0% fanden dieses Dokument nützlich (0 Abstimmungen)
97 Ansichten30 Seiten

Germana

Hochgeladen von

ada_lex19
Copyright
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Wir nehmen die Rechte an Inhalten ernst. Wenn Sie vermuten, dass dies Ihr Inhalt ist, beanspruchen Sie ihn hier.
Verfügbare Formate
Als DOC, PDF, TXT herunterladen oder online auf Scribd lesen
0% fanden dieses Dokument nützlich (0 Abstimmungen)
97 Ansichten30 Seiten

Germana

Hochgeladen von

ada_lex19
Copyright
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Wir nehmen die Rechte an Inhalten ernst. Wenn Sie vermuten, dass dies Ihr Inhalt ist, beanspruchen Sie ihn hier.
Verfügbare Formate
Als DOC, PDF, TXT herunterladen oder online auf Scribd lesen

Germana

A a (a) R r (er)
Ä ä (e) S s (es)
B b (be) (la inceputul cuv se
C c (ţe) pronunta "ș")
D d (de) ß (s)
E e (e) ( poti face referire la aceasta litera
F f (ef) spunand eszett sau scharfes ß )
G g (ghi) T t (te)
H h (ha) U u (u)
I i (i) Ü ü (iu)
J j (iot) V v (fao)
( in interiorul cuv se pronunta "i") ( in interiorul cuv se pronunta "f")
K k (ka) W w (ve)
L l (el) X x (iks)
M m (em) Y y (iepsilon)
N n (en) ( in interiorul cuv se pronunta "iu")
O o (o) Z z (ţet)
Ö ö (o lung)
P p (pe)
Q q (ku)

Particularitati fonetice / phonetische Merkmale :


 äu se pronunta [oi]
 ei se pronunta [ai]
 ie se pronunta lung [i]
 sch se pronunta [ș]
 eu se pronunta [oi]
 În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae,
respectiv oe și ue (excepție !!!: în numele proprii), dar aceste perechi de litere
se pronunță la fel ca si ä respectiv ö si ü.
 Vocalele duble se pronunþã mai lung: Haar, Aachen, Meer,...
 Consoanele sonore b,d,g,v se pronunþã în poziþie finalã [p], [t], [c],
[f]: ab [ap] , Bad[bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .
 Consoanele duble se pronunþã ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a
marca scurtimea vocalei premergãtoare. ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...
 Litera c apare în cuvintele germane numai împreunã cu k, marcând faptul
cã vocala premergãtoare se pronuntã scurt. ex : Sack, Deck, Bock, ....
 Litera h precedatã de o vocalã nu se pronuntã, functia ei fiind aceea de a
semnala cã este vorba de o vocalã lungã ex : Bahn, sehr, Huhn,.....
 La începutul cuvintelor de origine strãina grupul ch se
pronunþã [k] ex : Chor, Charakter,…
 Litera e în terminatiile –el, -em, -en se pronuntã ca un ã românesc, atunci
când vorbim foarte clar. Când vorbim repede, acest ã se omite, ceea ce duce la
vocalizarea sunetelor[l], [m], [n], [r] ex: Mittel, fragen
 Litera r se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.
 Foarte multi vorbitori pronuntã terminatia –er ca un fel de ã românesc,
schitând doar un rfoarte scurt ex: Mutter, Kinder, ....

Important / Wichtig : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba
germana folosesti genul neutru das A, das B .... etc.
Pentru inceput invata (cifrele) numerele in germana de la 1-
10 :

0 - null (nul)
1 - eins (ainţ)
2 - zwei (ţvai)
3 - drei (drai)
4 - vier (fir)
5 - fünf (fiunf)
6 - sechs (zehs)
7 - sieben (ziben)
8 - acht (aht)
9 - neun (noin)
10 - zehn (ţen)

Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii


numerele mult mai usor si mai repede decat te asteptai :

Eins, zwei, Polizei,


Drei, vier, Grenadier
Fünf, sechs, alte Hex
Sieben, acht, Gute Nacht !
Neun, zehn, schlafen geh'n .

Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex =


vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a
merge;

Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa


numaram si de la 11 - 20 :
11 - elf (elf) 15 - fünfzehn (fiunfţen)
12 - zwölf (ţvolf) 16 - sechzehn (zehţen)
13 - dreizehn (draiţen) 17 - siebzehn (zibţen)
14 - vierzehn (firţen) 18 - achtzehn (ahtţen)
19 - neunzehn (noinţen) 20 - zwanzig (ţvanţig)

Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun


din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la
numerele 16 si 17!

Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune
cum se zice la mie,milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare
dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii.

