Baroc si Rococo: Modele in Istorism Expozitia isi propune sa valorifice piese reprezentative ale patrimoniului artistic al Castelului Peles,

create la sfrsitul secolului al XIX-lea in maniera stilurilor baroc si rococo. Constructie istorista prin excelenta, resedinta de vara a Regelui Carol I inglobeaza cateva interioare decorate in stilul theresian. Baroc german si clasic francez, situate la parter si la etajul nobil al castelului.

Expozitia cuprinde piese diverse, apartinand domeniilor artelor plastice si decorative, valoroase datorita autorilor lor, precum ebenistul vienez, Bernhard Ludwig, atelierelor Portois & Fix din Viena si Valentiono Besarel din Venetia. Creatorul celui mai mare ansamblu baroc austriac din castelul Peles, Apartamentul Imperial, dar si al Apartamentelor rococo, a Salii de teatru, precum si al Holului de onoare, piesa de rezistenta a Castelului, Berhard Ludwig din Viena a fost cel mai important decorator si cel mai prolific furnizor de mobilier al castelului Peles de la 1880 la 1930.

Firma Portois & Fix a realizat pentru Curtea Regelui Carol I replici reusite dupa piese franceze de mobilier de secol XVIII, iar Valentino Besarel a imbogatit colectia de mobilier a primului suveran al Romaniei cu piese baroce, mese si fotolii palatiale de mare rafinament. In domeniul artelor plastice, expozitia valorifica operele a doua artiste germane de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Friederiche Miethe OConnel si Laetizia Witzleben, prezente in colectia de pictura a Castelului Peles cu un portret al imparatesei MariaTheresa, dar si cu panze inspirate dupa Rubens, Watteau si Lancret. Sculptura istorista este reprezentata de artistul francez, Guillaume De Groff, autorul unei reductii din bronz dupa un original de secol XVIII al statuii Regelui Ludovic al XIV-lea, creatie a sculptorului, Franois Girardon. Sculptura monumentala originala a fost distrusa in anul 1792, in timpul revolutiei franceze si se gasea amplasata in Piata Louis Le Grande (azi, Vendme) din Paris. O alta reductie a acestei lucrari se gaseste la Luvru.

Piesele de mobilier prezente in expunere sunt valoroase si datorita artistilor din secolul Luminilor, care au inspirat creatia lor in secolul istorist. Astfel, Valentino Besarel a fost inspirat de Andrea Brustolon, celebru ebenist venetian de la inceputul secolului al XVIII-lea, creatorul barocului flamboaiant in arta ebenisteriei venetiene, atelierele Portois & Fix isi gasesc modelele in lucrarile ebenistului Curtii regale franceze, AntoineRobert Gaudreaux, iar masa de salon, care exemplifica barocul francez in varianta istorista, din arta celui mai important fabricant de mobilier al Curtii lui Ludovic al XIV-lea si Ludovic al XV-lea, Andr Charles Boulle. Alaturi de acestea, piesele de portelan si argint francez si german, miniaturile de scoala franceza si cromolitografiile in gen rococo, la moda in secolul al XIX-lea dau imaginea artistica de ansamblu a secolului istorist. Epoci si stiluri de mobilier: Ludovic al XV-lea Cunoscut sub denuirea de Rococo, Rocaille sau Pompadour, stilul s-a dezvoltat in Franta in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, sub domnia regelui Ludovic al XV-lea. Stilul Rococo este recunoscut pentru rafinamentul formelor si decorurilor, prin jocul liniilor elegante ale decoratiunilor. Se

observa o imblanzire a formelor rigide ale stilului precedent, Ludovic al XIV-lea.

Mobilierul in stil Rococo nu este o opera de arta izolata, ci este conceput pentru a face parte dintr-un ambient spatial in care totul se armonizeaza, inclusive cu decoratiunile murale si oglinzile voluminoase. Se cauta crearea unui ambient intim si placut unde mobilierul proportionat, redus si delicat devine mai ales domeniul doamnelor. Totul isi pierde forma monumantala si grandioasa pentru a-si asuma alta noua ce inmoaie, rotunjeste si innobileaza.

