Capitolul 1.

DEFINIREA BASMULUI

Basmul este o opera de creatie literara,cu o geneza speciala,o oglindire a vietii in moduri fabuloase,prin urmare supunerea lui la analiza critica este nu numai posibila ci si obligatorie,din ea decurgand atat adevaruri estetice cat si informatii de ordin structural folcloric. Principal,geneza basmului e urmatoarea:Un subiect A spune unui subiect B dintr-o carte sau din auzite,(nu trebuie exclusa nici inventia personala),o istorisire.B o transmite mai departe,nu chiar intocmai,adesea punand de la sine si nu o data ,ci de fiecare data altceva,cand povesteste.C o transmite lui D si asa mai departe. Se vorbeste mult cand vine vorba de basm despre fenomenul de contaminatie, intelegandu-se prin asta influentarea unui basm de catre altul si mai ales contopirea mai multor fragmente de basme (sau motive) intr-unul nou. Dupa un examen destul de vast insa se poate afirma ca lucrurile nu stau chiar [Link] nu e contaminat inconstient,ci aplica procedeul cel mai usor pentru a traduce in materie fabuloasa o idee [Link] cu neputinta sa inventeze pe loc intriga,atunci recurge la situatii sablon ,la momente prefabricate. Astfel,in basme,inventia,cata este,tine de detaliu. De remarcat mai este ceea ce am numi in basm o [Link] uita in aceste conditii sa dea anumite amanunte. Basmul este un gen vast,depasind cu mult romanul,fiind mitologie,etica,stiinta,observatie morala,[Link] lui este ca eroii nu sunt numai oameni ci si anume fiinte himerice,[Link] fabulele vorbesc de animale,dar acestea sunt simple masti pt diferite tipuri de [Link] neomenesti din basm au psihologia si sociologia lor [Link] comunica cu omul,dar nu sunt [Link] acesti eroi himerici lipsesc dintr-o naratiune,nu avem de-a face cu un basm. Morfologia basmului fantastic,cunoscut la nceput doar de un cerc restrns de specialiti sovietici i strini, un studiu amnunit asupra basmului rusesc. Propp observ ca basmele au scheme fixe, n care difer de multe ori doar personajele. Capra cu trei iezi i povestea celor trei purcelui seaman ca tipar, diferite fiind doar personajele. Propp denumete situaiile funcii, iar personajele variabile. 1

ZMEUL: -prezinta toate caracterele unui cavaler feudal; -zmeii nu sunt rareori hoti (ex Ispirescu Praslea cel voinic si merele de aur) -desi portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit el este o fiinta cu mari forte fizice,epuizabile,un urias; -locuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie,asemanatoare cu cea a imparatilor; -zmeii au foarte adesea un bici nazdravan cu ajutorul caruia transforma obiecte,maresc sau micsoreaza palate,etc. -mitologic zmeul reprezinta o expresie a bogatiilor de pe taramul celalalt,a focului si a dezlantuirilor meteorologice,precum ploaia cu [Link] este individul dotat cu o mare putere de intimidare,gladiatorul,tiranul,incurcat in fata geniului si a oricarei operatii intelectuale.

BALAURUL: -adesea confundat cu sarpele,desi statura lor e colosala; -simbolizeaza probabil patura acvatica si rabufneala vulcanica si infernala a subsolului; -el este prin definitie distrugator si rau,spre deosebire de zmeu si de sarpe,totdeauna ostil omului. -caracterologic el reprezinta vrajmasul eroului,piedica din drum sau,spaima ce te face sa eziti si sa te intorci din drum. -2

ZANE: Zmeii,zmeoaicele si celelalte inite mai mult sau mai putin teratologice apartin lumii muritorilor,avand familie si procreind. -zanele sunt obisnuit nemuritoare,cu puteri miraculoase,atata vreme cat nu se indragostesc de oamenii de rand; -sunt in general foarte frumoase si preocupate de frumusete; -sunt antitezele zmeoaicelor,simbolizeaza tineretea initen si incoruptibila,sunt ademenitoarele tinerilor,fiind obiect de nostalgie pentru flacaul nobil.

URSITOARE: Despre ursitoare se pomeneste des in basme dar interventia lor ca si initenist e mai rara silimitata la misiunea lor.