20 - zwanzig 70 - siebzig
21 - einundzwanzig 71 - einundsiebzig
22 - zweiundzwanzig ................................
23 - dreiundzwanzig 80 - achtzig
............................... 81 - einundachtzig
30 - dreißig .................................
31 - einunddreißig 90 - neunzig
32 - zweiunddreißig 91 - einundneunzig
33 - dreiunddreißig .................................
............................... 100 - hundert
40 - vierzig 101 - hunderteins
41 - einundvierzig 102 - hundertzwei
42 - zweiundvierzig 110 - hundertzehn
43 - dreiundvierzig 131 - hunderteinunddreißig
................................ .................................
50 - fünfzig 1000 - tausend
51 - einundfünfzig 2000 - zweitausend
52 - zweiundfünfzig 100.000 - hunderttausend
53 - dreiundfünfzig .................................
................................ 1.000.000 - eine Million
60 - sechzig 1.500.000 - anderthalb Millionen
61 - einundsechzig 2.000.000 - zwei Millionen
................................ [Link] -eine Milliarde

Observatii:
 -ig se citeste ca -ih;
 Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate
(vier/zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -zwanzig;
 Accentul cade pe prima silaba;
 Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana.
ex: 91 (se citeste)[Link]
Saluturi in limba Germana plus mici expresii uzuale
In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in germana cat
si expresii utile pentru turisti.
Forme de salut in limba germana

Buna dimineata! = Guten Morgen ! (gutăn morgăn)


Buna ziua ! = Guten tag ! (gutăn tag)
Buna seara ! = Guten Abend ! (gutăn abănd)
Noapte buna ! = Gute Nacht ! (gută naht)
Buna ! = Grüß Gott ! (grius got)
Buna ! (informal) = Hi ! (hai)
Salut ! Alo ! = Hallo ! (haloo)
Bine ati venit ! = Willkommen ! (vilkomăn)
La revedere ! = Auf Wiedersehen ! (auf viderzeen)
Pa ! = Tschüss ! (ciuss)

Cuvinte/ expresii uzuale in limba germana.

Da = Ja (ia)
Nu = Nein (nain)
Ma scuzati ! = Entschuldigung ! (entciuldigung)
Imi pare rau/ pardon = Tut mir Leid ! (tut mi laid)
Multumesc ! = Danke ! (danche)
Multumesc mult ! = Danke schön!/ Vielen Dank ! (danche șoon/ viilen dank)
Te rog ! = Bitte ! (bite)
Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?)
Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vărștee niht)

Intrebari uzuale, raspunsuri posibile:

Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg


totul.

Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti
germana? - Da/ Nu/ Putin/ Bine/ Foarte bine.

Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein
Woche. = Cat timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana.

Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumäner = Sunteti strain? - Da, sunt roman.

Wie heißt du? / Wie heißen Sie? - Ich heiße.... = Cum te numesti/ Cum va
numiti? - Ma numesc.....

Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani.
Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/
Nicht so gut! =Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!

Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nächstes Jahr/ Diese Woche. = Cand
plecati? - Azi/ Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta.

Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand
veniti? - Intr-o ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum.

Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro.

Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/
aproape.

Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/
rechts. = Unde este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va
rog stanga/ dreapta.

Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverständlich. Sicher. = Pot sa
va intreb ceva? - Da, te rog/ Desigur/ Sigur.

Entschuldigung, störe ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma


scuzati, nu va deranjez? - Nu, intrati va rog.

Kann ich mich vorstelle? - Ich heiße.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc....

Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este
ieftin/ scump.

Was ist los? - Ich bin müde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.
Vocabular despre bani in germana | Expresii uzuale folosite la banca
Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in
Belgia, Germania, Finlanda, Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg,
Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de
milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem
bancnotele si monezile euro.

Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara
imprimand propriile simboluri.

Moneda = Die Münze (di miunțe)

Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze (di ain oiro ţent
miunţe)
Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze ( di ţvai oiro ţent
miunţe)
Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze ( di fiunf oiro ţent
miunţe)
Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze ( di ţen oiro
ţent miunţe)
Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze ( di ţvanţig oiro
ţent miunţe)
Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze ( di fiunfţih oiro
ţent miunţe)
Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze ( di ain oiro miunţe)
Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze ( di ţvai oiro miunţe)

Bancnota = Die Banknote (di banknote)

Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein (der fiunf oiro şain)


Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein (der ţen oiro şain)
Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein (der ţvanţig oiro şain)
Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein (der fiunfţih oiro şain)
Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein (der ain hundart oiro
şain)
Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein (der ţvei hundart oiro
şain)
Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein (der fiunf hundart oiro
şain)

Te afli intr-o tara in care se vorbeste germana. Fie ca esti simplu turist
sau afacerist, ai nevoie sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la
banca si sa te adresezi unui birou de schimb
valutar(wechselstube) insa pentru asta trebuie sa stii anumite
cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul
urmator:

DIALOG 1:

- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot
ajuta?

- Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.

- Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ?

- Ich habe Dollars. Könnten Sie mir den amtlichen Kurs von
heute sagen? = Eu am dolari. Ati putea sa-mi spuneti cursul oficial de
astazi?

- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? =


Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo. Aveti multi?
- Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro
umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As
dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb?

- Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti


bancnote mari sau mici?

- Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi.

- Hier ist ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.

- Danke sehr. = Multumesc mult.

Vrei sa stai mai mult? Ai nevoie sa-ti deschizi un cont (ein Konto
eröffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru
efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul
urmator:

DIALOG 2:

- Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face
pentru Dvs?

- Ich möchte ein Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont.

- Für wieviel zeit? = Pentru cat timp?

- Nur für fünf Monaten. = Doar pentru 5 luni.

- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein formular und Sie
müssen es mit den genauen Personaldaten ausfüllen. Ich
brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach
sage ich Ihnen wo sie unterschreiben müssen. = Asta este foarte
simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele
personale [Link] nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea
dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.

- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte
amabila.

Vocabular: wechseln,(um)tauschen = a schimba; die Währung =


valuta; amtlich = oficial; der kurs = cursul; die Münze =
moneda; die Umtauschgebühr = taxa de schimb, comision; der
Schein = bancnota; eröffnen = a deschide; einfach =
simplu; überweisen, überwiesen = a vira;das Formular =
formular; genau = exact; der Pass = pasaport; unterschreiben = a
semna;ausfüllen = a completa;

Cuvinte si expresii uzuale folosite la cumparaturi in Germana


Indiferent care este motivul pentru care te afli intr-o tara vorbitoare de limba
germana, inevitabil vei fi nevoit sa te duci la cumparaturi, iar atunci vei observa
cat de utile iti vor fi cuvintele si expresiile in germana folosite in supermarket
invatate in aceasta lectie.

Vocabular la cumparaturi (Wortschatz Einkäufe):

Darf ich? (darf ih? ) = pot eu


Können Sie mir helfen? (chionen zi mir helfen) = Puteti sa ma ajutati?
Wie kann ich Ihnen helfen? (vi can ih inen helfen) = Cum pot sa va ajut?
Kann ich etwas für Sie tun? (can ih etvas fiu zi tun) = Pot face ceva pentru
dvs?
die Einkäufe (di ainkoife) = cumparaturi
der Verkäufer / die Verkäuferin (der fercoifer / die fercoiferin) =
vanzator / vanzatoare
der Kunde / die Kundin (der cunde / di cundin) = clientul / clienta
das Obergeschoß (das obergheșos) = etaj
die Kasse (di case) = casa de marcat
das Angebot (das anghebot) = oferta
die Auslage (di auslaghe) = vitrina de magazin
das Regal (das regal) = raft
der Preis (der prais) = pret
der Einkaufswagen (der aincaufsvaghen) = caruciorul de cumparaturi
die Rechnung (di rehnung) = bonul fiscal
die Einkaufstasche (di [Link]șe) = sacosa de cumparaturi
die Tüte (di tiute) = sacosa
teuer (toier) = scump
billig (bilig) = ieftin
bequem (becvem) = comod, confortabil
zeigen (țaighen) = a arata ceva cuiva
einpacken (ainpachen) = a impacheta
bezahlen (bețalen) = a plati
nehmen (nemen) = a lua
gefallen (ghefallen) = a place

Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) :

die Lebensmittel (di [Link]) = alimente


die Schweinefleisch (di ș[Link]ș) = carne de porc
die Rindfleisch (di [Link]ș) = carne de vita
die Putenfleisch (di [Link]ș) = carne de curcan
die Hähnchenfleisch (di [Link]ș) = carne de pui
die Leber (di leber) = ficat
der Käse (di cheze) = branza, cascaval
das Schintzel (das șnițel) = snitel
der Schinken (der șinchen) = sunca
der Putenschinken (der puten.șinchen) = sunca de curcan
der Hähnchenschinken (der henchen.șinchen) = sunca de pui
der Mais (der mais) = porumb
der Reis (der rais) = orez
die Nudeln (di nudeln) = fideaua
das Ei/ die Eier (das ai / di aia) = ou/ oua
die Kartoffel/ Kartoffeln (di cartofel / cartofeln) = cartof/ cartofi
die Möhre/n -die Karotte/n (di miore / di carote) = morcov / i
der Kartoffelbrei/ kartoffelpüree (der [Link] /
[Link]) = piure de cartofi
der Kartoffelsalat (der [Link]) = salata de cartofi
die Pommes frites (di pomes frites) = cartofi prajiti
das Joghurt (das iogurt) = iaurt
die Milch (di milch) = lapte
das Milchpulver (das [Link]) = lapte praf
der Zucker (der țucher) = zahar
das Salz (salț) = sare
die Süßigkeiten ([Link]) = dulciuri
der Apfel (der epfel) = mar
der Pfirsich (der firsih) = piersica

Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung):

probieren (probiren) = a proba


weit (vait) = larg
lang (lang) = lung
kurz (kurț) = scurt
das Modell (das model) = model
die Größe (di griose) = marime
die Farbe (di farbe) = culoare
die Baumwolle (di [Link]) = bumbac
die Wolle (di vole) = lana
der Schuhe (der șue) = pantofi
der Handschuhe (der hand.șue) = manusi
die Sonnenbrille (di [Link]) = ochelari de soare
die Socken (di sochen) = sosete
die Strumpfhose (di ș[Link]) = dresuri
die Unterhose (di [Link]) = chiloti
die Badehose (di [Link]) = slip de plaja
die Hose (di hoze) = pantaloni
der Rock (der roc) = fusta
die Sporthose (di ș[Link]) = pantalon sport
die Bluse (di bluze) = bluza
der Strickpullover (der ș[Link]ăr) = pulover tricotat
die Jacke (di iache) = geaca

Familia mea in Germana | Membri Familiei in Germana


Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama,
frate, sora, parinti, bunici?Hai sa le invatam si in germana, ca sa
poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta.

