilitatile din unitatea de competenta specializata BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire proesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei 2. Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra 3. Analizeaza principalele teorii specifice ale nursing-ului 4. Analizeaza functiile si rolul asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale. 5. Sintetizeaza competentele profesionale, calitatile si abilitatile personale specifice asistentului medical. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI Nr. Unitatea de Competenta crt. competenta 13. Bazele stiintei C1. Descrie evolutia nursing-ului nursing-ului (ingrijirilor) de-a lungul istoriei

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C2. Explica dezvoltarea nursing-ului in tara noastra

Continuturi
1. ingrijirea bolnavilor din comuna primitiva pana la primul razboi mondial: 1.1. autoingrijirea 1.2. ingrijiri acordate de vindecatori, vraci, preoti, cavaleri, calugari si calugarite 1.3. ajutoarele medicului 1.4. aparitia caselor de ingrijire, a spitalelor 1.5 Activitati de ingrijire pana la al II lea razboi mondial: 1.6. scoli pe langa biserici si ordine religioase, calugari, calugarite 1.7. Florence Nightingale - prima scoala laica 1.8. Societatea de Cruce Rosie. Organizatii si asociatii profesionale: OMS; ICN 1.9. Evolutia dupa cel de-al II lea razboi mondial 1.10. asistentii medicali-ajotoare ale medicului, asistenti mediali profesionisti autonomi organizati in asociatii pe specialitati 1.11. aparitia primei teorii de ingrijire, procesul de ingrijire. 1.12. dezvoltarea si inovarea invatamantului 1. Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala: 1.1. comuna primitiva; practici magice, ingrijiri realizate de tamaduitori 1.2. sclavagismul: ingrijiri realizate de preoti, medici militari romani, vindecatorii rurali, practici magice. 1.3. evul mediu: ingrijiri acordate de preoti, calugari ortodocsi si catolici, medici laici; spitalele manastirilor si asezamintele medicosociale orasenesti. 2. Ingrijirea bolnavilor in sec. XIV - XVIII
54

[Link] efectuate de medici, barbierichirurgi, moase, baiesi, calugari, vraci 2.2. asistenta publica, marile epidemii, prima scoala pentru moase. 3. Ingrijirea bolnavilor in sec. XIX 3.1. legislatia sanitara, organizarea sanitara 3.2. scolile pentru ajutoarele medicilor civili si militari, moase 4. Progrese in ingrijirea bolnavilor in sec. XIX si pana in prezent, evolutia edicinei si pregatirea cadrelor medii sanitare, personalitatii reprezentative. C3. Analizeaza 1. Teoria V. Henderson 1.1. postulate, valori, elemente cheie: scop, principalele teoriei beneficiar (client), rolul asistentului stiintifice ale medical, surse de dificultate, interventii, nursing-ului rezultat. 1.2. Procesul de ingrijire: culegerea si analiza informatiilor, planificarea interventiilor, efectuarea interventiilor, evaluarea si reajustarea. 2. Teorii: D. Orem, M. Rogers, C. Roy, M. Sevin, B. Neuman, N. Roper (tema centrala, conceptia C4. Analizeaza despre om, elemente cheie, definitia nursingu-lui, conceptia despre procesul de rolurile si functiile asistentului ingrijire, aplicabilitatea in practica ingrijirilor, originea teoriei. medical si statutul 1. Definitia, rolurile si functiile asistentului sau in medical conform legislatiei in vigoare, cadrul echipei normelor europene, ICN, ANA, OMS. Strategia medicale Sanatate 21. C5. Sintetizeaza 2. Statutul asistentului medical in cadrul competentele echipei medicale conform legislatiei. Locul de profesionale, munca. calitatile si 1. Competente profesionale conform legislatiei abilitatile personale 2. Calitati si abilitati: fizice, morale, secifice asistentului intelectuale, tehnico manageriale.

medical

Sugestii metodologice Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: - elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare

- elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul plan de ingrijire.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
55

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic), urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, discutiile, lucrul in grup, studiul de caz, dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D - uri, folii de retroproiector, carti, reviste,etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice (studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anuluio scolar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

56

MODULUL 14: FIINTA UMANA SI NURSING-UL

Not introductiv Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrant din pregtirea general din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic de baz FIINTA UMANA SI NURSING-UL. Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specifice calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunz toare modulului: 14.1. Analizeaz nevoile fundamentale specifice funciei umane. 14.2. Identific problemele de dependen. 14.3. Rezum supravegherea i interveniile specifice problemelor de dependen. 14.4. Identific etapele procesului de ngrijire (nursing). 14.5. Aplic procesul de ngrijire (nursing). 14.6. Stabilete gradul de autonomie/dependen a pacientului. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : FIINTA UMANA SI NURSING-UL Nr. Unitatea de crt. competenta 14. Fiinta umana si nursing-ul Competente C 1. Analizeaz nevoile fundamenta le specifice fiinei umane. Continuturi
1. Nevoile fundamentale: a comunica; a respira; a manca, a bea; a elimina; a se mica; a-si pstra o bun postur; a dormi, a se odihni; a se mbrca, a se dezbrca; a-i menine temperatura in limite normale; a fi curat, ngrijit; a evita pericolele; a aciona conform propriilor credine si valori; a fi util; a se realiza; a se recrea; a nv a. 2. Surse de dificultate: fizice, psihologice, sociologice, lipsa de cunotin e. 1.1 Nevoia a comunica Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (debit verbal facil, ritm moderat, limbaj clar si precis, facies expresiv, gesturi si posturi adecvate, percepia obiectiv a mesajelor primite, atitudini de receptivitate si ncredere in ceilali, apartenena la grupuri de interes divers, etc.) 1.2. Nevoia a respira : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independena (respiraia silenioasa, ritmica, fr efort, pe nas, coloraie

normal a tegumentelor si mucoaselor). 1.3. Nevoia a manca si a bea : Definiia nevoii, independena in satisfacerea

nevoii, factorii care influene az satisface rea

nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (ingestie de alimente si de lichide in cantitate si calitate corespunztoare vrstei, activitii; masticaie lent cu gura nchis; reflex de deglutiie
57

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

prezent, digestie lent, obiceiuri alimentare sntoase, stare de constituie normal). 1.4. Nevoia a elimina : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (eliminri fiziologice in limite normale, absena eliminrilor patologice, stare de confort). 1.5. Nevoia a se mica si a-si men ine o buna postura : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (micri ample, nedureroase, articulaii mobile, postur adecvat, normotonie, puls si T.A. in limite normale). 1.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (numr de ore de somn corespunztor vrstei si activitii depuse, somn linitit, fr ntreruperi si fr comaruri, stare de relaxare). 1.7. Nevoia a se mbr ca si a se dezbr ca : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (deprinderi corecte, mbrcminte curat, adecvat rolului si temperaturii mediului ambiant, purtarea de obiecte semnificative, intimitate, capacitatea fizic de a se mbrca si a se dezbrca singur, de a-si alege vestimentaia). 1.8. Nevoia a-si men ine temperatura in limite normale : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (valori constante ale temperaturii corporale 370 C in cavitatea bucal, 37,30 C in cavitatea rectal si 36,40 C in regiunea axilar, coloraie normal a tegumentelor, piele uscata, fr transpiraii, stare de confort, fr modificri ale strii de cunotina si ale funciilor vitale). 1.9. Nevoia a fi curat, ngrijit si a-si proteja tegumentele : Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii,

factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (piele curat, ngrijit, integra, fanere curate si intacte, stare de confort). 1.10. Nevoia a evita pericolele: Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (capacitatea fizica si psihica de a se proteja de pericolele din mediu, utilizarea mecanismelor naturale de aprare, masuri preventive, securitate fizic si psihologic). 1.11. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (autonomie, stima de sine, imagine de sine pozitiva, manifestri de satisfacie, luarea deciziei, valorizarea propriei munci, ocupaie individual care permite satisfacerea nevoii, apartenena la un grup social). 1.12. Nevoia a aciona conform credinelor si valorilor sale: Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
58

C 2. Identific problemele de dependen.

care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (gesturi si atitudini corporale, asistarea la ceremoniile religioase, utilizarea de obiecte religioase, apartenena la grupuri religioase sau umanitare, participarea la opere de caritate, angajarea in activiti sociale, umanitare sau creative). 1.13. Nevoia a se recrea: Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (divertisment, joc, loisir, relaxare). 1.14. Nevoia a nva: Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (dorin, interes pentru a nva, stare de receptivitate, achiziia de cunotine, modificarea comportamentului fa de sntate, achiziia de noi atitudini si abilitai pentru a-si menine sntatea). 2. Probleme de dependenta 2.1. Nevoia a comunica: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: comunicare ineficace la nivel senzo-motor, comunicare ineficace la nivel intelectual, comunicare ineficace la nivel afectiv. Manifestri de dependen: tulburri senzoriale, tulburri de vorbire, dificulti de nelegere, limbaj incoerent, confuzie, dezorientare, dificultatea de a-si exprima sentimentele, de a se afirma, dificultatea sau imposibilitatea de a stabili relaii semnificative, etc. Surse de dificultate: deficit senzorial, surmenaj, durere, consum de droguri, dezechilibru hidroelectrolitic, anxietate, stres, neadaptarea la boal, statut socio-economic defavorizant, izolare social, educaie inadecvat, lipsa de cunotine. 2.2. Nevoia a respira: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: dispnee, alterarea vocii, clerance ineficient al cailor respiratorii. Manifestri de dependen: respir cu dificultate, respir pe nas, cu zgomot, cianoz, epistaxis, tuse, expectoraie, ortopnee, senzaie de sufocare, tahipnee, bradipnee. Surse de dificultate: inflamaia mucoasei, tabagismul, obstrucia, anxietatea, poluarea, lipsa de cunotine. 2.3. Nevoia a manca, a bea: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface

nevoia; Probleme de dependen: alimentaie inadecvata (deficit sau surplus), intoleranta digestiva. Manifestri de dependen: anorexie, disfagie, greuri, vrsturi, deshidratare, slbire sau cretere in greutate, apatie, diminuarea energiei, edeme, etc.

Surse de dificultate: alterarea mucoasei tubului digestiv si a peristaltismului intestinal, refuzul alimentar, obstrucia, durerea, tulburrile de gndire, anxietatea, srcia, deficitul de cunotin e. 2.4. Nevoia a elimina: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre
59

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: diareea, constipaia, incontinena de urin si materii fecale, retenia de urin, eliminare urinar inadecvat prin deficit sau surplus, diaforez, etc. Manifestri de dependen: scaune frecvente de consisten redus sau crescut, crampe abdominale, colici abdominale, semne de deshidratare, balonare, flatulen, anorexie, cefalee, pierderi necontrolate de urin si de materii fecale, iritaia pielii, durere, glob vezical, anurie, oligurie, disurie, hematurie, piurie, poliurie, etc. Surse de dificultate: alterarea mucoasei intestinale, vezicale, intoxicaii alimentare, medicamentoase, stresul, obstrucia, infecia, situaia de criza, schimbarea modului de viata sau a mediului ambiental, alterarea centrilor nervoi, tulburri de gndire, lipsa de cunotine, etc. 2.5. Nevoia a se mica si a-si men ine o buna postura : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: imobilitate, hiperactivitate, necoordonarea micrilor, postur inadecvat, circulaie inadecvat. Manifestri de dependen: dificultatea de a se mobiliza, diminuarea sau absena micrilor, anchiloze, atrofie muscular, spasme, ticuri, mnie, euforie, micri rapide si frecvente (mers si gestica), ataxie, convulsii, rigiditate muscular, deformri, dificultatea de a rmne in poziie adecvat, cifoz, lordoz, scolioz etc. Surse de dificultate: traumatisme, alterarea centrilor nervoi si a sistemului locomotor, tulburri de gndire, anxietate, deficit senzorial, drogurile, durerea, excesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli, alcoolismul, condiii de munca inadecvate, lipsa de cunotine etc. 2.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: insomnie, hipersomnie, disconfort/ incomoditate, fatigabilitate. Manifestri de dependen: dificultatea de a dormi, oboseala, iritabilitate, lentoare in comportamentele verbale si nonverbale, scderea randamentului, diaforeza, dureri musculare, facies

palid, ncercnat, astenie, scderea T.A. si a pulsului, somnolen diurn, etc. Surse de dificultate: leziuni cerebrale, constrngeri fizice, durerea, surmenajul, tulburrile de gndire, situaiile de criz, anxietatea, stresul, temperatura inadecvat a mediului, zgomotul, eecul profesional, conflicte sociale lipsa de cunotine, etc. 2.7. Nevoia a se mbr ca si a se dezbr ca : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: inabilitatea de a se mbrca si a se dezbrca. Manifestri de dependen: dificultatea de a se mbrca si a se dezbrca, refuzul de a se mbrca/dezbrca, veminte inadecvate, dificultatea de a-si pstra vemintele curate, dezinteres pentru mbrcminte, haine inconfortabile. Surse de dificultate: atingere fizic , constrngeri fizice, durere, tulburri de gndire, anxietate, stres, situaii de criz, Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
60

srcie, conflict de rol, eec profesional, lipsa de cunotine, etc. 2.8. Nevoia a-si men ine temperatura in limite normale : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: hipertermie, hipotermie. Manifestri de dependen: temperatura corporal crescut (peste 380 C) sau sczut (sub 360 C), frisoane, diminuarea sau creterea pulsului si a T.A., senzaie de frig sau de cldur, piele cald sau rece, cefalee, agitaie, roea sau paloare, cianoz, dezorientare, diaforez, convulsii, halucinaii, nevoia imperioas de a dormi, dureri la nivelul regiunilor afectate, degerturi/arsuri, etc. Surse de dificultate: atingere fizic, dereglri in funcionarea hipotalamusului, expuneri excesive la cldur sau la frig, anxietate, condiii de mediu inadecvate, mbrcminte inadecvat, lipsa de cunotine, etc. 2.9. Nevoia a fi curat, ngrijit si a-si proteja tegumentele : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: murdria, alterarea tegumentelor si fanerelor. Manifestri de dependen: piele murdara, leziuni la nivelul tegumentelor, semne de inflamaie, fanere murdare (par gras, secreii nazale, prezena de tartru pe dini), halen, pediculoz, dezinteres pentru igiena corporal, edeme, leziuni de grataj, etc. Surse de dificultate: imobilizarea, constrngerile fizice, circulaie inadecvat, tulburri de gndire, anxietate, stres, situaii de criz, srcia, eecul profesional, conflictul de rol, lipsa de cunotin e, ignorana. 2.10. Nevoia a evita pericolele: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: vulnerabilitate fa de pericole, atingerea integritii fizice sau psihologice sau amndurora. Manifestri de dependen: predispoziie la accidente, la infecii, la boli, surmenaj, depresie sau agresivitate, semne de inflamaie, durere. Surse de dificultate: semne de insecuritate psihologic , tulburri de gndire, anxietate, stres, pierderea imaginii corporale, situaia de criz, mediul insalubru, poluarea, condiii grele de munc, srcia,

promiscuitatea, lipsa de cunotine, deficit senzorial. 2.11. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: devalorizarea, neputina. Manifestri de dependen: sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine, dificultatea de a participa la activiti obinuite sau noi; dificultatea de a lua decizii si de a controla evenimentele, izolare, depresie sau agresivitate, sentiment de inutilitate, de respingere. Surse de dificultate: handicap fizic, alterarea unor funcii, constrngeri fizice, tulburri de gndire, anxietate, pierderea imaginii de sine, situaie de criz, conflicte de rol, constrngeri din mediul social, lipsa de cunotine. 2.12. Nevoia a aciona conform credinelor si valorilor sale: Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
61

C 3.

Rezum supravegher ea i interveniile specifice

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: culpabilitate, frustrare. Manifestri de dependen: poziie umil - micri lente, insomnie, plns, autonvinuire, depresie, manifestri de anxietate (tahicardie, piele rece, hiperventilaie), agresivitate, senzaie de pierdere a libertii, sentiment de inutilitate etc. Surse de dificultate: atingere fizic, surmenaj, dureri, tulburri de gndire, anxietate, stres, pierderea - separarea, situaiile de criz, pierderea imaginii si a stimei de sine, eecuri personale si profesionale, constrngeri familiale si sociale, lipsa de cunotin e. 2.13. Nevoia a se recrea: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: neplcere, nemulumire, deficit de diversificare a activitilor recreative. Manifestri de dependen: tristee, descurajare, plns, diminuarea interesului, dificultatea de a se concentra, agresivitate, plictiseal, dezinteres fa de sine, incapacitatea de desfura activiti recreative privilegiate. Surse de dificultate: atingere fizic , surmenaj, durere, tulburri de gndire, anxietate, stres, pierderea - separarea, situaia de criz, pierderea imaginii si a stimei de sine, neadaptarea la boal, singurtatea, pensionarea, lipsa de cunotin e. 2.14. Nevoia a nva: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: ignorana, deficitul de cunotine. Manifestri de dependen: insuficienta cunoatere a bolii sale, a msurilor preventive, a tratamentului, refuzul de a nva, lipsa de receptivitate, tulburri de nvare, nenelegerea informaiilor, lipsa interesului de a nva, dificultatea de a nva msurile preventive si curative. Surse de dificultate: atingere fizica, handicap, durere, tulburri de gndire, anxietate, stres, pierdere - separare, situaia de criz, mediul necunoscut, lipsa de educaie, schimbarea rolului, lipsa de cunotine. problemelor de dependen .

C 4 Identific etapele

procesului de 3. Elemente de supraveghere si intervenii specifice problemelor de dependen identificate la nevoile: ngrijire a comunica; a respira; a manca si a bea; a elimina; (nursing).

a se mica si a-si pstra o bun postur; a dormi si a se odihni; a se mbrca si a se dezbrca; a-si menine temperatura in limite normale; a fi curat, ngrijit, a-si proteja tegumentele; a evita pericolele; a aciona conform credinelor si valorilor sale; a se recrea; a nva. 4.1. Etapele procesului de ngrijire: culegerea datelor, analiza si interpretarea datelor, planificarea interveniilor, implementarea planului de intervenii, evaluarea. 4.2. Elementele cheie ale etapelor procesului de ngrijire (nursing). 4.3. Metode de culegere a datelor (observaia, interviul); Surse de culegere a datelor (primare si secundare); clasificarea datelor (subiective, obiective, date fixe, date variabile). 4.4. Probleme de sntate: clasificare (actuale, poteniale, colaborative), diagnosticele de nursing: definiie, formularea diagnosticului de nursing dup modelul P.E.S., diagnostice

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

62

C 5. Aplic procesul de ngrijire (nursing).

C 6. Stabilete gradul de autonomie / dependen a pacientului

NANDA; obiective: criterii de formulare (SPIRO), clasificarea obiectivelor (specifice, generale, comportamentale) 4.5. Intervenii: autonome, delegate, interdependente; tipuri de ngrijire (acut, cronic, recuperatorie); prioriti de ngrijire. 4.6. Tipuri de planuri de ngrijire (nursing); metode de implementare; responsabiliti manageriale. 4.7. Pai in procesul de evaluare: stabilirea criteriilor de evaluare / standardelor; compararea rezultatelor obinute cu standardele; totalizarea rezultatelor evalurii, identificarea nereuitelor; modificarea planului de intervenii. 5.1. Culegere de date prin diverse metode; clasificarea datelor culese pe sisteme funcionale de sntate: percepia sntii gestionarea sntii; nutriie si metabolism; eliminare; activitate - micare; odihn - repaus; rol si relaii; tolerana la stres; valori si credine; percepia de sine; sexualitate - reproducere. 5.2. Diagnostice de nursing: tipuri de probleme identificate, priorit i. 5.3. Planul de ngrijire: obiective adaptate resurselor pacientului si problemelor identificate; intervenii aplicate in funcie de priorit i. 6. Bilanul ngrijirilor aplicate. 6.1. Evidente: F.O. - evoluie; planul de nursing rezultatele evalurii; 6.2. Starea pacientului: ameliorat, staionar, agravat; nivelul de independen /dependen; 6.3. Nevoile de baz: satisfcute - pacient independent, nesatisfcute pacient dependent. 6.4. Bilanul negativ: 6.5. Revizuirea etapelor procesului de ngrijire (nursing); 6.6. Criterii de revizuire: identificarea cauzelor bilanului negativ, reformularea obiectivelor, refacerea planului de ngrijire (nursing), evaluarea.

Sugestii metodologice Pentru asigurarea continuitii in predare, se recomand ca fiecare nevoie s fie prezentat dup urmtorul plan: definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii, manifestrile de independen, dependena in satisfacerea nevoii (probleme de dependen, manifestri de dependen, surse de dificultate), elemente de supraveghere si intervenii specifice problemelor de dependen. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme in funcie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunotine, deprinderile si abilitile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI, TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale

cror coninuturi se completeaz si se ntrep trund asigurnd o viziune holistic asupra fiin ei umane si nursing-ului. Ca metode de predare/nv are se pot utiliza: expunerea, conversa ia, observa ia dirijat , simularea, discu ia, lucrul in grup, studiul de caz si problematizarea care dezvolt gndirea critic , creativitatea si tolerana fa de punctele de vedere diferite. Se recomand activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ: exerci ii de identificare, studiu de caz, alc tuirea unui glosar cu termeni specifici nevoilor. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstra ie si stagii clinice in uniti sanitare i va avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic, sistematic, care s permit: - aprecierea nevoilor persoanei ngrijite; - determinarea obiectivelor de ngrijire; - planificarea si implementarea interveniilor specifice problemelor de dependen;
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
63

evaluarea rezultatelor si reajustarea eventual a unora din intervenii. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performan elor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. -

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

64

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Modulul 15: SEMIOLOGIE MEDICAL

Not introductiv Modulul SEMIOLOGIE MEDICAL face parte din preg , tirea specific din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul SEMIOLOGIE MEDICAL, se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat SEMIOLOGIE MEDICAL. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele da pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1. Efectueaz anamneza utiliznd termenii medicali adecvai. 2. Identific i numete modificrile observate la inspecia general 3. Analizeaz manifestrile cauzate de diferite afeciuni Tabelul de corelare a componentelor i con inuturilor Unitatea de competen : SEMIOLOGIE MEDICAL Competen e C.1. Efectueaz anamneza utiliznd termenii medicali adecva i Coninuturi tematice
1.1. Semne prin care se manifest boala Semn fizic - semn obiectiv: definiie i exemple Simptom semn subiectiv: definiie i exemple Sindrom - definiie i exemple 1.2. Componentelor anamnezei Abordarea bolnavului Date generale Motivele internrii Istoricul bolii Antecedentele bolnavului : antecedente heredocolaterale antecedente personale fiziologice - antecedente personale patologice Condiiile de via i de munc 1.3. Termeni medicali n efectuarea anamnezei Cefalee, durere, vertij, extrasistole, amenoree, eructaii, pirozis, epistaxis, echimoze, etc 2.1. Metode fizice de examen clinic Inspecia - condiii i mod de efectuare: general i pe aparate: respirator, digestiv, cardiovascular, renal Palparea - condiii i mod de efectuare pe aparate: respirator, digestiv, cardiovascular, renal Percuia - condiii i mod de efectuare pe aparate: respirator, digestiv, cardiovascular, renal Auscultaia - condiii i mod de efectuare pe aparate: respirator, cardiovascular, 2.2. Modificri observabile la inspecia general Atitudini i posturi: normal, pasiv, forat (ortopneea, decubit lateral, decubit ventral, coco de puc, torticolis, opistotonus, alte poziii forate). Faciesul: mitral, acromegalic, mixedematos, hipertiroidian,

Nr. Unitatea de crt. competen 15. Semiologie medicala

C. 2. Identific i numete modificrile observate la inspecia general

tetanic, peritoneal, parkinsonian, cush ingoid,

lupic, ftizic,

de paia, de mumie, vultuos, nas n a, aortic, rinofima, alte tipuri de facies.

65

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C. 3. Analizeaz manifestr ile cauzate de diferite afeciuni

Modificri tegumentare de culoare pariditate, roea, cianoza, icterul, discromiile, leziuni elementare ale pielii, erupii cutanate, hemoragii cutanate, circulaie venoas colateral superficial, edemul, tulburri trofice, ganglioni limfatici, noduli subcutanai. Statura (normal, nanism, gigantism) i tipul de constituie; clasificarea tipurilor de constituie Starea de nutriie (normal i modificri patologice) Starea de contien: torpoarea, obnubilarea, stupoarea, pierderea contienei (sincopa, coma) Semne neurologice: echilibru static (proba Romberg), echilibru dinamic (tulburari de mers: spasmodic, trt, cosit, stepat, rigid, dansant, talonat, ebrios, legnat), motilitate voluntar (micri spontane, amplitudinea micrii), coordonarea micrilor (ataxia cerebeloas, ataxia tabetic), reflexe (reflexe cutanate, osteotendinoase, pupilare), sensibilitatea (tulburri de sensibilitate subiective i obiective), micri involuntare (tremurturi, cunvulsii, fasciculaii musculare, micri coreice, mioclonii, crampe funcionale, ticuri, trismus) 3. 1. Simptome cheie Durerea, cefaleea, oboseala, vertijul, palpitaiile, febra 3. 2. Principale simptome pe aparate i sisteme Aparatul respirator (tusea, expectoraia, dispneea, durerea toracic, hemoptizia) Aparatul cardio circulator (palpitaiile, dispneea, durerea precordial, edemele, alte simptome) Aparatul digestiv (greaa, anorexia, vrsturile, diareea, constipaia,durerea) Aparatul renal (anuria, disuria, hematuria, poliuria, nicturia, durerea colicativ) Sistemul ganglionar: adenopatii Sistemul nervos (atitudini, echilibru static i dinamic, motilitate voluntar, reflexe, micri involuntare) 3. 3. Modificri observate n diferite sindroame Sindromul bronitic, sindrom de condensare pulmonar, sindrom pleural, sindromul din astm bronic, sindromul din cancerul bronho pulmonar, sindrom emfizematos, sindromul de insuficien coronarian, sindromul de insuficien cardiac, sindromul clinic din hipertensiune cardiac, sindroame pericardice, sindromul icteric, sindromul oclusiv intestinal, sindromul colestatic, sindroame urinare, sindroame anemice, sindroame hemoragipare, sindrom de impregnare bacilar, neoplazic, sindrom meningeal, sindrom adenohipofizar.

Sugestii metodice

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotin e, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n s de demonstra ie, uniti sanitare cu o bun li dotare material Instruirea n s de demonstra ie are o importan . li deosebit n realizarea corespunz toare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activitilor privind SEMIOLOGIA MEDICAL .
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
66

Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul practic, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urm ri aplicarea cunotin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD - uri, folii de retroproiector, manechin etc. Bibliografie: [Link] de medicin intern Harrison Editura Lider 1999 [Link] medical de baz C. Stancu Editura Junimea1989

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

67

MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII

Not introductiv Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII face parte din pregtirea de baz din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic de baz TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII. Modulul are alocate 120 de ore, din care 90 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 16.1. Caracterizeaz tehnicile de nursing i investigaiile. 16.2. Asigur echipamentele i materialele necesare. 16.3. Pregtete pacientul pentru tehnici si investigaii. 16.4. Aplic tehnicile de nursing i investigaiile. 16.5. Evalueaz starea pacientului dup efectuarea tehnicii i investigaiei. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII Nr. de crt. 16. Unitatea competen Tehnici de nursing si investigatii Competene C 1. Caracterize az tehnicile de nursing i investigaiile . Coninuturi
1.0. Tehnici de nursing: 1.1. Asigurarea evidentei i micrii bolnavilor: internarea, transferul, externarea. 1.2. Asigurarea condiiilor de igien si confort: - patul si anexele sale, pregtirea patului; - schimbarea lenjeriei de pat cu bolnav in pat; - schimbarea lenjeriei de corp la bolnavul imobilizat, incontient; - captarea dejeciilor la bolnavul imobilizat; - observarea poziiei bolnavului in pat: activ, pasiv, forat (impus de boal, tratament, proceduri); - schimbarea poziiei bolnavului in pat, mobilizarea si transportul bolnavului; - alimentaia bolnavului: activ, pasiv, artificial (enteral, parenteral, pe gastrostom); calcularea raiei alimentare, regimurile alimentare; 1.3. Msurarea, notarea si reprezentarea grafic a funciilor vitale si vegetative: temperatur, puls, respiraie, tensiune arterial, greutate si nlime corporala, eliminri (diurez, scaun, sput, vrsturi). 1.4. Efectuarea de sondaje, splturi, clisme: sondajul gastric si duodenal, vezical, spltura ocular, auricular, gastric, vezical si vaginal. 1.5. ngrijirea plgilor: pansamente, bandaje; principii de realizare a pansamentului si bandajului; timpii unui pansament; mijloace de fixare a pansamentului. 1.6. Puncia venoas si capilar. 2.0. Investigaii

2.1. Recoltarea sngelui pentru examene de

l a b

orator: biochimice, hematologice, parazitologice.

serologice,
68

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

2.2. Recoltarea urinei pentru examene biochimice, bacteriologice; recoltarea urinei din 24 de ore. 2.3. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice, bacteriologice si parazitologice. 2.4. Recoltarea sputei pentru examene citologice, bacteriologice 2.5. Recoltarea vrsturilor pentru examene toxicologice. 2.6. Recoltarea secreiilor purulente din leziuni deschise si din colecii nchise (abcese, vezicule, pustule). 2.7. Recoltarea exudatului faringian. C 2. 2.8. Recoltarea secreiilor oculare, otice, vaginale. Asigur 1.0. Echipamente si materiale pentru tehnicile de nursing. echipamentele si 1.1. Documente de eviden si micare: bilete de internare, materialele transfer, externare, foaie zilnic de micare a bolnavilor necesare. internai, registru de intrri-ieiri, foaia de observaie. 1.2. Materiale pentru igiena si confort: lenjerie de pat si de corp, material de protecie a patului, auxiliare, obiecte de igien, vesel, tacmuri, plosc, urinar, lighean etc. 1.3. Instrumente si materiale pentru msurarea si notarea funciilor vitale si vegetative: termometru, tensiometru, stetoscop biauricular, ceas cu secundar, balan antropometric, taliometru sau band metric, cilindru gradat, tvi renal, creioane colorate, foi de temperatur. 1.4. Instrumente si materiale pentru efectuarea de splturi, sondaje si clisme: sonde digestive, vezicale, cateter vezical, irigator, canul, sering Guyon, plnie, recipient cu picurtor, comprese, tampoane, recipient cu lichidul de spltur, tvi renal, bazinet, urinar, tub de gaze. 1.5. Instrumente si materiale pentru igiena plgilor: msu rulant, trus cu instrumente sterile, casolet cu material textil steril, soluii dezinfectante, antiseptice, fei de tifon, leucoplast, soluii adezive, tvi renal, material de protecie (muama, alez). 1.6. Instrumente si materiale pentru efectuarea punciei venoase si capilare: seringi si ace sterile, garou, lanete, soluii si materiale dezinfectante, lame de sticla si lamele, recipiente. 2.0. Echipamente si materiale pentru investiga ii 2.1. Instrumente si materiale pentru recoltarea sngelui pentru examene de laborator: seringi si ace sterile, soluii anticoagulante, soluii si materiale dezinfectante, balon sau flacon cu mediu de cultur, recipiente curate, uscate sau sterile, vacutainere pentru analizor, garou, tvi renal, mnui de cauciuc, cmp steril pentru hemocultur. 2.2. Instrumente si materiale pentru recoltarea urinei: sonde sterile, cateter vezical steril, recipiente curate, uscate sau sterile, mnui de cauciuc. 2.3. Instrumente si materiale pentru recoltarea

materiilor fecale: coprocultor cu mediu de cultur, sond rectal steril, plosc, materiale de igien si protecie. 2.4. Materiale pentru recoltarea sputei: cutii Petri curate sau sterile, masc de tifon, materiale pentru toaleta cavitii bucale dup recoltare. 2.5. Materiale pentru recoltarea vrsturilor: tvia renal, recipient curat, uscat, materiale pentru toaleta cavitaii bucale dup vrstur. 2.6. Instrumente si materiale pentru recoltarea secreiilor purulente: seringi si ace groase sterile, eprubete sterile cu tampoane montate pe porttampoane, soluii si materiale dezinfectante, lamp de spirt, mnui. Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
69

2.7. Instrumente si materiale pentru recoltarea exudatului faringian: deschiztor de gur, abexlang, eprubet steril cu mediu de cultur, masc de tifon. 2.8. Instrumente si materiale pentru recoltarea secreiilor otice, oculare, vaginale: specul auricular, valve vaginale, eprubete sterile, lame de sticl. 3.1. Preg tirea psihic a pacientului pentru tehnici si investigaii de nursing: informarea, explicarea in termeni accesibili a tehnicii si investigaiei, obinerea consimmntului si a colaborrii pacientului contient, orientat; decizia si acordul implicit in cazul bolnavilor comatoi, incontieni. 3.2. Preg tirea fizic a pacientului pentru tehnici si investigaii de nursing: mbrcarea/dezbrcarea pacientului, poziionarea adecvat, respectarea intimitii si a C 4. pudorii, sistarea alimentaiei pe cale oral, Aplic dezinfecia tegumentului, toaleta regiunii, tehnicile de nursing asigurarea confortului fizic. 4.1. Priorit i in executarea tehnicilor si si investiga iilor de nursing: investigaiile. 4.1.a. Tehnici care asigura suportul vieii: hemostaza si ngrijirea plgilor sngernde, infectate; combaterea durerii ocogene; evacuarea coninutului gastric prin spltur; efectuarea sondajului vezical in caz de retenie acut de urin, msurarea funciilor vitale. 4.1.b. Tehnici care se executa dimineaa cu bolnav jeun: recoltrile de snge, urin, exudat faringian, sput; sondajul gastric si duodenal. C.5. 4.1.c. Tehnici care asigur confortul: igiena, Evalueaz alimentarea, clisma starea evacuatoare, ndeprtarea corpilor strini oculari si pacientului auriculari. dup 4.2. Efectuarea tehnicilor si investiga iilor de efectuarea nursing: etape tehnicii si de execuie si timpi de execuie; motivarea norme de investigaiei gesturilor, asepsie si antisepsie; norme de protecie si securitate a muncii. 5.1. M surarea eficacit ii tehnicii si investiga iei 5.1.1. Indicatori de msurare a eficacitii in funcie de tehnic si investigaie. 5.1.2. Indicatori de apreciere a gradului de confort si de satisfacie a pacientului: facies, comportament, mobilitate, evoluia strii generale, reaciile pacientului.

C 3. Pregtete pacientul pentru tehnici si investigaii.

