TEMA ALEASĂ

Un psiholog face evaluarea sănătății mintale unui număr de 30 de persoane,

15 bărbați și 15 femei, care au trecut prin infecția SARS-CoV-2. El dorește să vadă
care eșantion prezintă o sănătate mintală mai bună. Formulați ipoteza cercetării,
precizaţi tipul acesteia, prezentați tabelul cu frecvențele de apariție a răspunsurilor,
prezentați tabelul cu statisticile descriptive punând în evidență tendința centrală,
împrăștierea și forma distribuției, reprezentați grafic sub formă de Histogramă
distribuția datelor, verificați normalitatea distribuției scorurilor, alegeți testul statistic
potrivit pentru verificarea ipotezei, evaluați mărimea efectului, formulați concluziile
și elaborați raportul.

1
 OPERAȚIONALIZAREA CONCEPTELOR

Sănătatea mintală poate fi definită ca o stare de bine în care o persoană își

poate realiza potențialul, poate face față stresului normal al vieții, poate munci în
mod productiv și este capabilă să aducă o contribuție semnificativă comunității sale
(definiția Organizației Mondiale a Sănătății, 2001). De asemenea, se referă la
abilitatea de a gândi, de a simți și de a acționa într-un mod care contribuie la
bunăstarea noastră, la gestionarea stresului și la interacțiunea armonioasă cu ceilalți
(definiția Asociației Americane de Psihologie, n.d.).

Pentru a măsura acest concept, psihologul poate utiliza diverse instrumente

sau scale de evaluare a sănătății mintale, cum ar fi chestionare standardizate care
evaluează simptomele de anxietate, depresie, nivelul de stres, calitatea somnului, și
alți factori relevanți pentru sănătatea mintală. Prin aplicarea acestor chestionare într-
un eșantion de bărbați și femei, psihologul poate obține date cantitative care pot fi
analizate statistic pentru a determina dacă există diferențe semnificative în sănătatea
mintală între cele două grupuri de subiecți. Aceasta este o modalitate operațională
de a aborda și măsura conceptul de sănătate mintală în cadrul studiului său.

Scala de Evaluare a Sănătății Mintale Warwick-Edinburgh

2
Scala de Evaluare a Sănătății Mintale Warwick-Edinburgh (Warwick-Edinburgh Mental
Well-being Scale - WEMWBS) reprezintă un instrument dezvoltat în colaborare între
Universitatea Warwick și Universitatea din Edinburgh. Scopul acestei scale este de a
măsura starea de bine mentală sau sănătatea mentală pozitivă a unei persoane.

WEMWBS constă într-un set de 14 afirmații sau itemi care acoperă diverse aspecte
ale stării de bine mentală. Aceste aspecte includ starea de spirit pozitivă, nivelul de
stima de sine, calitatea relațiilor pozitive cu ceilalți, capacitatea de a face față
stresului și de a gestiona cu succes provocările vieții de zi cu zi. Fiecare item este
evaluat de către respondent folosind o scală Likert cu 5 niveluri de răspuns, care
variază de la "niciodată" la "aproape întotdeauna."

Punctajul total obținut prin utilizarea WEMWBS poate varia între 14 și 70 de puncte,
cu valori mai ridicate indicând un nivel mai înalt de sănătate mentală pozitivă sau de
starea de bine mentală.

Scara WEMWBS a fost dezvoltată cu scopul de a măsura aspectele pozitive ale

sănătății mintale și este utilizată în cercetare, evaluări clinice și programe de
intervenție în domeniul sănătății mintale. Prin furnizarea unei perspective asupra
bunăstării mentale a unei persoane, aceasta completează măsurătorile tradiționale
care se concentrează mai mult pe simptomele și problemele de sănătate mentală.
Este un instrument valoros pentru evaluarea și îmbunătățirea sănătății mintale și a
calității vieții.

Obiective

3
Obiectivul acestui studiu constă în evaluarea impactului infecției cu virusul SARS-
CoV-2 asupra sănătății mentale a populației generale, cu o focalizare specială pe
diferențele de gen. Astfel, ne propunem să comparăm nivelul de sănătate mentală
între bărbați și femei care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2.
Pentru a atinge acest obiectiv, vom folosi măsurători și instrumente valide pentru
evaluarea sănătății mintale, cum ar fi Scala de Evaluare a Sănătății Mintale Warwick-
Edinburgh (WEMWBS) sau alte chestionare relevante. Vom colecta date despre
simptomele psihiatrice, nivelul de stres, anxietate, depresie, și alte aspecte legate de
sănătatea mintală.