die Mutter (di mutăr) = mama


der Vater (der fatăr) = tata
der Bruder (der brudăr) = fratele
die Schwester (di șvestăr) = sora
die Eltern (di eltern) = parintii
die Geschwister (di gheșvistăr) = fratii
die Großmutter (di [Link]ăr) = bunica
der Großvater (der grosfatăr) = bunicul
die Großeltern (di [Link]) = bunicii
der Sohn (der son) = fiul
die Tochter (di tohter) = fiica
der Onkel (der onchel) = unchiul
die Tante (di tante) = matusa
der Mann (der man) = sotul
die Frau (di frau) = sotia
der Urgroßvater (der [Link]ăr) = strabunicul
die Urgroßmutter (di [Link]ăr) = strabunica
das Kind (das chind) = copilul
der Schwager (der șvagher) = cumnatul
die Schwägerin (di șvagherin) = cumnata
der Vetter (der fetăr) = verisor
die Kusine (di cuzine) = verisoara
der Neffe (der nefe) = nepot
die Nichte (di nihte) = nepoata
der Enkel (der enchel) = stranepot
die Enkelin (di enchelin) = stranepoata
der Verwandte (der fervandte) = ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist
das? - er ist main fatăr / zi ist maine mutăr ) = Cine este acesta? = El
este tatal meu/ Ea este mama mea ....
Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du
aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? -
Da, bineinteles/ Nu.

Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich


habe keine Geschwister. (hast du gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine
șvestăr / ih habe caine gheșvistăr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am
frati.

Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatăn? -


nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.
Corpul omenesc in Germana | Partile corpului in Germana
In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia
acestora, astfel, atunci cand te vei duce la doctor vei sti sa precizezi in ce zona ai
dureri.

Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf (der copf) = capul


der Schädel (der ședăl) = craniu
der Stirn (der știrn) = fruntea
das Haar (das haar) = parul
das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul
die Schläfen (di șlefăn) = tamplele
die Nacken (di nachen) = ceafa
der Kinnbacken (der [Link]) = falca
der Kiefer (der chifer) = maxilar
der Kinn (der chin) = barbie
die Bart (di bart) = barba
der Schnurrbart (ș[Link]) = mustata
die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das [Link]) = pleoapa; die
Augenbraue (di [Link]) = spranceana; die Pupille (di pupile) =
pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;
die Nase (di naze) = nasul; der Naseflügel (der [Link]) = nari; das
Nasenloch (das [Link]) = nara;
das Ohr (das or) = urechea
die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn (der
bachen.țan) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di țunghe) = limba

Partile corpului (Körperteile)

der Hals (der hals) = gat


der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsäule (di [Link]) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di șulter) = umar; die Schulterblatt (di ș[Link]) = omoplat
der Arm (der arm) = brat
der Oberarm (der [Link]) = brat
der Unterarm (der [Link]) = antebrat
der Ellenbogen / Ellbogen (der [Link] / [Link]) = cot
die Handfläche (di [Link]) = palma; handgelenk ([Link]) =
incheietura mainii;
der Handrücken (der [Link]) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der [Link]) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di [Link]țe) = mamelon, sfarc
der Rücken (der riuchen) = spate
die Hüfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der șenchel / der ober.șenchel) = coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der șpan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das ș[Link]) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di țee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der ț[Link]) = unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomac


die Leber (di leber) = ficat
die Niere (di nire) = rinichi
die Lunge (di lunghe) = plaman
das Herz (das herț) = inima
die Bauchspeicheldrüse (di bauh.ș[Link]) = pancreas
die Gallenblase (di [Link]) = vezica biliara
die Galle (di gale) = fiere
das Gehirn (ghehirn) = creier
der Nerv (der nerf) = nerv

Exercitiu (Übung) :
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic.
Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii :

die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/
maro/ negri/ mici/ mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/
gras/ cu muschi)
Cuvinte si expresii uzuale despre timp in Germana
Mai jos vei gasi cuvinte uzuale in germana foarte folositoare, care fac referire la
timp. Astfel vei putea povesti cu usurinta ce ai facut ieri si ce planuri de viitor ai
pentru anul urmator.

Cuvinte si expresii uzuale despre timp:

jetzt (ieț)= acum


heute (hoite) = azi
morgen (morgăn) = maine
übermorgen (iubămorgăn) = poimaine
gestern (ghestărn)= ieri
vorgestern (forghestărn) = alaltaieri
nächstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator
niemals (nimals) = niciodata
später (șpetăr) = mai tarziu
sofort (zofort) = imediat
täglich (teglih) = zilnic
jeden Tag (jedăn tac) = in fiecare zi

Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi?

Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de
luni.

Anotimpurile in Germana
In aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu
pronuntia acestora.

Anotimp = die Jahreszeit (iares.țait)

Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.țaităn)


der FRÜHLING (Friulinc) / das FRÜHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul
anului ( !!! folosit tot cu sensul de Primavara )

der SOMMER (Somăr) = Vara

der HERBST (Herbst) = Toamna

der WINTER (Vintăr) = Iarna

Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va


primi "der" in fata, exceptie facand doar das Frühjahr.
Lunile Anului in Germana
Lunile anului in germana au denumiri foarte asemanatoare cu cele din limba
romana deci iti va fi foarte usor sa inveti sa le scrii cat si sa le pronunti.

Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)

der Januar (Ianuar) = Ianuarie


der Februar (Februar) = Februarie
der März (Merț) = Martie
der April (April) = Aprilie
der Mai (Mai) = Mai
der Juni (Iuni) = Iunie
der Juli (Iuli) = Iulie
der August (August) = August
der September (Septembăr) = Septembrie
der Oktober (Oktobăr) = Octombrie
der November (Novembăr) = Noiembrie
der Dezember (Dețembăr) = Decembrie

Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi
intodeauna "der" in fata.
Zilele saptamanii in Germana
In aceasta lectie vei invata zilele saptamanii in germana impreuna cu pronuntia
acestora.

Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe)

der Montag (Montac) = Luni


der Dienstag (Dinstac) = Marti
der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri
der Donnerstag (Donărstac) = Joi
der Freitag (Fraitac) = Vineri
der Samstag (Samstac) = Sambata
der Sonntag (Sontac) = Duminica
Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul
masculin deci va primi "der" in fata.

Alte cuvinte uzuale referitoare la zilele saptamanii in germana:

astazi = heute {hoite}


maine = morgen {morgăn}
poimaine = Übermorgen {iubermorgăn}
ieri = gestern {chestărn}
alaltaieri = vorgestern {vorchestărn}

zi = tag {tag}
zi lucratoare = arbeitstag {arbaitț.tag}
saptamana = woche {vohe}

Partile din zi in Germana


In aceasta lectie vei invata cele mai importante parti din zi in germana impreuna
cu pronuntia acestora.

Partile din zi = Tageszeit (taghez.țait)

vormittag; in der morgen (formitac; in der morgăn) = dimineata


mittag (mitac) = pranz
nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza
abend (abănd) = seara
nacht (naht) = noapte

Ti-ar fi util sa inveti de asemenea si Saluturile formale folosite pentru fiecare


parte a zilei.
Culorile in Germana
In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in
germana impreuna cu pronuntia acestora.

die Farben (di farbăn) = culorile


Farbe (farbe) = culoare
weiß (vais) = alb
grau (grau) = gri
schwarz (șvarț) = negru
braun (braun) = maro
grün (griun) = verde
gelb (ghelb) = galben
orange (oranje) = portocaliu
rot (rot) = rosu
rosa (roza) = roz
blau (blau) = albastru

Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea


cuvantului 'hell-' in fata culorii dorite -> hellgelb ([Link]) = galben
deschis

Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea


cuvantului 'dunkel-' in fata culorii dorite ->
dunkelrot ([Link]) = rosu inchis
Animalele in Germana
In aceasta lectie vei invata denumirea celor mai comune animale in germana atat
domestice cat si salbatice impreuna cu pronuntia acestora.

Tier (tiir) = animal


Katze (cațe) = pisica
Hund (hund) = caine
Bär (ber) = urs
Vogel (foghel) = pasare
Ente (ente) = rata
Fisch (fiș) = peste
Kuh (cu) = vaca
Rind (rind) = vita
Schwein (șvain) = porc
Schlange (șlanghe) = sarpe
Pferd (ferd) = cal
Wolf (volf) = lup
Elefant (elefant) = elefant
Löwe (liove) = leu

Vremea in Germana | Fenomenele naturii in Germana


Daca si pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in
aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale despre vreme in germana pe
care le-ai putea auzi la meteo precum si toate fenomenele naturii in limba
germana.

Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain șlehtes
vetăr nur falșe klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

vremea = das Wetter (das vetăr)


der regen (der regăn) = ploaia
der donner (der doonăr) = tunetul
der blitz (der bliț) = fulger
der hagel (der haghel) = grindina
der schnee (der șnee) = ninsoarea
der frost (der frost) = inghet
der taifun (der taifun) = taifun

windig (vindic) = furtuna


wind (vind) = vant
sonne (sone) = soare
sonnig (soonic) = insorit
wolken/ himmel (volkăn/ himăl ) = nor
bewölkt (bevolkt) = innorat, noros
regen (regăn) = ploaie
regnet (recnet) = a ploua
kälte (chelte) = racoare
kalt (kalt) = rece
hitze (hitțe) = caldura
heiß (hais) = fierbinte
heiter (haităr) = senin

Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in Doiciland


und in anderăn Lendăn)= Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau
noros ?
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a
ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum
este vremea la voi/ dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

In Paris und München scheit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si
München ninge.

Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in


Bucuresti.

Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in
Atena este frumoasa.

In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin.
Wichtig = important

Wetterwörter (vetărviortăr)= Cuvinte despre vreme

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"

Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet =
ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewölkt = este
noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist heiß = este cald; Es ist windig
= este vant

Ceasul in Germana | Citirea ceasului in Germana


Deseori vei fi nevoit sa intelegi cand ti se zice ora in germana si sa stii la randul
tau sa o indici. Fie ca este o programare la doctor sau ora la care vei incepe
munca este absolut necesar sa inveti toate formele prin care poti citi ceasul in
germana.

Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din
urmatoarele doua intrebari:

Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special
concepute pentru cititorii acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./
Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./
Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es


ist fünfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist
viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este
cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel
de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb
neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune
ora nu are corespondent in limba romana)

08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig
vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si
patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest
ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es


ist fünfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es
ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./
Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest
ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es


ist fünf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si
cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin
pana la ora noua.

Wichtig = important

Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora
noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40

Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich
gehe in die schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.

Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein
geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.

Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

[Link] stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La ce


ora te trezesti duminica?
[Link] stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac
auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica.