Sugestii metodologice Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiec rei teme in func ie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotin e, deprinderile si abilit ile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic,

ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII trebuie parcurs in paralel cu modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL ntruct coninuturile se completeaz si se ntreptrund asigurnd o viziune holistic asupra persoanei ngrijite si [Link] metode de predare/nvare se pot utiliza: expunerea, conversaia, observaia dirijat, demonstraia, exerciiul practic. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstra ii i stagii clinice in uniti sanitare i va avea ca scop formarea deprinderilor corecte i a atitudinilor in efectuarea tehnicilor de nursing i investigaiilor. Activitatea cadrului didactic va fi complex, centrat pe competenele ce trebuie atinse, iar aceea a elevului va consta in sarcini de lucru formulate corect pe competenele urmrite. Alegerea materialelor didactice se va face in strns corela ie cu specificul metodelor didactice utilizate. Se recomand folosirea unor mijloace de nv mnt moderne i ct mai variate: retroproiector/ videoproiector, echipamente si materiale sanitare adecvate, fise tehnice.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
70

Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performan elor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi, ntreb ri structurate, exerci ii practice, fie de evaluare chest-list, fie de autoevaluare, fie tehnice. Cadrele didactice, care asigura pregtirea la acest modul, i stabilesc durata fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic

71

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

MODULUL 17 : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA

I. Nota introductiva Modulul Protectia si securitate in munca face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Protectia si securitatea in munca . Modulul are alocate un numar de 60 ore, din care 30 ore, invatamant clinic. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. II . Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Asigura securitatea in munca 2. Evalueaza propria sanatate 3. Aplica politica unitatii de prevenire a infectiilor intraspitalicesti [Link] de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA Nr. Unitate de crt competenta 17. Protectie si securitate in munca munca Competenta C 1. Asigura securitatea in
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.2 Evalueaza propria sanatate

Continuturi tematice
Norme de protectie si securitate 1.1 norme PSI, 1.2 norme protectia muncii, 1.3 regulament de ordine interioara Riscuri 1.4 manipulare incorecta a instrumentarului/ aparaturiimedicale (intepare, lovire, strivire etc.) 1.5 boli profesionale (prin pozitii incorecte, prin stres,prin contagiune) 1.6 probleme specifice sanatatii personalului (fumat, alcoolism, abuz de droguri) 1.7 noxe profesionale (curenti de aer, umiditate, radiatii, zgomote si vibratii, suspensii de praf, substante chimice sau iritante) 1.8 mediu- conditii necorespunzatoare (de incalzire, aerisire, iluminat) Eficienta muncii 1.9 criterii de eficienta: timp de lucru; calitatea actelor de munca; numar asistati si mod de implicare / solutionare in probleme de interes profesional (planuri aplicate si evaluate, tehnici performante); absenteism, incapacitate temporara de munca; satisfactie in munca: prezenta/absenta conflictelor; conflicte afective, interpersonale, individuale; conflict intergrupuri; cauze ale conflictelor (comunicare defectuoasa, scopuri diferite, ambiguitate organizationala, resurse umane si materiale limitate, statut profesional necorespunzator); solutionare conflicte: atitudini personale (evitare, colaborare, competitie, compromis, acomodare); atitudini la nivel organizational (negociere, conciliere si mediere) Sanatate si disfunctionalitate 2.1 integrare profesionala: atributii, familiarizarea cu mediul de munca, drepturi si indatoriri, ierarhie profesionala; 2.2 competenta si caracteristici personale (cunostinte profesionale; vigilenta, disponibilitate, autocontrol; 2.3 dosar medical : vaccinari, controale medicale periodice;
72

2.4 stres si surmenaj: persoane vulnerabile; simptome; cauze; prevenire (imbunatatirea climatului de lucruimplicare, organizare si managemet); sprijin si incurajare; solicitari si raspunsuri ale managerului; perfectionare si oportunitati de dezvoltare; Conditii de baza ale prevenirii C 3. Aplica 3.1 circuite functionale (intrare/iesire personal; politica unitatii de vizitatori; prevenire a alimente; instrumentar medical; lenjerie, material moale infectiilor etc.) intraspitalicesti 3.2 analiza costuri si beneficii ale prevenirii: costuri materiale si umane; resurse financiare si materiale; beneficii pentru unitate si pentru sanatatea personalului; Metode de prevenire 3.3 autoprotectie:spalare pe maini; pansamente; asepsie, antisepsie; 3.4 igienizare: pamatuf, perii, carpe, bureti, galeti, detergenti etc.; 3.5 izolare pacient (infectii intesinale, boli infectocontagioase; 3.6 evacuare reziduuri (seringi, ace, materiale utilizate); zone cu risc crescut:exemple (nou nascuti, sectii boli infectioase), managementul riscului, echipament de protectie; 3.7 dezinfectie (solutii, circumstante, conditii de eficienta).

IV. Sugestii metodologice Modulul PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre asistenul medical cu modul de pedagogie. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; elevul invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; i se permite sa se exprime in mod creativ; gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul,

Bulgarele de zapada), joc de rol. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii)
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
73

2. test scris, fisa de lucru, referat, eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3. probe practice (studiu de caz, joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua,ritmica, pe secvente mici), sau sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul, isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme, durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator) 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 2. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming; sinectica; metoda 6-3-5; Phillips 6-6; discutii panel; 3. Exemple de teme pentru aplicatii: Ce ar trebui sa spuna managerul in timpul dialogului de primire/instruire a noului angajat? (Integrare profesionala - seminar de discutii/joc de rol) Autoevaluare (Criterii de eficienta si satisfactie profesionala- lucru individual) Aplicarea Scalei de evaluarea stresului (Sursa:Lemon-materiale de educatie in nursing,Vol.10) d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector,culegeri de date ,etc. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Sugestii bibliografice 1. American Nurses Association - Codul pentru nurse ,1985 2. ANR,Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali, Buucuresti,1998 3. ANR,Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing, Bucuresti,1998 4. ANR,Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali,Bucuresti, 2001 5. Dutescu,B. -Etos in medicina ,Editura Medicala, Bucuresti, 1979 6. Fry,.Sara,T.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica, ICN,1994 7. Jurnalul de nursing , Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8. Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMS-Regional Office for Europe, Copenhaga, 1996 9. Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978 10. Miron,A.- Etica aplicata, Editura Alternative,1995 11. Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitateEditura Universul, Bucuresti,1998 12. Scripcaru,Gh.,Ciornea,T.- Deontologie medicala,Editura medicala, 1979

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

74

Modulul 18: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Nota introductiva Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Identifica medicamentele prescrise. 2. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii. 3. Pregateste bolnavul. 4. Administreaza medicamentele. 5. Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr. crt. Unitate de Competente C. 1. Identifica medicamentele prescrise

competenta 18. Administrarea medicament elor

C. 5. Urmareste evolutia bolnavului dupa

C. 2. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii C. 3. Pregateste bolnavul

C. 4. Administreaza medicamentele

Continuturi 1. Aspectul calitativ al

medicamentului : culoare, aspect, forma de prezentare, concentratie, termen de valabilitate 2. Prescriptia medicala: reteta, condica, foaie de observatie [Link] medical: condica, reteta, etc [Link] de administrare: orala, percutanata, respiratorie, parenterala, etc.

Mate riale de unica folosint a ; cu termen de valabilit ate [Link] de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor, utilizarea manusilor de cauciuc, etc. 1. Informarea pacientului:

conversatie, confirmarea acceptului 2. Reactii induse: durere, caldura, modificarea gustului, alte senzatii 3. Pozitie pacient: adaptata caii de administrare 4. Testare sensibilitate: interviu cu pacientul [Link] si doza : indicate de medic prin documente medicale (condica, reteta, foaie de observatie) 2. Cai de administrare: orala, percutanata, respiratorie, parenterala, pe suprafata mucoaselor si a tegumentelor 3. Norme de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor, folosirea manusilor de cauciuc, materiale de unica folosinta etc. 4. Incompatibilitate intre medicamentele indicate [Link] terapeutice ale medicamentului observabile: Facies, postura, functii vitale, comportament. 2. Reactii adverse: tegumentare, pe mucoase,
75

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

administrare

modificarea functiilor vitale; anuntarea medicului 3. Restrictii impuse de administrarea unor medicamente : dieta, adictii ( lcool, cafea, tutun), mobilizare

Sugestii metodologice Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum : scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz,dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

76

Modulul 19: COMUNICAREA N LIMBA MODERN

Not introductiv Modulul COMUNICAREA N LIMBA MODERN face parte din preg tirea anului II, coala postliceal , pentru calificarea asistent medical generalist. n modulul COMUNICAREA N LIMBA MODERN reg sesc abilit ile din se unitatea de competen COMUNICAREA N LIMBA MODERN. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore, laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative 2. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale 3. Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 4. Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 5. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative Tabel de corelare a competen elor si con inuturilor Unitatea de competenta: COMUNICAREA IN LIMBA MODERNA Nr Unitatea de crt. competen 19. Comunicarea n limba modern Competene C.1. Obine informaii prin receptarea de mesaje orale, legate de ndeplinirea de sarcini de serviciu, n contexte profesionale semnificative Coninuturi 1. Tipuri de informaii:
- informaii, inclusiv numerice, pe teme profesionale: instruciuni, solicit ri, ntreb ri, explicaii; - informaii factuale, inclusiv numerice, privind specificaii de procese, produse i servicii; -opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutr), priorit i. 2. Surse i tipuri de mesaje orale: -mesaje, formale i informale directe, emise clieni, colegi sau de cei din jur; -discursuri, rapoarte, conferine (inclusiv videoconferine); -prezentri (formale / informale) de produse / servicii; -transmisiuni radio i TV, anunuri publice; -conversaii telefonice, inclusiv mesaje telefonice nregistrate.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

77

C.2. Obine informaii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de ndeplinirea de sarcini de serviciu, n contexte profesionale semnificative

C.3. Exprim mesaje orale n limbaj complex, n contexte profesionale semnificative, n scopul ndeplinirii de sarcini de serviciu

C.4. Elaboreaz mesaje scrise specializate, n contexte profesionale semnificative, n scopul ndeplinirii de sarcini de serviciu

1. Tipuri de texte: documente profesionale specifice specializrii: manuale, rapoarte, reclame, oferte, fie tehnice; - texte de popularizare pe teme profesionale: articole de pres, prezentri, reclame, anunuri; - texte cu coninut operaional profesional: coresponden, faxuri, circulare, formulare, instruciuni cereri, reclamaii, procese verbale. 2. Tipuri de informaii scrise: - elemente cheie din documente relevante; - informaii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe teme de interes comun; - informa ii profesionale: instruc iuni, explica ii, date tehnice ale unor produse i servicii, evaluri; - date privind: materii prime, materiale i produse finite, operaii i procese tehnologice. 1. Tipuri de informaii: - informaii factuale , idei, opinii; - instruciuni, explicaii, detalii de operare, sfaturi; descrieri i specificaii de obiecte, procese, operaii. 2. Tipuri de discurs: - discuii profesionale formale i informale. - prezentri. - scurte rapoarte profesionale. 3. Moduri de comunicare: - fa n fa, individual sau n grup; - la telefon, robot telefonic. 1. Tipuri i formate de documente i texte funcionale: - formulare i alte documente specifice specializrii (facturi, facturi pro-forma, oferte, fie tehnice, fie de eviden, fie de producie, documente de eviden, specificaii, evaluri); - coresponden profesional: scrisori, note circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail); - dri de seam, procese verbale, minute, referate, rapoarte. - formate formale; - formate informale. 2. Tipuri de informaii: - informaii factuale de specialitate (inclusiv descrieri i date tehnice), despre produse i servicii; - aranjamente i instruciuni de serviciu; - idei, opinii, puncte de vedere; raportri privind desfurarea unor evenimente, edine, procese. 3. Teme specifice: - organizarea locului de munc; - operaii, activiti i procese de produc ie; - calitatea serviciilor / produselor.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

78

C.5. Particip la interaciuni orale i n scris legate de ndeplinirea de sarcini de serviciu, n contexte profesionale semnificative

1. Discuii profesionale: - situaii sociale si profesionale formale i informale; - interviuri individuale sau n grup; - ntlniri formale / informale profesionale de rutin, activiti profesionale zilnice. 2. Comunicare telefonic: - contacte de rutin cu colegi, subalterni, superiori, n activiti profesionale zilnice; - comunicri formale / informale cu parteneri i clieni; - interviuri telefonice individuale. 3. Coresponden profesional: - formal i informal, legat de sarcini de serviciu; - n interiorul organizaiei: cu subalterni, cu colegi, cu superiori; - n afara organizaiei: cu clieni, cu parteneri, cu poteniali clieni / parteneri.

Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul COMUNICAREA N LIMBA MODERN va fi parcurs cu aceleai coninuturi la toate calificrile de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei unit i de competen pentru abiliti cheie. Parcurgerea coninuturilor se va face n ordinea prezentat n tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor , dar abordarea acestora trebuie s fie flexibil, difereniat innd cont de nivelul iniial de pregtire. Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv informaiile, mesajele orale sau scrise n limb strin exersate vor corespunde domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. n elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICAREA N LIMBA MODERN profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: conversaia, jocul de rol, simularea, proiectul. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Sugestii metodologice Profesorii au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de nelegere i asimilare a cunotinelor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Nivelul de pregtire este realizat corespunztor dac sunt ndeplinite criteriile de

performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nv mnt sunt asigurate condi iile de aplicabilitate descrise n standard.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

79

MODULUL 20: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR

Not introductiv Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR face parte din preg tirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR . Modulul are alocate 60 de ore teorie i 36 de ore, laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modului: 1. Precizeaz principiile managementului general 2. Identific politicile i sistemele de sntate 3. Analizeaz caracteristicile managementului sanitar 4. Aplic legislaia sanitar Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen :MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

80

Nr Unitatea de Competene Coninuturi crt. competen 20. Management i C.1. Precizeaz 1. Management general: 3.2. Definiie, motivarea existenei managementului, legislaie principiile
funciile organizare,

sanitar

managemen- managementului (dup Henri Fayol - planificare, tului general. conducere i control), principii generale ale conducerii.
3.3. Abiliti necesare managerului, rolurile managerului (interpersonale, informaionale, decizionale). 3.4. Factori implicai direct n desfurarea activitii: competena, autoritatea (surse ale autoritii, tipuri de autoritate n management), responsabilitatea, delegarea autoritii (principii, variabile care influieneaz gradul de delegare), tipuri i mecanisme de luare a deciziei. 3.5. Sistemul de informaii: (structuri formale i informale). 3.6. Comunicarea managerial. 3.7. Management organizaional (definiie i obiectiv, activiti, organizaii formale i informale, parametri de caracterizare a organizaiei, componentele principale ale organizaiei, cultura organizaional, managementul echipei, stresul organizaional), managementul timpului de lucru (folosirea eficient a timpului, stabilirea obiectivelor i prioritilor, instrumente utilizate, metode de raionalizare a timpului), managementul schimbrii (tipuri de schimbare, metode/abordri dup Mintzberg, strategii clasice ale procesului schimbrii). 4. Etapele procesului de management: 4.1. Planificarea: definiie, noiuni de baz n utilizarea planificrii, tipuri de planificare (strategic, tactic, operaional ). 4.2. Organizarea: mprirea sarcinilor i aplicarea mecanismelor de coordonare. 4.3. Dirijarea: coordonarea personalului. Modele de gestiune a resurselor umane, funciile gestiunii resurselor umane (recrutarea i selecia, formarea i dezvoltarea, evaluarea randamentului i performanei, remunerare). 4.4. Controlul: evaluarea rezultatelor i atingerii obiectivelor. 4.5. Dezvoltarea performanei. 4.6. Schimbarea.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

81

C.2. Identific politicile i sistemele de sntate.

1. Tipologiile i caracteristicile sistemelor de sntate: 1.1. Relaia sntate-boal-ngrijiri de sntate, servicii de sntate, furnizori de servicii de sntate, beneficiari de servicii de sntate, definirea sistemelor de sntate, performana sistemelor de sntate, eficiena sistemelor de sntate, modele de sisteme de sntate. 2. Principiile economiei sanitare: 2.1. Noiuni i termeni de baz privind definiia i particularitile economiei sanitare, sistemul pieei libere, piaa ngrijirilor de sntate (beneficiar, furnizor, administraia de sntate), cumprarea i contractarea serviciilor (practica independent a asistentului medical, pachetul de servicii de ngrijiri de sntate furnizate de asistentul medical), evaluarea economic a ngrijirilor de sntate (analiza cost-eficacitate, analiza cost-beneficiu, analiza cost-utilitate, analiza echitii n finanarea serviciilor publice de sntate). 2.2. Finanarea serviciilor de sntate, mecanisme de alocare a resurselor, mecanisme de plat (plata per serviciu, plata bazat pe diagnostic, capitaia, bugetul global, salariul, plata dup timpul lucrat), principii de realizare a sistemelor de plat. 3. Reforma sistemelor de sntate: 3.1. Principii pe care se bazeaz reformele sistemelor de sntate, scopurile i obiectivele reformelor, stabilirea prioritilor, criterii de evaluare n compararea reformelor din diferite ri (coerena SIS, universalitatea asigurrii cu servicii, caracterul cuprinztor al serviciilor, limitarea costurilor cu meninerea calitii ngrijirilor de sntate). 3.2. Reforma sistemului de sntate din Romnia, prioriti: descentralizarea SIS, modificarea metodelor de planificare i gestionare, accesibilitate larg, dezvoltarea serviciilor de sntate comunitare, dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factorii de risc prevaleni, mbuntirea sistemului de formare a personalului de sntate.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

82

C.3. Analizeaz caracteristicile manageme ntului sanitar.

1. Managementul serviciilor sociale i de sntate: 1.1. Definiie, scopul i obiectivele, funciile, roluri manageriale, unitile medico-sanitare ca organizaii, nivelurile ngrijirilor de sntate (primar, secundar i teriar). 1.2. Leadership n ngrijirile de sntate. 2. Domeniile de aplicare a managementului sanitar: management strategic i financiar n organizaiile de sntate, managementul calitii serviciilor de sntate, managementul timpului, managementul resurselor umane, managementul stresului. 3. Managementul sanitar pe cele trei nivele ale sistemului de ngrijiri de sntate: 3.1. Managementul serviciilor de ngrijiri primare de sntate: serviciul de primire al pacienilor, modul de organizare al ngrijirilor primare de sntate (cabinetele de medicina de familie, cabinetele stomatologice, cabinetele de specialitate private, ngrijirile de sntate comunitare i ngrijirile le domiciliu), nregistrrile medicale, sistemul informaional, interrelaiile profesionale. 3.2. Managementul serviciilor de ngrijiri secundare de sntate: spitalul ca organizaie (scopurile generale, structura, componente, tipuri, circuitul bolnavului, roluri), finanarea spitalului (spitalul public/non-profit, spitalul privat/pentru profit, parteneriatul public-privat), aprecierea performanei unui spital (indicatori de eficien pentru paturile de spital, indicatori financiari, indicatori ai calitii serviciilor, satisfacia pacientului), alte uniti medicale i medico-sociale cu paturi (centre de ngrijire i asisten pentru copii, vrstnici, persoane cu handicap, uniti medico-sociale). 3.3. Nivelul teriar: uniti medicale de nalt performan, profesioniti de sntate, tipuri de servicii.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

83

C.4. Aplic legislaia sanitar.

1. Noiuni de drept medical: 1.1. Definiie, noiuni despre stat i drept, izvoare de drept medical (Constituia Romniei, legi organice i ordinare, hotrrile de guvern, ordine de ministru, actele cu caracter normativ elaborate de O.A.M.M.R.), drepturile i obligaiile cetenilor, asisten a medical acordat populaiei, asistena social , drepturile pacien ilor. 1.2. Domenii medicale cu reglementri speciale: medicina muncii, sntatea mintal, activitatea de medicin legal, medicina experimental, transplantul de organe i esuturi. 2. Legislaia privind organizarea i funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate: asigurrile sociale de sntate, casele de asigurri sociale de sntate, administraia de sntate public, drepturile i obligaiile asigurailor, furnizorii de servicii de sntate 2.1. O.U. nr. 150/2002 modificat i completat prin actele ulterioare succesive. 2.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii. 3. Principalele acte normative care reglementeaz exercitarea profesiei n domeniul ngrijirilor de sntate: 3.1. Formarea profesional (legislatia in vigoare privind formarea initiala si continua a asistentilor medicali). 3.2. Autorizarea, acreditarea, atestarea i reatestarea profesional (conform reglementarilor legale). 3.3. Desfurarea activitii: codul muncii in vigoare, criterii specifice de ocupare a funciilor i gradelor sau treptelor profesionale, standarde, competene, atribuii, evaluarea performanelor, salarizare (legislatie in vigoare). 3.4. Asociaii profesionale (Statutul i Regulamentul O.A.M.M.R., Codul de etic i deontologie profesional al O.A.M.M.R.), asociaii sindicale (contractul colectiv de munc), in vigoare.

Condi ii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urm toarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul.

Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi optimali, scheme de desf urare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de s n tate, poster, proiect). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
84

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel na ional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul, i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material. Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activitilor privind MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR . Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care , stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s con in o gam ct mai variat: modele, casete video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer, soft etc. Bibliografie recomandat : 3. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 4. Cristian Vldescu (coordonator) - "Managementul serviciilor de sntate" - Ed. Expert, 2000 5. European Trening Foundation SJEP 9628 - "Management sanitar" - Ovidius University Press, Constana, 1998 6. Liviu Cocora - "Legislaie medical i social" - Ed. Universitii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2004 7. Monitorul Oficial al Romniei

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

85

MODULUL 21: EPIDEMIOLOGIE I S N TATE PUBLIC

Not introductiv Modulul EPIDEMIOLOGIE I S N TATE PUBLIC face parte din preg tirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC . Modulul are alocate 120 de ore, din care 96 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional Programa colar se va . utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modului: 1. Descrie conceptele de baz ale epidemiologiei. 2. Explic starea de sntate i caracteristicile sntii publice. 3. Monitorizeaz starea de sntate. 4. Msoar i analizeaz morbiditatea. 5. Aplic programe de sntate public.. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

86

Nr. Unitate de Competene Coninuturi crt. competen 1. Noiuni de baz ale epidemiologiei: 21. Epidemiologie C.1. Descrie i sntate conceptele de baz Definire, obiectul preocuprilor (grupurile
populaionale bolnavi).

public

ale epidemiologiei. populaie int de referin, grup particular de

Obiective: descrierea distribuiei bolilor/factorilor de risc n populaiile umane, explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere a acestora, predicia n legtur cu numrul probabil al bolilor, fundamentarea programelor de prevenire i combatere a bolilor/ameliorare a serviciilor de sntate. Domenii de aplicare: n sntatea public, n medicina clinic. Nivelele cercetrii epidemiologice: nivelul cunoaterii (cercetarea fundamental) i nivelul interveniei (cercetarea aplicativ). 2. Caracterul cauzal al unor asociaii. Termenul de inferene (generalizri) de tip cauzal elemente luate n consideraie n cazul asocierii epidemiologice, relaia de cauzalitate dintre un factor i boal (argumente: fora asocia iei, consisten a asocia iei, specificitatea, relaia temporal, relaia tip doz-efect, plauzibilitatea, coerena, insuficiena altor explicaii, dovada experimental). Strategia bazat pe factori de risc comuni mai multor boli, strategia ecologic. 3. Epidemiologia bolilor infecioase: Procesul epidemic, clasificarea epidemiologic a bolilor infecioase, activitatea i asistena antiepidemic. Supravegherea epidemiologic (infecii digestive, infecii aerogene, zooantroponoze, parazitoze, infecia HIV/SIDA, infecii nozocomiale). 4. Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice: Distribuia i determinanii bolilor cronice n populaii diferite, controlul problemelor cronice de sntate, metode folosite de epidemiologie. Anchetele epidemiologice (descriptive, analitice, experimentale i operaionale), screening-ul i studiile de prevalen .

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

87

C.2. Explic starea de sntate i caracteristicile sntii publice.

1. Modele de sntate public: 1.1. Modelul epidemiologic Denver (starea de sntate influienat de biologia uman, mediu, comportament i serviciile de sntate). 1.2. Modelul integrat al strii de sntate (starea de sntate influienat de srcie, factori sociali, stilul de via, omajul, locuinele nesntoase, poluarea mediului, nivelul de educaie). 1.3. Modelul strii de sntate, a determinanilor i a interveniilor (determinan i direci - fumatul, nutriia, alcoolul, consumul de droguri, accesul la apa potabil, sanitaia, habitatul, violena mai ales n familie, accesul la ingrijiri de sntate i determinani indireci - produsul intern brut, distribuia veniturilor ntre judee/n interiorul judeului, srcia, modificrile climei, factori sociodemografici, educaia, situaiile de criz). 1.4. Conceptul "structur-proces-rezultate" de analiz a determinan ilor s n tii n relaie cu calitatea vie ii. 2. Managementul datelor i al informaiilor medicale. Managementul sistemelor de informaii. 2.1. Definiie, concepte, tipuri de informaii (clasificarea dup surs, dup natur, dup nivelul managerial, dup temporalitate, dup frecvena de colectare, dup utilizare, dup format, dup apariie, dup tip). 2.2. Calitatea datelor (relevana, corectitudinea, exhaustivitatea, ncrederea n sursa informaiei), metode de comunicare a informaiei (fa n fa, scris, vizual, oral, electronic), instrumente, analiza i interpretarea datelor. 3. Probleme de sntate public: 3.1. Determinanii majori ai principalelor probleme de sntate i condiionarea lor, asocierea determinanilor n producerea efectului (boal, deces), relaia dintre determinani. 3.2. Calitatea vieii i organizarea serviciilor de sntate (tipuri de modele de cercetare a calitii vieii - generale, individualizate, specifice bolii, indicatori sintetici - indicele dezvoltrii umane, indicele disparitii ntre sexe, indicele participrii femeii, indicele srciei).

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

88

C.3. Monitorizeaz 1. Indicatori utilizai n monitorizarea strii de

sntate a

starea de sntate. comunitii:

1.1. Propui de U.E. (indicatori ai strii de sntate, indicatori ai stilului de via, indicatori de caracterizare a condiiilor de via i munc, protecia s n tii, caracteristici demografice i sociale); 1.2. Propui de O.M.S. - strategia "Sntatea pentru toi n secolul XXI", ngrijirile de sntate (nursingul) n contextul strategiei "Sntate XXI". 1.3. Strategia naional de sntate public: starea de sntate a populaiei, politica de sntate a guvernului, principii directoare, scopul i obiectivele strategiei naionale de sntate public, domenii prioritare de intervenie (boli netransmisibile, boli transmisibile, sntatea mintal, sntatea familiei, servicii preventive, implementare, monitorizare, evaluare, statistica populaiei, dinamica populaiei, (concepte, msurarea natalitii i fertilitii, ani poten iali de via pierdui, anii de via ajustai cu incapacitatea, msurarea mortalitii infantile). 2. Metode de monitorizare a strii de sntate bazate pe rate demografice: 2.1. Statistica populaiei (numrul, repartiia teritorial, ponderea n mediul urban/rural, densitatea, structura pe sexe, structura pe grupe de vrst). 2.2. Dinamica populaiei (concepte, msurarea natalitii i fertilitii, ani poten iali de via pierdui, anii de via ajustai cu incapacitatea, msurarea mortalitii infantile, msurarea mortalitii generale i specifice). 2.3. Implicaiile statisticii i dinamicii populaiei pentru serviciile de sntate.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

89

C.4. Msoar i
supravegherea

1. Morbiditatea i tipurile de morbiditate: bolilor acute i cronice (caracteristici comune i difereniate), definiia morbiditii, co-morbiditatea, utilizarea morbiditii n studiile epidemiologice descriptive. 2. Msurarea morbiditii observate: 2.1. Determinarea factoriilor de risc ca precursori ai bolilor, calcularea relaiei dintre factorii de risc i boal, abordarea transversal i abordarea longitudinal, populaia la risc. 2.2. Abordarea morbiditii observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de mbolnvire, persoana bolnav) i aspectul morbiditii = fenomenul (incidena, prevalena, morbiditatea cu ITM, morbiditatea cu invaliditate, morbiditatea spitalizat, mortalitatea specific, morbiditatea individual - pe contingent, morbiditatea succesiv - n dinamic), sursa datelor i informaiilor (date de rutin i date obinute prin studii speciale cercetri, screening, anchete medicale). 3. Indicatorii de morbiditate: 3.1. Incidena, prevalena, morbiditatea spitalizat, morbiditatea cu incapacitate de munc, indici de structur pentru inciden/prevalen - obiective, formule de calcul, reprezentri grafice. 3.2. Conceptul de vizualizare a informaiilor referitoare la sntate (aplicabil la nivelul individului, familiei, comunitii, cu evaluri la nivel regional i naional) descriere cantitativ i evaluare cantitativ a aspectelor multidimensionale ale sntii ntr-o populaie (gruparea informaiilor - starea de boal i deteriorarea sntii, sistemul de ngrijiri de sntate, caracteristicile socioculturale, determinanii de mediu, alimentaia i nutriia), metodologia de ierarhizare i scala standardizat (sistemul de decile), construirea tabelelor i reprezentarea grafic a datelor, comparri ntre evoluia aspectelor din diferite perioade, evoluia fenomenelor pe zone, relevana pentru implementarea unor programe de sntate.

analizeaz morbiditatea.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

90

1. Iniierea: C.5. Aplic 1.1. Prezentarea situaiei existente, (elemente de programe de sntate public. biostatistic, analiza statistic, reprezentarea grafic a informaiilor, utilizarea software-ului specializat). 1.2. Identificarea problemelor, descrierea prioritilor i formularea problemei de sntate. 1.3. Specificarea participanilor i colaboratorilor, stabilirea populaiei int i a beneficiarilor, durata programului. 1.4. Oportuniti i constrngeri 2. Planificarea: 2.1. Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, operaionale), rezultate ateptate. 3. Implementarea: 3.1. Instrumente urmrite, organizarea implementrii (resurse umane, materiale, financiare, informaionale). 3.2. Structura organizaional, responsabiliti, planul activitilor. 3.3. Estimarea bugetului, monitorizare. 4. Evaluarea: indicatori de monitorizare, criterii i norme utile n control i evaluare, evaluri pariale, evaluare final, concluzii i propuneri.

Condi ii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul EPIDEMIOLOGIE I S NTATE PUBLIC poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urm toarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi optimali, scheme de desf urare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de s n tate, poster, proiect). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel na ional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.

Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul, i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

91

Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea . corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activitilor privind EPIDEMIOLOGIE I S N TATE PUBLIC . Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care , stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul etc. se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s con in o gam ct mai variat: modele, casete video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc.

Bibliografie recomandat : 1. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 2. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - Metode utilizate n monitorizarea strii de sntate - Ed. Institutului de Sntate Public Bucureti, 2002 3. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL, 1997 4. E. Mgureanu, C. Bususioc, C. Bocrnea - "Practica epidemiologic n bolile transmisibile" Ed. Medical, 1988 5. Strategia naional de sntate public - Document elaborat pentru Ministerul Sntii de ctre Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate, n cadrul mprumutului Bncii Mondiale, Iunie 2004

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

92

Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII

Nota introductiva Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamt clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice. 2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare. 3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII Nr. Unitatea de crt. competenta 22. Principii de baza ale cercetarii Comp etente C.1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice Continuturi
1. Caracteristicile cunoasterii comune: caracterul iluzoriu, caracterul pasional, caracterul contradictoriu, caracterul limitat. 2. Postulatele cunoasterii stiintifice: principiul realismului, principiul determinismului, principiul cognoscibilitatii, principiul regularitatii. 3. Concepte si termeni: teorie, ipoteza, variabile, date cantitative si calitative. 1. Principii metodologice: unitatea dintre teoretic si empiric, unitatea dintre intelegere si explicativ, unitatea dintre cantitativ si calitativ, unitatea dintre judecatile constatative si cele evaluative.

C.2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare stiintifica. C.3. Utilizeaza etapele unei cercetari 1. Etape: definirea problemei, selectarea stiintifice bibliografiei, formularea ipotezei, alegerea
planului de cercetare, efectuarea cercetarii, interpretarea rezultatelor, redactarea raportului final, comunicarea concluziilor cercetarii.

Sugestii metodologice Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si

activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
93

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D - uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (studiu de caz, problematizare). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

94

Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Nota introductiva Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator. 2. Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. 3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). 4. Aplica interventiile proprii si delegate planificate. 5. Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Competente C.1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator.

Nr. Unitatea de crt. competenta 23. Pneumologie si nursing specific

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. C.3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)

Continuturi
1. Semnele si simptomele afectiunilor aparatului respirator: tuse, expectoratie, dispnee, ortopnee, cianoza, junghi thoracic, modificari toracice, febra. 2. Principalele afectiuni respiratorii: bronsite, pneumonii, BPOC, astm bronsic, TBC, pneumotorax, cancer pulmonar (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament). 1. Culegere de date prin: interviu, observatie clinica, cercetare documente medicale, discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. 2. Analiza si sinteza informatiilor: 2.1. Manifestari de independenta 2.2. Manifestari de dependenta 2.3. Surse de dificultate 3. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii, dispnee, obstructia cailor aeriene, comunicareineficace, durere, hipertermie, vulnerabilitate, risc de accidente, risc de infectie. 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate. 2. Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor viatale, supravegherea starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii: 3.1. Interventii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, mobilizare, igiena, profilaxie, educatie. 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru
95

investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora, administrarea tratamentului general si local. C.4. Aplica 1. Resurse materiale: interventiile proprii 1.1. Instrumente: aparatura pentru oxigenoterapie, seringi, ace, stetoscop, tensiometru, si delegate. termometru. 1.2. Materiale: placute Petrii, scuipatori, solutii antiseptice, trusa perfuzie, solutii perfuzabile, inhalante, aerosoli, medicamente, etc. 2. Metode si mijloace de pregatirea pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: explicatii, informare, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiena etc. 3. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene, aspirarea secretiilor osofaringiene, oxigenoterapie, tapotaj, tuse asistata, inhalatii, instilatii, gargarisme, drenaj postural, recoltari sputa, punctie pluerala etc. C.5. Evalueaza 1. Obiective stabilite: rezultatele ingrijirilor 1.1 Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. 2. Restructurarea planului de ingrijire: 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 2.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.