Această cercetare va contribui la înțelegerea modului în care infecția cu SARS-CoV-2

poate afecta sănătatea mentală a bărbaților și femeilor și la identificarea
eventualelor diferențe de gen în ceea ce privește răspunsul la infecție și impactul
asupra bunăstării psihologice. Rezultatele pot avea implicări semnificative pentru
gestionarea sănătății mentale în timpul pandemiei și pentru dezvoltarea de programe
de intervenție adecvate.

Ipoteza cercetării:
Se presupune că femeile care au contractat infecția cu SARS-CoV-2 pot avea o
sănătate mentală mai stabilă sau mai robustă în comparație cu bărbații care au trecut
prin aceeași experiență.

Tipul ipotezei prezentate este o ipoteză alternativă.

Tabelul cu frecvențele de apariție a răspunsurilor

Tabelul de frecvențe pentru variabila „gen”

Gen

4
 Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Barbat 15 50,0 50,0 50,0
Femeie 15 50,0 50,0 100,0
Total 30 100,0 100,0
Tabelul de frecvențe pentru variabila „scor”
SCOR
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid 40,00 1 3,3 3,3 3,3
41,00 1 3,3 3,3 6,7
42,00 1 3,3 3,3 10,0
43,00 3 10,0 10,0 20,0
44,00 1 3,3 3,3 23,3
45,00 1 3,3 3,3 26,7
46,00 3 10,0 10,0 36,7
47,00 3 10,0 10,0 46,7
48,00 3 10,0 10,0 56,7
49,00 2 6,7 6,7 63,3
50,00 3 10,0 10,0 73,3
52,00 1 3,3 3,3 76,7
54,00 3 10,0 10,0 86,7
55,00 2 6,7 6,7 93,3
58,00 1 3,3 3,3 96,7
61,00 1 3,3 3,3 100,0
Total 30 100,0 100,0
Statisticile descriptive
Descriptive Statistics
N Range Minimum Maximum Mean Std. Deviation

5
 Gen 30 1 1 2 1,50 ,509
SCOR 30 21,00 40,00 61,00 48,50 5,12432

Valid N (listwise) 30
Tendința centrală este de 48,5.

Descriptives
Gen Statistic Std. Error
SCOR Barbat Mean 48,4000 1,32665
95% Confidence Lower 45,5546
Interval for Mean Bound
Upper 51,2454
Bound
5% Trimmed Mean 48,1111
Median 47,0000
Variance 26,400
Std. Deviation 5,13809
Minimum 41,00
Maximum 61,00
Range 20,00
Interquartile Range 6,00
Skewness ,991 ,580
Kurtosis 1,299 1,121
Femeie Mean 48,6000 1,36556
95% Confidence Lower 45,6712
Interval for Mean Bound
Upper 51,5288
Bound
5% Trimmed Mean 48,5556
Median 48,0000
Variance 27,971
Std. Deviation 5,28880
Minimum 40,00
Maximum 58,00
Range 18,00
6
 Interquartile Range 10,00
Skewness ,152 ,580
Kurtosis -,820 1,121

Distribuția genului este egală: 15 bărbați, 15 femei. (distribuție normală)

7
 Statistics
Gen SCOR
N Valid 30 30
Missing 0 0
Mean 1,50 48,5000
Median 1,50 48,0000
Std. Deviation ,509 5,12432
Skewness ,000 ,525
Std. Error of ,427 ,427
Skewness
Kurtosis -2,148 -,098
Std. Error of Kurtosis ,833 ,833
Range 1 21,00
Minimum 1 40,00
Maximum 2 61,00

8
 Tests of Normality
Kolmogorov-Smirnova Shapiro-Wilk
Gen
Statistic df Sig. Statistic df Sig.
SCOR Barbat ,187 15 ,167 ,928 15 ,254
*
Femeie ,129 15 ,200 ,968 15 ,822
*. This is a lower bound of the true significance.
a. Lilliefors Significance Correction

Rezultatele testului Shapiro-Wilk sunt:

 Pentru primul grup (bărbați), rezultatul testului este 0,254.

 Pentru al doilea grup (reprezintă femei), rezultatul testului este 0,822.