[Link] wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand
pana cand muncesti tu?
[Link] arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15
bis sechszehn uhr und dreißigminuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr
bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.

[Link] machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci


pauza de pranz?
[Link] mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause
um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00
[Link] gehst du schlafen? (Van ghest du șlafăn?) = Cand te duci la
culcare?
4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee
um 22:00 ur șlafăn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di
ferșpetung, ih ștehe im stau)= Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in
ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih kome
etvas șpetăr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi;


Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspätung =
intarziere; später = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de
aproximativ.
Directii in Germana
In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga,
dreapta, nord, sud etc.), cuvinte de baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa pui
intrebari precum 'Unde este ... ?' sau sa raspunzi la intrebari legate de directii.

Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si


anume 'wo' si 'wohin'.

- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex: Wo ist die Toilette?

- 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro'


ex: Wohin gehen Sie?

Vocabular pentru directii:

directii = richtungen
dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts
stanga / la stanga = links / nach links
in jos, mai departe pe = entlang
inapoi = zurück
in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ...
tot inainte = geradeaus
pana la = bis zum (zur)

Punctele cardinale in germana:

im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....


nördlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....

im Süden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....


südlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....

im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....


westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....

nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....


südwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....

im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....


östlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....

nordöstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....


südöstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....

Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta :

Wo liegt Nürnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nürnberg?

Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) =
Nürnberg se afla la nord de München.

Kennst du / Kennen Sie Nürnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) =


Cunosti / Cunoasteti
Nürnberg ?

Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg ?


Unde se afla asta ?

Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih
von Miunhen, nordostlih fon Ștutgart) = Se afla la nord de München, nordest de
Stuttgart.

Ghid de Conversatie in Germana


Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima
oara o persoana.
Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?
Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?

Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !


Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !

Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din
Romania.

Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?


Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.

Sprechen Sie deutsch? (Șprehen zi doici?) = Vorbiti germana?


Sprichst du deutsch? (Șprihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !

Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen


zi? / șprihst du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas English
und ain bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in


Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se
vorbeste numai germana.

Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este
limba Dvs./ ta materna?
Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba
mea materna este romana.

Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in
Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid?

Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost
niciodata in Madrid!

Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?


Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de
Conventii.

Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?

Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in
Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in
Singapore.

In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?

Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in
Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia.

Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este
aici liber?

Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai
personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane?

Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut
mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.

Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten
zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?

Zahlen, bitte! (țalen, bite) = Nota va rog!

Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog.

Zusammen oder getrennt? (țuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau separat?

Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.

Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.
La Multi Ani in germana | Urari pentru zi de nastere si onomastica
Cum spui La Multi Ani in limba germana? Daca nu stii inca raspunsul la aceasta
intrebare ai ajuns pe pagina potrivita deoarece mai jos vei gasi diverse urari
(mesaje) pentru zi de nastere sau onomastica in germana impreuna cu pronuntia
si traducerea acestora.
Urari pentru zi de nastere = Wünsche zum Geburtstag {Viunșe țum
gheburstag}

Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra


si sarbatorit/a, daca veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.

Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute țum gheburstag} = La Multi Ani
→ varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de
limba germana insa traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de
nastere!

Herzlichen Glückwunsch zum Geburtstag! {Herțlihen [Link]ș țum


Gheburstag} = Felicitari pentru ziua ta de nastere!

Ich wünsche dir alles Gute! {Ih viunșe dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele
bune!

Alles Liebe und Gute für dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune
pentru tine! / Toata iubirea si binele pentru tine!

Alle guten Wünsche zum Geburtstag! {Ale gutăn viunșe țum Gheburstag} =
Toate urarile de bine pentru ziua ta!

Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirăn dia ganț herțlih} = Te felicitam
din inima / sincer / foarte mult!

Zum Geburtstag wünsche ich dir alles Gute! {Țum gheburstag viunșe ih dia
ales gute} = Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune!

Mögen alle deine Wünsche in Erfüllung gehen! {Miogăn ale taine viunșe in
efiulung [Link]} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate!

Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" :

Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.

Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glückwünsche. {Ih


zende inen țu irem gheburstag maine herțlihen gliucviunșe} = Va trimit de ziua
dumneavoastra felicitarile mele calduroase!

Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {Țu irem gheburstag


gratulirăn wiie inen herțlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima /
sincer!

Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wünsche! {Ih zende inen aus de
fane maine bestăn viunșe} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!

Ich wünsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viunșe inen țu irem
gheburstag ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!

Möge dir das neue Lebensjahr Glück, Gesundheit sowie viele schöne
Momente bringen!{Mioghe dia das noe [Link] gliuc, [Link] [Link] file
șone momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti aduca noroc, sanatate
precum si multe momente frumoase!