Sugestii m etodologice Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;

- elevii au stiluri diferite de invatare ; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.
96

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D - uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda. fesi, comprese etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

97

Modulul 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE

Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardelor de pregatire profesionala . Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor cardiovasculare 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare 3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) 4. Aplica interventiile proprii si delegate 5. Evalueaza rezultatele obtinute. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Nr. crt. 24. Unitatea de Competente competen Cardiologie C 1 si nursing Analizeaz in semnele i cardiologie simptomele specifice afeciunilor cardivasculare Coninuturi

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic ivelul: N 3 avansat

C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovascula re

1. Semnele si simptomele prezente in

afectiunile cardiovasculare: 1.1. Simptome functionale: dispnee (cardiaca, de efort, decubit, paroxistica), durere (precordiala, extracardiaca, cardiaca) palpitatii, cianoza, puls (frecventa, ritm,amplitudine), T.A, cianoza, febra. Simptome din partea altor aparate: respirator (tusea cardiaca , hemoptizia),digestive (greturi, varsaturi, balonare,ascita, hepatomegalie), nervos (cefalee, ameteli tulburari vizuale si auditive, tulburari de echilibru), accidente motorii trecatoare sau definitive (afazii, paralizii, hemiplegii). 1.2. Semne fizice: culoarea tegumentelor si mucoaselor, pozitia bolnavului (ortopnee, genu-pectorala), anorexie tisulara, astenie, anxietate, tulburari de diureza ,dansul arterial, turgescenta venelor jugulare, bombarea abdomenului, socul apexian, freamatele, Calificarea profesional: Asistent medical generalist

zgomotele, sufluri, tulburari de ritm. 2. Principalele afectiuni cadiovasculare: 21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie ,etiopatogenie, simptomatologie, forme clinice, investigatii, evolutie, prognostic, tratament, profilaxie). 2.2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala, insuficienta mitrala, insuficienta aortica, stenoza aortica, alte cardiopatii valvulare (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, forme clinice, investigatii, complicatii,evolutie, tratament). 2.3 Bolile miocardului (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament). 2.4 Bolile pericardului :pericardita acuta ,pericardita cronica constrictiva, mediastinopericardita, revarsatele pericardice neinflamatorii (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament). 2.5 Bolile congenitale ale inimii: cardiopatii congenitale necianogene, cianogene (definitie, simptomatologie, tratament)
98

2.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale,ectopice, tulburari in conducerea stimulilor (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigstii tratament). 2.7 Bolile arterelor coronare: cardiopatiile ischemice, angina pectorala, infarctul miocardic, sindromul intermediar (definetie etiopatogenie, simptomatologie, evolutie, investigatii, tratament, profilaxie). 2.8 Insuficienta cardiaca: stanga acuta si cronica, insuficienta cardiaca dreapta acuta si cronica, cordul pulmonar cronic, insuficienta cardiacaglobala (definitie, etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, complicatii, investigatii ,evolutie,tratament) 2.9 Hipertensiunea arteriala (clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, complicatii, investigatii, evolutie, tratament, profilaxie) 2.10 Hipotensiunea arteriala esentiala, simptomatica, ortostatica (definitie, clasificare, simptome, investigatii, tratament) 2.11 Socul: definitie, etiopatogenie, clasificare, fiziopatologie, simptomatologie, investigatii, tratament, profilaxie). 2.12 Sincopa si lesinul: definitie, etiopatogenie, simptome, prim ajutor, tratament. 2.13 Moartea subita: etiopatogenie, simptome, tratament. 2.14 Ateroscleroza: definitie, etiopatogenie, simptomatologie, complicatii, tratament, profilaxie. 2.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor periferice, boli organice ale arterelor periferice (definitie, tablou clinic, etiologie, investigatii, evolutie, prognostic tratament). 2.16 Bolile venelor: tromboflebita, varicele (definitie, etiopatogenie,

C.3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing)

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic ivelul: N 3 avansat

simptomatologie, evolutie, tratament) [Link] de date( date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu (direct - indirect, cu intrebari inchise/ deschise), observatie, cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete etc.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, ascultatie, palpare, percutie). Independenta/ Dependenta 3.2. Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semen vitale (respiratie, puls,TA, temp) pastrate, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta . 3.3. Probleme de dependenta: durere acuta/cronica, imobilitate, incordarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate fata de

pericole, comunicare ineficienta, palpitatii. 3.4. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, alterarea starii de confort, deficit de autoingrijire, risc de infectii, risc de complicatii, escara de decubit, cianoza,modificari ale functiilor vitale, sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. 3.5. Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale si vegetative, tulburari de echilibru, de ordin psihologic(anxietate , stres), de ordin social (izolare, saracie), lipsa cunoasterii. 3.6. Diagnostic de ingrijire (nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). 3.7. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate (cine?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce masura?,cand?) obiective pe termen scurt, mediu, lung. 3.8. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3.9. Interventii proprii (autonome): comunicare , hidratare,
99

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

alimentare, igiena, asigurarea conditiilor de mediu, asigurarea pozitiilor, mobilizare, prevenirea complicatiilor, educatie etc. 3.10. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, recoltari de sange si urina, administrarea tratamentului general si local

C. 4. Aplica interventiile proprii si delegate

pedagogic Nivelul: 3 avansat

C. 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

Domeniul: tate S n i asisten

bolnavului, supravegherea functiilor vitale, specific, administrarea anticuagulantelor si reorganizarea locului de cardiotonicelor. munca. 4.1. Resurse materiale: Oxigenoterapia: sursa de oxigen, materiale necesare, Instrumente: pensa linguala, stilet pozitia butonat, sursa de aspiratie, sonde de pacientului, supravegherea pacientului, rolul aspiratie, sonde urinare, seringi pentru asistentei. punctie, trusa chirurgicala, trusa de Masurarea TA, masurarea pulsului central si pansat, seringi, electocardiogrf, monitor, periferic, masurarea presiunii venoase, oscilometriea, trusa de intubatie, defibrillator, determinarea masei de sange tensiometru, stetoscop etc. circulant: pregatire pacientului, pregatirea Materiale: garou, comprese, antiseptice, dispozitivelor necesare, pregatirea materialelor trusa perfuzie, tampoane, necesare, tehnici de executie, reorganizarea locului solutii perfuzabile, medicamente, sursa de munca, notarea in F.O. a parametrilor masurati. oxigen, termometru etc. Recoltarea analizelor biochimice, hematologice, [Link] pacientului: bacteriologice: Pregatirea psihica: informare, explicatii, pregatirea pacientului, pregatirea materialelor asigurarea confortului psihic necesare, tehnica de executie, supavegherea etc. pacientului. Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor Electocardiograma, fonocadiograma , flebografia, de mediu, pozitie adecvata, igiena, apexograma, testul Rumpel - Lee: pegatirea respectarea regimului alimentar etc. dispozitivelor si a materialelor necesare , tehnici de 4.3. Interventii specifice: executie, supraveghere bolnavului, notarea in F.O. Interventii de urgenta: masaj cardiac Cateterismul cardiac: indicatii/ contraindicatii, definitie, extern, respiratie artificiala, scop, materiale necesare, pregatirea pacientului, imobilizare, oxigenoterapie, intubatie supraveghera pacientului. Examenul radiologic: orotraheala, montarea une perfuzii etc. radioscopia, radiografia, radiocardiograma, Transportul pacientilor: metode de angiocardiografia, ecografia cardiaca: transport (brancarda, carucior, pat , pregatirea pacientului, pregatirea materialelor metode improvizate). necesare, rolul asistentei medicale. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: Punctia pericardica: definitie, scop, indicatii/ prevenirea escarelor, a complicatiilor, contraindicatii, tromboembolice (administrarea de pregatirea pacientului, supravegherea pacientului anticoagulant), prevenirea dupa punctie. complicatiilor pulmolare. 1. Obiective stabilite: Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor 1.1 Realizate - manifestari de dependenta absente aeriene, aspirarea sau ameliorate, satisfactia pacientului. secretiilor , respiratie artificiala ,,gura la gura sau ,,gura la nas, trusa 1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta de ventilatie, trusa de intubatie (pregatirea care se mentin, manifestari de dependenta materialelor necesare, aparute pe perioada ingrijirii. tehnica de executie, scop, indicatii / 100 contraindicatii, supravegherea Calificarea profesional: Asistent medical generalist

2. Reformularea obiectivelor: adaptate capacitatile fizice ale pacientului. 3. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului.

la

Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare; - elevii au stiluri diferite de invatare; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomada urmatoarele metode:observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu character practice aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice(demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluare, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii, tema in clasa, investigatia, proiectul. Evaluarea va fi ritmica, intermediara si finala. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore

alocat fiecarei teme in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE.
101

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, studiu de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete vdeo, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

102

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Modulul 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE

Not introductiv Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE

face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE se reg sesc abilit i din unitatea de competen tehnic specializat GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 72 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de preg tire profesional Programa colar se va . utiliza mpreun standardul de preg tire cu profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 25.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor aparatului digestiv; 25.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni ale aparatului digestiv; 25.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 25.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate; 25.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competen elor si con inuturilor Unitatea de competen: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Nr. Unitatea de Competente crt. competenta 25. Gastroenterologie C 1. Analizeaz si nursing in semnele i gastroenterologie simptomele specifice afeciunilor aparatului digestiv

Domeniul: S n tate i pedagogic Nivelul: 3 avansat

asisten

Continuturi
1. Semne i simptome prezente in afec iunile aparatului digestiv: 1.1. Semne locale: durerea (caracteristici), hemoragia (clasificare, gravitate), pirozis, eructaie, regurgitaie, inapeten, anorexie, odinofagie, disfagie, vrsturile (clasificare, caracteristici), tulburri de tranzit (diaree, constipaie sau alternana intre cele dou, caracteristicile scaunului), edeme, icter (localizare, caracteristici). 1.2. Semne generale: alterarea funciilor vitale si vegetative (dispnee, tahicardie, hipotensiune arteriala, paloare, transpiraii profuze, scderea diurezei); scderea in greutate (denutriie,

caexie), ascita, tulburri ale strii de cunotina (confuzie, encefalopatie, coma). 2. Principalele afec iuni ale aparatului digestiv: 2.1. Afeciunile esofagului: esofagita caustica, esofagita de reflux, hernia hiatal (definiie, etiologie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament) 2.2. Afeciuni ale stomacului, intestinului subire si gros: gastrita acut si cronic, ulcerul gastroduodenal, boala inflamatorie a intestinului, colonul iritabil, rectocolita ulcerohemoragic, parazitozele intestinale (definiie, etiologie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.3. Afeciuni ale glandelor anexe: hepatita cronica, sindromul dispeptic biliar, colecistita acuta si cronica nelitiazic, sindroame pancreatice, ciroza hepatic (definiie, etiologie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament).

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

103

C 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticel e de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni ale aparatului digestiv.

2.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse Domeniul: S n tate i asisten pedagogic Nivelul: 3 avansat

C 3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing)

C 4. Aplic interveniile proprii i delegate

funciilor vitale si vegetative, a strii de metode: observaia, interviul formal sau informal, cunotin, a alimentaiei, profilaxia infeciilor si cercetarea a complicaiilor. documentelor medicale (F.O. clinic, bilete 3.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, de ieire din spital, bilete de trimitere, scrisori alimentare, medicale, carnet de sntate, reete, etc.), igiena, mobilizare/transport, cntrire, profilaxie, discuii cu membrii echipei medicale si cu educaie. aparintorii, examen fizic (inspecie, palpare, 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru percuie, auscultaie). investigaii si tehnici, pregtirea pentru Analizarea si organizarea datelor: informaii paracenteza abdominal, administrarea semnificative. tratamentului general si local. 2.2. Independen/Dependen 4.1. Resurse materiale: 2.2.1. Manifestri de independen: 4.1.1. Instrumente: sonde de aspiraie, seringi, pacient contient, trus pentru mobilitate pstrat, tegumente intacte si paracentez abdominal, endoscoape normal colorate, (esofagoscop, semne vitale (R, P , T.A., T0) in limite gastroscop, colonoscop, rectosigmoidoscop), normale, absena canul rectal. durerii, somn odihnitor, alimentaie 4.1.2. Materiale: trus de perfuzat, trus de adecvat, apetit normal, stare de transfuzie, soluii constituie normal corespunztoare vrstei perfuzabile, snge, derivate de snge, si nlimii corporale, absena eliminrilor medicamente, materiale patologice. pentru reacia Rivalta, mnui de cauciuc, 2.2.2. Probleme de dependenta: alterarea recipiente pentru nutriiei, durere colectarea lichidului aspirat si a lichidului de acuta/cronica, postura inadecvata, ascit, materiale disconfort abdominal, pentru clisma exploratoare (sulfat de bariu, alterarea eliminrii digestive, exces de irigator, cearaf). volum lichidian, risc 4.2. Preg tirea pacientului: nalt de sngerare, modificarea tegumentelor 4.2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, si mucoaselor, obinerea consimmntului, asigurarea risc nalt de alterare a conceptului de sine. confortului psihic. Manifestri de 4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de dependen: durere, hematemeza, melena, confort ambiental, poziie adecvat, igien, rectoragii, vrsturi, crearea cmpului operator, golirea colonului, inapeten, edeme, icter, somnolen, sistarea alimentaiei pe cale orala. hipotensiune arterial, 4.3. Intervenii specifice: dispnee, etc. [Link] pacienilor: natural 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (activ, pasiv), artificial; igiena (leziuni ale aparatului digestiv), de ordin alimentaiei. psihologic (anxietate, stres), de ordin social 4.3.2. Transportul pacienilor: metode de (izolare, srcie), lipsa de cunotine. transport (brancard, fotoliu rulant, pat). [Link] nursing: specificitate, 4.3.3. Intervenii de urgen: aspiraia digestiv performan, implicare, realism, continu sau intermitent, spltura gastric, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? paracenteza abdominal cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 104 3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea Calificarea profesional: Asistent medical generalist

evacuatoare. 4.3.4. Prevenirea complicaiilor:prevenirea vrsturilor, oprirea hemoragiei prin aspiraie digestiv, administrarea de hemostatice; prevenirea deshidratrii prin hidratare parenteral; prevenirea socului neurogen si a tulburrilor de comportament prin administrarea de antialgice (in sindroamele pancreatice). 4.3.5. Investigaii specifice: a. examene radiologice: tranzitul baritat, irigografia, colangiografia; pregtirea bolnavului; rolul asistentului medical. b. examene endoscopice: esofagoscopia, colonoscopia, rectosigmoidoscopia; pregtirea bolnavului; rolul asistentului medical. c. puncia hepatica si abdominala: definiie, scop, indicaii/contraindicaii, locuri de electie, materiale necesare, pregtirea pacientului, tehnica de execuie, pregtirea produsului recoltat pentru examinare, supravegherea pacientului dup puncie, reorganizarea locului de munc,

C 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

Sugestii metodologice

notarea punciei in F.O., incidente si accidente. 5.1. Obiective stabilite: 5.1.1. Realizate - manifestri de dependen absente sau diminuate, satisfacia pacientului. 5.1.2 Nerealizate - manifestri de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 5.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in evoluia pacientului.

Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerci ii practice. Elevii vor fi pui in situa ii de nvare in grup sau individual rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat plane, : scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen , se recomand studii de caz pe tipurile de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntreb structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. ri Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i

stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacienilor cu afeciuni ale aparatului digestiv.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

105

Modulul 26: NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE

Not introductiv Modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 72 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de preg tire profesional Programa colar se va . utiliza mpreun standardul de preg tire cu profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 26.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor nefrologice i urologice; 26.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni nefrologice i urologice; 26.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 26.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate; 26.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE stabilete de Nr. Unitatea Competent diagnosticele ngrijire de e (nursing) la crt. pacienii cu C1 afeciuni competenta Analizeaz 26. Nefrologie, semnele i nefrologice i urologie si simptomel Nursing in e afectiunile specifice renale afeciunilor nefrologice i urologice

C 2. Identific problemele de dependen i

Continuturi
1. Semne i simptome prezente in afec iunile nefrologice i urologice: 1.1. Semne locale: durerea lombar uni sau bilaterala (caracteristici), tulburri calitative ale urinei (culoare, aspect, miros), tulburri de miciune (polakiuria, disuria, cistalgia, ischiuria, incontinenta de urina caracteristici), tulburri cantitative (poliuria, oliguria, oligoanuria, anuria, hematuria, piuria - caracteristici). 1.2. Semne generale: alterarea aparent nejustificat a strii generale; astenie

fizi c pr og re siv , tul bu rr i di ge sti ve cu ina pe te n , gr ea , hal en

amoniacal, vrsturi, alternana diaree-constipaie, hematemeza, melena; accese febrile, transpiraii profuze, epistaxis, somnolen sau chiar tulburri psihice. 2. Principalele afec iuni nefrologice si urologice: 2.1. Afeciuni nefrologice: glomerulonefrita acuta si cronic, sindromul nefrotic, insuficiena renal acut si cronic (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.2. Infecii: infecia urinar, pielonefrita acut si cronica, tuberculoza renal (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.3. Afeciuni urologice: litiaza renal, bolile aparatului genital masculin - adenomul de prostat, cancerul de prostat, varicocelul, hidrocelul, tumorile renale (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.4. Malformaiile congenitale renale: ectopia renal, rinichiul
106

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

polichistic (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.5. Traumatismele renale: definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 2.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinica, bilete de ieire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, reete, etc.), discuii cu membrii echipei medicale si cu aparintorii, examen fizic (inspecie, palpare, percu ie, auscultaie). Analizarea si organizarea datelor: informaii semnificative. 2.2. Independen/Dependen 2.2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, absena durerii, semne vitale (R, P , T.A., T0) in limite normale, eliminri urinare normale din punct de vedere calitativ si cantitativ, somn odihnitor, confort psihic. 2.2.2. Probleme de dependen: alterarea eliminrii urinare, alterarea confortului, alterarea eliminrii digestive, comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv, anxietate, deficit de autongrijire, risc potenial de violenta, risc nalt de deteriorare a strii de sntate. Manifestri de dependen: disurie, cistalgie, oligurie, poliurie, grea, vrsturi, disconfort fizic, agitaie, C 3. odihn insuficient, glob vezical, tulburri de Elaboreaz dinamic sexual, planul de etc. ngrijire 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni, (nursing) obstrucii ale aparatului renal), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (schimbarea modului de via, program de munc inadecvat) lipsa de cunotine. [Link] nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). C 4. 3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor Aplic vitale si vegetative, a strii de cunotina, a interveniil eliminrii urinare, profilaxia infeciilor si a e complicaiilor. proprii i 3.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, delegate. alimentare, igien, mobilizare/transport, profilaxie, educaie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize, pregtirea preoperatorie, ngrijiri postoperatorii, ngrijirea stomelor, administrarea tratamentului general si local, pregtirea pentru dializ. 4.1. Resurse materiale: 4.1.1. Instrumente: sonde vezicale, sonde Cook, seringi, trusa chirurgicala pentru ngrijirea plgilor, truse chirurgicale pentru crearea shunt-ului, fistulei arterio-venoase, cistoscop, rezectoscop, seringi Guyon. 4.1.2. Materiale: casolete cu material textil, fei de tifon, soluii antiseptice, pungi pentru urin, trus de perfuzat, soluii perfuzabile, medicamente, soluii pentru spltura vezical, dializoare, catetere TENCHKOFF, pungi cu soluia de dializ,

urologice

pungi pentru drenaj, surse de oxigen. 4.2. Preg tirea pacientului: 4.2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic.

4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de confort ambiental, poziie adecvata, igiena, crearea cmpului operator, crearea abordului vascular, etc. 4.3. Interven ii specifice: [Link] peritoneal si hemodializa: definiie, indicaii,
107

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

pregtirea pacientului, materiale necesare, efectuarea dializei, supravegherea bolnavului, evaluarea rezultatelor epurrii extrarenale. Implicaiile psihosociale ale dializei. 4.3.2. Prevenirea complicaiilor cardio-vasculare, pulmonare, cutanate, a dezechilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic 4.3.3. Intervenii de urgen: sondajul vezical si montarea sondei demeure, puncia vezical, cistostomia - definiie, scop, indicaii/contraindicaii, materiale necesare, pregtirea pacientului, tehnica de execuie, supraveghere si ngrijiri ulterioare. 4.4. Investiga ii specifice: 4.4.1. Examene radiologice: radiografia abdominal pe gol, urografia, cistografia; pregtirea bolnavului; rolul asistentului medical. 4.4.2. Examene endoscopice: cistoscopia, ureteroscopia; pregtirea bolnavului; rolul asistentului medical. 4.4.3. Puncia renal : defini ie, scop, indica ii/ contraindicaii, locuri de electie, materiale necesare, pregtirea pacientului, tehnica de execuie; supravegherea pacientului dup puncie, incidente, accidente. 4.5. Preg tirea preoperatorie: 4.5.1. Pregtirea general: bilanul clinic general, bilanul paraclinic (HLH, hematocrit, teste de coagulare, grup sanguin, uree, creatinina, glicemie). Explorarea mecanismelor funcionale propriu-zise (clearance-uri la uree si creatinina). 4.5.2. Pregtirea din ziua precedent si din ziua operaiei; pregtirea local. 4.5.3. Pregtirea preoperatorie in urgente. 4.6.a. Supravegherea postoperatorie: aspectul general, parametri fiziologici, pierderile lichidiene (snge, urin, vrsturi, transpiraie, lichide de drenaj), hidratarea pacientului, plaga operatorie, pansamentul. 4.6.b. ngrijirile postoperatorii legate de: igien, alimentaie, mobilizare, combaterea durerii, ngrijirea plgii, prevenirea complicaiilor: retenie de urin , constipa ie, alte complicaii de decubit. 5.1. Obiective stabilite: C 5. Evalueaz 5.1.1. Realizate - manifestri de dependen rezultatele absente sau diminuate, satisfacia pacientului. ngrijirilor 5.1.2 Nerealizate - manifestri de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe aplicate. perioada ngrijirii. 5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 5.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in evoluia pacientului.

Sugestii metodologice Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerci ii practice. Elevii vor fi pui in situa ii de nvare in grup sau individual rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat plane, : scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing,
108

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen , se recomand studii de caz pe tipurile de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntreb structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. ri Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacien ilor cu afec iuni nefrologice si urologice.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic

109

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA

Nota introductiva Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Modulul are alocate 120 de ore, din care 72 de ore , invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. 3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). 4. Aplica interventiile proprii si delegate. 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA Nr. Unitate de Competenta crt. competenta 27. Chirurgie C.1. Analizeaza generala si semnele si nursing in simptomele chirurgie specifice generala. afectiunilor chirurgicale.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

Continuturi 1. Semne si simptomele prezente in

chirurgia generala: anorexie, greata, varsatura, regurgitatie, eructatie, pirozis, meteorism, diaree, constipatie, hematemeza, melena, rectoragii, durere, febra, frison, hiperemie, tumefiere, cefalee, tahicardie, dispnee, adenopatie, contractura etc. 2. Principalele afectiuni chirurgicale: (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii principii de tratament): 2.1. Patologia esofagului 2.2. Patologia stomacului si intestinului subtire: ulcerul gastric, neoplasmul gastric, ulcerul duodenal, tumorile intestinului subtire, enteritele regionale (boala Crohn) 2.3. Patologia intestinului gros: rectocolita

ulcero-hemoragica, cancerul de colon, diverticuloza, apendicita, ocluzia intestinala, cancerul rectal, patologia ano-rectala. 2.4. Patologia chirurgicala a ficatului si cailor biliare (ciroza, tumorile ficatului, abcesele ficatului, chistul hidactic hepatic, litiaza biliara, colecistita acuta). 2.5. Patologia chirurgicala a pancreasului (pancreatita acuta, cronica, neoplasmul de pancreas), 2.6. Patologia chirurgicala a splinei 2.7. Peritonita 2.8. Herniile 2.9. Eventratia, evisceratia 2.10. Contuziile si plagile abdomenului etc. 2.11. Infectii chirurgicale acute si cronice: 2.11.1. Furunculul 2.11.2. Hidrosadenita 2.11.3. Abcesul cald
110

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

2.11.4. Flegmonul 2.11.5. Erizipelul 2.11.6. Gangrena gazoasa 2.11.7. Antraxul 2.11.8. Tetanosul 2.11.9. Septicemia 2.11.10 Pioemia, etc.

C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

C.3 Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). C.4 Aplica interventiile proprii si delegat

3. Interventii: 2.12. Tuberculoza ganglionara, abcesul rece. 3.1. Interventii proprii (autonome): comunicare, 1. Culegere de date (date subiective / hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, obiective) prin diverse profilaxie, educatie. metode: interviu, observatie clinica, 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru cercetare documente medicale, discutii cu echipa de ingrijire, investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, familia si apartinatorii. ingrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului 2. Analiza si sintetiza informatiilor obtinute general si local. din culegerile de 1. Resurse materiale: date: 1.1. Materiale: camp steril, manusi sterile, tuburi de 2.1. Manifestari de independenta dren, solutii antiseptice, solutii spalaturi, trusa 2.2. Manifestari de dependenta perfuzie, solutii perfuzabile, medicamente, 2.3. Surse de dificultate. comprese sterile, mese, sonde (Faucher, 3. Probleme de dependenta, diagnostice Einhorn, Blakmore, aspiratie), tub Kehr, de ingrijire (nursing) specifice afectiunilor echipament necesar oxigenoterapiei etc. pacientilor :constipatia, deshidratarea, 1.2. Instrumente: trusa chirurgicala, trusa pentru diareea, anxietatea, durerea, alterarea punctie, trusa de pansat tegumentelor si 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: mucoaselor, devalorizarea, intoleranta la 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, activitate, risc de asigurarea confortului psihic infectie, deficit nutritional legat de 2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiena, incapacitatea de a digera sau a absorbi camp operator alimentele, deficit de autoingrijire, etc. perturbarea stimei de sine, alterarea 3. Interventii specifice: imaginii corporale, dificultatea sau refuzul 3.1. Sondaj gastric, duodenal, aspiratie gastrica, clisme de a urma dieta, alimentatie inadecvata prin 3.2. Prelevari de produse biologice deficit etc. 3.3. Punctii (biopsica, hepatica, abdominala), 1. Obiective de ingrijire (nursing): 3.4. Alimentatie artificiala specificitate, performanta, implicare, 3.5. Ingrijire stome realism, observabilitate. 2. Prioritati de 3.6. Aplicare pansamente ingrijire: reechilibrarea hidroelectrolitica, 3.7. Interventii chirurgicale elementare alimentarea, mentinerea functiilor vitale, a 3.8. Prevenirea complicatiilor postoperatorii (escare, starii de constienta, supravegherea retentie de functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, 111 prevenirea complicatiilor. Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

urina, constipatie etc.) 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate - manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 1.2. Nerealizate - manifestari de dependenta care se mentin. 2. Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil. [Link] obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.

Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; - elevii au stiluri dierite de invatare; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
112

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

113

 Nota introductiva Modelul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 ore din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea competentelor descrise in stadardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale toracice si cardiovasculare. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. 3. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). 4. Aplica interventiile proprii si delegate. 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC Nr. Unitate de Competente Continuturi crt. competenta 27. Chirurgie C1. Analizeaza semnele [Link] si simptomele prezente in chirurgia
toracica si

Modulul 28: CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC.

toracica, si simptomele specifice cardiovasculara: cardiovasculara afectiunilor chirurgicale si nursing toracice si specific. cardiovasculare.

planul de ingrijire (nursing)

C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. C.3. Elaboreaza

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Semne clinice: junghi toracic, dispnee expiratorie, tuse uscata sau cu expectoratie, febra, transpiratii, hemoptizie, durere anginoasa, dispnee de efort si repaus, hipoxie, hipercapnie, palpitatii, edem, cianoza, ameteli, fatigabilitate, lipotimii, sincope, claudicatie intermitenta; Manifestari digestive: balonare, greturi, varsaturi; Manifestari nervoase: cefalee, insomnii, astenie fizica si psihica, confuzii, anxietate etc. 2. Principalele afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare: chistul hidatic pulmonar, pleurezia purulenta netuberculoasa, abcesul pulmonar, tromboembolism pulmonar, pericardita constrictiva sau supurata, tetralogia Fallot, stenoza aortica, stenoza mitrala,canalul arterial, stenoza istmului aortic, traumatismele toracice, anevrismele arteriale, varicele membrelor inferioare, trombozele, limfangita, adenita si elefantiazisul. 1. Culegerea de date prin diverse metode: interviu, observatie clinica, cercetare documente medicale, discutii cu echipa de ingrijire, familie si apartinatori. 2. Analiza si sinteza datelor: 2.1 Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semne vitale( R, P, TA, T) in limite normale, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare ineficienta senzomotorie.
114

2.2 Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, diminuarea sau absenta miscarii, alterarea starii de confort, risc de complicatii, risc de infectii, escare de decubit, cianoza, tegumente palide si reci, modificari ale functiilor vitale, sentiment de inferioritate. 2.3 Surse de dificultate:de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului respirator si circulator) de ordin psihologic( anxietate, depresie, stres), de ordin social, lipsa de cunostinte. 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing) = PES( problema + sursa de dificultate+manifestarea de dependenta) dispnee, circulatie defectuoasa, durere, comunicare ineficienta la nivel senzo-motor, hipertermie, risc de infectie, durere acuta/cronica, risc de accidente. 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate. 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vita si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii: 3.1. interventii autonome: comunicare, hidratare, alimentar igiena, mobilizare, profilaxie, educatie. 3.2. interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local.

[Link] interventiile proprii si delegate

C.5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

1. Resurse materiale: 1.1 Instrumente: pensa hemostatica, foarfeca, tavita renala, aparatura de oxigenoterapie, trusa de pansat, seringi, trusa de perfuzie, canula intravenoasa, garou elastic, sonde de aspiratie sterile, trusa de anestezie de urgenta, trusa chirurgicala vasculara, aparatura de monitorizare. 1.2. Materiale: pansamente, comprese, solutii antiseptice, solutii perfuzabile, medicamente, materiale de protectie, manusi sterile, masca, camp steril, fese etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului; 2.1. Pregatirea psihica: explicatii, informare, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental, pozitie adecvata, igiena, camp operator etc. 3. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare, aspirarea secretiilor, efectuarea pansamentelor, recoltari de secretii patologice, toracocenteza, inhalatii, supravegherea functiilor vitale si vegetative, supravegherea cailor vasculare, supravegherea drenurilor, supravegherea plagii si a pansamentului. Pregatirea preoperatorie. Pregatirea intraoperatorie Ingrijirea postoperatorie Prevenirea complicatiilor postoperatorii. [Link] stabilite: 1.1 obiective realizate - manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 1.2. obiective nerealizate - manifestari de dependenta care se mentin.
115

2. Restructurarea planului de ingrijire: 2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatiile fizice ale pacientului. 2.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.

Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi intruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; elevii au stiluri diferite de invatare; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz, expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, etc. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face valuarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta, care trebuie respectat pentru a asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii

competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz-plan de ingrijirie). Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

116

Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE I NURSING N OTORINOLARINGOLOGIE

Not introductiv : Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE face parte din preg tirea specific din anul II pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO LARINGOLOGIE se reg sesc abilit ile din unitatea de competen specializat OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore, din care: 36 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional Programa . colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calific rii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor ORL. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni ORL. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4. Aplic interveniile proprii i delegate. 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen: OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE C.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). Nr. Unitate Competene de crt. C.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor ORL

competen 29.

Otorinolaring ologie si nursing in otorinolarin g C.2. Identific ologie problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni ORL.

Coninuturi 1. Semne clinice: durere,

inflamaie, febr, anosmie, edem, rinoree, dispnee, hemoragie, disfonie, rgueal, disfagie, obstrucie, parestezie faringian, afonie, hipoacuzie, surditate, otoree, epistaxis. 2. Afeciuni (definiie, etiopatologie, simptomatologie, investigaii, principii de

tratament): rinit, sinuzit, obstrucie cu corpi strini, adenoidit, polipoz, stomatit, herpes, traumatism e, faringit, laringit, otit, mastoidit, furuncul conduct auditiv extern,

tumori 1. Modaliti culegere date: interviu, observaie clinic, cercetare documente medicale, discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii 2. Analiza i sinteza informaiilor 2.1. Manifestri de independen. 2.2. Manifestri de dependen. 2.3. Surse de dificultate: fizice, psihologice, sociologice, lipsa de cunotine 3. Probleme de dependen si diagnostice de ngrijire (nursing): vulnerabilitate, risc de accidente, risc de infecie, comunicare ineficace la nivel senzorio - motor, alterarea vocii, dispnee, obstrucia cilor aeriene, durere etc. 1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate 2. Prioriti de ngrijire: meninerea funciilor vitale, a strii de
117

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

contien, supraveghere funcii vegetative, profilaxie infecii, prevenire complicaii 3. Intervenii: 3.1. Intervenii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, profilaxie, educaie 3.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii, i analize, administrarea tratamentului general i local,

C.4. Aplic interveniile proprii delegate.

C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

pregtirea preoperatorie i ngrijiri postoperatorii 1. Resurse materiale 1.1. Instrumente: canul traheal, sond laringian, pens Politzer, lingual, laringian, stilet butonat, sering Guyon, specul nazal, auricular, surs aspiraie, surs de oxigen, sonde aspiraie, seringi puncie, trus chirurgical, de pansat, oglind Clar, seringi, trocare, amigdalotom, pipete etc. 1.2. Materiale: comprese, mee, tampoane nazale, auriculare, soluii antiseptice, soluii splturi auriculare, anestezice, trus perfuzie, soluii perfuzabile, inhalante, aerosoli, medicamente etc. 2. Metode i mijloace de pregtire a pacientului 2.1. Pregtire psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic 2.2. Pregtire fizic: poziie adecvat, igien, cmp operator etc. 3. Intervenii specifice: tamponament nazal, auricular, dezobstruarea cilor aeriene, auditive, aspirarea secreiilor oro - faringiene, laringiene, splturi auriculare, inhalaii, instilaii, gargarisme, puncia sinusurilor maxilare, paracentez auricular, recoltri secreii nazale, bucofaringiene, auriculare, adenoidectomie, traheotomie, laringectomie etc. 1. Obiective stabilite 1.1. Realizate: manifestri de dependen absente sau ameliorate 1.2. Nerealizate: manifestri de dependen care se menin 2. Restructurarea planului de ngrijire 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului 2.2. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.

Sugestii metodologice Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE va fi parcurs independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore

alocat fiec teme n rei funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din programa s fac ordinea stabilit se n n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. n elaborarea strategiei didactice, profesorul trebuie s in seama de urm toarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip la procesul de nvare cu cunotinele dobndite anterior; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si asocierea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
118

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia clinic, descoperirea, demonstraia, problematizarea, studiul de caz, proiectul ,munca independent, dezbaterea, conversaia. Se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic - aplicativ: scheme, fie de lucru, proces de ngrijire, dramatizare, protocol educativ. Preg tirea practic se va realiza in s li de demonstra ie i unit i sanitare cu o bun dotare material (stagiu clinic), urmrindu-se aplicarea cunotinelor la problemele reale existente. Resursele materiale sunt variate: plane, scheme, cri, casete video, CDuri, retroproiector i folii, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n standardul de pregtire profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de [Link] evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul modulului se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea dobndirii competenelor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul, i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

119

MODULUL 30: OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE

Not introductiv Modulul - OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE face parte

din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE se regsesc abilitile din unitatea de competen specializat OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE. Modulul are alocat 60 de ore din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar va utiliza mpreun standardul de preg tire se cu profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunz toare modulului: 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor oftalmologice. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni oftalmologice. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4. Aplic interveniile proprii i delegate. 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen: Oftalmologie i nursing n oftalmologie Nr. Unitatea de Competene crt. competen 30. Oftalmologie i C1 nursing n Analizeaz semnele oftalmologie i simptomele specifice afeciunii oftalmologice.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C2 Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele (nursing) la pacieni cu afeciuni oftalmologice.

Coninuturi 1. Semnele i simptomele prezente la

pacientul cu afeciuni oftalmologice: scderea acuitii vizuale, durere, reacie pupilar, fotofobie, diplopie, cecitate, ochiul rou, secreii oculare - descriere. 2. Principalele afeciuni oftalmologice: vicii de refracie, miopie, hipermetropie, presbitism, afeciuni inflamatorii ale ochiului, blefarite, orjeletul, dacriocistita, conjunctivita, keratita, iridociclita, cataracta, glaucomul, traumatisme ale ochiului i corpi strini intraoculari (contuzii, plgi, arsuri chimice, arsuri fizice, corpi strini conjunctivali, corneeni, intraoculari). Definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 1. Culegerea de date prin: interviu, observaie clinic, cercetare documente medicale, discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii. 2. Analiza i sinteza datelor obinute din culegerile de date: 2.1. Manifestri de independen. 2.2. Manifestri de dependen. 2.3. Surse de dificultate: fizice, psihologice, sociologice, lipsa de cunotine. 2.4. Probleme de dependen i de diagnostic de ngrijire (nursing) specifice afeciunilor oftalmologice: vulnerabilitate, risc de accidente, risc de infecie, comunicare ineficace la nivel senzorial, alterarea vederii, risc de complicaii, anxietate datorit lipsei de cunotine, durere.
120

Diagnosticul = PES (problem + surs de dificultate + manifestarea de dependen). [Link] nursing: specificitate, performan, C3. implicare, realism, observabilitate. Elaboreaz planul de [Link] de ngrijire: supravegherea i ngrijire (planul meninerea funciilor vitale i vegetative, a strii de contien, profilaxia infeciilor, nursing). prevenirea complicaiilor. [Link]: 3.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, profilaxie, educa ie; 3.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, administrarea C4. tratamentului general i local, pregtirea Aplic preoperatorie i ngrijirile postoperatorii. 1. interveniile proprii i Resurse materiale: 1.1. Instrumente: tonometru, oftalmoscop, delegate. optotip, perimetru Forstek, instrumentar chirurgical specific, seringi, trus chirurgical de pansat. 1.2. Materiale: comprese, tampoane, soluii antiseptice, soluii oftalmice, trus perfuzii, soluii perfuzabile, medicamente, camer semiobscur, soluii anestezice. 2. Metode i mijloace de pregtire a pacientului: 2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic; 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, poziie adecvat, igien, cmp operator, etc; C5 3. Interveniile specifice: Evalueaz 3.1. Tratament ortoptic; rezultatele 3.2. Instilaii i unguente oftalmice; 3.3. Recoltare secreie ocular, pansament ngrijirilor ocular, splturi oculare, perfuzii cu Manitol aplicate. 15 %, diuretice, alimentaie hiposodat, aport redus de lichide. 1. Obiectivele stabilite: 1.1. Realizate- manifestri de dependen absente sau ameliorate; 1.2. Nerealizatemanifestri de dependen care se menin. 2. Restructurarea planului de ngrijire: 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului; 2.2. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.