Gustul epocii privind interioarele inclina nu doar spre lux ci si spre comoditate. Eticheta secolului precedent cerea asezarea marilor incaperi intr-o anumita succesiune. Noul stil propune camere cu forme variate, patrate, dreptunghiulare, ovale, rotunde, cu o mai mare libertate in realizarea ansamblului. Functionalitatea lor este bine precizata: vestibulul, salonul, sufrageria, camera de lucru, bilblioteca, budoarul, camera de receptie, etc. Dimensiunea incaperilor se reduce substantial, iar

zidurile sunt tapetate cu matasuri sau atlas in culori pale. Apare mobilierul lacuit in rosu sau negru, fie pictat (cu alb, roz, verde sau bleu) fie marchetat. Liniile se rotunjesc elegant, formele se cambreaza, iar ornamentatiile sunt mai delicate. Mobilierul este realizat din esente de lemn pretios. Lacul Cromandel ce acopera mobilierul imita procedeele chinezesti de pictura policroma sau patinate cu aur, cu tonuri mai deschise sau mai inchise pe ornamente. Marchetaria policroma constituie adevarate compozitii decorative, redand peisaje, vase cu flori, personaje, ghirlande, etc. Scoioca ramane un motiv ornamental principal, la fel ca si frunza de acant, ramurile inlantuite si florile, pasarile si fructele, cochilia inaripata si doua tolbe de sageti incrucisate. Stilul Rococo este influientat si de arta orientala, cu flori exotice, dragoni, fluturi, pasari, case, poduri si munti.

Sacunele Rococo sunt mai confortabile si mai usoare, cu picioarele subtiri si cambrate, fara traverse de legatura. Fotoliile au spatarele arcuite in forma de vioara, prevazute in partea de sus cu motive ornamentale in forma de panglici, flori sau scoici. Bratele sunt bogat ornamentate. Apare fotoliul de cabinet, sezlongul berjr cu spatarul mult mai alungit, precum si mobila duchesse, compusa din doua sezlonguri si un taburet. Masa Rococo, mai lejera si usor de manevrat, este lipsita de traverse de legatura. Primeste mai multe functii; masa de scris cu sertare si tablete mobile, masa de lucru de mana, masa pentru carti de joc, masa de cafea cu platou de marmura sau portelan, masa de toaleta (coiffeuse), cu oglinda mobila si tablete rabatabila, prevazuta cu marchetarii. Birourile dreptunghiulare au colturile rotunjite, sunt prevazute cu trei sertare si au picioarele ornate cu frunzedin bronz aurit. Se remarca modelul de birou capucin, inzestrat cu ascunzatori, sertare si locuri secrete si cu doua panouri mobile. Comodele (unele suple, cu doua sertare si picioarele cambrate, altele masive, cu picioare scurte, prevazute cu mai multe sertare) devin piesele de mobilier la moda, construite di palisandru, nuc sau acaju, marchetate si lustruite, acoperite cu marmura ornata cu bronz aurit. Dulapul scade in dimensiuni, transformandu-se intr-o mobila mica, mai inalta decat o comoda, fiind foarte bogat decorata cu picture chinezesti sau marchetarii. Stilul Rococo se afirma cu mare usurinta in intreaga Europa. in contrast cu stilul Rococo francez, in Anglia primeste (la jumatatea secolului al XVIII-lea) nuante originale, fiind cunsocut sub denumirea de stilul Chippendale, dupa numele celui mai mare creator de mobile al epocii Thomas Chippendale. El s-a inspirit din motivele orientale, adoptand o nota de simplitate si practicitate ignorate de cealalta parte a Canalului Manecii. in Italia, printre formele inca exiatente ale Barocului, predomina stilul Venetian. Mobilierul prezinta un aspect exuberant, ce

prefera liniile curbe fata de cele drepte, impodobit cu motive florale. Printre traditiile artizanale italiene exceleaza arta lui Giuseppe Maggiolini, numele sau fiind atribuit stilului Italian de mobilier al acelei epoci (maggilino), faimos pentru incrustatiile pretioase si foarte variate. Tot in epoca Rococo, este de subliniat importanta acordata salii de muzica, intr-o perioada in care se afirma concertele. in acele sali si vechile instrumente, cum este si clavicimbalul (instrument cu clape si coarde), sunt refinisate in acelasi stil specific mobilierului.