Dupa formularea de baza "Ich wünsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:

Glück {gliuc} = noroc


Frohsinn {[Link]} = fericit, bucuros
Freundschaft {friond.șaft} = prietenie
Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta /
alaturi de tine
Liebe {libe} = dragoste, iubire
Erfolg {erfolg} = succes
Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere
Gesundheit {[Link]} = sanatate
Spannende Erlebnisse {Șpanende erlebnise} = experiente interesante
CV in Germana | Model de CV in germana
Cu ajutorul acestui articol vei invata cum sa redactezi corect un C.V. in germana
(Curriculum Vitae) in timp ce vei invata cuvinte si expresii noi care te vor ajuta
sa-ti gasesti mai usor un loc de munca. Conteaza foarte mult atunci cand faci
un CV in germana pentru ce tip de job vrei sa aplici, daca este vorba despre un
loc de munca ca simplu muncitor in fabrica, curatenie, servicii etc. atunci nu este
nevoie decat sa scrii un curriculum vitae scurt care sa cuprinda informatii
esentiale insa daca aplicati pentru un loc de munca care necesita studii
superioare sau o calificare anume atunci trebuie sa-i acordati mai multa atentie
cv-ului dvs.

Cum sa redactezi un CV in germana (reguli generale):

- nu trebuie sa fie mai lung de doua pagini


- trebuie sa contina o poza profesionala tip pasaport, amplasata in partea din
dreapta sus a cv-ului
- titlul poate fi centrat sau aliniat in partea stanga
- toate categoriile trebuiesc aliniate in partea stanga
Mai jos va voi prezenta cuvintele si expresiile existente intr-un cv german in
ordinea in care acestea ar trebui sa fie scrise. In parantezele tip acolada gasiti
pronuntia cuvintelor in germana.

LEBENSLAUF{[Link]} = Curriculum Vitae


- acesta este titlul cv-ului

ANGABE ZUR PERSON {angabe zu perzon} = Informatii despre persoana


- sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contact

Nachname {[Link]} = Nume


Vorname {[Link]} = Prenume
Adresse {adrese} = Adresa

Straße {ștrase} = Strada


Hausnummer {[Link]} = Numarul locuintei
Postleitzahl {[Link].țal} scris prescurtat - PLZ = Codul postal
Ort {ort} = Oras, loc
Staat {ștat} = Tara

- este indicat ca indreptul 'Adresse' sa scrieti direct adresa dvs.


Ex: Kalstraße , Hausnummer 102, 9156, Berlin, Deutschland

Telefonnummer / Rufnummer {[Link] / [Link]} = Numar de telefon


Mobilnummer / Handynummer {[Link] / [Link]} = Numar de mobil

E-Mail Adresse {email adrese} = Adresa de e-mail

Persönliche Website {perzonlihe uebsaite} = Website personal, blog


- completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti
cv-ul

Geschlecht {gheșleht} = Sexul | Geburtsdatum {gheburtț.datum} = Data nasterii


| Nationalität{Naționalitet} = Nationalitate

Weiblich {vaiblih} = Feminin


Männlich {menlih} = Masculin

- este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr-un singur rand
Ex: Geschlecht: weiblich | Geburtsdatum: 01.04.1973 | Nationalität: rumänisch

ANGESTREBTE STELLE {angheștrebte ștele} = Locul de munca pentru care


aplicati (Punctul dorit)
BERUFSERFAHRUNG {[Link]} = Experienta profesionala

- sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de


munca pe care le-ai avut pana in prezent (incepi cu locul de munca actual sau cu
ultimul loc de munca)

- este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc (anul si luna)

- cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca

- date ale agajatorului

- daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si schimburile


de experienta, voluntariatele

SCHUL- UND BERUFSBILDUNG {șul und [Link]} = Scoala si Formare


profesionala

- incepi cu ultima scoala absolvita

- scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este
necesar in ce anume te-ai calificat

PERSÖNLICHE FÄHIGKEITEN {perzonlihe [Link]ăn} = Aptitudini

Muttersprache(n) {mutăr.șprahe(n)} = Limba materna / Limbi materne

Andere Sprache(n) {andere șprahe(ăn)} = Alte limba(i)

Fremdsprachen {fremd.șprahăn} = Limbi straine

Verstehen {feșteen} = Intelegere | Sprechen {șprehăn} = Vorbire


| Schreiben {șraibăn} = Scriere

- acest tabel trebuie completat conform 'Gemeinsamer Europäischer


Referenzrahmen für Sprachen' = Cadrul european de referinta pentru limbi
straine

Kommunikative Fähigkeiten {comunicative feihgaităn} = Abilitati de comunicare

Organisations- und Führungstalent {organizațions und [Link]} =


Competente organizationale si manageriale
Berufliche Fähigkeiten {beruflihe feihgaităn} = Competente profesionale

Computerkenntnisse {compiutăr chentnise} = Cunostinte de utilizare a


calculatorului

Sonstige Fähigkeiten {zonstige feihgaităn} = Alte abilitati

Führerschein {fiurașain} = Permis de conducere

ZUSÄTZLICHE INFORMATIONEN {țuzețlihe informaționen} = Informatii


suplimentare

Publikationen {publicaționăn} = Publicatii

Präsentationen {prezentaționăn} = Prezentari

Projekte {proiecte} = Proiecte

Konferenzen {conferențăn} = Conferinte

Auszeichnungen und Preise {aus.țaihnungăn und praiză} = Premii si distinctii

Mitgliedschaften {[Link].șaftăn} = Locurile in care esti membru

Referenzen {referențăn} = Referinte (de la fostii angajatori / profesori)


- la aceasta categorie puteti scrie 'Referenzen auf Anfrage' {referențăn auf
anfrage} = Referintele pot fi date la cerere

- toate categoriile din cadrul 'Informatii suplimentare' le treceti in cv doar daca


sunt relevante locului de munca pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce
sa scrieti

ANLAGEN {anlagăn} = Anexe

- acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa
anexati cv-ului copii dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de
intentie

- mentioneaza ce anume o sa gaseasca angajatorul in anexa cv-ului


Sper ca acest articol o sa va fie de folos in vederea redactarii primului
dumneavoastra CV in limba germana, nu uitati sa completati doar categoriile
relevante experientei dvs cat si a locului de munca pentru care aplicati. Pentru
mai multe informatii referitoare la redactarea unui CV european in germana puteti
vizita site-ul Europass care contine formatul european aprobat de toate statele
europene inclusiv Germania si Austria.