Sugestii metodologice Modulul: Oftalmologie i nursing n oftalmologie poate fi parcurs n mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind Oftalmologia i nursingul n oftalmologie. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, n procesul de nvare;

 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi i a celor noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic interactiv. Se recomand urmtoarele metode de nvare: expunerea, conversaia,
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
121

observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, simularea, studiul de caz, structurarea planului de ngrijiri. La aceste activiti se adaug activiti de nvare cu caracter practic aplicativ n sala de demonstraie i secii de spital de specialitate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat atlase : pentru instruire, casete video, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, manechin, fie tip, instrumentar i materiale sanitare diverse etc. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pregtirea practic se va realiza n slile de demonstraie cu o bun dotare material i va avea o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, S.P.P.-ul stabilete un nivel na ional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevante. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ , iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observaie, fie de lucru, fie de autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui plan de ngrijire, investiga ia, problematizarea, tema n clas , observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor i a atitudinilor fa de o sarcin dat.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

122

MODULUL 31: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE

Not introductiv Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din preg tirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regsesc abiliti din unitatea de competen tehnic specializat HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore, din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de preg tire profesional Programa colar se va . utiliza mpreun standardul de preg tire cu profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 31.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor hematologice; 31.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni hematologice; 31.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 31.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate; 31.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competen elor si con inuturilor Unitatea de competen : HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Nr. crt. 31. Unitatea de Competente competenta Hematologie si C 1. nursing in Analizeaz hematologie semnele i simptomele specifice afeciunilor hematologi ce Continuturi
1. Semne i simptome prezente in afeciunile hematologice: 1.1. Semne locale: durerea (caracteristici), hemoragia tegumentelor si mucoaselor (caracteristici), adenopatii

ngrijire (nursing) la
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

C 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticel e de

(caracteristici), inapetena, disfagie, modificri ale 2.3. Hemofilia: definiie, clasificare, fanerelor, etiopatogenie, paloare sau icter (localizare, caracteristici). simptomatologie, investigaii, principii de 1.2. Semne generale: alterarea tratament. funciilor vitale si vegetative 2.4. Hemopatii maligne: boala Hodgkin, mielomul (dispnee, tahicardie, hipotensiune multiplu (definiie, etiologie, simptomatologie, arterial, extremiti reci, investigaii, principii de tratament). acrocianoz, tulburri de echilibru, 2.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin astenie fizic, scdere in diverse metode: observaia, interviul formal sau greutate, lipotimie, febr. informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. 2. Principalele afec iuni hematologice: clinic, bilete de ieire din spital, bilete de trimitere, 2.1. Anemiile: definiie, clasificare, scrisori medicale, carnet de sntate, reete, etc.), etiopatogenie, discuii cu membrii echipei medicale si cu simptomatologie, investigaii, aparintorii, examen fizic (inspecie, palpare, principii de tratament. percuie, auscultaie). Analizarea si organizarea 2.2. Leucemia acuta si cronica: datelor: informaii semnificative. definiie, etiologie, 2.2. Independen/Dependen simptomatologie, investigaii, 123 principii de tratament. Calificarea profesional: Asistent medical generalist

2.2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, tegumente si mucoase normal colorate, semne vitale (R, P, T.A., T0) in limite normale, absena durerii, somn odihnitor, alimentaie adecvat, constituie normal, absena eliminrilor patologice si a hemoragiilor. 2.2.2. Probleme de dependen: intoleran la activitate, risc nalt de infecie, risc nalt de sngerare, alterarea mucoasei orale, alterarea nutriiei, tulburri cardio-respiratorii, vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu. Manifestri de dependen: paloarea tegumentelor si mucoaselor, hipotensiune arteriala, tahicardie, dispnee, oboseala, lipotimii, inapeten, disfagie, peteii, hematoame, dureri etc. C 3. 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (modificri Elaboreaz ale planul de elementelor figurate, proliferri ale sistemului ngrijire hematopoetic), de (nursing). ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (condiii de munc inadecvate, expunere la radiaii), lipsa de cunotine. 3.1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, C 4. implicare, Aplic interveniile realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce proprii i condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si delegate. lung). 3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a sngerrilor, profilaxia infeciilor si a complicaiilor. 3.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, protecie, profilaxie, educaie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analizei, administrarea tratamentului general si local. 4.1. Resurse materiale: 4.1.1. Instrumente: trus pentru puncia osoas, ganglionar, seringi, ace de unic folosin, abexlang, oglind frontal, surs de oxigen. 4.1.2. Materiale: trus de perfuzie, trus de transfuzie, soluii perfuzabile, snge si derivate de snge (MER, MT, plasm), medicamente hemostatice, chimioterapice, mee pentru tamponament nazal, soluii antiseptice, pung cu ghea, atel gipsat. 4.2. Preg tirea pacientului: 4.2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic. 4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de confort ambiental, poziie adecvat, igien, asepsie si antisepsie. 4.3. Intervenii specifice: 4.3.1. Puncia osoas, biopsia (definiie, scop, indicaii/contraindicaii, locuri de electie, materiale necesare, Domeniul: tate i asisten S n pregtirea pacientului, tehnica de execuie, pedagogic Nivelul: 3 avansat pregtirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului dup

pacienii cu afeciuni hematologic e.

puncie, F.O., incidente, reorganizarea locului de munca, notarea in accidente. F.O., incidente, 4.3.3. Transfuzia cu snge: definiie, scop, indicaii, accidente. pregtirea pacientului, materiale necesare, tehnica 4.3.2. Puncia ganglionara: definiie, scop, de execuie, supravegherea pacientului in timpul si dup indicaii/contraindicaii, locuri de electie, materiale necesare, transfuzie, reorganizarea locului de munc, incidente, accidente; determinarea grupelor pregtirea pacientului, tehnica de execuie, pregtirea produsului sanguine si a factorului Rh. 4.4. Intervenii de urgen: hemostaza, imobilizarea, pentru examinare, supravegherea pacientului dup tehnic, 124 reorganizarea locului de munc, notarea in Calificarea profesional: Asistent medical generalist

oxigenoterapia. 4.5. Prevenirea complicaiilor: prevenirea sngerrilor, infeciilor, complicaiilor legate de imobilizare si de

C 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate

Sugestii metodologice

administrarea citostaticelor. 5.1. Obiective stabilite: 5.1.1. Realizate - manifestri de dependen absente sau diminuate, satisfacia pacientului. 5.1.2 Nerealizate - manifestri de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 5.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in evoluia pacientului.

Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerci ii practice. Elevii vor fi pui in situa ii de nvare in grup sau individual rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat plane, : scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen , se recomand studii de caz pe tipurile de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntreb structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. ri Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacien ilor cu afec iuni hematologice.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

125

Modulul 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Nota introductiva Modulul ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte

din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul ORTOPEDIE,TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 96 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedico-traumatice. 3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing). 4. Aplica interventiile proprii si delegate. 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nr. Unitate de crt. competenta 32. Ortopedie, traumatologie si nursing specific Competente C. 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedicotraumatice

C. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire

Continuturi 1.
Semnele si simptomele prezente in ortopedie si traumatologie: [Link] locale: durerea (localizare, intensitate, caracter) hemoragia (clasificare, gravitate), plaga (aseptica, septica, superficiala, profunda), hematomul, edemul, tumefactia, deformarea regiunii, scurtarea aparenta sau reala a segmentelor (aprecierea scurtarii segmentelor osoase), mobilitatea anormala sau reducerea mobilitatii / imobilitate, crepitatii osoase, impotenta

functionala. 1.2. Semne generale: alterarea functiilor vitale si vegetative (prabusirea tensiunii arteriale, dispnee, tahicardie, puls filiform, paloare, cianoza, hipertermie , transpiratii profuze, intrerupere a diurezei). 2. Principalele

afectiuni ortopedico-traumatice: 2.1. Afectiuni congenitale: coxartroza congenitala, piciorul equin, genu varum, genu valgum, torticolis, deformarile coloanei vertebrale (cifoza, lordoza, scolioza - congenitale): definitie, simptomatologie, principii de tratament. 2.2. Infectii: osteita si osteomielita (definitie, etiopatogenie, investigatii, simptomatologie, evolutie, tratament, profilaxie). 2.3. Afectiuni degenerative si inflamatorii: osteoporoza (definitie, etiopatogenie, complicatii fractura patologica-, tratament, prevenire), tumori osoase (definitie,, etiologie, simptomatologie, investigatii, tratament).
126

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

2.4. Traumatisme: 2.4.1. Traumatisme ale capului: comotia si contuzia cerebrala (definitie, etiopaogenie, investigatii, principii de tratament). 2.4.2. Traumatismele toracelui: fracturile costale, voletul costal (definitie, simptome, complicatii pneumotoraxul -, investigatii, principii de tratament). [Link] vertebro-medulare: definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament. 2.4.4. Traumatismele bazinului: definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament. 2.4.5. Traumatismele membrelor: contuzii, entorse, luxatii, fracturi (definitie, etiopatogenie, semne si simptome comune si patognomonice, diagnostic diferential, investigatii, prim ajutor, principii de

C. 3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing)

tratament). 1. Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect, cu intrebari inchise / deschise), observatie, cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete, etc.), discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, auscultatie, palpare). 2. Analiza si sinteza datelor: informatii semnificative. 2.1. Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semne vitale (R, P, TA, To) in limite normale, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta la nivel motor. 2.2. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, diminuarea sau absenta miscarii, alterarea starii de confort, atonie musculara, atrofie musculara, contractura musculara, anchiloza, crampa, deformari ale coloanei vertebrale si ale membrelor, risc de accidente, risc de complicatii, risc de infectii, escara de decubit, cianoza, tegumente palide, reci, modificari ale semnelor vitale, sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de

sine. 2.3. Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului locomotor), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (izolare, saracie), lipsa de cunostinte. 3. Probleme de dependenta si diagnostic de ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta): durere acuta / cronica, imobilitate, incoordonarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee,

circulatie inadecvata, vulnerabilitate fata de pericole, comunicare ineficienta la nivel motor. 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate (cine ?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce masura?, cand?); obiective pe termen scurt, mediu, lung. 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii:
127

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C. 4. Aplica interventiile proprii delegate

si

3.1 Interventii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, profilaxie, educatie. 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local. 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: pense hemostatice, pense anatomice si chirurgicale, bisturie, foarfeci, portac, ace chirurgicale, pipa Guedel, seringi etc. 1.2. Materiale: garou, comprese, fesi, fesi gipsate, tampoane, atele, brancarda, substante dezinfectante, trusa perfuzie, solutii perfuzabile, analgezice, A.C., AINS, ATPA, sursa de oxigen, manometru, termometru etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental, pozitie adecvata, igiena, camp operator etc. 3. Interventii specifice: 3.1. Ingrijirea plagilor (hemostaza, toaleta plagii, pansamente si bandaje, profilaxia tetanosului). 3.2. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda, carucior, pat, metode improvizate). 3.3. Imobilizarea (provizorie - prim ajutor - si definitiva - aparatul gipsat), schimbarile de pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si imobilizati, 3.4. Interventii de urgenta: oxigenoterapia, intubatia orotraheala. 3.5. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor, a complicatiilor tromboembolice (administrarea tratamentului anticoagulant), prevenirea pneumoniei hipostatice, prevenirea atrofiilor musculare si a anchilozelor. 3.6. Punctia articulara: definitie, scop, indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare, pregatirea pacientului, tehnica de executie, pregatirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului dupa punctie, reorganizarea locului de munca, notarea in F.O., incidente accidente. 3.7. Punctia biopsica: definitie, scop, indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare, pregatirea pacientului, tehnica de executie,

pregatirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului dupa punctie, reorganizarea locului de munca, notarea in F.O., incidente accidente. 3.8. Examenul radiologic: metode radiologice (raze roentgen, imagine radioscopica) pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului osteoarticular; rolul asistentei medicale.

3.9. Administrarea tratamentului anticoagulant. 3.10. Pregatirea preoperatorie: 3.10.1. Pregatirea generala: bilantul clinic general, supravegherea functiilor vitale si vegetative, examene de rutina obligatorii inainte tuturor interventiilor chirurgicale (TS-TC, grup sanguin, hematocrit, glicemie, uree sanguina). 3.9.2. Pregatirea pentru interventie (in
128

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

ziua precedenta, in ziua operatiei). 3.9.3. Pregatirea in urgente. 3.10. Ingrijirea postoperatorie: 3.10.1. Reintoarcerea in salon: transportul si pozitiile pacientului in pat. 3.10.2. Supravegherea pacientului: aspect general, parametri fiziologici, pierderi lichidiene (sange, urina, varsaturi, transpiratie, pierderi prin dren), hidratarea pacientului. 3.10.3. Asigurarea confortului: igiena, combaterea durerii, combaterea anxietatii. 3.10.4. Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie C. 5. Evalueaza urinara, constipatie, alte complicatii de decubit. rezultatele ingrijirilor [Link] stabilite: 1.1. Realizate - manifestari de dependenta absente aplicate sau ameliorate, satisfactia pacientului; 1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin, manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. 2. Restructurarea planului de ingrijire: [Link] obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. [Link] interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.

Sugestii metodologice Modulul ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ORTOPEDIA, TRAUMATOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; - elevii au stiluri dierite de invatare; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

129

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic

130

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE

Nota introductiva Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face parte

din pregatirea de specialitate din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale 3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 4. Aplica interventiile proprii si delegate 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE Nr. Unitate de crt. competenta 33. Reumatologie si nursing in reumatologie Competente C.1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale

C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale

Continuturi 1. Semne si simptome

prezente la pacientul cu afectiuni reumatismale (durere, redoare, tumefiere, congestie, ankiloza, deformari osoase, febra, tahicardie etc.) 2. Principale afectiuni reumatismale: reumatismul articular acut, poliartrita reumatoida, spondilita ankilozanta, reumatismul articular degenerativ (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament) Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

1. Culegerea de date prin diverse modalitati (interviu, observatia clinica, cercetarea documentelo r medicale, discutii cu echipa de ingrijire, familia si apartinatorii) 2. Analiza si sinteza informatiilor obtinute din culegerile de date.

2.1 manifestari de independenta: pozitie corecta (in ortostatism, sezand, in decubit), miscari (de abductie, adductie, extensie, flexie, rotatie etc), exercitii fizice (active, pasive, izometrice, de rezistenta, coordonate, armonioase, complete) 2.2 manifestari de dependenta: hipotonie, atonie, atrofie, contractura, ankiloza 2.3 surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea sistemului locomotor, durere), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin sociologic (izolare), lipsa de cunostinte (privind mentinerea tonusului si fortei musculare) 3. Probleme de dependenta, diagnostice de
131

C.3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)

C.4. Aplica interventiile proprii si delegate

C.5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata prin deficit, imobilitate, durere, vulnerabilitate fata de pericole etc. 1. Obiective pe termen scurt si lung obiective de ingrijire: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate 2. Prioritati de ingrijire: calmarea durerilor, supravegherea functiilor vitale si vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor 3. Interventii 3.1 Interventii proprii: masaj, bai, frictiuni, mobilizare, comunicare, alimentatie, educatie 3.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea tratamentului general si local (electroterapie, hidroterapie, termoterapie, ionizari, ultraviolete, cura balneara, ergoterapie, crizoterapie, corticoterapie etc) 1. Resurse 1.1 Instrumente: seringi si ace sterile 1.2 Materiale: pat tare, rulouri, perne, corsete, mese de elongatie, chingi, scripeti, bicicleta ergonomica, planseta cu rotile, inele pentru maini, parafina, namol, substante medicamentoase, platou steril, tavita renala, manusi sterile, comprese sterile, substante antiseptice, etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului 2.1 Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic 2.2 Pregatirea fizica: rapaus articular, pozitii functionale incalzire musculara 3. Interventiii specifice: miscari izometrice, masaj cu miscare activa, bai medicamentoase, miscari izotone, injectia intraarticulara 1. Obiective stabilite 1.1 realizat: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2 nerealizat: manifestari de dependenta care se mentin 2. Restructurarea planului de ingrijire 2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului

 Sugestii metodologice Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
132

- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea si analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cun caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea, conversatia, dezbaterea, munca independenta, lucrul in grup, observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date, exercitii de identificare a problemelor de dependenta, plan de ingrijire, studiu de caz. Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati sanitare cu o buna dotare materiala, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Se pot utiliza metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz etc. Resursele materiale trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, carti, fise terapeutice. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare, fise de observatie, teste de evaluare (orale, scrise), realizarea unui proiect. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

133

Modulul: 34. DERMATO-VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC

Not introductiv Modulul face parte din preg tirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul DERMATO-VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC, se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat DERMATO-VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele da pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competenta corespunz toare modulului: 1. Analizeaz semnele si simptomele specifice din afeciunile dermatologice. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnostice de ngrijire la pacienii cu afeciuni dermatologice. 3. Elaboreaz planul de ngrijire-nursing. 4. Aplic intervenii proprii i delegate. 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competentelor i coninuturilor Unitatea de competenta: DERMATO- VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC Competene C.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor n dermatologie Coninuturi tematice

Nr. Unitatea de crt. competen 34. Dermatovenerologie i nursing specific

1. Semnele i simptomele prezente n dermatologie 1.1. Semne locale: leziuni, primare i secundare: macula, vezicula, pustula, papula, flictena, ulceraia, scuama, bula, eritemul, ancrul sifilitic, erupia, pruritul, tumora, leziuni de grataj, papilomatoz, prezena paraziilor, durerea. 1.2. Semne generale: edeme, febra, frison, vrsturi, tahicardie etc, 2. Principalele afeciuni dermatologice: 2.1. Dermatomicozele: epidermofiia, tricofiia, candidozele mucoaselor etc 2.2. Piodermitele: stafilodermiile, streptodermiile, piodermite profesionale, etc 2.3. Dermatoze alergice: urticaria, eczema, alergia la medicamente, dermatoze profesionale etc 2.4. Colagenoze cutanate: lupusul eritematos, sclerodermia. 2.5. Tuberculoza cutanata C.2. 2.6. Hematodermiile: leucoplazia, boala Bowen, Identific problemele de boala Paget, tumori maligne etc 2.7. Boli cu transmitere sexuala: sifilisul, dependen i gonoree, hiv 1. Culegere de date prin stabilete diverse metode: interviuri cu ntrebri diagnostice de nchise, deschise, observaia, cercetarea ngrijire la documentelor medicale (foaia de observaie pacienii cu clinic, bilet de afeciuni externare, trimiteri, scrisori medicale, carnet dermatologice sntate, reete), discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii, examen fizic etc

Analizarea i organizarea datelor: informaii semnificative 2. Independena si dependena. 2.1. Manifestri de

indepen den: pacient contien

t, mobilitate pstrat, semne vitale (R, P, TA, T), n limite normale, absena durerii, somn i odihn corespunztoare, comunicare eficient la nivel afectiv i motor.
134

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

2.2. Probleme de dependen: vulnerabilitate, alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor, risc de infecie, alterarea confortului fizic i psihic, alterarea imaginii de sine, durere acut sau cronica, refuzul de a se conforma tratamentului, edeme ale membrelor, dezinteres fa de msurile de igien i de infecie. Manifestri de dependen: vezicula, pustula, papula, filctena, ulceraia, ancru, eritemul, crusta, plaga, escara, durere, neglijarea igienei, inut nengrijit, incapacitatea urmrii prescripiilor, percepia negativ a propriului corp, pesimism, sentiment de inferioritate, devalorizare, frustrare. 2.3. Semne de dificultate: - de ordin fizic: alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor, proces infecios, slbiciune i oboseal, diminuarea motricitii, durere, incontinen sfincterian. - psihologic: anxietate, stres, confuzie, stare depresiv - social: izolare, srcie, divor, deces - lipsa cunoaterii: neaccesibilitate la informaii, lipsa interesului, lipsa de cunoatere a msurilor de igien i protecie, lipsa de informare asupra ngrijirilor preventive i curative ale leziunilor pielii, lipsa de cunoatere a obiceiurilor sntoase de via. 2.4. Diagnosticul de ngrijire format din problema+sursa de dificultate+manifestarea de dependen. 1. Obiectivul nursing: performan, specificitate, C.3. implicare, Elaboreaz planul de realism, observabil, obiective pe termen scurt, mediu si lung. ngrijire 2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor nursing vitale i vegetative, profilaxia infeciilor, prevenirea complicaiilor - intervenii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, transport, profilaxie, educaie etc C.4. - intervenii delegate: pregtirea pentru Aplic investigaii i analize, administrarea interveniile tratamentului local i general, pregtirea proprii i preoperatorie i ngirjiri postoperatorii etc. delegate 1. Resurse materiale: - instrumente: seringi, ace, ans de platin, truse chirurgicale, electrocauter, aparat LASER, trusa oxigen, baghete plastic, stilet butonat, sond canelat, lame de sticl, microscop, etc - materiale: comprese, mese, tampoane de vat, soluii antiseptice, soluii anestezice, soluii perfuzabile, medicamente, fei, crme, unguente, termometru, zpad carbonic etc. 2. Pregtirea pacientului: - psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic, educare, etc - fizic: asigurarea confortului ambiental, poziie adecvat, igien, cmp operator etc

3. Intervenii specifice 3.1. Recoltarea produselor patologice, secreii snge 3.2. ngrijirea leziunilor, toaleta leziunilor i ulceraiilor, pansamente i bandaje 3.3. Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor 3.4. Intervenii electrocauter, intervenii LASER, cauterizare

etc 3.5. Pregtirea postoperatorie 3.5.1. Pregtire general: bilan hidric general, supravegherea funciilor vitale i vegetative, investigaii paraclinice (biochimice) etc 3.5.2. Pregtirea din zona interveniei
135

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate

3.5.3. ngrijiri postoperatorii 3.5.4. Supravegherea bolnavului: aspect general, parametrii fiziologici, bilan hidric, hidratarea pacientului 3.5.5. Asigurarea confortului: igiena, combaterea durerii, combaterea anxietii 3.5.6. Prevenirea complicaiilor postoperatorii: retenie de urin, constipaie, tromboflebite etc 1. Obiective stabilite 1.1 realizate: manifestri de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului 1.2 nerealizate: manifestri de dependen care se menin, sau aprute pe perioada ngrijirii 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului 3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.

Condi ii de aplicare didactic de evaluare i Modulul DERMATO- VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de nvare - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiior vechi cu cele noi ipentri ordonarea lor Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaie, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, simulri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz - plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pa care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SSP - ul stabilete un nivel na ional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregtire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluar ri formative, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri i distribuirea acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul

de lucru, observarea sistematic comportamentului elevilor care permit a evaluarea conceptelor, a atitudinii fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotin e, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
136

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n s li de demonstra ie, unit i sanitare cu o bun dotare material Instruirea n s de demonstra ie are o importan . li deosebit n realizarea corespunz toare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind DERMATO- VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD - uri, folii de retroproiector etc.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic

137

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

MODULUL 35: BOLI INFECTO - CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC

din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC se reg sesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat infecto contagioase i particularit i de ngrijire. Modulul are alocate 120 ore din care 96 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar va utiliza mpreun standardul de preg tire se cu profesional specifice calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor infecto - contagioase. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni infecto contagioase 3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing) 4. Aplic interveniile proprii i delegate 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate Tabelul de corelarea competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC planul de ngrijire Nr. Unitatea Competene (nursing) de crt. C.1. Analizez competen semnele i simptomele 35. Boli infecto- specifice contagioase afeciunilor i infecto particularit i contagioase de ngrijire Not introductiv Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC face parte

C.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni infecto contagioase C.3. Elaboreaz

Coninuturi tematice 1.
Semnele i simptomele prezente n afeciunile infecto contagioase 1.1. Semne locale: leziuni la nivelul tegumentelor i mucoaselor: macula, papula, vezicula, pustula, flictena, ulceraia eritemul 1.2. Semne generale: febr, frison, tahipnee, greuri, vrsturi, cefalee, dureri abdominale, hipertermie, inapeten, obstrucia cilor respiratorii, tulburri circulatorii, rinoree, tuse

seac, rgueal, iritabilitate , modificri ale funciilor vitale 2. Princip alele afeciu ni infecto contagi oase. Boli infecio ase cu poart de intrare

respiratorie: varicela, TBC pulmonar, scarlatina, rujeola, rubeola, difteria, tusea convulsiv, pneumoniile, gripa, meningita, parotidita epidemic, poliomielita. Boli infecioase cu poart de intrare digestiv: toxiinfecii alimentare, dizenteria, febra tifoid, enterovirozele, hepatita viral. Alte boli infecioase variate: rabia, tetanos, hiv, hepatita B, C i infecii nosocomiale Boli infecioase cu poart de intrare tegumentar i variat. [Link] de date ( date subiecte, obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect cu ntrebri nchise deschise), observaie cercetare documente medicale (foaia de observaie clinic, trimiteri, scrisori medicale, reete, etc.), discuii cu echipele de ngrijire i aparintorii, examen fizic, ancheta epidemiologic 2. Independena/ Dependena:
138

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.4. Aplic interveniile proprii delegate

C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate

2.1. Manifestri de independen: pacientul contient, mobilitate pstrat, comunicarea eficient la nivel motor. 2.2. Probleme de dependen: alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor, potenial de suprainfecie a leziunilor, potenial de complicaii respiratorii, digestive nervoase, alterarea confortului psihic i fizic, dezinteres fa de msurile de igien i protecie, deficit de autongrijire 2.3. Surse de dificultate: de ordin psihologic (stres, anxietate, de ordin social ( izolare, srcie) lipsa cunoaterii 2.4. Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependea) Obiectivul nursing: specifitate, performan, implicare, realism, observabilitate ( cine, ce, ce se poate face, cum n ce msur, cnd?) obiective pe termen lung, mediu scurt. 2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative , profilaxia infecilor, prevenirea complicaiilor. 2.1. Intervenii propii ( autonome) comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, profilaxie, educaie 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, administrarea tratamentului local i general, administrarea serurilor imune, vaccinuri i anatoxine 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: canul traheal, sond laringian, spatul, i sond de oxigen, sonde de aspiraie, trocare, pipete, termometre, tensiometru, seringi de diferite mrimii, tvi renal cutii Petri, recipiente pentru recoltarea produselor biologice. 1.2. Materiale: comprese sterile, soluii antiseptice, anestezice, truse perfuzie, soluile perfuzabile, medicamente inhalate, unguente creme, alcool mentolat, pudre, seruri i vaccinuri 2. Pregtirea pacientului: [Link] psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, poziia adecvat, izoalare i diet, igien [Link] specifice 3.1 Dezobstrucia cilor respiratorii, aspirarea secreilor instilaii gargarisme, intubaie orotraheal, oxigenoterapie, drenaj postural 1. Obiective stabilite: [Link]- manifestare de dependen

absente sau ameliorate, satisfacia pacientului. 1.2. Nerealizate: manifestri de dependen care se menin,

[Link] obiectivelor: adaptate capacitile fizice ale pacientului. 3. Planificarea interveniei: adecvate manifestrii de dependen prezente n evoluia pacientului

la

Condi ii de aplicare didactic de evaluare i Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de nvare - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
139

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiior vechi cu cele noi ipentri ordonarea lor Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaie, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, simulri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz - plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pa care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SSP - ul stabilete un nivel na ional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregtire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluar ri formative, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competene, numrul de reevaluri i distribuirea acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urm toarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor, a atitudinii fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n s de demonstra ie are o importan li deosebit n realizarea corespunz toare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor specifice. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD - uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

140

Not introductiv Modulul ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE face parte din pregtirea specific din anul II semestrul II pentru calificare : asistent medical generalist. n modulul ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE se reg sesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice bolilor endocrine. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu boli endocrine. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4. Aplic intervenii proprii i delegate. 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE Nr. de crt. Unitate Competene Coninuturi

Modulul 36: ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE

competen 36. Endocrinologie si nursing in endocrinolo gie

C.1. Analizeaz 1. Semne i simptome prezente n bolile semnele i endocrine. 1.1. Manifestri subiective [Link] - cauze localizare, durat, simptomele intensitate, tulburri asociate; specifice bolilor 1.1.2. Oboseala fizic si intelectual. endocrine

[Link] somnului - insomnie, comaruri, hipersomnie. 1.1.4. Transpiraie - localizare; 1.1.5. Sughi ul 1.1.6. Setea [Link] gastrointestinale: inapetena, vrsturi, diaree, constipaie, dureri abdominale. [Link] cardio-respiratorii: palpitaii, ameeli, dispnee. [Link] ale aparatului genital: de instalare a pubertii, tulburri menstruale [Link] ale vocii, tulburri de vedere. 1.2. Manifestri obiective: 1.2.1. Poziia, micri i contracii involuntare 1.2.2. Faciesul: hipertiroidian, hipotiroidian, cushingoid, acromegalic, addisonian, hipopituitar; [Link] - gigantismul, nanismul; 1.2.4. Starea de nutriie: obezitatea-tipuri, slbirea 1.2.5. Starea mental

1.2.6. Aspectul tegumentelor, prul i unghiile;

1.2.7. Edemul 1.2.8. Aspectul

ochilor 1.2.9. Modificri ale oaselor i muchilor

141

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

1.2.10. Modificri ale semnelor vitale: temperatur, tensiune arterial, respiraie 2. Principalele boli endocrine. C.2. Identific 2.1. Bolile hipofizei: adenomul probleme de cromofob.,acromegalia si dependen i gigantismul ,nanismul hipofizar, sindromul stabilete diagnosticul de adipozongrijire (nursing) genital insuficiena hipofizara, diabetul insipiddefiniie, la pacientul cu etiopatogonie, simptomatologie, investigaii, boli evoluie, endocrine tratament. 2.2. Bolile glandelor suprarenale: boala Cushing, sindromul adreno-genital, hiperaldosteronismul, boala Addison, feocromocitomul-definiie, etiologie, simptomatologie, investigaii, evoluie, tratament. 2.3. Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala lui Basedow, hipotiroidismul si mixedemul, gua i cretinismul, cancerul tiroidian -definiie, etiologie, simptomatologie, investigaie, tratament 2.4. Bolile paratiroidelor: hiperparatiroidismul i hipoparatiroidismul- definiie, etiologie, simptomatologie, investigaie, tratament C.3. 2.5. Bolile gonadelor: hipogonadismul, Elaboreaz planul de eunuchismul i eunucoidismul, criptorhidian, hirsutismul, ngrijire boala (nursing). polichistic ovarian, pubertatea precoce i ntrziatdefiniie, etiologie, simptome i semne, investigaie, tratament 1. Culegere de date (date obiective/ subiective) interviu,observaie, cercetarea documentelor medicale (foaia de observaie clinic, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, card de identificare, reete, etc.), discuii cu membri echipei de ngrijire i aparintorii, examenul fizic (inspecie, auscultaie, msurtori antropometrice). Analiza i sistematizarea datelor: informaii semnificative. 2. Independena / Dependena 2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, tegumente nemodificate, semne vitale (R,P,TA, ) n limite normale, absena durerii, somn i odihn corespunztoare, comunicare eficient la nivel motor i senzorial 2.2. Probleme de dependen: cefalee, postur inadecvat, cooperare ineficient la nivel

individual, dispnee, circulaie inadecvat, hipertermie, hipotermie, risc de rnire, risc de infecie, disfuncie sexual, alterarea nutriiei (exces sau deficit), alterarea eliminrilor intestinale (diaree, constipaie), alterarea echilibrului electrolitic i hidric, alterarea imaginii corporale, pierderea stimei de sine, alterarea vocii 2.3. Manifestri de dependen: tahipnee sau bradipnee, voce rguit, hidratare exagerat, polifagie, inapeten, greutate peste normal sau

sub normal, vrsturi, edeme, furnicturi, deplasare greoaie, odihn insuficient, slbiciune, iritabilitate, neadaptare la rol, diaforez, dificultatea de a nelege informaia 2.4. Surse de dificultate 2.4.1. Surse de dificultate fizic: alimentaie i hidratare insuficient sau n exces, constipaie, deficit auditiv, olfactiv, vizual, deformarea articulaiilor extremitilor, dezechilibru endocrin metabolic, diaforez, diminuarea peristaltismului, epuizare, ameeal, diminuarea
142

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

tonusului muscular, frigiditate, oboseal, frilozitate, deprinderi alimentare deficitare, obezitate, edeme, tremurturi ale membrelor, etc. 2.4.2. Surse de dificultate psihologice: anxietate, stress, team de obezitate, depresie, frustrare, nelinite fa de diagnostic i tratament, ameninarea conceptului de sine, pierderea respectului de sine, neacceptarea bolii, tulburri de gndire. 2.4.3. Surse sociologice: condiii de munc inadecvate, insuficiena resurselor familiale 2.4.4. Surse de dificultate legate de lipsa de cunoatere 2.4.5. Diagnostic de ngrijire (nursing) =PES (problema +sursa de dificulate+ manifestarea de dependen) 1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realismul, observabilitate, (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce msur?, cnd?, obiective pe termen scurt mediu i lung) 2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative, a strii de contien, meninerea unei stri nutriionale adecvate, a echilibrului hidric i electrolitic, mbuntirea aceptarea imaginii de sine, crearea unui mediu sigur, creterea toleranei la activitate 2.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igien, asigurarea confortului fizic i psihic, prevenirea complicaiilor, educaia pacientului/familiei 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, administrarea tratamentului, asigurarea dietei, pregtirea preoperatorie i ngrijirea postoperatorie

C.4. Aplic interveniile proprii delegate.

[Link] materiale : seringi, recipiente, material de dezinfecie, substane pentru stimularea sau inhibarea secreiei de hormoni, izotopi, truse de perfuzie, soluii perfuzabile, medicamente pentru acordarea ajutorului de urgen n criza tireotoxic, criza de tetanie, criza addisonian 2. Pregtirea pacientului 2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic, obinerea acordului 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de mediu, poziia adecvat, restricii alimentare i lichidiene, restricii de tratament 3. Intervenii specifice 3.1. Investigaii

3.1.1. Examene de laborator: recoltarea sngelui pentru dozri hormonale, glicemie, dozarea calciului, fosforului, acizi grai liberi, colesterol, lipide serice, uree, creatinin, ionogram, iodemie. Recoltarea urinei pentru calciurie, iodurie, ionogram, 17-CS, dozarea catecolaminelor. 3.1.2. Teste de stimulare sau inhibare a secreiei de hormoni pentru hipofiz, tiroid,

paratiroide, reprarenale, gonade. 3.1.3. Examene imagistice: radiografia cranian i a scheletului, tomografia computerizat, rezonana magnetic nuclear, ecografia, probe cu izotopi radioactivi (scintigrama, radioiodocaptarea ) 3.1.4. Alte examinri: examene oftalmologice (determinarea cmpului vizual i a acuitii vizuale,
143

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

examenul fundului de ochi); determinarea metabolismului bazal, reflexograma ahilian; electromiograma, testul hiperpneei provocate. 3.2. Prevenirea complicaiilor : supravegherea funciilor vitale, observarea semnelor de deshidratare, evitarea excesului de lichide, reducerea riscului de rnire, creterea aportului de potasiu, hidratare parenteral 3.3. Educaia pacientului /familiei -Informarea privind modul de producere al bolii, factorii favorizan i i agravan i; -Instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor, doze, orar, cale de administrare, efectul terapeutic i reaciile adverse, msuri n caz de cltorie, purtarea cardului (carnetului) i a medicamentelor de urgen, creterea dozelor n caz de urgen -Instruirea cu privire la diet: scopul dietei, tipul i cantitatea de alimente care trebuie evitate, substanele pentru corectarea gustului, nlocuirea celor interzise; -Instruirea pacientului /familiei cu privire la evitarea riscului de rnire - Importana controlului periodic, acceptarea tratamentului cronic i a limitrilor, conservarea resurselor bolnavului, acceptarea rolului de bolnav 3.4. Pregtirea preoperatorie : informarea pacientului i obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic i fizic - pregtirea general i local: bilan clinic i biologic, pregtirea cmpului operator 3.5. ngrijirea postoperatorie - ngrijiri generale comune altor intervenii; - ngrijiri speciale dup interveniile pe craniu, pe glanda tiroid i pe glandele suprarenale Obiectivele stabilite 1.1. Realizate - manifestri de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului 1.2. Nerealizate manifestri de dependen care se menin sau aprute n perioada ngrijirii 2. Reformularea obiectivelor - adaptate la resurselor pacientului/familiei 3. Planificare interveniilor adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.