Testul Shapiro-Wilk este o metodă statistică folosită pentru a evalua dacă un set
de date se apropie de o distribuție normală. Atunci când valorile rezultatului acestui
test sunt mai mari de 0,05, acest lucru sugerează că datele nu furnizează suficiente
dovezi pentru a respinge ipoteza nulă conform căreia datele provin dintr-o
distribuție normală.
În contextul nostru, valorile rezultatelor testului Shapiro-Wilk pentru ambele
grupuri sunt mai mari de 0,05. Acest lucru indică că nu există suficiente argumente
statistice pentru a respinge ipoteza nulă că datele din ambele grupuri au o distribuție
apropiată de o distribuție normală. Cu alte cuvinte, datele din ambele grupuri par să
se apropie de o distribuție normală.

Pentru a testa ipoteza de cercetare am folosit Testul T independent astfel încât să

putem face o comparație între scorurile medii în funcție de gen.

Group Statistics
Std. Std. Error
Gen N Mean Deviation Mean
SCOR Barbat 15 48,4000 5,13809 1,32665
9
 Femeie 15 48,6000 5,28880 1,36556

Test Independent pentru Eșantioane Independente:

Testul lui Levene pentru egalitatea varianțelor a fost utilizat pentru a evalua dacă
varianțele din cele două grupuri (bărbați și femei) sunt comparabile. Rezultatele
indică faptul că presupunerea de varianțe egale este validată, deoarece rezultatul
testului lui Levene nu este semnificativ din punct de vedere statistic (F = 0,140, p =
0,711).

Ulterior, testul t pentru egalitatea mediei a fost aplicat pentru a compara mediile
celor două grupuri și pentru a determina dacă există o diferență semnificativă între
ele în ceea ce privește sănătatea mentală. Rezultatele testului t indică faptul că nu
există o diferență semnificativă statistică în scorurile medii ale sănătății mintale între
bărbați și femei, atât când se presupun varianțe egale (t = -0,105, df = 28, p = 0,917),
cât și când nu se presupun varianțe egale (t = -0,105, df = 27,977, p = 0,917).

Aceste constatări sugerează că nu există o diferență semnificativă între sănătatea

mentală a bărbaților și a femeilor în cadrul acestui studiu, indiferent de
presupunerea cu privire la varianțe. Diferența medie între cele două grupuri este de -
0,20000, ceea ce indică absența unei diferențe semnificative în sănătatea mentală
între cele două sexe.

Mărimea efectului
Mărimea efectului (effect size) este o măsură a magnitudinii unei asocieri sau
diferențe între variabile. Aceasta oferă informații despre importanța practică a
rezultatelor și poate ajuta la interpretarea semnificației statistice a acestora.
10
Model Summary
Model R R Square Adjusted R Square Std. Error of the Estimate
1 ,084a ,007 -,028 5,737

Cohen`s f = radical din (0,007/ (1-0,007))= radical din (0,007/0,993)= 0,00704 < 0,01
=> small effect size
Mărimea efectului a fost mică, sugerând o suprapunere semnificativă a
distribuțiilor din cele două grupuri.

Ipoteza cercetării a fost:

Se presupune că femeile care au contractat infecția cu SARS-CoV-2 pot avea o

sănătate mentală mai stabilă sau mai robustă în comparație cu bărbații care au
trecut prin aceeași experiență.
CONCLUZII

Bazându-ne pe rezultatele testului care indică o diferență foarte mică în

mediile celor două grupuri (genuri) în ceea ce privește sănătatea mentală, putem
trage concluzia că nu există o diferență semnificativă între bărbați și femei în ceea ce
privește sănătatea psihică în contextul infecției cu SARS-CoV-2. Acest lucru înseamnă
că ipoteza inițială a cercetării, care sugera posibilitatea unei diferențe semnificative
între cele două genuri în ceea ce privește sănătatea mentală în urma infecției, nu
este susținută de datele obținute în studiu.

Această concluzie sugerează că atât bărbații, cât și femeile care au trecut prin
infecția cu SARS-CoV-2 au prezentat niveluri similare de sănătate mentală. Prin
urmare, pare că experiența infecției nu a avut un impact semnificativ diferit asupra
stării lor de bine mentală. Această constatare este esențială pentru înțelegerea
11
modului în care indivizii pot gestiona stresul și impactul psihologic al unei astfel de
infecții, indiferent de gen.

BIBLIOGRAFIE

Ryff, C. D. (1989). Happiness is everything, or is it? Explorations on the meaning of

psychological well-being. Journal of Personality and Social Psychology
Scala de Evaluare a Sănătății Mintal Warwick-Edinburgh:
[Link]

12