Daca vrei sa stii cum se numeste meseria ta in germana viziteaza si


articolul 'Denumiri de meserii in limba germana'

Denumiri de meserii in Germana (profesii)


In aceasta lectie vei invata cum se numesc diverse meserii in germana astfel
incat vei stii sa scrii in CV-ul tau ce meserie ai sau ce profesii ai avut pana in
prezent. Este important de stiut ca in limba germana toate meseriile au atat o
forma de masculin 'der' cat si de feminin 'die' (Aflati mai multe despre Genul
substantivului). De cele mai multe ori forma de feminin are terminatia '-in' si
uneori vocalele a, o, u se transforma in umlaute ä ö ü (diacritice). Acest articol
poate fi considerat ca o continuare pentru Cum sa redactezi un CV .

profesii, ocupatii = Berufe {berufe}


functionar = der Angestellte, die Angestellte {de, di angheștelte}

Profesii care necesita scoli de meserii:

asistent(ă) medical(ă) = der Krankenpfleger, die Krankenschwester {de


crancă[Link], di crancăn.șvesta}
ajutor in productie (fabrică) = der Produktionshelfer {de producț[Link]}
brutar(ița) = der Bäcker, die Bäckerin {de beca, di becherin}
bucătar(easă) = der Koch, die Köchin {de coh, di cohin}
casier = der Kassierer {de casiera}
chelner(iță) = der Kellner, die Kellnerin {de chelna, di chelnerin}
coafeză = die Friseurin {di frizurin}
croitor(easă) = der Schneider, die Schneiderin {de șnaida, di șnaidarin}
electrician = der Elektroinstallateur, Elektriker {de [Link], electrica}
femeie de servici = die Putzfrau {di puț.frau}
frizer = der Herrenfriseur {de [Link]}
grădinar = der Gärtner, die Gärtnerin {de ghertna, di ghertnerin}
instalator = der Klempner, Installateur {de clempna, instalator}
măcelar(ă) = der Metzger, die Metzgerin {de mețga, di mețgarin}
mecanic auto = der Automechaniker {de [Link]}
muncitor in construcții = der Bauarbeiter {de [Link]}
pompier = der Feuerwehrmann {de [Link]}
sofer(iță) = der Fahrer, die Fahrerin {de fara, di fararin}
sofer de camion = der LKW-Fahrer {de [Link]-fara}
sofer de autobuz = der Busfahrer {de [Link]}
sofer de taxi = der Taxifahrer {de [Link]}
tamplar = der Schreiner {de șraina}
vanzător(oare) = der Verkäufer, die Verkäuferin {de fercoifa, di fercoiferin}
zidar = der Maurer {de maura}
zugrav = der Maler, Malermeister {de mala, [Link]}

Meserii care necesita studii superioare:

angajat(ă) la bancă = der, die Bankangestellte {de, di [Link]ștelte}


avocat = der Rechtsanwalt {de rehț.anvalt}
arhitect(ă) = der Architekt, die Architektin {de arhitect, di arhitectin}
bibliotecar(ă) = der Bibliothekar,die Bibliothekarin {de biblioteca, di
bibliotecarin}
contabil(ă) = der, die Buchhalter {de, di [Link]}
dentist(ă) = der Zahnarzt, die Zahnärztin {de ț[Link]țt, di ț[Link]țtin}
doctor(iță) = der Arzt, die Ärztin {de arțt, di erțtin}
inginer = der Ingenieur, die Ingenieurin {de ingenior, di ingeniurin}
judecator = der Richter {de rihta}
jurnalist(ă) = der Journalist, die Journalistin {de jurnalist, di jurnalistin}
polițist(ă) = der Polizist {de polițist}
profesor, profesoară = der Lehrer, die Lehrerin {de lera, di lerărin}
programator de calculator = der Programmierer, die Programmiererin {de
programira, di programirin}
secretară = die Sekretärin {di zecreterin}
traducator = der Übersetzer, die Übersetzerin {de [Link]ța, di [Link]țerin}
veterinar = der Tierarzt {de [Link]țt}

Meserii mai speciale:

actor = der Schauspieler {de șau.șpila}


antrenor = der Trainer {de treina}
artist = der Künstler, die Künstlerin {de cunstla, di cunstlarin}
fotograf(ă) = der Fotograf, die Fotografin {de fotograf, di fotografin}
scriitor = der Schriftsteller {de șrift.ștela}

Meserii pentru tineri :)


elev(ă) = der Schüler, die Schülerin {de șula, di șularin}
student(ă) = der Student, die Studentin {de ștudent, di ștudentăn}

Das könnte Ihnen auch gefallen