Criterii de aplicare didactic i de evaluare Modulul ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs n mod independent n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei:

elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor semnificative.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

144

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educa ie, simul aplicaii pe caz concret. ri, Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Modulul ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs n mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea s decid num rul de ore alocat fiec rei teme in func ie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat :plane, mulaje, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare;

- elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea eviden iereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
145

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educa ie, simul aplicaii pe caz concret. ri, Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

146

Modulul 37: BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC

Not introductiv Modulul BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n acest modul se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamant clinic. Studierea modulului se face n paralel cu cel de nutri ie i dietetic cu care realizeaz o bun leg tur i ajuta viitorul asistent s n eleag mai bine particularitile ngrijirii n bolile metaboliconutri ionale care n marea majoritate a cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin ngrijire continu comprehensiv, flexibil i integrat. Aceste particulariti se regsesc n lista competenelor i criteriile de performan din standardul de pregtire profesional. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1. Analizeaz semnele i simptomele bolilor metabolice i de nutriie. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu boli metabolice i de nutriie. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4. Aplic intervenii proprii i delegate. 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC Nr. crt. Unitate de Competen e C.1. Analizeaz semnele i simptomele bolilor metabolic e i de nutriie. Coninuturi
1. Semnele i simptomele prezente n boli metabolice i de nutriie: creterea sau scderea n greutate, polifagie, poliurie, polidipsie, inapeten, astenie fizic, transpiraii, dureri articulare i musculare, modificri ale tensiunii arteriale, tulburri de tranzit intestinal, xantoame si xantelasmele etc. - prezentare sumar, exemple de afeciuni n care se ntlnesc. 2. Principalele boli metabolice i de nutriie. 2.1. Diabetul zaharat: definiie, etiopatogenie, forme clinice (tip 1, tip 2), simptomatologie, investigaii, evoluie i complicaii acute (comele) i cronice (macroangiopatii, microangiopatii), infectiile, modificarile cutanate, osteoarticulare, hepatice, etc. Tratamentul nonfarmacologic - dieta si exercitiul fizic terapeutic n diabetul zaharat. Tratamentul farmacologic: insulin, antidiabetice

competen 37. Boli metabolice, de nutriie i nursing specific

orale, tratament combinat (insulina si ADO) Tratamentul comelor diabetice. Profilaxia complicatiilor.

2.2. Obezita tea definii e i

epidemiologie, etiopatogenie, forme clinice. Complicaiile obezitii. Dieta, exercitiul fizic terapeutic, tratament farmacologic, tratamentul chirurgical in obezitate 2.3. Denutriia - definiie, etiopatogenie, simptomatologie,
147

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

evoluie i complicaii. Principii de tratament. 2.4. Dislipidemiile - definiie, clasificare, factori de risc etiopatogenie, forme clinice i asocieri morbide, investigaii, complicaii. Tratament nonfarmacologic (dieta) i farmacologic. 2.5. Hiperuricemiile , guta - definiie, etiopatogenie i clasificare, simptomatologie, investigaii, evoluie. Principii de tratament n hiperuricemiile asimptomatice i in gut. (in puseu si intercritic). 2.6. Sindromul X metabolic - definiie, factori de risc etiopatogenie, depistare i evaluare. Obiective de tratament: optimizarea stilului de via (dieta si efort fizic terapeutic), medicaia specific, educaia specific si continu. 2.7. Intolerana la gluten (enteropatia glutenic sau boala celiac) definiie, etiopatogenie, forme clinice i simptomatologie, investigaii. Principii de tratament. 2.8. Hipoglicemiile - definiie, forme clinice ( uoare, medii, grave, organice, funcionale), simptomatologie, evoluie. Principii de

C.2. Identifica probleme de dependen i stabilete diagnosticul de ngrijire (nursing) la pacienii cu boli metabolice i de nutri ie.

C.3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing).

tratament. 1. Culegerea de date (subiective/obiective) prin: interviu direct, chestionare specifice (nutriional, de frecvena alimentaie, ancheta alimentar, investigarea stilului de via), observaie, cercetare documente medicale (foaia de observae, bilete de externare din spital, buletine de analize/investigaii, scrisori i trimiteri medicale, carnet de sntate, reete etc.), discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii, examenul fizic (inspecie, msurtori antropometrice: nlime, greutate, circumferina abdominal). Analizarea i organizarea datelor: informaii semnificative. 2. Independen a/dependen a. 2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, tegumente intacte, normal colorate, semne vitale (R, P, TA, T0) n limite normale, absena durerii, somn i odihn corespunztoare, apetit nemodificat, comunicare eficient la nivel motor i senzorial. 2.2. Probleme de dependen: imobilitate, incoordonarea micrilor, postur inadecvat, dispnee, circulaie inadecvat, comunicare ineficient la nivel motor i senzorial, risc de infecie, risc de rnire, alterarea strii de nutriie (exces), diaree, deficit de cunotine, alterarea percepiei vizuale, disfuncie sexual. Manifestri de dependen: dificultate n deplasare, disconfort, oboseal, fatigabilitate, polifagie Surse de dificultate: de ordin fizic (sete, surplus n greutate, epuizare,a limentaie insuficient, leziuni cutanate), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (izolare geografic, srcie, izolare social), lipsa informaiilor (n legtur cu boala, tratamentul cronic, complicaiile, eventualele operaii). Diagnostic de ngrijire = PES (problem + surs de dificultate + manifestri de dependen). 1. Obiectivul nursing: specificitate, performan,

implicare, realism, observabilitate (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce msur?, cnd?, obiective pe termen scurt, mediu i lung). 2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative, a strii de contien, supravegherea alimentaiei i respectarea dietei, profilaxila complicaiilor. 2.1. Intervenii proprii (autonome):

comunicare, hidratare i alimentare, igien, mobilizare, supravegherea eliminrilor, educaie. 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, controlul i asigurarea dietei, administrarea tratamentului, pregtirea special pentru operaie i ngrijirea postoperatorie a
148

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.4. Aplic interveniile proprii i delegate.

pacientului cu diabet, obezitate i denutritie. 1. Resurse materiale Seringi, ace, recipiente, garou, material de dezinfecie, cntar taliometru, panglic metric, tensiometru, glucometru cu teste. Trus de perfuzie, soluii perfuzabile, flacoane de insulin. Substane pentru teste: glucoz, xiloz, lactoz, sulfat de bariu, izotopi radioactivi. 2. Pregtirea pacientului. 2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, respectarea restriciilor alimentare, asigurarea poziiei. 3. Intervenii specifice. 3.1. Recoltare sngelui pentru: glicemie, HLG, Hb glicozilat, colesterol total, LDL, HDL, trigliceride, proteine serice, ionogram, acid uric, VSH, anticorpi antigluten, anticorpi anti muchi neted. 3.2. Recoltare urinei pentru: glicozurie, ionogram, corpi cetonici, proteinurie/24 h examenul sedimentului, urocultura. 3.3. Alte examene. 3.3.1. Teste de evideniere a malabsorpiei: testul cu xiloz, cu lactoz, testul de ncrcare lipidic, testul excreie urinare de FIGLU (acid forminoglutamic). Examenul coprologic simplu sau cu izotopi radioactivi. 3.3.2. Testul de toleran la glucoz oral (TTGO). 3.3.3. Examene radiologice: radiografia articular (guta), examenul gastrointestinal (enteropatia glutenic) - rolul asistentei n pregtirea pacientului. 3.3.4. Examenul fundului de ochi, examen dermatologic. 3.4. Educaia pacientului/familiei. 3.4.1. Instruirea pacientului/familiei pentru autoobservare i autongrijire, evaluarea efectelor i beneficiilor aplicrii planului terapeutic, efectuarea injeciei cu insulin, determinarea glicemiei cu glucometru i evidena rezultatelor, a dozelor de insulin, ntocmirea meniului cu respectarea cantitii de carbohidrai, cntrirea sau aprecierea folosind alte echivalene pentru o porie, repartizarea pe mese, respectarea orarului meselor i a ritmului de administrare a insulinei i antidiabeticelor orale (ADO). Recunoaterea semnelor comelor i hipoglicemiei, msuri de prevenire a infeciilor intercurente. 3.4.2. ntocmirea planului pentru schimbarea stilului de via i creterea complianei (aderenei) la tratament. [Link] complicaiilor: supravegherea strii de contien, supravegherea i msurarea R, P, TA, T0 la intervale stabilite de medic, curba diurezei, observarea semnelor de deshidratare, supravegherea sondei urinare, combaterea vrsturilor, ngrijirea n cazul convulsiilor. 3.6. Controlul i asigurarea dietei. Obiectivele i principiile dietoterapiei.

Asigurarea dietei recomandate. Comunicarea cu familia i controlul aportului alimentar din afar. Asigurarea dietei n funcie de greutate, talie, vrst, activitate fizica, complicatii si comorbiditati asociate, preferine alimentare)

Respectarea particularitilor n funcie de forma clinic (DZ tip1, DZ tip2), vrst (diabetul la copil, adolescent, varstnic) stare fiziologic (gravida cu diabet). Controlul greutii. 3.7. Administrarea tratamentului medicamentos
149

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Respectarea dozelor i orarului corelat cu alimentaia, observarea reactiilor adverse (tulburari digestive la biguanide, hipoglicemie la sulfonilureice, insulina), incidente i accidente alergice, retenie hidric. 3.8. Intervenia chirurgical la diabetic. Pregtirea special i reechilibrarea preoperatorie, supravegherea intraoperatorie, ngrijirea special postoperatorie, prevenirea

C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

complicaiilor. 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate - manifestri de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului. 1.2. Nerealizate - manifestri de dependen care se menin sau apar n perioada ngrijirii. 2. Reformularea obiectivelor - adaptate la capacitile fizice (resurselor) pacientului/familiei. 3. Planificarea interveniilor adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.

Sugestii metodologice Modulul BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC poate fi parcurs n mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea s decid num rul de ore alocat fiec rei teme in func ie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat :plane, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de

nvare cu caracter interactiv. Se recomand urm toarele metode: observa ia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educa ie, simul aplicaii pe caz concret. ri, Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire).
150

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

151

Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA

Nota introductiv Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din preg tirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA. Alimentaia (dieta) este esenial pentru promovarea sntii, prevenirea bolilor i existena vieii, fcnd parte din nevoile de baz ale individului. Strategia OMS S n tate 21, adoptat n 1998 la Copenhaga prin obiectivul nr. 11 - un trai mai s n tos - i obiectivul nr. 12 - reducerea efectelor datorate alcoolului, drogurilor i tutunului stabilete direc ii clare pn n 2015 n realizarea c rora asistentul medical generalist are un rol important, avnd n vedere c sfera sa de activitate cuprinde deopotriv omul sntos i bolnav, n diferite etape ale vieii sau situaii fiziologice, omul n corelaie cu mediul su obinuit de via. Schimbarea stilului de via i n principal al celui alimentar ar reduce simitor incidena bolilor, ar crete calitatea i durata vieii. Modului are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Recunoate principalele grupe de nutrienti si alimente. 2. Identifica nevoile nutritionale in functie devarsta activitate si starea individului. 3. Promoveaz educaia nutriional a individului si familiei . 4. Identific tulburri de alimentatie. 5. Asigura respectarea dietei in diferite afectiuni.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

152

Tabelul de corelare a competentelor si con inuturilor Unitatea de competenta: NUTRITIE SI DIETETICA Nr. crt. Unitate de Competene C.1. Recunoate principalele grupe de nutrienti si alimente. Coninuturi
1. Macronutrienti - definitie 1.1 Glucidele sau carbo hidratiidefinitie,clasificare,rolul in organism. Notiuni despre digstie si [Link] alimentare. 1.2. Lipidele-definitie, clasificare, rolul in organism. Notiuni despre digestie si metabolism. Surse alimentare. [Link]-definitie, clasificare, rolul in organism. Notiuni despre digestie si metabolism. Surse alimentare. 2. Vitaminele, apa si sarurile minerale [Link] solubile si hidrosolubile si liposolubiledefinitie, rol, surse. Substante cu efecte vitaminice. 2.2. Apa-rolul apei si distributia apei in organism. Bilantul hidric-aportul si eliminarea. Necesar [Link] si tulburari electrolitice,tulburari ale echilibrului acidobazic-notiuni generale. 2.3 Sarurile minerale-caracteristici. 2.3.1 Macrominerale: Ca,P,Mg,Na,Cl,K,S 2.3.2 Microminerale: Fe ,Zn,F, Cu 2.3.3 Oligoelemente: I, Cr, Co, Se, Mn, Mb, Vn, Br, Ni 2.3.4 Notiuni despre metabolismul mineral si tulburarile metabolice. 3 Grupe de alimente 3.1 Carnea si produsele de carne 3.2 Laptele si produsele lactate 3.3 Ouale 3.4 Grasimile 3.5 Cerealele 3.6 Legumele si fructele 3.7 Produsele zaharoase 3.8 Bauturile nealcoolice 3.9 Condimente 3.10 Produse alimentare de protectie: peste oceanic, cereala germinate, produse fermentate lactic, imbogatite in celuloza si substate pectice 4. Alimentele i exerciiul fizic 1. Bazele fiziologice ale comportamentului alimentar Aspecte socio-culturale ale alimentaiei, hedonismul, aspecte religioase. 2. Raia alimentar. Nevoile energetice i plastice. nevoile bazale n funcie de greutate, suprafaa corporal, vrst, stri fiziologice, factori de mediu,tipul de activitate, stri patologice. 2.1 Raia caloric la nou nscut i sugarul mic 2.2. Nevoi nutriionale n perioada

competen 38. Nutriie si dietetic

C.2. Identific nevoi nutriionale n func ie de vrst, activitate i starea individului

copilriei. 2.3. Raia caloric la adolesceni, prevenirea Educaia nutriional . cronice 153 Prevenirea afec iunilor Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

obezit ii. 2.4. Raia caloric la aduli i vrstnici. Alimentaie protectoare 2.5. Raia caloric n sarcin i alptare:ghidul dietei, complicaii ale sarcinii legate de aportul alimentar (prezentare sumar) 3. Alctuirea dietei adecvate 3.1. Moderaie i echilibru. Piramida alimentelor 3.2. Exemple de diet raportat la vrst i greutate 3.3. Factorii care influeneaz aportul alimentar: clima, mediul familial (obiceiuri), tendine sociale, mediatizarea unor produse prin massmedia, boala 1. Stilul de via sntos

C.3. Promoveaz educaia nutriional a individului i familiei

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.4. Identific tulburri de nutriie i alimenta ie

[Link] stilului de via sntos, alimentaia, comportamentul alimentar, efectele consumului de alcool, ale stresului psiho-social, obiceiuri alimentare nesntoase, efectele fumatului, greutatea corporal n limite normale. Rolul exerciiului fizic. 1.2 ntocmirea planului de educaie pentru schimbarea stilului de via. 2. Noiuni de gastro-tehnie 2.1. Calitatea produselor-metode de apreciere a produselor de origine animal i vegetal 2.2 Metode de pstrare i conservare a alimentelor: fizice, chimice, fizico-chimice, biochimice 2.2.1. Conservarea laptelui, crnii i petelui, oulor, fructelor i legumelor. 2.3. Metode de prelucrare i preparare: prelucrare preliminar, prelucrare termic (fierbere, n aburi, prjire, frigere, coacere) 2.4. Preparate culinare: supe, sosuri, gustri, intrri, salate,garnituri, budinci, sufleuri, fripturi, aluaturi, pinea, deserturi. 3. Alctuirea dietei i alegerea meniului 3.1. Stabilirea necesarului cantitativ i calitativ pe caz concret Stabilirea preferinelor alimentare 3.2. Combinarea alimentelor 3.3. Echivalene pentru o porie 3.4. Orarul poriilor- repartizarea alimentelor pe mese [Link] strii nutriionale [Link] care influeneaz necesarul alimentar, stres determinat de boal,stri anabolice fiziologice, cretere, sarcin, convalescen 1.2. Factori care influeneaz aportul alimentar: starea economic, cultura, climatul emoional, strile patologice, comportamentul alimentar 1.3. Metode: anamneza, date antropometrice, examenul fizic 1.4. Interaciunea dintre alimente i medicamente 1.5. Alimentaia enteral i parenteral 2. Tulburri de alimentaie 2.1 Anorexia nervoas 2.2 Bulimia 2.3. Boal supra alimentaiei 2.4. Tulburri nespecifice
154

C.5. Asigur respectarea dietei n diferite afeciuni

Sugestii metodologice

2.5. Comportamente inadecvate n copilrie 1. Principii generale ale alimentaiei dietetice i dieta n :bolile aparatului digestiv, ficatului i pancreasului, anemii, afeciuni cardiovasculare i HTA, afeciuni renale, boli neoplazice, diabet i boli de nutriie. 2. Consilierea pacientului i familiei 2.1. Importana dietei pentru tratarea bolii 2.2. Preferine alimentare 2.3. Compliana ( aderena) pacientului l;a indicaiile terapeutice, msuri de control a alimentelor din afara. 2.4. Prezentare de meniuri folosite n spital i ambulatoriu 2.5. Prezentarea listei de alimente interzise permise 3. ntocmirea foii de alimentaiei Verificarea recomandrilor medicale.

Modulul NUTRIIE I DIETETIC poate fi parcurs n mod independent i n corelare cu modulul Boli metabolice, de nutriie i nursing specific. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind nutriia i dietetica. Cadrele didactice au libertatea s decid num rul de ore alocat fiec rei teme in func ie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material, n buctria spitalului. Instruirea sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea eviden ierii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia i exerciiul, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire, expunere i conversaie, munc independent, simularea, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic, creativitatea i capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la situaiile reale, inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, tabele cu coninutul n principii alimentari, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane,

mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, ustensile si materiale necesare realizrii unor preparate culinare, foi de alimentaie, list de alimente. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire), calcularea raiei alimentare, alctuirea meniului.
155

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Cadrele didactice vor realiza o permanent legtur cu celelalte module studiate n anul II (boli de nutriie i metabolice, endocrine, afeciuni de medicin intern i chirurgicale). Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.

156

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Modulul 39: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SANATATE

1. Not introductiv Modulul Managementul proiectelor de s n se studiaz la nivelul tate 3 avansat, i are n vedere asigurarea pregtirii generale n viitorul domeniu de activitate, avnd repartizate un numr de 60 de ore, din care 24 ore, laborator tehnologic. Scopurile acestui modul sunt: - de a oferi elevilor cunotine, abiliti i deprinderi n managementul proiectelor de sntate; - s-i sprijine pe elevi n eficientizarea muncii lor, n vederea elaborrii i redactrii proiectelor; - responsabilizarea pentru asigurarea calitii proiectelor; -s-i ajute pe elevi n finalizarea cu succes a proiectelor; - s-i sprijine pe coordonatori n ndrumarea elevilor. - de a crea cultura managementului prin proiecte de sntate; - a dezvolta abiliti de concepere, planificare, monitorizare i evaluare a proiectelor; Prin parcurgerea modulului se urmrete dobndirea competenelor descrise n Standardele de Pregtire Profesional. Modulul se va utiliza mpreun cu Standardul de Pregtire Profesional specific calificrii. 2. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Identific proiectul de sntate 2. Implementeaz proiectul de sntate 3. Monitorizeaz proiectul de sntate 3. Tabel de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE S N TATE Nr. Unitatea de Competena crt. competen 39. Managementul proiectelor de proiectul de sntate sntate Coninuturi
Caracteristicile unui proiect de sntate Tipuri de proiecte de sntate Fazele unui proiect. Aspecte generale. Managementul unui proiect. Metodologii de management proiect de sntate Planificarea resurselor - Tipuri de resurse. Reprezentarea planului de proiect Evaluarea proiectelor medicale. Aspecte generale. Calitatea n managementul proiectelor de sntate. de

[Link] Noiunea de proiect de sntate

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

157

[Link] Lansarea proiectului de sntate . Documentelor specifice. Coninut i dependene. proiectul de Managementul etapelor. sntate
produs, Definirea etapelor. Activiti, produse. Controlul progresului (timp, cost, calitate,

necesitatea schimbrii). Verificare, planificare, replanificare. - Documente de raportare specifice: raport de sfrit de etap, raport de progres, registru de probleme, recomandri de aciune. Controlul resurselor - timp i buget alocat. - Controlul timpului: msurarea activitilor, comparare i raportare cu planul de proiect. - Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de via a proiectului, costuri actuale i cele prevzute n planul de proiect, analiza variaiilor Managementul configuraiei Componentele configuraiei / produsului final. Criterii/cerine de calitate a configuraiei / produsului final. Controlul / verificarea configuraiei /produsului final. Documente specifice: planul de management al configuraiei, planul de calitate, raportarea schimbrilor / problemelor configuraiei / produsului final. 3. Monitorizeaz - Definirea calendarelor i a programului de lucru. - Declararea datei de ncepere a proiectului. proiectul de - Planificarea activitilor:definirea activitilor, sntate durata activitilor, precedenele, constrngerile dintre activit i. - Gruparea pe faze. - Analiza. Exportarea datelor Analiza execuiei. Managementul resurselor - Definirea resurselor - Alocarea resurselor pe activiti. Analiza utilizrii resurselor. Nivelarea resurselor Gestionarea schimbrilor. - Necesitatea schimbrii. - Analiza schimbrii (impact, avantaje/ dezavantaje). - Documente specifice: cerere de schimbare. Controlul resurselor - Histograma ncrcrii resurselor. - Nivelarea ncrcrii resurselor. Evaluarea proiectului de sntate - Elemente de evaluare i reevaluare a activitilor: compararea i interpretarea estimrilor, prognozelor i rezultatelor obinute. - Tehnici i metode de evaluare i control al proiectelor medicale. Plan de evaluare a proiectelor.

4. Sugestii metodologice: Modulul Managementul proiectelor de sntate are n cadrul curriculumului, n calificrile din domeniile tehnice, o poziie distinct. Se parcurge cu un

numr de 60 de ore, nefiind condiionat sau dependent de celelalte module din curriculum. Parcurgerea con inuturilor modulului Managementul proiectelor de sntate i adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competen elor tehnice generale aferente, n
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
158

scopul pregtirii profesionale a cursanilor i dezvoltrii capacitilor care s le permit integrarea pe piaa muncii. Abordarea modular va oferi urmtoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care nva, respectiv asupra disponibilitilor sale, urmnd s i le pun mai bine n valoare; fiind o structur elastic , modulul poate ncorpora, n orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea nvrii i articularea educaiei formale i informale; modulul ofer maximul de deschidere, pe de o parte n plan orizontal, iar pe alt parte, n plan vertical, peste / lng alte module parcurse, n prelungirea acestora pot fi adugate mereu noi module ceea ce se nscrie perfect n linia imperativului educaiei permanente. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii ale educaiei: cursanii nva cel mai bine atunci cnd consider c nvarea rspunde nevoilor lor. cursanii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare. cursanii au stiluri proprii de nvare. ei nva n moduri diferite, cu viteze diferite i din experiene diferite. participanii contribuie cu cunotine semnificative i importante la procesul de nvare. cursanii nva mai bine atunci cnd li se acord timp pentru a ordona informaiile noi i a le asocia cu cunotinele vechi. Procesul de predare - nvare trebuie s aib un caracter activ i centrat pe cursant. n acest sens cadrul didactic trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte i modaliti de lucru: Diferenierea sarcinilor i timpului alocat, prin: - gradarea sarcinilor de la uor la dificil, utiliznd n acest sens fie de lucru; - fixarea unor sarcini deschise, pe care cursanii s le abordeze n ritmuri i la niveluri diferite; - fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferii, n funcie de abiliti; - prezentarea temelor n mai multe moduri (raport sau discuie sau grafic); Diferenierea cunotinelor, prin: - abordarea tuturor tipurilor de nvare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); - formarea de perechi de cursani cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; - utilizarea verificrii de ctre un coleg, verificrii prin ndrumtor, grupurilor de studiu. Diferenierea rspunsului, prin: - utilizarea autoevalurii i solicitarea cursanilor de a-i impune obiective. Evaluarea la disciplina Managementul proiectelor de sntate se va face prin: lucrri individuale - studii de caz/analize O lucrare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de ctre cursani O lucrare prin care s se analizeze etapele identificate ntr-un proiect. Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizat . proiect propriu sau n echip Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene

nefiind relevant. O competen se evalueaz o singur data. Demonstrarea unei alte abiliti n afara celor din competenele specificate este lipsit de semnificaie n cadrul evalurii. Cursanii trebuie evaluai numai n ceea ce privete dobndirea competenelor specificate. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare continu, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continu prevzute n Standardul de Pregtire Profesional (probe scrise, probe orale), iar la fritul lui se realizeaz evaluare sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Rezultatele evalurii continue vor fi consemnate n foaia matricol, alturi de rezultatele de la celelalte discipline de cultur de specialitate i de la disciplinele de cultur general. Dobndirea competen elor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obinute n urma aplicrii instrumentelor de evaluare a competenelor.
159

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

La ncheierea cu succes a unei evalu este suficient un feedback de ri, felicitare. n cazul unei ncerc ri nereuite, este esen ial transmiterea unui feedback clar i constructiv. Acesta trebuie s includ discu ii n leg tur cu motivele care au dus la insucces i identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum i a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioad de ctre evaluator sau de ctre cursant, dar numai n limitele orarului colar. Reevaluarea trebuie s utilizeze acelai instrument, dei locul de desfuare a evalurii poate fi modificat. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme, n funcie de: dificultatea temelor nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit complexitatea i varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. ntre competene i coninuturi este o relaie biunivoc, competenele determin coninuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigur dobndirea de ctre cursani a competenelor dorite. Pentru dobndirea de ctre cursani a competenelor prevzute n SPP-uri, activitile de nvare predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv i centrat pe cursant, cu pondere sporit pe activitile de nvare i nu pe cele de predare. Pentru atingerea obiectivelor programei i dezvoltarea la cursani a competenelor vizate de parcurgerea modulului, recomand ca n procesul de m nvare-predare s se utilizeze cu prec dere metode bazate pe aciune, cum ar fi: efectuarea unor lucrri de laborator realizarea unor miniproiecte din domeniul calificrii Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea direct , observarea independent , analiz ), metode expozitive (explica ia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobndirea de ctre cursani a competenelor specifice calificrii.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

160

Modulul 40: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING

I. Nota introductiva Modulul CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se studiaz pe parcursul anului al IIIlea, al colii postliceale pentru realizarea preg tirii de specialitate specific domeniului S n tate i asisten pedagogic, n vederea obinerii calificrii de nivel 3 avansat Asistent medical generalist. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 de ore, invatamant clinic.. Modulul va dezvolta competen ele din unitatea de competen pentru abiliti cheie CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul activitatea didactic va cuprinde formula unui parteneriat ntre coal institu ii acreditate s gestioneze probleme i specifice de asigurarea calitii, dar se au n vedere resursele locale pentru instruire: baza material a colii, cadrul de colaborare cu agenii economici, cerinele locale pentru pregtirea n calificarea de nivel 3 avansat asistent medical generalist. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi i abilit i de analiz , de interpretare, de aplicare i de implementare a sistemului de asigurare a calitii serviciilor de nursing. Prin parcurgerea modulului se urmrete dobndirea competenelor descrise n Standardul de pregtire profesional. Modulul se va utiliza mpreun cu Standardul de pregtire profesional specific calificrii. Persoana care va absolvi acest modul este responsabil de execu ia propriei activit i de asigurarea calit ii serviciilor Nursing att pe timpul desf ur rii procesului, ct i la finalul lui, de mbuntire a calitii, dar i de evaluare a cerinelor impuse pentru domeniul Sntate i asistenta pedagogica. II. Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului : 1. Precizeaz conceptul calitii i siguranei pacientului n sistemul ngrijirilor de sntate 2. Acioneaz pentru implementarea sistemelor de asigurare a calitii serviciilor de ngrijire 3. Descrie dimensiunea umana a calitii 4. Aplica tehnici de mbuntire continu a calitii serviciilor de ngrijire III. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING Nr. Unitatea de Competene crt. competen 40. Calitatea C. 1. Precizeaz conceptul serviciilor calitii i siguran ei nursing pacientului n sistemul ngrijirilor de

sntate

C. 2. Acioneaz

pentru implementarea Coninuturi sistemelor de asigurare a calitii [Link] calitii ngrijirilor de serviciilor de ngrijire sntate:

accesibilitatea ngrijirii; specificitatea ngrijirii; continuitatea ngrijirii; eficacitatea ngrijirii; eficiena ngrijirii; respect pentru pacient; sigurana n ngrijire 2. Funciile managemetului calitii serviciilor de ngrijire: planificarea calitii;organizarea activitilor referitoare la calitate; coordonarea activitilor referitoare la calitate; antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calitii; controlul calitii; asigurarea i mbuntire continu a calitii serviciilor furnizate. [Link] pentru implementarea unui sistem de asigurare a calitii: structura organizatorica; procedurile; procesele; resursele. [Link] managementului calitii n organizaiile de ngrijire a sntii: conductori vizionari; schimbarea n practica nursing; orientare ctre pacient; echipe de lucru; folosirea unui
161

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

model de proces recunoscut; comunicarea ntre membrii echipei. [Link] de evaluare a calitii: autoevaluarea; acreditarea; certificarea (ISO)

C. 3. Descrie dimensiunea umana a calitii

C. 4. Aplic tehnici de mbuntire continu a calitii serviciilor de ngrijire

[Link] rolul resurselor umane i strategiile de recrutare de personal: activiti; responsabiliti; program; planificarea resurselor umane; normarea n nursing; recrutarea; selecia;anse egale la angajare; pensionare. [Link] profesional i educaia continu n nursing: motivarea; compensaii; educaia continu; creditarea; sigurana profesionitilor. [Link] managerilor n sistemele de asigurare a calitii serviciilor de ngrijire: leadership n nursing; modele de formare a echipei; delegarea responsabilitilor; rezolvarea conflictelor. [Link] de imbunatatire continu a calitii: mbuntirea continu a performanelor, a proceselor, a sistemelor de lucru; audit intern; managementul riscului; aciuni corective (controlul infeciilor), aciuni preventive (prevenirea mbolnvirii) satisfacerea pacientului. [Link] de mbuntire a calitii: strategia Kaizen; ciclul PDCA (planificexecutverific -acioneaz) principiul zero defecte [Link] pentru mbuntirea calitii: documentaia pentru sistemul de management al calitii conform standardelor ISO; manualul acreditrii-grupe de standarde specifice nursingului; acreditarea spitalelor; acreditarea JOINT Commission dosarul de ngrijire al pacientului [Link] de imbunatatire a calitii: instrumente ajuttoare: (brainstorming, stratificare, metoda ntrebrilor) instrumentele calitii: grafice; diagrame, histograme. fie de control statistic.

IV. Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Parcurgerea con inuturilor modulului CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se va realiza integral, parcurgnd tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile , dar abordarea acestora trebuie s fie flexibil i diferen iat , innd cont de nivelul ini ial de preg tire i de nivelul de performan cerut pentru absolventul de coal postliceal cu specialitatea asistent medical generalist. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor proiecta activiti de

nvare centrate pe elev, care vor pune accent pe dezvoltarea gndirii, formarea aptitudinilor i a deprinderilor de analiz, interpretare a sistemului ce vizeaz asigurarea calitii. Orele de instruire teoretic se recomand a se desf ura n cabinete i laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunz tor: retroproiector, video, acces Internet, proceduri de sistem, operaionale, instruciuni de lucru, colecie de reglementri tehnice i normative specifice , fie de lucru, fie de autoevaluare, portofolii, calculatoare cu programe de aplicaii pe tipuri de machete care vizeaz sistemul de management al calitii. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urm toarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cel mai bine atunci cnd nvarea rspunde nevoilor lor - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare
162

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informa iilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz o singur dat. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Proiectarea evalurii competenelor se realizeaz prin stabilirea clar a programului i a modului de evaluare. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP- ul stabilete un nivel na ional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fie individualizate. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile . Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare tehnologice cu o bun dotare material Instruirea n laboratoare tehnologice are importan . deosebit n realizarea corespunztoare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activitilor privind asigurarea calitii serviciilor nursing, proiectarea i implementarea sistemului calitii, pe baza standardelor de acreditare a unitilor sanitare,a documentaiei tehnice de specialitate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calitii. V.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

163

MODULUL 41 : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA

I. Nota introductiva Modulul Deontologie si etica profesionala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Deontologie si etica profesionala Modulul are alocate un numar de 60 ore, din care 36 ore, laborator tehnologic. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. II. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: [Link] fiinta umana ca entitate biopsihosociala , cu valori si principii de viata [Link] din punct de vedere profesional, moral si legal [Link] ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant [Link] de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA moral si legal Nr. Unitate de Competenta crt. competenta 41. Deontologie C1. Descrie si etica fiinta umana ca profesionala entitate biopsihosociala, cu valori si principii de viata

C2. Raspunde din punct de vedere profesional,

Continuturi tematice
Totalitate si individualitate 1.1 - identificare personala (CI/BI, stare civila, foaie de observatie,dosar medical) -ingrijire holistica:fiinta unica,cu nevoi specifice; -implicarea pacientului in propria ingrijire; -rolul de avocat al pacientului; -aspecte etice ale ingrijirii (compasiune, competenta, constiinta, angajare); 1.2 Valori si principii etice in nursing: valori: viata;independenta;libe rtate;egalitate;

non discr imin are; -principii etice: binefacere [Link] nta; dreptate ( mod de impartire a adevarului); autonomie vs. paternalism; veracitate vs. sinceritate; fidelitate/co nfidentialitat e;

1.3 Sisteme personale de valori: - devotament fata de profesie; - grija si afectiune; - incredere,putere/loialitate si libertate profesionala; - empatie,reputatie,imagine pozitiva de sine; 1.4 Drepturi si libertati: - Drepturile omului; - Drepturile pacientului; - Drepturile copilului; Drepturile femeii in maternitate etc Raspundere si responsabilitate: 2.1 raspundere legala;morala; responsabilitateprofesionala; civila; -neglijenta,culpa,fuga de raspundere; -eroare si greseala in nursing; deontologia actului medical; Norme de exercitare (conform legilor in vigoare) 2.2 drept medical- forme de scolarizare;
164

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

- acces in profesiune; - statut socioprofesional; - pierderea dreptului de practica; -principiul OSCAR: reglementarea climatului de lucru al conducerii unitatilor sanitare (obiectivitate, specializare in munca de echipa, coordonare, autonomie si responsabilitate) 2.3 autorizare si acreditare: - obtinere atestat libera practica; - inregistrare in registrul unic al asistentilor medicali; -standarde de ingrijire bazate pe probitate, abnegatie, daruire, solicitudine, compasiune; -fisa postului; - autonomie si delegare in nursing; Invatare continua si perfectionare profesionala 2.4 competente profesionale pe baza SPP; - oportunitati de invatare( studiu individual, media, internet, continuare studii); - participare la seminarii, conferinte,prezentari conunicari; - implicare in cercetarea in nursing; C3. Acorda ingrijiri intr-un Calitate in nursing 3.1 protocoale de ingrijire relatii mediu profesionale (cooperare, colaborare), terapeutic comunicare eficienta, activa; Abordare in securizant situatii de risc: 3.2 persoana informata: -ghiduri de informare a pacientului, familiei, comunitatii (pliante, brosuri); -consimtamant sau refuz al ingrijirilor pe deplin informata; -atitudine etica in situatii terminale; 3.3 abuzuri: verbale,fizice, sexuale, psihice; 3.5 iatrogenie:de explorare; psihogena; medicamentoasa; de institutionalizare; 3.6 eugenie; 3.7 risc asumat (valoarea bunului supus riscului este mai mica decat efectul obtinut;incredere exagerata in propriile forte; depasirea competentelor ); risc evaluat (atitudine fata de un pacient agresiv); Bioetica 3.8 Eutanasie; inginerie genetica( genom uman si clonare); fecundare in vitro/in vivo; 3.9 dileme etice ( ex:in boala canceroasa, avort, SIDA)

IV. Sugestii metodologice Modulul DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre asistentul medical cu modul de pedagogie. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele

principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului; elevul: invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; se exprime in mod creativ; gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

165

a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. 2. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup ( Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada),joc de rol. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 2. test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3. probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua,ritmica, pe secvente mici) si sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari ) Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme, durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming; sinectica; metoda 6-3-5; Phillips 6-6; discutii panel; 2. Exemple de teme pentru aplicatii: Ranile invingatorilor se vindeca mai repede decat ranile cele ale invinsilor (vezi Totalitate si individualitate)-seminar de discutii Implicatii etice ale ingrijirii pacientului cu tulburari psihice (ex:agresivitate) (vezi Risc asumat/risc evaluat) - lucru in grup Clarificarea propriilor valori (vezi Sisteme personale de valori) - autoevaluare d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector, culegeri de date etc.

Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. V. Sugestii bibliografice 1. American Nurses Association - Codul pentru nurse ,1985 2. ANR, Grup national de etica (autor colectiv) - Cod de etica pentru asistenti medicali, Bucuresti,1998
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
166

3. ANR, Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing, Bucuresti,1998 4. ANR, Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali,Bucuresti,2001 5. Dutescu,B. -Etos in medicina ,Editura Medicala, Bucuresti,1979 6. Fry,.Sara,T.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica, CN,1994 7. Jurnalul de nursing , Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8. Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMS-Regional Office for Europe, Copenhaga, 1996 9. Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978 10. Miron,A. - Etica aplicata, Editura Alternative,1995 11. Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitate-Editura Universul,Bucuresti,1998 12. Scripcaru,Gh.,Ciornea,T.- Deontologie medicala,Editura medicala, 1979

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

167

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

MODULUL 42: PSIHOLOGIE MEDICALA

I. Nota introductiva Modulul Psihologie medicala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie medicala. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore, din care 36 ore laborator tehnologic. II. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii 2. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica 3. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE MEDICALA Continuturi tematice Nr. Unitate de Competenta crt Arie de preocupari [Link] [Link]: competenta factorii psihici factor,sanatate/boala,sanogeneza, trauma 42. Psihologie in dinamica psihica,adaptare psihofiziologica,exprimare medicala sanatatii/ bolii

emotii,pulsiune(instinct),imitatie,identificare , simptome psihosomatice(spasm,HTA, vertij versus manie, agresivitate) 1.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune sociala; afiliatie ( proximitate fizica,contact prin priviri, raspunsuri calde,prietenoase); autostima si egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine); comunicarea diagnosticului de boala,empatie, motivatia de a fi pacient 1.3 Psihologiasituational-existentiala a bolnavului: dependenta (acceptare,ajutor,protectie);separarea de habitatul personal;complianta pacientului(fuga in boala, neacceptarea bolii);psihosociologia spitalului(organizare administrativasociala,rol de bolnav si rol de pacient, nevroza de spital); 1.4 Stres si disfunctionalitati:cauze,vulnerabilitate la stres( mecanisme de coping,locus of control,retea de sprijin);trasaturi imunogene si disimunogene ale personalitatii; diagnostic de stres-clinic si de laborator; grila de evaluare a stresului; factori de risc pentru profesia medicala. Comportamente protectoare si de risc. 1.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate: influenta culturala( obiceiuri, traditii, mentalitati), educatie intrafamiliala, convingeri personale;

comportam ente adictive( co nsum de alcool, tutun, droguri etc) 1.6 Adaptare la stres:

i n d i v i d u a l

a (nivel de aspiratie si nivel de posibilitati/resurse;nevoile lui Ralphafiliere,securitate,noutatea experientei); colectiva (rezolvarea situatiilor conflictuale;apelul la reteaua de suport social,cresterea autocontrolului, prevenirea burn-out-ului profesional)
168

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C2. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica

Tulburari functionale 1.7 Fisa biografica (traume, accidente, violente, carente afective) 1.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor: Respiratorii ( rinoree,stranut in salve,crize de astm, hiperventilatie); cardiovasculare(tahicardie,HTA,crize anginoase,lipotimii,constrictiepaloare/vasodilatatie-eritem cutanat);digestive (pilorospasm,dischinezii biliare, hipersecretie HCL,hiperperistaltism); urogenitale(colici renoureterale,tulburari de dinamica sexuala); cutanate( prurit, eruptie); metabolice (anorexie, bulimie, obezitate, hiperglicemie); 1.9 Afectiuni de etiologie psihogena : boala ulceroasa, colon iritabil,dermatite atopice, astm bronsic, cardiopatie ischemica, HTA,TBC,tulburari menstruale,); psihologia pacientului infirm ; psihologia convalescentei Domeniul: tate i asistenpedagogic S n Nivelul: 3 avansat

C [Link] pacientul in mentinerea / restaurarea

emotionala,ideea de Tipurile psihologice si boala prejudiciu,anxietatea,reducerea/ pierderea 2.1 Tip de personalitate:A si timpului de contact cu lumea,teama de C(elemente caracteristice); necunoscut, noutatea anesteziei);interventii Tipologii constitutionale psihologice :Kretschmer(picnic, leptosom, in preoperator, postoperator atletic); Sheldon(endomorf, precoce si tardiv; mezomorf, ectomorf); Corelate psihologice ale bolii Eysenck 2.5 Transformari psihocomportamentale (introvet,extravert);Heymans induse de , Wiersma, La Senne boala :tulburari nevrotice, supraalimentatie, (nervosi, sentimentali, sedentarism, pasionali, colerici, fumat/droguri,reculul insertie/reinsertie sanguinici,flegmatici,amorfi, sociala; regresia afectiva si apatici). comportamentala,evaziunea, exaltarea Personalitati Eului,contagiunea informationala; accentuate(demonstrativ,hiperpe 2.6 Psihologia medicamentului si complianta rseverenti, terapeutica:reactii adverse,dependenta hiperexacti,distimici, hipertimici, medicamentoasa, exaltati, anxiosi, prescrierea medicametelor( limite, presiuni), emotivi) medicina 2.2 Dimensiuni tipologice in alternativa); biografie: reactii la boala mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice; ( recunoasterea,negarea,ignora 2.7 Efectul placebo:variabile ale rea,resemnarea); indicatii si imagine de sine si detaliile corporale ( stima de pacientului/medicului; contraindicatii ale E.P. sine) 2.3 Particularitati psihofiziologice Modalitati de optimizare a actului de ingrijire legate de varsta si 3.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice: sex ( stadii,etape, crize); indicatori de calitate a vietii( stare de psihologia medicala a femeii bine;capacitate de functionare fizica,psihica, (pacienta, asistenta medicala, sociala, de rol ;factori gravida,lehuza);psihologia extrafamiliali;bunuri si servicii ; mediu; posibilitati de persoanei cu disabilitati; informare;perfe 2.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura 169 Calificarea profesional: Asistent medical generalist

calitatii vietii

IV. Sugestii metodologice

Modulul PSIHOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; elevul invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in

3.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient (relatie asimetrica [Link] simetrica): asteptarile pacientului si libertatea de decizie;automedicatie; 3.3Abordare in cazul pacientilor psihici activarea resurselor potentiale; autovalorizare,gandire pozitiva; 3.4 Iatrogenia psihogena : contradictii intre mesajul verbal si nonverbal; lipsa de tact; combaterea inchiderii in sine , menajarea si tactici de comunicare a vestilor proaste; 3.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului: obiceiuri, presiuni; Abordare in situatii de criza si in faza terminala 3.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici: in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista, dar ferma); in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la personalitatea pacientului); in recidiva sau stadiu terminal(sustinere ,suport emotional) 3.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv combaterea socului emotional, a negarii, autoculpabilizarii; detectarea depresiei si prevenirea sinuciderii; ascultare empatica,necritica sau judicativa; crearea unui mediu e suport social si spiritual; incredere si confidentialitae in actul ingrijirii; 3.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative atitudine fata de pacient si familia acestuia; sustinere in faza de negare,confuzie,resemnare,acc traditii ,obiceiuri ; Psihoterapie 3.9 Psihoterapie suportiva simpla: activarea resurselor psihice personale ale pacientului; dezvoltarea resurselor fizice conservate; favorizarea exteriorizarii emotiilor, gandurilor; sustinere in acceptarea bolii; persuasiune ( cu elemente sugestive) 3.10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv: sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare,alcool, tutun); cresterea motivatiei pentru schimbare; automonitorizarea comportamentelor legate de consum; 3.11 Terapia pierderii la copii: pregatirea copiilor pentru pierderi(afective, de persoane, de mediu stabil); terapie prin joc; verbalizarea sentimentelor si trairilor; comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe incredere , siguranta protectie;

grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; i se permite sa se exprime in mod creativ; gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

170

a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada), joc de rol. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 2. test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3. probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua,ritmica, pe secvente mici), sau sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari) Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii ) 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale,urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Ex. Problema reala: interventia chirurgicala. Grup de discutii : Ideea de prejudiciu in actul chirurgical Test scris :Modalitati de crestere a compliantei pacientului; Practic: Studiu de cazReactia la boala, 2. Aplicatiile vor urmari formarea de abilitati prin care elevul aplica,utilizeaza cunostintele detinute pentru a rezolva o problema aparuta,bazandu-se pe o relationare logica a informatiilor in raport cu un scop. Ex:Scop:Sustinerea pacientului in mentinerea/restaurarea calitatii vietii Grup de discutii:Mod de abordare a unui copil cu neoplasm-comunicare de vesti proaste Eseu (max.250 cuvinte):Cresterea motivatiei de a renunta la consumul de alcool(tutun) 3. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-

se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 4. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming; sinectica; metoda 6-3-5; Phillips 6-6; discutii panel; d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector,teste psihologice,etc. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. V. Sugestii bibliografice
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
171

1. Athanasiu,A.-Tratat de psihologie medicala,Editura Oscar Print,Bucuresti,1998 2. Bradu-Iamandescu,I.- Manual de psihologie medicala,Editura Infomedica, Bucuresti,1995 3. Bradu-Iamandescu,I - Dinamica psihosociala a practicii medicale,Editura Infomedica, Bucuresti, 2003 4. Bradu-Iamandescu,I - Psihologia medicala,vol I, Editura Infomedica, Bucuresti, 2005 5. Lupu,I.,Zanc,I.- Sociologie medicala- teorie si aplicatii,Editura Polirom, Iasi, 1999 6. Mitrofan,I.,Buzducea,D.- Psihologia pierderii si terapia durerii, Editura Sper, Bucuresti, 2002 7. Neculau,A.(coord)- Psihologie sociala, Editura Polirom, 1996 8. Rascanu,R.-Psihologie medicala si asistenta sociala,Editura Societatea Stiinta si tehnica, Bucuresti, 1996

172

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

MODULUL 43: PEDAGOGIE

I. Nota introductiva Modulul Pedagogie face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Pedagogie. Modulul are alocate un numar de 60 ore, din care 36 ore laborator tehnologic. II. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Evidentiaza rolul educatiei , ca actiune sociala specifica, in dezvoltarea personalitatii 2. Utilizeaza comunicarea didactica 3. Aplica metodologia invatarii si studiului individual III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PEDAGOGIE Nr. Unitate de crt competenta 43. Pedagogie Competenta C1. Evidentiaza rolul educatiei, ca actiune sociala specifica, in dezvoltarea personalitatii Continuturi tematice
Factorii dezvoltarii ontogenetice: 1.1 ereditate -concept, rol, predispozitii ereditare; particularitati anatomo- fiziologice ale analizatorilor si activitatii SNC; temperamentele si abordarea psihopedagogica; 1.2 mediu- proximal,distal,nisa de dezvoltare; 1.3 educatie -concept;laturi (intelectuala ,tehnologica, profesionala, moral-civica,religioasa,juridica,estetica, igienosanitara); caracteristici: specific umane,caracter social-istoric, caracter necesar,obiectiv, permanent;caracter national si universal; functii: crestere si dezvoltare fizica armonioasa;transmitere de informatii,experiente, deprinderi; transmitere de norme etice; Stadialitate 1.4 stadii genetice si de varsta: stadialitate psihodinamica ( invatare pe parcursul intregii vieti; 1.5 stadialitate cognitiva ( Piaget-varsta cuprinsa intre 0-11/12 ani 15/16 ani); stadialitate morala (Kohlberg-varsta cuprinsa intre 4-13 ani); stadialitate psihosociala (Erickson-perioada intregii vieti); Demers educational 1.6 ideal educational -dimensiune sociala, psihologica, pedagogica; obiective - ale formarii (atitudini, capacitati,priceperi si deprinderi); - invatarii- asimilare de cunostinte; 1.7 operationalizarea obiectivelor pedagogice: conditii generale; achizitii ale invatarii( in plan cognitiv, afectiv,psihomotor); 1.8 principii didactice: integrarea teoriei cu practica; respectarea particularitatilor individuale si de varsta; principiul accesibilitatii cunostintelor,priceperilor si

deprinderilor; principiul sistematizarii si continuitatii in invatare;

principiul participarii active a elevului la procesul de predare, Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

invatare , evaluar e;)

173

C2. Utilizeaza Sisteme de educatie si forme de comunicare: comunicarea 2.1 educatie - formala, nonformala, informala; Comunicare - verbala,nonverbala, paravebala; didactica

[Link] metodologia invatarii si studiului individual

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

- accidentala, subiectiva, instrumentala; - implicatii psihopedagogice; comunicare didactica - schema comunicarii (factori, distanta,cod personal,bruiaj, blocaj, distorsiune, filtrare mesaje); - caracteristici (dimensiune explicativa, logica pedagogica, pericolul transferului de autoritate, personalizarea comunicarii); Educatia adultului 2.2 obiective: dobandirea autonomiei formative; crearea unui stil de munca activ,autocontrolat); factori: accelerarea schimbarilor,explozie demografica; evolutia tehnologiei; utilizarea timpului liber; multiplicarea profesiunilor; democratizarea vietii sociale) forme: (intraeducationale-postuniversitare, cursuri perfectionare, training; extraeducationale-munca intelectuala, simpozioane, conferinte, mese rotunde); Strategii de formare si educatie 2.3 arta motivarii ( motivatie de realizare-intrinseca; extrinseca; nivel de aspiratii;recompensa meritata); 2.4 profilul educatorului ( personalitatea profesorului; competenta si tact pedagogic;stil de predare; tipuri de relatii profesor-elev); 2.5 educatie interculturala concept; consecinte pedagogice; Rolul educatorului: 3.1 metodologia instruirii (strategii didactice:de tip expositiveuristic, de tip algoritmizat; lucrari practice, lucrul in grup) 3.2 proiect tehnologie didactica (obiective, elemente componente) Adaptarea evaluarii 3.3 tip de evaluare: ritmica,continua; sumativa, cumulativa; observare si apreciere verbala; chestionare orala; teste docimologice; verificare prin lucrari practice; autoevaluare; 3.4 evaluare rata succes-esec: strategii de promovare a succesului: familiale-familie activa,conditii bune de viata,spirit de independenta; de natura psihofiziologica-stare de sanatate,capacitati psihologice; de natura pedagogica-calitatea actului de predare- invatare; cauze insucces:familiale: familii dezorganizate, parinte singur, conditii precare; psihofiziologicetulburari fiziologice, psihocomportamentale psihosociale; pedagogicecurriculum neadaptat;baza tehnico-materiala necorespunzatoare,relatii deficitare elevprofesor; OSP necorespunzatoare, evaluare subiectiva; Creativitate 3.5 specificul invatarii umane:rezolvare de probleme; memorare, inteligenta; motivatie si vointa; 3.6 formare intelectuala: atentie;memorie de lunga durata, conditii ale memorarii facile,temeinice;

3.7 creativitate umana: factori intelectuali, volumul, experientei, factori sociali; etape-perioada de preparare, de incubatie, de iluminare, de verificare; Calificarea profesional: Asistent medical generalist

174

IV. Sugestii metodologice Modulul PEDAGOGIE poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane). In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de necesitatea abordarii unor metode de educatie a adultului: elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; elevul invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; i se permite sa se exprime in mod creativ; gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada),joc de rol. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 2. test scris, fisa de lucru, referat,eseu (ex: cu numar de cuvinte prestabilit); 3. probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor ( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua,ritmica, pe secvente mici), sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari ) Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 2. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca:

- brainstorming; - sinectica; - metoda 6-3-5; - Phillips 6-6; - discutii panel; 3. Exemple de teme pentru aplicatii:
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
175

Argumentati de ce para- si nonverbalul sunt codificate de 4,5 ori mai repede decat verbalul (vezi Comunicarea) - lucru pe grupe Care sunt deosebirile intre invatarea observata la mamifere si cea specific umana? (vezi Creativitatea) - grup de discutii d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector,proiecte de tehnologie didactica etc.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

176

Modulul 44: CERCETARE IN NURSING

Nota introductiva Modulul CERCETARE IN NURSING face parte din pregatirea specifica din anul III, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul CERCETARE IN NURSING se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata CERCETARE IN NURSING. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specifice calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Descrie principalele domenii de cercetare in nursing. 2. Explica metodele, tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. 3. Concepe un proiect de cercetare in nursing. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CERCETARE IN NURSING Nr. Unitatea de Competente crt. competenta 44. Cercetare in C.1. Descrie principalele nursing domenii ale cercetarii in nursing

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.2. Explica metodele, tehnicile si instrumentele de investigare in nursing.

Continuturi
Domenii: 1.1. Promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor: alimentatia, fumatul, sedentarismul, planificarea examinarilor periodice etc. 1.2. Intelegerea sau acceptarea tratamentului prescris: in functie de obiceiurile familiale, motivatia pacientului, varsta, sexul, nivelul educational etc. 1.3. Procesul de ingrijire (nursing) pentru pacientii cu anorexie, consum de droguri, alterarea stimei de sine, etc. 1.4. Grupele de populatie cu risc mare de imbolnavire: datorita stilului de viata, conditiilor de mediu, obisnuintelor familiale etc. 1. Metode de cercetare: 1.1. Observatia clinica: definitie, conditii etc. 1.2. Experimentul natural: definitie, conditii, rezultate. 1.3. Metoda analizei Documentelor (analiza statistica si analiza de continut): bilet de trimitere, de transfer, de iesire din spital, foaie de observatie, analize, investigatii etc. 2. Tehnici si instrumente: 2.1. Interviul direct-indirect, cu intrebari inchise/deschise, clinic. 2.2. Ancheta demografica, socio-economica,
177

C.3. Concepe un proiect de cercetare in nursing.

Sugestii metodologice

Modulul CERCETARE IN NURSING poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CERCETAREA IN NURSING. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, C.D - uri, folii de retroproiector. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

sondajul de opinie. Chestionarul cu intrebari standardizate. Etapele cercetarii in nursing: 1 Pregatirea cercetarii: alegerea temei si a obiectivelor investigatiei, stabilirea ipotezelor de lucru, alegerea mijloacelor de investigatie (metodele si tehnicile de cercetare). 2. Colectarea datelor necesare: activitatea de teren, efortul cercetatorului etc. 3. Analiza si interpretarea datelor: subiective, obiective, semne clinice etc. 4. Redactarea unui raport final cu propuneri si solutii, care respecta anonimatul persoanelor, a confidentialitatii informatiilor; informarea forurilor ierarhic superioare interesate de problema cercetata.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
178

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Modulul: 45. GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE

Not introductiv Modulul GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE face parte din preg tirea specific din anul III, semestrul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor ginecologice. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing)la pacientele cu afeciuni ginecologice. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4. Aplic intervenii proprii i delegate. 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE Nr. crt. Competen e C.1. competen 45. Ginecologie Analizeaz semnele i i simptomele nursing n ginecologie specifice afeciunilor . ginecologic e Unitate de Coninuturi
1. Semne i simptome prezente n afeciunile ginecologice. 1.1. Tulburrile ciclului menstrual. 1.1.1. Tulburri n exces: menoragia (hipermenoreea), polimenoreea, metroragia, menometroragia; 1.1.2. Tulburri n minus: hipomenoreea, oligomenoreea, amenoreea. 1.1.3. Sindromul intermenstrual. 1.2. Hemoragia: cauze generala i locale, cantitatea, ritmul i durerea asociat, aspectul sngelui; hemoragii care survin n copilrie, n perioada pubertar i la femeia n plin activitate genital. 1.3. Leucoreea: debut, caracterul scurgerilor, circumstane de apariie, semne funcionale asociate (prurit, arsuri, algii pelviene, dispareunie, usturimi la sfritul miciunii. 1.4. Durerea pelvin: intensitate (supraacut, acut, subacuta, cronic), timpul de apariie i durata, localizare i iradiere, factori provocatori sau paleativi; dispareunia. 2. Principalele afeciuni ginecologice. 2.1. Infeciile aparatului genital feminin. 2.1.1. Vulvovaginite: definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, evoluie, principii de tratament. 2.1.2. Bartholonita: definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, evoluie, principii de tratament.

2.1.3. Cervicite d iie, etiopatogenie, simptomatologie, (metrite e investigaii, evoluie, principii de tratament. cervicale) i f 2.1.4. Boala inflamatorie pelvin (BIP): definiie, displazii i cervicale: n Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

179

etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, evoluie, principii de tratament. 2.2. Tulburri de static uterin i incontinena urinar definiie, manifestri, investigaii, tratament. 2.2.1. Deviaii uterine. 2.2.2. Prolapsul genital - definiie, etiologie, evoluie, tratament. 2.2.3. Incontinena urinar la femeie: cauze, investigaii, tratament. 2.3. Tumori ale aparatului genital. 2.3.1. Tumori benigne: fibromul uterin, tumori ovariene benigne, tumori secretante. Definiie, semne i simptome, investigaii, evoluie i complicaii, principii de tratament. 2.3.2. Tumori maligne: leziuni precanceroase, cancerul de col i corp uterin, cancerul de ovar: clasificare, simptomatologie i investigaii, stadializare, evoluie i pronostic, principii de tratament. 2.4. Patologia snului. Patologia netumoral. Cancerul de sn. Etiopatogenie, morfopatologie, screening-ul cancerului mamar, clasificarea stadial, tratamentul. 2.5. Sterilitatea conjugal. Contracepia i planificarea familial. 2.5.1. Sterilitatea i infertilitatea. Definirea termenilor, implicaii psihologice, investigaii, tratament. 2.5.2. Contracepia hormonal. Dispozitivul intrauterin (DIU). Metode locale i de barier. 2.6. Menopauza: definiie, manifestri clinice, terapia de substituie. C.2. 1. Identific Culegere probleme a de de date C.3. dependen Elaboreaz (date i subiectiv planul de stabilete e/obiecti ngrijire diagnosticu ve) prin l diverse de ngrijire metode: Domeniul: tate i asisten S n interviu, (nursing) la pedagogic Nivelul: 3 avansat observai pacientele e, cu cercetare afeciuni a ginecologic documen e. telor medicale (foaia de observai e clinic, bilete de ieire din spital i buletine de analiz,

scrisori i trimiteri medicale, reete, carnet de sntate), discuii cu membrii echipei de ngrijire i aparintorii, participarea la examenul clinic general i ginecologic, msurarea temperaturii, pulsului, respiraiei, tensiunii arteriale. Analiza i sistematizarea datelor semnificative. 2. Independena/dependena. 2.1. Manifestri de independen: stare de contie prezent, R, P, TA, T0 n limite normale, mobilitate pstrat, alimentaie i hidratare corespunztoare, somn i odihn suficiente, confort asigurat, absena durerii, eliminri urinare i intestinale normale, lipsa scurgerilor vaginale, comunicare eficient la nivel motor i afectiv, sentiment de utilitate. 2.2. Probleme de dependen: durere (supraacut, acut, subacut, cronic), mobilitate limitat, inapeten, postur inadecvat, circulaie inadecvat, hipertermie sau hipotermie, vulnerabilitate crescut fa de infecii, rnire. 2.3. Surse de dificultate: anxietate, stress, lips de cunostine, proces infecios.

2.4. Manifestri de dependen: nervozitate, iritabilitate, sngerare uterin, ameeli, fatigabilitate. 2.5 Diagnostic de ngrijire (nursing) = PES (problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependen). 1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce msur?, cnd?, obiective pe termen scurt, mediu i lung).

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

180

(nursing).

C.4. Aplic interveniile proprii i delegate.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative, a strii de contien, supravegherea scurgerilor vaginale, profilaxia infeciilor, prevenirea complicaiilor. 2.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare i alimentare, igien, mobilizare, supravegherea eliminrilor, educa ie. 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, pregtirea pentru mici intervenii ginecologice, pregtirea preoperatorie i ngrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general i local. 1. Resurse materiale. 1.1. Instrumente: specul bivalv, valve vaginale, pense porttampon lungi, pense pentru col, pense pentru biopsie, chiurete, bisturiu, foarfece, histerometru, spatula Ayre, seringi de mrimi diferite, aparat Schultze, colposcop, histeroscop, celioscop, electrocauter, aparat pentru insuflaie. 1.2. Materiale: tampoane, comprese, soluii dezinfectante, recipiente pentru produsele recoltate, soluii pentru investigaii (acid acetic 3%, Lugol, nitrat de argint 5%, albastru de toluidin etc.), lame, lamele, manui, cmpuri, ace lungi de 10-15 cm i groase de 0,81 mm, soluii anestezice, substane de contrast (omnipaque, histeropaque, odiston, medicamente antihistaminice. 2. Pregtirea pacientei. 2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic, obinerea colaborrii i acordului, respectarea pudorii). 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, asigurarea poziiei adecvate, toaleta local, evitarea splturilor, a raportului sexual i a administrrii medicamentelor local, stabilirea momentului optim. 3. Intervenii specifice. 3.1. Investigaii. 3.1.1. Examene de laborator: examenul secreiei cervicovaginale (bacteriologic i parazitologic, determinarea PHului vaginal, examenul citohormonal, studiul glerei, examenul citotumoral Babe-Papanicolau, dozri hormonale n snge i urin. 3.1.2. Examene endoscopice: histeroscopia, colposcopia, celioscopia. 3.1.3. Examene imagistice: ecografia, histerosalpingografia, rezonana magnetic nuclear (RMN), tomografia

computerizat (TC), mamografia, galactografia, xerografia, termografia. 3.1.4. Alte investigaii. Puncia vaginal (culdopunc ia): definiie, scop, indicaii/contraindicaii, materiale necesare, pregtirea pacientei, tehnica efecturii punciei (rolul asistentei), pregtirea produsului

pentru examen, supravegherea dup puncie, reorganizarea locului de munc, notarea n foaia de observaie, incidente i accidente, conduit. Curba termic bazal. Histerometria: indicaii/contraindicaii, incidente, accidente. 3.2. Intervenii ginecologice. 3.2.1. Biopsia: definiie, scop, locul recoltrii (vulv, vagin, cervix-col, endometru). 3.2.2. Chiuretajul uterin: definiie, scop, pregtirea
181

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

Sugestii metodologice

Modulul GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE poate fi parcurs n mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activitilor privind GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea s decid num rul de ore alocat fiec rei teme in func ie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna

materialelor i a pacientei, rolul asistentei n timpul tehnicii, observarea coninutului extras, recoltarea fragmentelor pentru examinare i trimitere la laborator, supravegherea dup intervenie, reorganizarea locului de munc, notarea n foaia de observaie, incidente, accidente. 3.2.3. Spltura vaginal: definiie, scop, indicaii i contraindicaii, materiale necesare, pregtirea pacientei, executarea tehnicii, observarea aspectului, lichidului eliminat. 3.2.4. Tamponamentul vaginal: indicaii, contraindicaii, tehnic. 3.3. Pregtirea preoperatorie. 3.3.1. Pregtirea general, susinerea psihic n interveniile mutilante, bilanul strii de sntate i investigaii obligatorii. 3.3.2. Pregtirea special: aseptizarea cavitii vaginale (splare, meare), examenul secreiei vaginale, pregtirea cmpului operator, ndeprtarea pilozitii, montarea sondei). 3.3.3. Pregtirea n urgene: sarcina ectopic, chistul de ovar torsionat, necrobioza fibromului uterin. 3.4. ngrijirea postoperatorie. 3.4.1. Transportul la salon, poziia n pat. 3.4.2. Supravegherea postanestezic. 3.4.3. Supravegherea faciesului, supravegherea funciilor vitale, a diurezei, stri abdominale, relurii tranzitului intestinal, combaterea durerii, supravegherea pansamentului, reluarea alimentaiei, mobilizarea, prevenirea complicaiilor postoperatorii, educarea pacientei n vederea externrii. 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate - manifestri de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului. 1.2. Nerealizate - manifestri de dependen care se menin sau aprute perioada ngrijirii. 2. Reformularea obiectivelor - adaptate la capacitile fizice (resurselor) pacientului/familiei. 3. Planificarea interveniilor adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.

dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat :plane, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
182

n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea eviden iereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educa ie, simul aplicaii pe caz concret. ri, Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

183

Modulul 46: OBSTETRICA I NURSING N OBSTETRIC

Modulul OBSTETRICA I NURSING N OBSTETRIC face parte din pregtirea specific din anul III semestrul I pentru calificare : asistent medical generalist. n modulul OBSTETRICA I NURSING N OBSTETRIC se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat OBSTETRICA I NURSING N OBSTETRIC. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 ore, invatamant clinic. Pregtirea moaelor prin programe speciale reduce parial competenele asistentului medical generalist n domeniul ngrijirii gravidei, luzei i nounscutului, mai ales n maternitate. Modulul cuprins n curriculum-ul asistentului medical generalist este absolut necesar avnd n vedere domeniul vast n care acesta poate s lucreze fiind pus n situa ia de a ndeplini unele din atribuiile moaei n situaii limit (izolare geografic, inundaii, nzpezire, travaliu precipitat i natere la domiciliu sau n ambulan, sngerare, eclampsie). Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1. Descrie aparatul genital feminin i bazinul obstetrical. 2. Analizeaz modificrile organismului n timpul sarcinii,semne i simptome de sarcin. 3. Supravegheaz travaliul normal, naterea normal i nou-nscutul n cazuri de urgen 4. Supravegheaz perioada de luzire si revenirea femeii n familie. 5. Particip la identificarea i supravegherea gravidelor cu risc obstetrical. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : OBSTETRICA I NURSING N OBSTETRIC C.2. Analizeaz Nr. Unitate Competen de e crt. C.1. competen Descrie 46. Obstetric aparatul i genital nursing in feminin i obstetrica bazinul obstetrical.

Coninuturi
[Link] de anatomie a aparatului genital 1.1 Organele genitale externe: vulva [Link] genitale: inerne: ovarul, trompa, uterul, vaginul. [Link] de fiziologie a aparatului genital [Link] ovarului: ovogeneza si functia endocrina [Link] trompei: cale de trecere pentru elementele sexuale si ou, loc

d e f e c u n d a t i e . 2 . 3 . F u

nctiile uterului: ciclu mestrual si reintinerirea endometrului, loc de nidatie si dezvoltare a sarcinii, nastrea naturala 2.4. Functiile vaginului, organ de copulatie si de trecere a fatului. Fecundatia, migratia, nidatia. [Link] mamara - descriere, rol. 3. Bazinul obstetrical. 3.1. Bazinul osos: alcatuire, repere obstetricale (creasta iliaca, spina iliaca antero-superioara, promontoriu, simfiza pubiana si arcul pubian, iminenta ilio-pectinee, articulatia sacroiliaca, tuberozitatea ischiatica, linia arcuata), stramtorile bazinului, diametrele. 3.2. Bazinul moale - planseul pelviperineal. [Link] organismului in timpul sarcinii. 1.1. Modificarile generale din partea sistemelor si aparatelor
184

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

modificrile organismul ui in timpul sarcinii, semne si simptome de sarcina

C.3. Supraveghe az travaliul normal, naterea normala si nou nascutul in cazuri de urgenta

[Link] cari locale 2. Sarcina normala semne si simptome [Link] estrul I: amenor eea, semne digestiv e, manifes tari neurops ihice, semne urinare, modifica ri de forma si volum ale uterului. 2.2. Trimestr ul II amenor ee, tulburari neurovegetati ve diminua te, miscari fetale, bataile cordului fetal, crestere a in volum a uterului, modifica ri de consiste nta, crestere a excitabilit atii si contractili tatii. 2.3.T rime strul III uter marit de volu m,

miscari fetale active, bataile cordului fetal, parti mici fetale palpabile, manifestari deteminate de adaptarea a organismului la sarcina. [Link] paraclinice in sarcina. [Link] de laborator: teste imunologice si radioimunologice. [Link] ultrasonice:auscultatia Doppler, ecografia. [Link] lichidului amniotic: aminocenteza si amnioscopia. [Link] prenatala [Link] consultatiei prenatale si luarea in evidenta. 3.2. Prima consultatie prenatala: bilantul starii de sanatate (anamneza, examenul general pe aparate, examenul obstetrical) si selectionarea gravidelor cu risc, stabilirea varstei sarcinii si a datei probabile a nasterii; teste de laborator initiale. 3.3. Consultatiile prenatale din trimestrul II, III [Link] repetrii testelor de laborator. [Link] gravidei. [Link] sarcinii, alimentatia, igiena vestimentara si corporala, activitatea, igiena muncii, pregatirea prenatala (pregatirea mameloanelor pentru alimentatia la san). Medicamentele si sarcina. Adaptarea la rolul de mama. Influenta sarcinii asupra sexualitatii si familiei [Link] de dependenta in sarcina: alterarea confortului in legatura cu greurile i vrsturile, arsura epigastrica, constipatia, sangerarea gingiilor, hemoroizi si varice; deficit de cunostinte in legatura cu evolutia sarcinii, nasterea, ingrijirea copilului. [Link] gravidei ptr. nastere 1.1. Examenul gravidei la termen Pregatirea propriu - zisa pentru nastere 2. Semnele declansarii travaliului: contractii uterine ritmice si dureroase, eliminarea dopului gelatinos, deschidera colului. 3. Asistarea nasterii in cazuri de urgenta 3.1. Perioadele si timpii nasterii 3.1.1. Conduita in perioada de dilatatie, sarcinile asistentului medical privind monitorizarea mamei si copilului: masurarea tensiunii arteriale, pulsului, temperaturii, observarea comportamentului; supavegerea b.c.f, semne de suferinta fetala, modificarea caracteristicilor contractiilor, starea membranelor si colului, aspectul lichidului amniotic. [Link] in expulzia fatului: pregatira campului operator, respectarea asepsiei si

antisepsiei, asigurarea materialelor pentru primirea copilului. [Link] in delivrenta: semnele dezlipirii placentei , controlul integritatii placentei si a tesuturilor moi.

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

185

C.4. Supraveghe az perioada de lauzie si revenirea in familie.