IELE: Ielele sunt inite raufacatoare,fiind foarte des indicate drept cauza unor rele. 3

Trasaturi generale 1. Basmul se situeaz ntr-un univers care cuprinde dou lumi; cea real a

oamenilor i cea imaginar creat de fantezia poporului. 2. Timpul n care se petrec evenimentele este un timp imaginar. 3. n orice basm indiferent de evenimentele prin care trec, personajele sunt pozitive i negative. Personajele basmului sunt de dou categorii cele care aparin spaiului omenesc i cele care aparin lumii fantastice. Personajele spaiului uman au nsuiri obinuite omului att defecte ct i caliti (vitejie, nelepciune, modestie, credin, laitate, ipocrizie, trufie, rutate, invidie); personajele imaginare sunt nzestrate su puteri supraomeneti care depesc forele obinuite ale oamenilor (vorbesc graiul oamenilor, au capacitatea de a transforma obiectele). 4. Tema basmului este lupta dintre bine i ru, iar personajele se supun toate acestei lupte din aceast confruntare binele va iei ntodeauna victorios, iar personajele negative vor fi nvinse de personajele pozitive. Protagonistul va fi personajul care va pargurge un drum presrat cu obstacole pe care le va depi, dovedind de fiecare dat o alt virtute a sa. n lupta pentru stabilirea dreptii i a adevrului eroul principal va ncerca s rspund idealurile omenirii (dreptatea, libertatea, iubirea, credina, adevrul). 5. Orice basm conine n structura sa formule concrete: a) formula introductiv prin intermediul cruia se poate ptrunde din realitatea concret n lumea imaginar a basmului. b) formul median care face legtura dintre dou segmente importante ale basmului-atrage atenia asculttorului c protagonistul mai are de traversat obstacole i de parcurs greuti. c) formula final ce marcheaz sfritul evenimentelor fantastice ieirea din lumea imaginar a basmului i ntoarcerea asculttorului nrealitatea concret. Uneori povestitorul amintete n finalul basmului c el nsui a fost martor la evenimentele narate pentru a da asfel valoare de adevr basmului. 6. Mesajul basmului reiese ntodeauna la sfritul evenimentelor. Stilul naraiunii este specific naraiunii populare. Limbajul folosit este simplu, popular caracteristic comunicrii orale. Expresiile folosite vor fi cele specifice lumii satului dar ncrcate de figuri de stil. Clasificare Dup caracteristicile personajelor, specificul i tematica aciunii, predominana elementelor miraculoase sau a aspectelor concrete de via, basmele se clasific n * fantastice, cele mai semnificative i mai rspndite, desprinse de regul

din mit, cu o pregnan a fenomenelor miraculoase, * animaliere, provenite din dezvoltarea narativ a legendelor totemice despre animale, chiar despre plante sau unele obiecte simbolice, * nuvelistice, avnd ca punct de pornire snoava, n naraiune semnalndu-se o puternic inserie a aspectelor reale, concrete de via. Dup autor, basmele pot fi * populare, creaie a colectivitii anonime, * culte, creaie a unui autor cunoscut.

Capitolul 2. PERSONAJE
In funcie de capacitile lor, personajele pot fi grupate n realiste i fantastice. Adesea ns, n profilul aceluiai personaj se ntlnesc elemente realiste alturi de elemente fabuloase. Personajele realiste aparin trmului de aici" i se supun codului de stratificare social specific realitii: mprai, fii i fete de mprai, slujitori, (fali) ceretori, oameni simpli, asimilabili categoriei ranilor, negustori, oameni liber, cltori viteji aflai n cutare de aventuri primejdioase etc. In basmul lui Creang, din aceast categorie fac parte Craiul i cei trei fii ai si, Spnul, mpratul Verde i fiicele sale. Personaje fantastice, fiine himerice sau animale cu nsuiri supranaturale

sunt n basmul lui Creang calul, criasa albinelor i criasa furnicilor, precum i cei cinci tovari ai lui Harap-Alb. La grania dintre real i fabulos stau personajele care sunt inspirate din realitate, dar au i trsturi supraumane: btrna -Sfnta Duminic, fata mpratului Ro. Clasificare: In funcie de valorile pe care le reprezint i pe care le promoveaz, personajele pot fi clasificate n pozitive i negative. Personajele pozitive sunt dotate cu nsuiri care s le atribuie calitatea de modele umane: frumusee, buntate, dreptate, curaj, cinste, vitejie etc. Personajele negative cumuleaz trsturi care s le fac respingtoare: urenie, frnicie, rutate, laitate, egoism [Link] perspectiva esenei umane i a caracterului, n basm apar personaje pasive - care nu ntreprind nimic n ordinea aciunii, active - eroii pozitivi, cei care au iniiative, confidente - adjuvani i iniiatori, opozante - cele care slujesc rul. Criticul Vladimir Propp, in Morfologia basmului, identifica sapte mari tipuri de personaje: 1. Raufacatorul - Spanul; 2. Donatorul/Furnizorul -; Sf. Duminica; 3. Ajutorul -; calul; 4. Fata de imparat si tatal ei -; fata imparatului Ros; 5. Trimitatorul -; Spanul; 6. Eroul -; Harap-Alb; 7. Falsul erou -; fratii. - 5-

Capitolul 5. ,,ESTE BASMUL O OPERA DEPASITA?

A fost cules de Petre Ispirescu si publicat in ''Legendele si basmele romanilor''(1882).Cuvantul basm isi are originea in limba slava, unde inseamna ''poveste''. A aparut din cele mai vechi timpuri ca o necesitate a evadarii intr-o lume mirifica, unde binele invinge intotdeauna raul.