C.5. Particip la identificare a i supraveghe rea gravidelor cu risc obstetrical

[Link] lauzei in primele doua ore dupa nastere, perioada a IV-a. 4. Primele ngrijiri acordate nou-nscutului in sala de natere: dezobstrucia, pensarea, ligaturarea i secionarea cordonului, stabilirea scorului APGAR, profilapsia oftalmiei, cntrire i msurare; - ngrijiri n apnee tranzitorie, asfixia albastr, alb, traumatisme obstetricale; - ngrijiri n primele ore i primele ore i primele zile dup externare: alimentaia i igiena, plaga ombilical, identificarea malformaiilor. [Link] fiziologica - definitie. Perioadel e lauziei (imediata , Domeniul: tate i asisten S n propriupedagogic Nivelul: 3 avansat zisa, tardiva, supraveg herea functiilor vitale, refacere a fiziologic a si anatomic aa organism ului matern). 2. Suprave gherea manifest arilor lauziei: scurgere a lohiilor, involutia uterina, secretia lactata culegere a datelor, identifica rea eventual elor problem e, intocmir ea planului de ingrijire. [Link] ea lauzei

pentru autoingrijire:igiena corporala si locala, igiena sanilor si a alaptarii, alimentatia lauzei, reluarea activitatii fizice si sexuale, masuri contraceptive. Plan de educatie, prevenirea complicatiilor post - partum. 4. Educarea familiei pentru sprijinirea lauzei Rolul parintilor dupa nastere, adaptarea copiilor existenti, parinti cu deficiente senzoriale si motorii, adaptarea bunicilor. 1. Sarcina patologica 1.1. Patologia materna asociata cu sarcina: cardiopatiile, bolile respiratorii, bolile renale, bolile endocrine, bolile infectioase, bolile hematologice, diabetul, sifilisul si gonoreea, intoxicatii cronice (alcoolism, tabagism, consum de droguri).Influenta sarcinii asupra bolii i a bolii asupra sarcinii. 1.2. Sarcina cu risc prin factori materni de ordin general (varsta sub 20 sau peste 35 de ani, multiparitatea, inaltime si/sau greutate sub limita) conditii de peristaza neprielnice, antecedente obstetricale si ginecologice, distocii osoase. [Link] proprii sarcinii. [Link] precoce: ptialismul, varsaturile incoercibile. [Link] tardiva (hipertensiunea de sarcina).Preeclampsia si eclampsia. [Link] din sarcina.

[Link] prelungita -suferinta fetala. [Link] de numar. 1.7. Distocii de dinamica si dilataie - noiuni sumare. 1.8. Patologia anexelor fetale. [Link] sanguina Rh si AOB. [Link] fetala, moartea ftului in uter. [Link] chirurgicale si sarcina.

[Link] din prima jumatate: avortul, mola hidatiforma, sarcina extrauterina. [Link] din a doua jumatate: avortul din lunile V-VI, placenta praevia, abruptio placentae ruptura uterin. [Link] de durata a gestatiei. [Link] prematura: definitie, cauze, primele ingrijiri acordate nounascutului prematur.
Calificarea profesional: Asistent medical generalist

186

2. Probleme de ingrijire: hipersalivatie, varsaturi incoercibile, HTA, dispnee, edeme, albuminurie, risc de sangerare, risc inalt de pierdere a starii de constienta, risc de anemie, alterarea echilibrului hidroelectrolitic, rsic de alterare a integritatii tegumentelor si posibil risc de infectie. 3. Planul de ingrijire pentru: [Link] gravidica (varsaturi incoercibile). 3.2 Disgravidie tardiva (preeclampsie si eclampsie). [Link] prematura a membranelor. [Link] de cordon. [Link] prematura. [Link] praevia. [Link] placentae (apoplexia uteroplacentara). [Link] postpartum. Sugestii metodologice Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind OBSTETRICA I NURSING N OBSTETRIC. Cadrele didactice au libertatea s decid num rul de ore alocat fiec rei teme in func ie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Cadrul didactic trebuie s structureze con inuturile astfel nct s -i permit elevului s -i nsueasc baza de cunotin e care s -l ajute la dobndirea competen elor stabilite avnd n vedere num relativ mic de ore rul teoretice i preg tire practic . Asistentul medical generalist lucreaz al turi de medicul de familie care are responsabilit i deosebite n supravegherea standard i special gravidei n perioada a prenatal i postpartum (de luzie) la domiciliu precum i a nou-nscutului, ceea ce presupune cunotine i abiliti n domeniu. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea eviden iereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urm toarele metode: observa ia, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire, plan de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Instruirea se va realiza n s lile de demonstra ie i n unit i sanitare cu o buna dotare material Instruirea . sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca

independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic, creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente si materiale sanitare. n cadrul pregtiri practice din spital, formatorul va alege cazuri tipice care s-i permit elevului s analizeze, s-i manifeste spiritul critic i creativ, s ia decizii corecte.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
187

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire, joc de rol). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului, insistnduse asupra situaiilor n care asistentul medical generalist este pus n situaia s hotrasc i s acioneze singur. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

188

Modulul 47: PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC

Nota introductiva Modulul PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore, invatamant clinic. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Supravegheaza activ cresterea si dezvoltarea copilului. 2. Analizeaza semnele si simptomele afectiunilor copilului. 3. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copii bolnavi. 4. Elaboreaza planul de ingrijire (plan nursing). 5. Aplica interventiile proprii si delegate. 6. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. Unitatea de Competente crt. competenta 47. Puericultura, C.1. Supravegheaza pediatrie si nursing activ cresterea si specific dezvoltarea copilului semnele si simptomele afectiunilor copilului

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

C.2. Analizeaza

Continuturi
1. Ingrijirile nou-nascutului si sugarului 1.1. Ingrijiri la nastere (dezobstruarea cailor respiratorii superioare, ligaturarea lantului ombilical profilaxia oftalmiei gonococice, determinarea scorului Apgar reflexe arhaice, cantarire, masurare) 1.2. Incidente fiziologice ( involutia bontului ombilical, scaderea fiziologica in greutate, criza genitala a nounascutu, eritem fesier febra tranzitorie) 1.3. Alimentatia ( alimentatia naturala, alimaenatatia artificiala, alimentatia mixta, diversificarea alimentatiei sugarului) 2. Principalele etape de crestere si dezvoltare. 2.1. Cresterea staturo-ponderala ( legile cresterii si dezvolatarii, cresterea ponderala, cresterea staturala, dentitia de lapte si definitiva) 2.2. Dezvoltarea psihomotorie - etapele dezvoltarii psihomotorii 3. Programul de imunizari si profilaxie 3.1. Calendarul imunizarilor (imunitate, imunitate activa, imunitate pasiva, calendarul imunizarilor) 3.2. Profilaxie ( profilaxia rahitismului) 1. Semne si simptome: dispnee, apnee, cianoza, paloare persistenta, hipotonie musculara, persistenta pliului cutanat, matanii costale, craniotabes, genuvalgum/varum, cifoza, scolioza, atonie musculara, semn Chwostec, uscaciunea tegumentelor, edeme de foame, eritem fesier, disfagie, tuse, expectoratie, tiraj, wheezing
189

polipnee, junghi toracic, tahicardie, jugulare turgescente, pleurezie ortopnee, suflu sistolic, stenoza valvulara, hiper/hipotensiune, malabsorbtie, diaree, deshidratare, varsaturi, dureri abdominale, anorexie, apetit exagerat, ascita, hepetomegalie, melena, oligurie, disurie, polakiurie, enurezis, hidronefroza, tenesme vezicale, hematurie, disartrie, convulsii tonice, convulsii tonicoclonice, paralizia flasca, contuzie, embolia, echimoza, petesii, purpura epistaxis, gingivoragii etc. 2. Afectiunile copilului ( definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament) 2.1. Afectiuni neo-natale: encefalopatia hipoxicischemica, hemoragia cerebromeningeala 2.2. Afectiuni carentiale: sindromul de malnutritie (distrofia) rahitism-tetania rahitica, avitaminoze 2.3. Afectiuni respiratorii: bronhopneumonia, astm bronsic, amigdalite 2.4. Afectiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale, pericardita, insuficienta cardiaca, colaps vascular 2.5. Afectiuni digestive si glandele anexe: B.D.A., gastroenterita acuta, sindromul dureros abdominal, parazitoze intestinale, hepatite 2.6. Afectiuni urinare: infectii ale tractului urinar, I.R.A., glomerulonefrita 2.7. Afectiuni ale SNC: convulsii, epilepsie, handicap motor si psihic 2.8. Afectiuni ale sangelui: anemii, talasemie, hemofilie, leucemii, sindroame hemoragice, anemii 2.9. Boli ale glandelor endocrine si de nutritie: hipo/hipertiroidism, hipo/hipercorticism, diabet zaharat

C.3. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copiii bolnavi

C.4. Elaborarea planului de ingrijire (planul nursing)

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

1. Modalitati de culegere de date: observatia clinica, cercetare documente medicale, interviu apartinatori/copil, discutii cu membrii echipei de ingrijire 2 Sinteza informatiilor 2.1. manifestari de independenta 2.2. manifestari de dependenta 2.3. surse de dificultate: fizica, psihologica, sociologica, lipsa de cunostinte 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii, obstructia cailor respiratori, alimentatie insuficienta cantitativ/calitativ, alimentatie exagerata cantitativ/calitativ, diaree, vulnerabilitate, deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera si absorbi substantele nutritive, dezinteres fata de masurile de igiena, risc de accidente, comunicare ineficienta la nivel intelectual, comunicare ineficienta la nivel afectiv, alterarea tegumentelor si mucoaselor, deficit de cunostinte, alterarea procesului de crestere si dezvoltare 1. Criterii - specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate 2 Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor vitale, a starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor 3. Interventii: 3.1. Interventii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie
190

copil/apartinatori 3.2. Interventii delegate: pregatirea si participarea la examenul clinic, pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea tratamentului general si local 1. Resurse materiale: C.5. Aplica interventii proprii si 1.1. Instrumente: apasator de limba, cantar de sugari, pediometru, sonda Nelaton, seringa Guyon, sursa delegate oxigen, aspirator de secretii, sonda de aspiratie, seringi, ace de punctie, eprubete (vacutainere) trocare, ace punctie, atela pentru imobilizat bratul, trusa perfuzie, branula (fluturas) recipiente speciale pentru colectat urina la copii, masti de oxigen adecvate, incubatoare cort de oxigen etc 1.2. Materiale - comprese, tampoane, solutii antiseptice, solutii de spalaturi, anestezice, solutii perfuzabile, aerosoli, medicamente, substante de contrast 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic al copilului si al apartinatorilor 2.2. Pregatirea fizica: pozitii adecvate, igiena, camp operator 3. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare, aspirarea secretiilor orofaringiene instalatii, drenaj postural, toracocenteza, paracenteza, punctie rahidiana, recoltari secretii buco-nazofaringiene, recoltarea sputei/urinei/materii fecale, IDR la P.P.D., probe functionale respiratorii, ingrijiri de suplinire pentru sugar si copil mic 1. Obiective stabilite: C.6. Evalueaza rezultatele ingrijirilor 1.1. realizate- manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1.2. nerealizate- manifestari de dependenta care se mentin 2 Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil: 2.1. reformularea obiectivelor: adaptate capacitatilor copilului conform cu varsta si dezvoltarea 2.2. planificarea interventiilor adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia copilului

Sugestii metodologice Modulul PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PUERICULTURA, PEDIATRIA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: - elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare - elevii au stiluri diferite de invatare - elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
191

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul plan de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic), urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, discutiile, lucrul in grup, studiul de caz, dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D - uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

192

MODULUL 48: NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE

Not introductiv Modulul NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE face parte din preg tirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE se re g sesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat. Modulul NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE are alocate 120 de ore din care 84 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele da preg tire profesional Programa colar se va . utiliza mpreun standardul de preg tire cu profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen i corespunz toare modulului: 1. Analizez semnele i simptomele specifice afeciunilor neurologice 2. Identific probleme de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacient cu afeciuni neurologice. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing) 4. Aplic interveniile proprii i delegate 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor. Unitatea de competen: NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE Nr. crt. Unitatea de competen i stabilete Competen diagnosticele e C1 Analizez semnele i simptomele specifice afeciunilor neurologice

48. Neurologie i nursing n neurologie

C2 Identific problemele de dependen

poliomiozitel e) 2. 1. Semnele i simptomele 3. prezente n neurologie: P -atitudini particulare, a tulburri de mers, cefalee, t mobilitate ol activ i for muscular, o pareze, paralizii, vertij, gi hemipelgie, paraplegie, a tetraplegie hipertonie, n ataxie, e convulsii, tremurturi, atrofie r muscular, dizartrie, afonie, vi dezorientare n timp i spaiu, lo pierderea memoriei, r incontinen de urin i p materii fecale, escare, e modificri ri R.O.T. fe 2. Principalele afeciuni neurologice: ri 2.1. Sindrom de neuron motor central ci i periferic. ( 2.2. Patologia muscular (miastenia, p

Coninuturi tematice

olinevrite, nevralgia sciatic, paralizii periferice izolate) 2.4. Cefaleea, nevralgiile 2.5. Patologia spinal 2.6. Epilepsia (definiie, manifestri, principii de tratament) 2.7. Patologia vascular cerebral 2.8. Boala Parkinson 2.9. Procese expansive cerebreale 2.10. Come 2.11. Neuroinfecii [Link] de date (date subiecte, obiective) prin diverse metode: intervin (direct-indirect cu ntrebri inchise deschise), observaie cercetare documente medicale (foaia de observaie clinic, bilete de ieire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sntate, reete) discuii cu echipele de ngrijire i aparintorii, examen fizic (inspecii, ascultare). Analizarea i organizarea datelor: informaii
193

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

de ngrijire (nursing) la pacient cu afeciuni neurologice.

C3 Elaboreaz planul de ngrijire (nursing)

C4 Aplic interveniile proprii i delegate

semnificative. 2. Independena/Dependena: 2.1. Manifestri de independen: pacientul contient, mobilitate bun orientare n timp i spaiu prezent, comunicarea coerent eficient, funciile vitale (R, P, TA, TO) n limite normale, somn i odihn corespunztoare. 2.2. Imobilitate, diminuarea sau absena micrii, postur in adecvat, comunicare ineficient la nivel senzorial, intelectual. 2.2. Dezorientare n timp i spaiu, somnolen, obnubilare, escar de decubit, tegumente palide reci, circulaia periferic deficitar, risc de accidente. 2.3. Surse de dificultate de mediu fizic, de mediu psihologic (stres, solicitare intelectual, de mediu social (izolare, srac) lipsa cunoaterii 2.4. Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependea) 1. Obiectivul nursing: specifitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine, ce, ce se poate face, cum n ce msur, cnd?) obiective pe termen lung, mediu scurt. 2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale i reflective, a strii de contien, prevenirea complicaiilor 2.1. Intervenii propii (autonome) comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, transport, educaie 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, pregtirea pentru puncie rahidian, ngrijire administrarea tratamentului local i general. 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: ciocan de reflex, oxigen, masc de oxigen, sonde de aspiraie, sonde vezical, trocare, epubete, pense, tensiometru, oftalmoscop, oftalmodinamometru, seringi, perfuzor, irigator. 1.2. Materiale: garou, substane dezinfectante, soluii perfuzabile, soluie oftalmic, uleiuri, scutece unifolosibile, muama i alez, analgezice, seringi, ace, termometru. 2. Pregtirea pacientului: [Link] psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului optim, poziia adecvat, igiena. 3. Intervenii specifice: 3.1. Puncia rahidian (pregtirea psihic i fizic a bolnavului, poziionarea pacientului pregtirea materialului i locului de puncie)

3.2. Intervenii n crize de epilepsie ( poziionarea orizontal, introducerea ntre arcadele dentare a unui obievt moale de cauciuc, imobilizarea bolnavului pentru a preveni eventualele loviri) i dup criz verificarea permeabilitii cilor respiratorii, aspirarea secreilor) 3.3. pregtirea pacientului pentru fund de ochi i TACR

3.4. Intervenii de urgen : oxigenoterapie, intubaie orotraheal 3.5. ngrijirea cavitii bucale i prevenirea uscrii corneei la comatoi 3.6. Prevenirea escarelor 3.7. urmrirea i notarea eliminrilor (vrsturilor , diurez) 3.8. Prevenirea atrofiei musculare, a stomatitei, a constipaiei, a anchilozei cauzate de imobilizarea
194

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

prelungit 3.9. Examenul radiologic ( radiografic simpl ) i tomografia computerizat 3.10. Pregtirea preoperatrie : Tumori craniene Pregtirea general bilanul clinic general funciile vitale i vegetative, sprijin psihologic pentru pacient i familie, obinerea acordului scris cerut de neurochirurg, pregtirea local (pilozitate) recoltari de laborator. 3.10.1. Pregtirea pentru intervenie ( n ziua precedent, n ziua operaiei). 3.10.2. Pregtirea n urgene 3.10.3. ngrijirea postoperatorie 3.10.4. Rentoarcerea n salon, transportul i poziia n pat. 3.10.5. Pregtirea materialelor pentru ngrijirea postanastezic ( sond de aspiraie, trus pentru traheostomie, trus pentru puncie lombar). 3.10.6 Supravegherea pacientului ( aspectul general, parametrii fisiologici, pierderi lichidiene ( snge, urin, vrsturi). 3.10.7. Asigurarea confortului, igien, combaterea durerii, anxiet ii. 3.10.8. Prevenirea complicaiilor postoperatorii retenie urinar 3.10.9 Administrare de oxigen, transfuzii 3.11. Pentru corectarea creterii tensiunii intracraniene perfuzie ( glucoz, sulfat de magneziu) 3.12. Se verific posibile hipotensiune postural 1. Obiective stabilite:

C5 Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate

[Link]- manifestare de dependen absente sau analizate, satisfacia pacientului. 1.2. Nerealizate: manifestare de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 3. Planificarea interveniei: adecvate manifestrii de dependen prezente n evoluia pacientului.

Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotin e, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n s de demonstra ie, uniti sanitare cu o bun li dotare material Instruirea n s de demonstra ie are o importan . li deosebit n realizarea corespunz toare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activitilor privind NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE. Se pot utiliza ca metode de nvare : expunerea, conversaia, munca

independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD - uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse (atele, brancard, fei, comprese etc.)
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
195

MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

Not introductiv Modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE face parte din pregtirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE se regsesc abilit i din unitatea de competen tehnic specializat PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 84 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de preg tire profesional Programa colar se va . utiliza mpreun standardul de preg tire cu profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 49.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice bolilor psihice; 49.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu boli psihice; 49.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 49.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate; 49.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competen elor si con inuturilor Unitatea de competen : PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Nr. crt. 49. Unitatea de Competente competenta Psihiatrie si nursing in psihiatrie
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

C 1. Analizeaz semnele i simptomel e specifice bolilor psihice

Continuturi

1. Semne i simptome prezente in bolile psihice: 1.1. Tulburri ale proceselor cognitive (percepia, atenia, memoria, gndirea, vorbirea): hiperestezia, hipoestezia, cenestopatia, halucinaiile, disprosexiile, dismneziile, dislogiile, disfaziile, dislaliile etc. 1.2. Tulburri ale afectivitii si voinei: distimiile, paratimiile, fobiile, tulburrile instinctelor (alimentar, de aprare, sexual), hiperbulia, abulia. 1.3. Tulburri ale conduitei motorii: manierismul, bizareria, stereotipia, akatisia, agitaia, psihomotorie, agitaia maniacal, inhibiia psiho-motorie, catalepsia, catatonia, sugestibilitatea, impulsiunile. Calificarea profesional: Asistent medical generalist

1.4. Tulburri ale contiinei (cantitative si calitative): definiie, caracteristici. 1.5. Tulburri ale personalitii: tipuri de personaliti dezarmonice; caracteristici. 2. Principalele afec iuni psihice: 2.1. Psihopatiile: definiie, clasificare, caracteristici; principii de tratament. 2.2. Psihozele toxice (alcoolismul, toxicomaniile): definiie, clasificare, simptomatologie, investigaii, principii de tratament si de recuperare. 2.3. Patologia psihiatric secundar altor boli: manifestri psihice din perioada purperal, manifestri psihice in boli generale (infecioase, endocrine), manifestri psihice in boli cu localizare encefalica (traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale, epilepsii). 2.4. Nevrozele: definiie, clasificare, etiopatogenie,
196

simptomatologie, principii de tratament. 2.5. Psihozele endogene: paranoia, psihoza maniaco-depresiv, schizofrenia; definiie, clasificare, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 2.6. Dementele: definiie, clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 2.7. Oligofreniile; definiie, clasificare, simptomatologie,

C 2. Identific problemele de dependen si stabilete diagnosticel e de ngrijire (nursing) la pacienii cu boli psihice

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

C 3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing)

C 4. Aplic interveniile proprii i delegate

corifabulaie, tentative de suicid. principii de tratament. 2.2.3. Surse de dificultate: de ordin fizic 2.1. Culegere de date (subiective si (traumatisme, tumori, alterarea centrilor nervoi), obiective) prin diverse metode: de ordin psihologic (traume psihice, stres, observaia, interviul formal sau informal, evenimente amenintoare), de ordin social cercetarea documentelor medicale (F.O. (conflicte clinic, bilete de ieire din spital, bilete de intrafamiliale, profesionale) lipsa cunoaterii trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, reete etc.), discuii cu membrii mijloacelor de a face fata mprejurrilor nefavorabile ale vieii. echipei medicale si cu aparintorii, examen fizic (inspecie, palpare, percuie, 3.1. Obiectivul nursing: specificitate, performan , implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se auscultaie, examen psihic). Analizarea si organizarea datelor: informaii poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). semnificative. 3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor 2.2. Independen/Dependen vitale si 2.2.1. Manifestri de independen: pacient vegetative, igienei, alimentaiei, cu mobilitate comportamentului, prevenirea autoagresivitii si pstrata, cu semne vitale in limite heteroagresivitii, profilaxia infeciilor si a normale, cu somn odihnitor, capabil s se complicaiilor. autongrijeasc, fr durere, linitit, 3.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, cooperant, fr idei halucinatorii, fr idei alimentare, sa tentative de auto-, sau igiena, mobilizare, protecie si autoprotecie, heteroagresivitate. profilaxie, educaie, psihoterapie. 2.2.2. Probleme de dependen: deficit de 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru autongrijire, inadaptare social, izolare social, investigaii si analize, administrarea tratamentului general si local, contenia mecanic, ergoterapia. comunicare verbal alterat, perturbarea somnului,perturbarea imaginii de sine, 4.1. Resurse materiale: alterarea 4.1.1. Instrumente: seringi, sonde digestive, procesului gndirii, necomplian, tensiometre, stetoscop. anxietate, potenial crescut pentru 4.1.2. Materiale: trus de perfuzat, soluii perfuzabile, violen, tentativ de suicid. Manifestri de dependen: lipsa de igien, neglijen, medicamente (tranchilizante, hipnotice, bizarerii vestimentare, negativism neuroleptice incisive si alimentar, insomnie, agitaie psihomotorie, sedative), fei de tifon, comprese, materiale pentru halucinaii, idei contenie etc. delirante, stereotipii, criz de violent, 4.2. Preg tirea pacientului: sentimente de 4.2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea inferioritate sau megalomanie, catatonie, 197 stare crepuscular, Calificarea profesional: Asistent medical generalist

complianei, asigurarea unui mediu securizant fr excitani psihici. 4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de confort ambiental, poziie adecvat, igien, asepsie si antisepsie. 4.3. Intervenii specifice: [Link] neurolepticelor: clasificare, indicaii, efecte secundare. 4.3.2. Psihoterapia, psihanaliza:definiie, obiective, indicaii, mod de realizare. 4.3.3. Aciuni de susinere a eu-lui bolnavului psihotic: stabilirea de limite, apropiere - deprtare, continuitatea in ngrijire, comunicarea, ergoterapia. 4.4. Intervenii de urgen: imobilizarea/contenia mecanic, sedarea, alimentaia enteral, scoaterea din sevraj, dezintoxicarea. C 5. Evalueaz 5.1. Obiective stabilite pe termen mediu si lung: rezultatele 5.1.1. Realizate - manifestri de dependen ngrijirilor absente sau ameliorate, pacient compliant. 5.1.2 Nerealizate - manifestri de dependen care aplicate se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii, pacient necompliant. 5.2. Reformularea obiectivelor, stabilirea de noi termene: adaptate la capacitile psihice si fizice ale pacientului. 5.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in Sugestii metodologice evoluia pacientului.

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec teme in funcie de: complexitatea i dificultatea temei, volumul i rei nivelul de cunotine, deprinderile i abilitile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ: discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situa ii de nv are in grup sau individual, rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat plane, : scheme, casete video (Zbor deasupra unui cuib de cuci, Drumul spre lumin ), manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de ngrijire (nursing), ca demers logic, decizional, de identificare i rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz, pe tipuri de patologie precizate in con inuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntreb ri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan a i cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Cadrele didactice care asigura pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora

pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in secii de psihiatrie si va avea ca scop formarea abilitailor si atitudinilor necesare ngrijirii pacienilor cu boli psihice. In stagiul clinic, elevul trebuie s-i formeze capacit ile de observare reflectiv, de comunicare si relaionare cu pacienii cu afeciuni psihice, s aib experiene concrete legate de ngrijirea acestora.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

198

din pregatirea specifica din anul III pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore, invatamant clinic. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza principalele tipuri de anestezie 2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave 3. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni grave. 4. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 5. Aplica interventiile proprii si delegate 6. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC Nr. de crt. Unitate Competene C. [Link] principalele tipuri de anestezie diagnosticele de ingrijire la pacientii cu afectiuni grave.

Not introductiv Modulul ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC face parte

Modulul 50: ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC

competen 50. Anestezie terapie intensiva si nursing specific

C.2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave

C.3. Identifica problemele de dependenta si stabileste

Coninuturi
[Link] de anestezie: 1.1. Anestezia generala 1.2. Rahianestezia 1.3. Anestezia peridurala 1.4. Anestezia locala Definitie, materiale necesare, supravegherea pacientului 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea conortului psihic 2.2. Pregatirea fizica: preanestezia, pozitie adecvata 1. Semne clinice: dispneee, apnee, hipotensiune,

hipertensiu ne, bradicardie, absenta pulsului, tahicardie, fibrilatie, oligoanurie, starea de constienta, profunzime a comei, intinderea si profunzime a arsurii, etc. 2. Afectiuni

grave: dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice, insuficienta respiratorie acuta, stopul cardiorespirator, tulburarile de ritm si de conducere, insuficienta renala acuta, comele, intoxicatii, arsuri, degeraturi, socul. Perioada postoperatorie a pacientilor operati sub anestezie generala. 1. Culegere de date: interviu, observatie clinica, cercetare documente medicale, discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. 2. Analiza si sinteza datelor 2.1. Manifestari de independenta 2.2. Manifestari de dependenta 2.3. Surse de dificultate 3. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): dispnee, circulatie inadecvata, eliminare
199

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

inadecvata prin deficit, vulnerabilitate in fata pericolelor, afectare fizica si/sau psihica, comunicare ineficace la nivel senzorio-motor, comunicare ineficace la nivel afectiv, alimentare insuficienta cantitativ si calitativ, imobilitate, anxietate.

C.4. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)

C.5. Aplica interventiile proprii delegate

si

C.6. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

[Link] obiective: specificate, performanta, implicare, realism, observabilitate [Link] de ingrijire, mentinerea functiilor vitale, supravegherea starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii: 3.1. Interventii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora, pregatirea preoperatorie si ingrijirile portoperatorii, administrarea tratamentului general si local. 1. Resurse materiale [Link]: tensiometru, seringi si ace sterile, truse de instrumente sterile, truse de perfuzie si transfuzie, aparatura pentru oxigenoterapie, aparatura pentru respiratie asistata, aparatura pentru monitorizare, etc. 1.2. Materiale: pat special, platou steril, tavita renala, manusi sterile, comprese sterile, substante antiseptice etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiea, camp operator 3. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare, aspirarea secretiilor oro - faringiene, traheotomie, resuscitarea cardiorespiratorie, perfuzii, transfuzii, oxigenoterapia, pansamente, supravegherea functiilor vitale monitorizare, mobilizare etc. 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. 2. Restructurarea planului de ingrijire : 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezete in evolutia pacientului

 Sugestii metodologice Modulul ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
200

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; - elevii au stiluri dierite de invatare; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

201

MODULUL 51: CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE

Not introductiv Modulul CONDUITA N URGENE MEDICO - CHIRURGICALE face parte din preg tirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul CONDUITA N URGENE MEDICO - CHIRURGICALE se reg sesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar va utiliza mpreun standardul de preg tire se cu profesional specifice calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1. Identific modificrile de comportament i aspect general ale pacientului 2. Analizeaz semnele i simptomele specifice urgenelor 3. Evalueaz elementele de gravitate 4. Aplic msurile de urgen. 5. Monitorizeaz evoluia pacientului Tabelul de corelarea competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : CONDUITA N URGENE MEDICO - CHIRURGICALE Nr. Unitatea de Competen crt. competen e 51. Conduita n urgene medico C.1. Identific chirurgicale modificrile de comportam ent i aspect general ale pacientului Coninuturi tematice
1.1. Modificri de comportament: Starea de contien: torpoarea, obnubilarea, stupoarea, confuzia, pierderea contienei (sincopa, coma). Starea perceptivitii: rspunsuri motorii la stimuli senzoriali i dureroi Starea reactivitii: semne neurologice: reflexe (reflexe cutanate, osteotendinoase, pupilare) redoarea cefei, amplitudine micri, globii oculari, pupile 1.2 Semne generale :puls, temperatur, tensiune arterial Atitudini i posturi: pasiv, forat (ortopneea, alte poziii forate), criza epileptic, redoarea cefei, Modificri tegumentare de culoare (paliditate, roea, cianoza, icterul) erupii cutanate, hemoragii cutanate, urticarie, turgescen venoas, circulaie venoas colateral superficial, edemul, ascita, pliul cutanat, halena, 1.3. Produse patologice: snge, sput, LCR. 2.1. Modificri ale funciilor vitale: respiratorii: obstrucia cilor respiratorii, edemul cilor respiratorii, dispnee, tuse, hemoptizie cardio vasculare: tulburri de ritm cardiac, tulburri circulatorii , colaps cardio vascular, hipertensiune arterial, hipotensiune arterial, digestive:

C.2. Analizeaz semnele i simptomele specifice urgenelor

vrsturi, sughi, deglutiia, hematemeza, melena Altele: febr, frison, cefalee, hipertermie, hipotermie, durerea,

Ne uro log ice

: tulburri de comportament, de contien, convulsii, reflexe, motilitate, echilibru static i dinamic, micri involuntare Renale:anuria, globus vezical 2.2. Stop cardio respirator:
202

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

obstruc ia cilor respiratorii superioare(snge, vrstur, corpi strini, traumatisme, tulburri ale SNC, epiglotite, tumefacii la nivelul faringelui, laringospasm, bronhospasm, secreii bronice, edem al mucoasei cilor aeriene, aspiraia sucului gastric), insuficiena respiratorie(acut sau cronic, permanent sau intermitent), boli cardiace primare i secundare (primare: boala cardiac ischemic, cardiomiopatii, valvulopatii, sindrom QT prelungit, cardiopatii congenitale; secundare: hipertensiune arterial, diabet zaharat, dislipidemii, trauma cardiac non penetrant). Anafilaxia: nepturi de insecte, substane de contrast, medicamente, alimente Intoxicaii: alcooli toxici, medicamente, substane caustice, ciuperci, monoxid de carbon, pesticide, droguri Comele: neurologice ,metabolice, endocrine, din intoxicaii exogene, Arsuri grave: termice, chimice, electrice, radiaii Electrocutarea i trsnetul: tipul curentului, tensiunea, 2.3. Afeciuni: insuficiena respiratorie acut, criza astmatic, pneumotorax, hemoptizia grav, angin pectoral, infarct miocardic, embolie pulmonar, edem pulmonar acut, disecie de aort, criz hipertensiv, disritmii severe, oc cardiogen, oc hipovolemic, oc hemoragic, oc anafilactic, oc septic, urgene metabolice hipoglicemie, coma hiperosmolar, coma tireotoxic, coma mixedematoas, intoxicaii medicamentoase, intoxicaii cu monoxid de carbon, cu alcool etilic, mucturi de arpe veninos, de insecte arsuri, hipotermia, spnzurarea, politraumatisme craniene, de coloan vertebral, toracice, abdominale, ale membrelor, maxilofaciale i orl, oculare, sindromul de strivire, sindromul de explozie, electrocutarea i trsnetul: tipul curentului, tensiunea, rezistena, hipotermia, submersia, preeclampsia i eclampsia, stopul cardio respirator din sarcin

C.3. Evalueaz elementele de gravitate

C.4. Aplic msurile de urgen

3. Leziuni la nivelul scalpului, feei, gtului, toracelui, membrelor, abdomenului Vrsta, terenul, timpul scurs pn la aplicarea ngrijirilor, coma, colapsul, ocul, insuficiena respiratorie acut, stopul cardiac, hipotermia sever, starea de contien, convulsii, alte semne neurologice Semne biologice: glicemie, electrolii, hematocrit, hematocrit, Complicaii: neurologice, cardiace, respiratorii circulatorii, digestive, metabolice, renale, septice 1. Materiale de urgen: canule orofaringiene, canule nazofaringiene, masc laringian, combitub, balon Ambu,

sonde traheale, laringoscop, balon de ventilaie, medicamente (adrenalin, atropin, xilin, amiodarona, bicarbonat de sodiu, clorur de calciu, sulfat de magneziu, vasopresin etc) 2. Suport vital de baz (degajarea victimei, eliberarea cilor respiratorii superioare, ventilaie, ventilaie pe masc, intubaie masaj cardiac extern), poziia de siguran, manevra Heimlich, abord venos periferic, central, administrare medicaie, oxigen, ngrijire plgi, recoltri
203

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

produse biologice, oprirea unei hemoragii, hemostaz chirurgical provizorie, drenaj pleural, sond gastric, msuri de prim ajutor n caz de politraumatisme, intoxicaii, come, arsuri grave, degerturi, submersie, spnzurare, electrocutare.

C.5. Monitorizea z evoluia pacientului

1. Parametri vitali: puls, TA, temperatur respiraie, , ventilaie, stare de contien, coloraie tegumente, durerea, poziie pacient 2. Parametrii biologici: glicemie, electrolii, hematocrit, presiune parial oxigen 3. Explorri: ECG, 4. Aspecte etice: sopul resuscitrii, decizii de nencepere a resuscitrii, oprire a resuscitrii,principiul autonomiei pacientului,comunicarea cu aparintorii 5. Echipa de prim ajutor

Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n s de demonstra ie, uniti sanitare cu o bun li dotare material Instruirea n s de demonstra ie are o importan . li deosebit n realizarea corespunz toare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind CONDUITA N URGENE MEDICO - CHIRURGICALE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, simularea, etc. Se va urm ri aplicarea cunotin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat : plane, scheme, protocoale resuscitare, casate video, CD - uri, retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse. Bibliografie: [Link] de medicin intern Harrison Editura Lider [Link] medico chirurgicale L. Titirc Editura Medical 2002 [Link] practic de medicin de urgenprespitaliceasc Editura Libra 1995 [Link] medicale I. A. Rivi Editura Mirton 1997 5. Note de curs Consiliul Naional Romn de Resuscitare 2006

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

204

MODULUL 52: GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC

Not introductiv Modulul GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregtirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regsesc abiliti din unitatea de competen tehnic specializat GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 de ore, din care 84 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de preg tire profesional Programa colar se va utiliza mpreun cu . standardul de preg tire profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 52.1. Recunoate modificrile determinate de mbtrnirea uman; 52.2. Analizeaz semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vrstnice; 52.3. Identific problemele de dependen si stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii vrstnici; 52.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 52.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate; 52.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competen elor si con inuturilor Unitatea de competen : GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. crt. 52. Unitatea de Competente competenta Gerontologie, geriatrie si

C 1.

Recunoate nursing specific modificrile determinate de mbtrnire a uman

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

C 2. Analizeaz semnele si simptomel e specifice bolilor persoanelo r vrstnice

Continuturi
1. mb trnirea uman - no iuni generale: 1.1. Factorii care influeneaz mbtrnirea uman: somaticiereditari, psihologici, socio-culturali, spirituali-religioi; periodizarea vrstei a III-a. 1.2. Particulariti somatice si psihologice ale vrstnicului: a) modificri fiziologice produse de mbtrnire (scderea acuitii senzoriale, a mobilitii fizice, schimbri in fizionomie, rezistena la schimbare, scderea controlului emoional si a capacitaii de adaptare); b) modificri patologice: probleme de sntate fizic, mental si emoional, pierderea autonomiei; bilanul nevoilor de nursing. 2.1. Semne si simptome prezente in

afec iunile persoanelor vrstnice: 2.1.1. Semne locale: durerea (caracteristici), anorexie, modificri cutanate nsoite de prurit, constipaie, incontinena de urin, incontinena anal, tulburri de miciune, atrofii musculare, ankiloze, escare. 2.1.2. Semne generale: alterarea funciilor vitale (dispnee de efort si de decubit, hipertensiune sau hipotensiune arterial, tahicardie), tulburri de somn, deshidratare, scdere in greutate, pierderi de cunotin, pierderi de memorie etc. 2.2. Principalele afec iuni ale persoanelor vrstnice: 2.2.1 Boli cardio-vasculare: infarctul miocardic, hipertensiunea arterial geriatric, hipotensiunea ortostatic, arterita (definiie, simptomatologie, investigaii, tratament). 2.2.2. Patologie geropsihiatric si geroneurologic: tulburri psihice si neurologice in mbtrnire, tulburri de somn, strile confuzionale, demenele, accidentul vascular cerebral (definiie,
205

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament) 2.2.3. Patologia ischemic digestiv: refluxul gastro-esofagian, abdomenul acut, incontinena anal (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.2.4. Diabetul zaharat tardiv, obezitatea (definiie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.2.5. Aspecte de geropatologie urinar: infeciile urinare, incontinena de urin, bolile prostatei la btrni (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament) 2.2.6. Aspecte de geropatologie a aparatului locomotor: osteoporoza de involuie, fracturile de femur, sindromul de imobilizare, ulcerul de decubit (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.2.7. Crizele de adaptare: cauze / prevenire. 2.2.8. Strile terminale: atitudinea fa de moarte, asistenta morii, ngrijirile paliative. 2.2.9. Administrarea medicamentelor in geriatrie. 2.2.10. Terapia ocupaional. Educaia sanitar in geriatrie. 2.2.11 Aspecte medico-sociale: - patologia pensionarii; - instituionalizarea vrstnicului (primirea, supravegherea, organizarea ngrijirilor, comunicarea); - ngrijirea vrstnicului in familie. 3.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse

C 3. Identific problemele de dependen si stabilete diagnosticel e de ngrijire (nursing) la pacien ii vrstnici

C 4. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing)

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat

metode: observaia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinic, bilete de ieire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, reete, etc.), discuii cu membrii echipei medicale si cu aparintorii, examen fizic si psihic. Analizarea si organizarea datelor: informaii semnificative. 3.2. Independen/Dependen 3.2.1. Manifestri de independen: mobilitate pstrata, semne vitale (R, P , T.A., T0) in limite normale, somn odihnitor, orientare in timp si spaiu, autonomie in desfurarea activitilor de autongrijire. 3.2.2. Probleme de dependen: scderea acuitii senzoriale, diminuarea mobilitii fizice, pierderea controlului sfincterelor, dezorientare auto-, si allopsihic alterarea integritii tegumentelor, izolare social, pierderea

stimei de sine, risc crescut de accidentare, vulnerabilitate crescut fa de pericolele din mediu. Manifestri de dependen: hipoacuzie, surditate, cecitate, ankiloze, incontinena de urin, de materii fecale, confuzie, amnezie, depresie, traumatisme etc. 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale organice), de ordin psihologic (anxietate, stres, crizele de adaptare), de ordin social (izolare, pensionare, instituionalizare), lipsa de cunotin e. [Link] nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 4.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a strii de cunotin, a alimentaiei, a orientrii in timp si spaiu, profilaxia complicaiilor si a cderilor. 4.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare, educaie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize,
206

Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec teme in funcie de: complexitatea i dificultatea temei, volumul i rei nivelul de cunotine, deprinderile i abilitile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ: discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerci ii practice. Elevii vor fi pui in situa ii de nvare in grup sau individual, rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie sa cuprind o gama cat mai variata: plane, casete video, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de ngrijire (nursing), ca demers logic, decizional, de identificare i rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz, pe tipuri de patologie precizate in con inuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntreb ri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Preg tirea practic se va realiza in s li de demonstra ie si stagii clinice in unit i de profil (cmine, spitale de cronici, centre de zi) si va avea ca scop formarea abilitailor si atitudinilor necesare ngrijirii persoanelor vrstnice.

administrarea tratamentului general si local. 5.1. Resurse materiale: 5.1.1. Instrumente: seringi, sonde vezicale, tensiometru, C 5. stetoscop, oscilometru, canul rectal, trus Aplic interveniile pentru ngrijirea plgilor. 5.1.2. Materiale: trus de perfuzie, soluii proprii i delegate perfuzabile, soluii antiseptice, unguente de tip barier, mnui de cauciuc, pungi pentru urin, pampers, atele, fei, comprese. 5.2. Preg tirea pacientului: 5.2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic. 5.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de confort ambiental, poziie adecvat, igien, crearea cmpului operator, imobilizarea. 5.3. Intervenii specifice: montarea sondei demeure, prevenirea complicaiilor legate de imobilizarea prelungit, terapia C 6. ocupaional, instituionalizarea vrstnicului, ngrijiri Evalueaz paliative, intervenii de suport si protecie social. rezultatele 6.1. Obiective stabilite: ngrijirilor 6.1.1. Realizate - manifestri de dependen aplicate absente sau diminuate, rectigarea autonomiei.. 6.1.2 Nerealizate - manifestri de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. Sugestii metodologice 6.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice si psihice ale vrstnicului. 6.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in evoluia pacientului.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

207

Modulul 53. ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE

Nota introductive Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE face parte din pregatirea pregatire specifica din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE se regasesc abilitatile din competenta tehnica specializata ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. Modulul are alocate 120 din care 84 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utilize impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni oncologice . 3. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). 4. Aplica interventiile proprii si delegate . 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul decorelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nr. crt. 53. Unitate de competenta Oncologie si nursing in oncologie

Competen te C.1. Analizeaz a semnele si simptom ele specifice afectiunilo r oncologic e

Continuturi
[Link] si simptome prezente in afectiunile oncologice 1.1 Semne clinice : durerea(localizare, caracter, intensitate), dispneea( tipuri, caracteristici), hemoragia (clasificare, gravitate), tusea, expectoratia, atelectazie, inflamatia, febra, greturi, varsaturi, tulburari de deglutitie, icter mecanic, tulburari urinare, tulburari sfincteriene, hipertensiunea intracraniana, tulburari de vedere, edeme, nevralgii, pareze etc. 1.2 Semne generale: scaderea ponderala, anorexie, inapetenta, paloare, aspectul tegumentelor si mucoaselor, anxietate, alterarea functiilor vitale si vegetative etc. 2. Principalele afectiuni oncologice: 2.1 Cancerul bronhopulmonar: definitie, etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, forme clinice, evolutie, tratament, profilaxie. 2.2 Cancerul esofagului: etiologie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, complicatii, evolutie tratament.

2.3 Cancerul gastric: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, complicatii, evolutie, tratament. 2.4 Cancerul colonului si rectului: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii , evolutie,

trat am ent . 2 . 5 C a n c

erul hepatic: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, forme clinice, evolutie, tratament. 2.6 Cancerul pancreasului: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, evolutie tratament. 2.7 Boala Hodgkin: definitie , etiopatogenie, simptomatologie, tratament. 2. 8 Lupusul eritematos: simptomatologie, investigatii, tratament. 2.9 Mielomul multiplu: definitie, simptomatologie, tratament.
208

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

2.10 Cancerul mamar si ovarian: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament. 2.11 Cancerul organelor genitale(testicole, prostate, uter) : etipatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament. 2.12 Tumorile cerebrale: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament. 2.13 Feocromocitomul malign: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie tra tament. 2.14 Limfoamele maligne: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, forme clinice, tratament. 2.15 Coriocarcinomul placentar: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, tratament. C. 2 [Link] de date( date subiectiv/obiective) prin diverse Identifica metode: interviu (direct - indirect, cu intrebari problemele inchise/ deschise), observatie, cercetare documente de dependent medicale ( foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet a si de sanatate, retete, etc.) discutii cu echipa de stabileste ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, diagnostic ascultatie, ele palpare, percutie). de 2. Independenta/ Dependenta ingrijire 2.1 Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semne vitale (respiratie, puls,TA, temp) pastrate, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta. 2.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica, imobilitate, incordarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate fata de pericole, comunicare ineficienta, palpitatii. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, alterarea starii de confort, deficit de autoingrijire, risc de infectii, risc de complicatii, escare, cianoza, modificari ale functiilor vitale si C. 3 vegetative, sentiment de inferioritate si modificare Elaboreaz a imaginii a de sine, risc de accidente. planul de 2.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale, tulburari de echilibru, comunicare ingrijire ineficienta, alterarea starii de nutritie, de ordin (nursing) psihologic(anxietate , stres), tulburari de deglutitie, de ordin social(izolare , saracie), lipsa cunoasterii. 2.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate( cine?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce masura?,cand?) obiective pe termen scurt, mediu, lung.

2. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor, acceptarea imaginii de sine modificata. 2.1 Interventii proprii( autonome): comunicare, hidratare, alimentatie artificiala, igiena, asigurarea conditiilor de mediu, asigurarea pozitiilor, mobilizare,

prevenirea complicatiilor, educatie, consiliere pacient, ingrijire stome, aspirarea secretiilor, etc. 2.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, recoltari de sange si urina, administrarea tratamentului general si local specific (radioterapie, chimioterapie, corticoterapie), pregatire preoperatorie, tratamente paleative si alternative.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

209

C. 4 Aplica interventi ile proprii si delegate

1. Resurse materiale: Instrumente : trusa de intubat, trusa de ventilatie, sonde gastrice, sonde urinare, ace punctie , trusa chirurgicala, trusa de pansat, pungi colectoare, seringi, trocare, ace punctie, canula traheala, sonde Blekmore, valve vaginale, sursa de aspiratie, seringa Guyon, tensiometru, stetoscop, monitor, electrocauter etc. Materiale: comprese, mese, tampoane, solutii antiseptice, manusi chirurgicale, transfuzoare, perfuzoare, solutii de perfuzat, medicamente, anestezice, trusa de perfuzie, manusi chirurgicale, sursa de oxigen, sange etc. 2. Pregatirea pacientului: 2.1 Pregatirea psihica : : informare, explicatii, asigurarea confortului psihic, etc. 2.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu, pozitie adecvata, igiena etc. 3. Interventii specifice: 3.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern, respiratie artificiala, traheostomie, imobilizare, oxigenoterapie, intubatie orotraheala, montarea unei perfuzii, etc. 3.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda, carucior, pat , metode improvizate). 3.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor, a complicatiilor, tromboembolice( administrarea de anticoagulant), prevenirea complicatiilor pulmolare. 3.4 . Recoltarea analizelor biochimice , hematologice, bacteriologice : pregatire pacientului, pregatirea materialelor necesare, tehnica de executie, supavegherea pacientului. 3.5 Masurarea TA, masurarea pulsului : pregatirea pacientului , pregatite dispozitivelor necesare, tehnica de executie, notarea in F.O. 3.6 Examenul radiologic: radioscopia, radiografia, irigoscopia, mamografia, tomografii, ecografii, RMN, scintigrafii: pregatirea pacientului pentru explorare, rolul asistentei. 3.7 Electrocardiograma: pregatirea pacientului, tehnica de executie. 3.8 Pregatirea preoperatorie: 3.8.1 Pregatirea generala: bilantul clinic general, supravegherea functiilor vitale si vegetative, C. 5 Evalueaza examene de rutina obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale. rezultatel 3.8.2 Pregatirea pentru interventie ( in ziua e precedenta, in ziua operatiei). ingrijirilor 3. 9. Ingrijiri postoperatorii aplicate 3.9.1 Supravegherea pacientului: aspectul general, parametrii fiziologici, pierdiri de lichide(sange, urina, varsaturi, transpiratii, ) hidratarea pacientului. 3. 9.2 Asigurarea confortulu: igiena, combaterea durerii, combaterea anxietatii. 3. 9.3 Prevenirea complicatiilor postoperatorii:

retentie urinara, constipatie, tromboflebite, complicatii pulmonare, escare. 1. Obiective stabilite: 1. Obiective stabilite: 1.1 Realizate - manifestari de dependenta absente sau

ameliorate, satisfactia pacientului. 1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin, manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului.
210

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

3. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului.

Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare; - elevii au stiluri diferite de invatare; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomada urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu caracter practice aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice(demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluare, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii, tema in clasa, investigatia, proiectul. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala .

Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, studiu de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
211

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete vdeo, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

212

MODULUL 54: NGRIJIRI PALIATIVE

Not introductiv Modulul NGRIJIRI PALIATIVE face parte din preg tirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul NGRIJIRI PALIATIVE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat NGRIJIRI PALIATIVE. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de preg tire profesional Programa colar se va . utiliza mpreun standardul de preg tire cu profesional specific calificrii. Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunztoare modului: 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice strilor avansate i terminale de boal. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu stri avansate i terminale de boal. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate. 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : NGRIJIRI PALIATIVE

213

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

Nr. de crt.

Unitate

Competen e C.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice strilor avansate i terminale de boal.

Coninuturi
Semne i simptome prezente n strile avansate i terminale de boal: Durere (localizri, intensitate, caracter), inflamaie, tulburri digestive (sete, inapeten, astenie, greuri, vrsturi, arsuri, constipaie/diaree), tulburri urinare, leziuni cutanate, (dermite, escare, prurit), "gura nefuncional", tulburri respiratorii, tulburri de somn, tulburri psihice, hipersensibilitate la frig i cald, la lumin/ntuneric, la zgomot/linite, la mirosuri etc. Incontinena, cderile, sindromul de imobilizare. Moartea: definiie, tipare de a muri trind, drepturile persoanelor muribunde, reaciile muribunzilor n faa morii, etapele adaptrii (la boal cronic, la pierderi grave, la moarte). Principalele afeciuni care determin stri avansate i terminale de boal: Cancerul (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament, profilaxie). SIDA (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament, profilaxie). AVC (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament profilaxie). Comele (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). Afeciuni cronice respiratorii, cardiace, renale, digestive decompensate (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament, profilaxie). Btrneea: definiie, mbtrnirea i dependena, mbtrnirea calitativ, boli asociate mbtrnirii (etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). Modaliti culegere date (date obiective i date subiective): interviu (direct/indirect, cu ntrebri deschise/nchise), observaie clinic, cercetare documente medicale (foaie de observaie clinic, bilete de ieire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sntate, reete etc), discuii cu echipa de ngrijire, familia i aparintorii, examen fizic (inspectie, auscultaie, palpare). Analizarea i organizarea datelor: informaii semnificative. Sinteza informaiilor: manifestri de independen, manifestri de dependen , surse de dificultate Probleme de dependen, diagnostice de ngrijire (nursing): alterare a nutriiei, alterare a eliminrii, intoleran la activitate, alterare a mobilitii, alterare a integritii tegumentelor/mucoaselor, hiper/hipotermie, modificri ale mucoasei bucale, alterare a percepiilor senzoriale,

competen 54. ngrijiri paliative

C.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticel e de ngrijire (nursing) la pacienii cu stri avansate i terminale de boal.

tulburri de somn, afectare spiritual, alterare a procesului de

comuni care, alterar

e a imaginii de sine, teama de abandon, teama de moarte, anxietat etc.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

214

C.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).

C.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate.

C.5 Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

Obiective de ngrijire: criterii: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate. Conceptul de ngrijiri paliative: definiie, cauze, filozofie, principiile ngrijirii, formarea i atitudinea personalului de ngrijire. Prioriti de ngrijire: managementul durerii, controlul simptomelor, acompaniamentul relaional. Intervenii proprii i delegate: proprii: comunicare, hidratare, alimentare, mobilizare pasiv, igien, asigurarea calitii vieii pn la sfrit, monitorizarea semnelor vitale, acompaniament relaional, susinerea familiei pe timpul doliului. delegate: administrarea tratamentului simptomatic general i local, electroterapie, fizioterapie, ngrijirea cavitii bucale, ngrijirea escarelor. Materiale i instrumente adecvate interveniilor: aparat de electroterapie, aparate i instrumente de fizioterapie, trus de mic chirurgie, trus de perfuzie, ace, seringi, braunule, soluii perfuzabile, sonde, pampers, medicamente specifice combaterii durerii i a simptomelor etc. Susinere psihic i fizic: susinere psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic. susinere fizic: poziie adecvat, igien etc Obiective stabilite: realizate: se menine calitatea vieii, acceptarea morii, moarte n demnitate i pace; nerealizate: alterarea calitii vieii, abandonarea muribundului. Reformularea obiectivelor: adaptate la etapa i starea n care se afl pacientul. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente i tiparului de a muri trind al pacientului.

Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul NGRIJIRI PALIATIVE poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de ngrijire. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, simulri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe

scrise (test scris, fie de lucru), probe practice (demonstraie, studiu de caz - plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel na ional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
215

Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul, i stabilesc durata evalu fiec rii rei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n s de demonstra ie i unit i sanitare cu o bun li dotare material Instruirea n s de demonstra ie are o importan . li deosebit n realizarea corespunz toare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind NGRIJIRI PALIATIVE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului,, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: plane, scheme, casete video, CDuri, desene, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse (seringi si ace, atele, brancarda, fei, comprese etc). Bibliografie recomandat : 1. Constantin Bogdan, erban Stoianovici - "Nursing geriatric" 2. Ghilezan N. - "Oncologie generala" - Editura Medicala, Bucuresti, 1992 3. C. Moses - "Tehnica ngrijirii bolnavului" - Ed. Medical, Bucureti, 1999 4. Lucreia Titirc - "Manual de ngrijiri speciale acordate pacientului de asistenii medicali" Ed. Viaa Medical Romneasc, 2003 5. Blceanu-Stolnici - "Geriatrie practic" 6. C. Borundel - "Manual de medicin intern pentru cadre medii" - Ed. ALL, Bucureti, 1995

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

216

Modulul 55: NURSING COMUNITAR

Nota introductiv Modulul NURSING COMUNITAR face parte din preg tirea specific a anului III pentru calificarea asistent medical generalist. n acest modul se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat NURSING COMUNITAR Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore, invatamant clinic. Activitatea n comunitate este complex , solicit calit i deosebite din partea asistentului medical generalist care trebuie dezvoltate n perioada preg tirii pentru a-i permite n viitor s ndeplineasc si roluri de educare i instruire, ngrijirea indivizilor, familiilor, grupurilor n comunitate, innd seama de particularitile acestora. Parcurgerea modului va permite cursantului s fac legturi interdisciplinare, s se ncadreze n echipa de ngrijire i multifactorial s , acorde ngrijiri adaptate, s stabileasc rela ii interpersonale, obiectivul principal fiind promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor. Prin parcurgerea programei care se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii, se asigur dobndirea competenelor descrise n acesta. Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1. Rezum particularitile nursingului (ngrijirilor de sntate). 2. Definete cadrul conceptual al nursingului (ngrijirilor de sntate) n comunitate. 3. Aplic procesul de nursing (ngrijire) n comunitate. 4. Identific problemele de sntate a familiei. 5. Asigur ngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, bolnavilor cu afec iuni cronice i n faz terminal. Tabelul de corelare a competentelor si con inuturilor Unitatea de competen : NURSINGUL N COMUNITATE Nr. Unitate de crt. Competene Coninuturi
1. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara (nursing) 1.1. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa American Nurses Association (A.N.A): actiuni de baza, scopuri, beneficiari. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa Asociatia Americana de Sanatate Publica: actiuni de baza, scopuri, beneficiari. Definitia dupa O.M.S. 1.2. Elementele practicii sanatatii comunitare. 1.2.1. Promovarea unui stil de viata sanatos. 1.2.2. Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii directe si indirecte. 1.2.3. Promovarea recuperarii. 1.2.4. Sprijinirea serviciilor comunitare. 1.2.5. Susinerea serviciilor primare de ingrijire a sanatatii. 1.2.6. Aprecierea nevoilor si evaluarea serviciilor. 1.3. Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate: activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate,

C.1. Rezum particularit ile competen nursingului 55. Nursing (ngrijirilor de comunitar sntate) n comunitate

scopuri si obiective unitate de pentru sanatate, implicarea clare, integrarea baza, familiei si indivizilor in luarea deciziei, aprecierea cetenilor in servicii promovarea periodica si pentru intreaga sanatatii si 217 comunitate, familia ca educatia Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentului medical, asistentul - membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie continua si asumarea responsabiliatii. 2. Modele conceptuale - definitie, notiuni de baza, implicatii in ingrijirea sanatatii in comunitate (nursing comunitar). 2.1. Modelul Henderson. 2.2. Modeloul de adaptare Roy. 2.3. Modelul Rogers. 2.4 Modelul sistemelor comportamentale Johnson. [Link] autoingrijirii Orem. 2.6. Modelul sistemelor Newman 2.7 Modelul Ropper, Logan, Tierney. 3. Rolul si functiile asistentului medical generalist in comunitate. 3.1. Functii: - acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici, pacientilor cronici si in stadiul terminal, ingijiri de sanatate ocupationala; - transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul de sanatate; - membru al echipei de ingrijiri; -dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare. 3.2. Roluri: educator si pedagog, consilier, facilitator.

C.2. Definete cadrul conceptual al nursingului (ngrijirilor de sntate n comunitate)

1. Conceptul despre om, familie, comunitate. 1.1 Conceptul despre om: definitia individului, teoria holistica, omul ca unicat. 1.2. Conceptul de familie. 1.2.1 Definitii: traditional, netraditional, biologic, nebiologic. 1.2.2. Caracteristicile familiei: sistem social, norme si valori culturale, functii de baza, stadii de dezvoltare in timpul ciclului vietii. 1.3. Conceptul de comunitate. 1.3.1. Definitia comunitatii. 1.3.2. Cunoasterea comunitatii: localizare (urbana, rurala), asezare geografica, structura populatiei ( numar, densitate, varsta, grupuri minoritare etnice si religioase), nivel general de educatie, particularitati de clima, flora si fauna, influenta mediului inconjurator, diferente culturale si spirituale, probleme socio-economice (venit mediu, populatie cu venituri sub nivelul minimal, rata somajului, domenii de angajare a

populatiei). [Link] comunitatii. 2. Conceptul despre sanatate. [Link] starii de sanatate: emotionala, fizica, ocupationala, intelectuala, spirituala, sociala. 2.2. Sanatatea individului; sanatate biologica,

psihica si sociala. 2.3. Sanatatea familiei: definita O.M.S. 2.3.1. Indicatori demografici: structura familiei, tipuri de familie, ciclul de viata al familiei. 2.3.2. Indicatori medicali. 2.3.3. Indicatori sociologici. 2.3.4. Indicatori economici.
218

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

2.4. Sanatatea comunitatii. 2.4.1. Definitia, obiectul sanatatii comunitare, factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii (biologici, ambientali, comportamentali, serviciile de sanatate). 2.4.2. Comunitatea ca unitate de ingrijit (client). 3. Conceptul de ingrijiri primare. 3.1. Definitia ingrijirilor primare. 3.2. Elemente cheie : promovarea nutritiei sanatoase, masuri de igiena, ingrijirea mamei, a copilului si planificarea familiala, imunizarea, prevenirea si controlul imbolnavirilor endemice, educatie pentru recunoasterea problemelr de sanatate si cunoasterea metodelor de prevenire, tratament adecvat in caz de imbolnavire si accidente. 3.3. Niveluri de interventie: prevenirea primara, secundara, tertiara, ingrijiri paliative. 3.4. Caracteristicile ingrijirilor primare. 3.5. Accesibilitatea la ingrijiri primare de sanatate.

familiei.

C.3. Aplic procesul de nursing (ngrijire) n comunitate.

C.4. Identific problemele de sntate a

1. Aprecierea nevoilor comunitatii. 1.1. Culegerea datelor: -starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania, anchete epidemiologice, screening-ul si studii de prevalenta; - factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali (fizici, chimici, biologici), factori artificiali (economici, nevoi fudamentale, someri, factori culturali, profesionali, civilizatie etc.) 1.2. Analiza datelor: selectarea datelor semnificative, identificarea problemelor, formularea diagnosticului starii de sanatate a colectivitatii, diferenta dintre ingrijirile individuale si cele colective, identificarea grupurilor vulnerabile, defavorizate, accesibilitatea la servicii de sanatate, costurile serviciilor. 2. Planificarea. 2.1. Stabilirea scopului. 2.2. Stabilirea obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt - respectarea principiilor privind enuntarea obiectivelor.

2.3. Stabilirea prioritatilor. 2.4. Stabilirea interventiilor in concordanta cu obiectivele proprii si planurile nationale. 2.5. Intocmirea planului de ingrijiri de sanatate: stabilirearesponsabilitatilor, termenelor. 3. Aplicarea planului. 3.1. Efectuarea interventiilor cu implicarea membrilor comunit 3.2. Implicarea membrilor echipei multifactoriale: echipa de ingrijire,reprezentanti ai autoritatilor locale si organizatiilor neguvernamentale, reprezentanti ai unitatilor sanitare si responsabili de programe nationale. 4. Evaluarea rezultatelor:evaluarea initiala, evaluarea de etapa (intermediara), evaluarea finala. Reformularea unor obiective, initierea de noi actiuni in functie de rezultatele asteptate. 1. Aprecierea starii de sanatate a familiei. Culegerea datelor: 1.1. Vizita la domiciliu: - intrarea in relatie: - tehnici de comunicare: ascultare, exprimare clara, concentrare, incredere, empatie, capacitatea de a se adapta la situatie; - asigurarea confidentialitatii, respectarea demnitatii.
219

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

1.2. Descrierea familie si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia: - membri: numar, stuctura pe varste, starea de sanatate, probleme deosebite; - relatii intre membrii familiei: intre parinti (soti), parinti copii, relatiile cu bunicii; - relatii sociale: cu prietenii, cu vecinii; - habitatul: locuinta (spatiu de locuit adecvat, dotari, intretinere igiena), spatiul din jurul locuintei. - alimentatia: adecvata, obiceiuri alimentare: activitatea profesionala: profesia membrilor familiei, conditiile la locul de munca; - odihna si timpul liber, posibilitati de recreere: - nivel economic: venit, satisfacerea nevoilor familiei; - nivel cultural si de educatie, preocupari cultural- educative, comportamentul fata de sanatate; - apartenenta religioasa; - stabilirea scorului APGAR pentru familie 2. Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii. [Link] despre ingrijirea copilului: - dezvoltarea psihomotorie a copilului 0 - 1 an, imunizarile, prescolarul, scolarul si adolescentul - nevoi de educatie, alimentatie, ingrijire. 2.2. Tinerii si adultii tineri. 2.3. Femeile gravide. 2.4. Persoane varstnice. Rolul asistentului medical in educarea familiei, pentru mentinerea sanatatii si identificarea problemelor de sanatate. ( Sintetizarea si aplicarea cunostintelor si a deprinderilor dobandite la modulele de educatie pentru sanatate,mediu si sanatate, psihologie, sociologie, pedagogie, puericultura si pediatrie, obstetrica, gerontologie si geriatrie). 3. Probleme de sanatate si disfunctionalitati la nivelul familiei. 3.1. Sindromul de carenta afectiva si retardul: - observarea comportamentului copilului; - observarea comportamentului parintilor si\sau substitutului matern; - prevenirea abandonului si abuzului. 3.2. Familia cu probleme: 3.2.1. Nivel de educatie redus, mediu necorespunzator, dieta si obiceiuri alimentare necorespunzatoare, venituri insuficiente pentru intretinerea familiei, lipsa asigurarilor de sanatate si a accesului la ingrijiri medicale. [Link] majore in familie: familia conflictuala, dezorganizata, monoparentala, abandonata, in divort, violenta in familie, consum de droguri. 3.3. Masuri de educatie in scopul reducerii factorilor de risc si ingrijiri adecvate situatiilor constatate in familie. - legatura cu membrii echipei multidisciplinare. - aplicarea prevederilor Conventiei pentru drepturile copilului.

4. Sustinerea familiei in situatii de criza. [Link] despre ingrijirea prematurului la domiciliu. 4.2. Influenta dizabilitatii si bolii asupra copilului,persoanei., familiei. 4.3. Instruirea persoanelor care acorda ingrijiri pentru recuperare si reducerea impactului. 4.4. Consiliere in caz de : boli grave, deces, suferinta Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
220

C. 5. Asigur ngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, pacienilor cu afeciuni cronice i n stadiu terminal.

psihica,anxietate, depresie. 1. Grupuri vulnerabile. 1.1 Grupuri defavorizate: minoritati etnice si religioase, cu probleme socio-economice, saracia, lipsa de educatie si a accesului la servicii de diagnostic si tratament. 1.2. Comportamente la risc: consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul, mediul inconjurator nesigur, risc de accidente, automedicatia si consumul excesiv de medicamente. 2. Masuri de sustinere si combatere. - organizarea actiunilor individuale sau pentru grupuri; - participarea la campanii de educatie; - aplicarea programelor nationale; - legatura cu autoritatile, unitatile sanitare, organizatii neguvernamentale; - respectarea legislatiei. 3. Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si in stadiu terminal. - alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem, modelul Roper bazat pe dependenta|independenta activitatilor vietii in diferite etape; - evaluarea gradului de dependenta; - evaluarea resurselor umane si materiale; - verificarea si respectarea recomandarii medicale; - planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul, familia, respectand recomandarea medicala; - executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia in vigoare; - aplicarea protocoalelor de ingrijire; - instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere; - explicarea nevoilor muribundului; - evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative; - evaluarea rezultatelor ingrijirilor; -raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri.

Sugestii metodologice n elaborarea strategiei didactice la parcurgerea modulului NURSING COMUNITAR profesorul va ine seama de particularitile formrii adulilor: motivarea, implicarea, legtura cu realitatea i punctele de interes ale cursanilor, participarea. n cadrul modulului elevii trebuie dirija i s foloseasc analiza i sinteza pentru a realiza o coeren ntre cunotinele nsuite anterior n alte module, in mod deosebit cele referitoare la ngrijiri. Orele de teorie se vor desfura n sli de clas sau de instruire practic dotate corespunztor cu materiale i mijloace audio-vizuale care s permit aplicarea metodelor participativ-active: rezolvarea de probleme, jocul de rol, observare dirijat, brainstorming, studiu de caz, discuii n grup, unde elevii s poat ndeplini pe rnd rolul de moderator i animator. Elevii vor fi ajutai s-i dezvolte abilitile de comunicare, de stabilire a

relaiilor interpersonale, de colaborare cu specialitii din alte domenii pentru a putea gestiona cazurile cu care se confrunt n comunitate. n funcie de particularitile individuale sau de grup, de cunotinele nsuite anterior i de gradul de dificultate, profesorii vor decide asupra numrului de ore repartizat fiecrei teme, urmrind n final realizarea criteriilor de performan i atingerea competenelor necesare pentru a lucra ca asistent medical generalist n comunitate. Pentru atingerea competenelor acestui modul evaluarea are un rol deosebit. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri, discuii n grup), teste scrise, fie de lucru, carnete de apreciere care s cuprind sarcina, data i semntura, portofolii.
Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist
221

Evaluarea preg tirii practice se realizeaz prin activit i concrete n comunitate: vizita la domiciliu, ancheta n familie, culegerea datelor semnificative, ntocmirea planului de ngrijiri i executarea unor ngrijiri, efectuarea unor activiti educative. Datele evalurii, numrul evalurilor, metodele de evaluare vor fi stabilite de cadrele didactice n funcie de etapele parcurse n pregtire.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

222

MODULUL: 56: NGRIJIRI LA DOMICILIU

Not introductiv : Modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU face parte integranta din pregatirea specifica din anul III, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU se regasesc abilitati din unitatea de competenta tehnica specializata INGRIJIRI LA DOMICILIU. Modulul are alocate 60 de ore, din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardul de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului 1. Rezuma serviciile de ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. 2. Elaboreaza planul de ingrijire. 3. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. 4. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: Ingrijiri la domiciliu Nr. Unitatea de Competente crt. competenta 56. Ingrijiri la C1. Rezuma serviciile de domiciliu ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. Continuturi tematice
1.1. Integrarea serviciilor de ingrijire la domiciliu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate conform legislatiei in vigoare. Legea Nr. 145/1997 privind Asigurarile Sociale de Sanatate. Contractul - cadru privind acordarea asistentei medicale in sistemul de asigurari sociale de sanatate. Norme legislative privind ingrijirile medicale la domiciliu; HG privind activitatile de voluntariat in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice. Lista serviciilor de asistenta primara acordate de medicul de familie si personalul medical de care dispune, la domiciliul persoanelor asistate. 1.2. Responsabilitatile asistentului medical generalist in cadrul echipei de ingrijire la domiciliu: Componenta echipei operationale Modele de fise de post.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

223

C2. Elaboreaza planul de ingrijire.

C3. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare.

C4. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate.

2.1. Evaluarea initiala Evaluarea nevoilor - fise standard Informarea clientului/sustinatorului legal; obtinerea consimtamantului Incheierea acordului intre beneficiarul ingrijirilor la domiciliu si persoana care acorda ingrijirea 2.2. Planul de ingrijiri Servicii necesare pentru rezolvarea nevoilor identificate Obiectivele planului de ingrijire: criterii de formulare in functie de nevoile si resursele clientului Stabilirea prioritatilor de ingrijire Stabilirea planului de ingrijire individualizat 3.1. Norme generale prevenirea infectiilor echipamente de protectie personala, distrugerea obiectelor si materialelor contaminate (Legea protectiei mediului nr 137/1995 republicata) Reguli de siguranta la domiciliu 3.2. Comunicarea cu pacientul/sustinatorul legal; obtinerea consimtamantului informat. 3.3. Protocoale de ingrijire Obiective de nursing Echipamente si materiale adecvate Etape de interventie Inregistrarea datelor in fisa de vizite la domiciliu 3.4. Drepturile beneficiarului Contractul de ingrijire la domiciliu in care sunt precizate drepturile si obligatiile partilor Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu 4.1. Bilantul ingrijirilor aplicate analiza periodica a nevoilor examene de bilant gradul de realizare a obiectivelor satisfactia pacientului/familiei 4.2. Reajustarea planului de ingrijire in caz de rezultate nefavorabile in conformitate cu recomandarile medicale.

Sugestii metodologice Cadrele didactice vor decide asupra numarului de ore alocat fiecarei

teme in functie de complexitatea ei, de deprinderile si abilitatile ce trebuie formate la elevii instruiti, Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic-aplicativ: discutii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exercitii practice. Elevii vor fi pusi in situatii de invatare in grup si individual, rezolvand sarcinile de lucru repartizate.

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

224

Resursele materiale trebuie sa cuprinda atat materiale si instrumente de exersare a deprinderilor de ingrijire cat si modele de documente standard folosite pentru inregistrarea si evaluarea ingrijirilor la domiciliu, protocoale de ingrijire. Evaluarea trebuie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, intrebari structurate, rezolvarea de sarcini de lucru, gestionarea cazului, fise de observare a atitudinilor si a etapelor de executie a interventiilor. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Stagiul clinic se va desfasura in centre de zi pentru ingrijirea varstnicilor, servicii de ingrijiri la domiciliu sub stricta supraveghere a asistentilor medicali cu drept de libera practica. Evaluarea stagiului clinic se va face printr-o proba complexa desfasurata la domiciliul pacientului. Modulul are ca scop dezvoltarea abilitatilor sociale ale elevilor prin asigurarea instruirii clinice in afara spitalelor. Bibliografie 1. Serviciile de ingrijiri la domiciliu - ghid de practica - Editura LEAL, 1998 Fundatia de Ingrijiri Comunitare, (Dr. Valentin VLADU - Director executiv al Fundatiei de Ingrijiri Comunitare) 2. Ingrijirea la domiciliu - Ghid practic pentru asistentii medicali, coordonatorul lucrarii: Ana TUDORAN, Editura ECHINOX, Cluj-Napoca, 2001

Domeniul: tate i asisten S n pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional: Asistent medical generalist

225